Chestionar de identificare expres a disfuncfiilor somatoforme (disfuncfii

psihosomatice - DPS) elahorat in cadrul Institutului de Sindtate Psihici qi

Reabilitare din Ercvan
Chestionarul Express DPS a fost elaborat de citre o grupi de specialiqti ai lnstitutului de Sindtate
psihici gi Reabilitare ,,Stress" (or, Erevan, Armenia) ?n anul 1992, a fost lestat la valabilitate gi tiabilitate ani la
r&nd, fiind aplicat chiar qi pe persoanele afectate de cutremurul din Armenia (1988). Mai t6rziu, Chestionartrl
DPS a fost aprobat in cadrul Institutr.rlLri Psilioneurologic V. M. Behterev.
in baza cercetirilor efectuate a fost stabilit[ stt'ucturu paloclinamicd a I]PS-ului. in structura datf, componenta
somatici {tulburarile senzafiilor corporale) iese in prim plarr, iar componenta psihicd (tulburirile psihice
propriu-zise) nu este congtientizatE de c[trc bolnav. intrebArile diagnostice ale DPS-tllui au fcrst elaborate in
baza observ[rilor proprii, precum gi impruurutate din MMPI (in particular, acestea sunt ?ntreblrile scalelor:
Psiha.stenie, Depresie, Hipocondrie).
Chestionarul cuprinde trei scale a cAte 13 ?ntrebiri: Astettia, Depresia qi Hipocondria.
Scala,rAstenie"
1. Simt cum imi slEbesc Puterile.
?. Am devcnit irascibil.
3. Obosesc repede de la activit&1ile ordinare.
4, Greu suport lumina, suuetele gi mirosurile puternice.
5. imi este greu si md concentrez.
6. r\m inceput sd donn r6u.
7. Starea rnea de spirit se schirnbd pe parcLlrsul zilei.
tt. Simt letargie/molegealE qi obosealE irr organism.
9. imi este greu sd-mi relin sentimentele.
10. imi este greu sf, g6ndesc gi sl jrrdec,
11. Dcseoriimi dau seanra cI mi repct in g6nduri, acliuni. lTr[ a le duce la urt sffirqit.
l?, Descoritind s[ dornr pu purorlr.sul zilei,
13, 1'rcptat rni se inrlutitrutu ilrellloria.

Scala ,,Depresie"

1. Viala imi pare goalS 9i lipsiti rle sens.

2. Nu pot sE scap de gdndurile neplS.cute ce-mi vin in minte.
3. Simt curn imi pierd enetgia qi-rni scad puterile.
4. Nu pot face ceea ce qtiu cI trebuie de f[cut.
5. M-anr dezamlgit pe lnine ?nsutni.
6. Nu arn puteri pentru a m[ itnpLrne sd f'ac ceva.
f . irni este greu sd fac lucrurile pe care erant obignuit si le fac prermanent.

8. ?rni este trist.

t). Arrr pierdLri interesrtl perltru lurcrurile cat'e-mi pl6ceau.
10. i\{emoria nu nrai e cea de odinioar[.

IL NLr arn sperante 1:entrLr viitor.

12. N,1ri sinrt rtrai putin fbricit dcc6t alte pers{)i}ne.

li. Nu sunt capitbil sd gdndesc cu accoatri claritare prectlrll inainte.

Scala ,,Ilipocondrie"

1. Deseori irni fac griji ci sufEr de o boali serioasl.

2. Deseori mi deranjeazd senza{iile de durere in organism.

3. imi imaginez ce se intAmpld in corpul meu.

4. Deseori imi fac griji pentru sAn6tatea mea.
5. Md deranjeazi simptomele unei boli grave.
6. M[ preocupd faptul cum sd-mi invirig boala,
7. MI irit dacd cineva imi spune c[ ardt bine, dar eu md simt prost la momentul dat.
8. Consider cE md deranjeazi foarte multc qi diverse sintptorrre.
9, imi este greu s[ uit de rnine qi s6 mE preocup de altceva.
10. imi sI cred ?n cuvintele medicului atunci cAnd acesta inri
este greu sprrrrr, cd nu am nimic serios pentru
care a$ putea sI-mi fio griii.

1 1. Consider cE cei care md inconioard nu i-au atitudine serioasi fa{a de hoala mea.

12. De sin6tatea mea imi fac mai multe grijidecdt al1ii.

13. MA tem sd m{ imbolnivesc.

Pentru l-recarc rdspuns afintativ ('r) obtine(i un punlrL ceea ce indic[ prezen{a Lrnor tulburdri. Prezen{a
astcnici, depresiei sau hipocontlriei se constata in cazul oblinerii a 7 sau mai multe puncte la fiecare scalf,.
NumEnrl maxim cle punctc e.ste cle J9, iar nrirrirrr 0 puncte. in acest scrrs ulientului ii put fi aduse toate 39
irrLciriri sau separat pe liecare scali (ciite l3 intrebAri).

Scalele chestionarului au fost aprobate prin sondaj pe un epantion aleator de peste 1400 de pacienti, core s-au
adresat cardiologului, gastrocntcrologistului, tcrapcu(ului, neurologului qi psihoterapeutului.

Ce I nrai frecvent, pe bazl de fige rnedicale, au fbst diagnosticate urmdtoarele fatologii: gastriti cronici" boal[
ulceroas5, colecistiti, hepatiti, distorrie neulocirculatorie. osteochondroz*. radiculiti, cardiopatie ischernicl,
boald hipertorricS gi altele.

Alraliza chestiorrarelor a aritat ctr majoritatea pacien[ilor au urr nivel ridicat al componentei ,,psihice"
in prezenla tuturor tipurilor de senzafiI corpolale. Sirnptome de astenie s-au depistatla* 6AYo, hipocondrie * la
57010, semne de depresie *la54Yo dintre pacien$. hr general, circa 80% dir: paciengi policliniciiau avut careva
probleme psihopatologice.Acest studiu va permite sI se identifice in mod adecvat rolul gi importanla
componentei <<somatice> gi <psihice Metoda este foarte uqor de utilizat gi nu necesiti pregitire suplirnentard.
Ea are mai multe avantaje:

" Ajutd [a evitarea investigaliilor nejLrstificate, rnultianuale gi deseori pu{in eficiente a pacientilor la
diverqi specialigti;
e Contritrrrie la reducerea substanlial5 a costurilor legate de examinarea pacientilor;

Pernrite concentrarea 5i utilizarea corectf, a poten[ialului

nteclical, fhrir a-l cli.strage pentru reexaminarca
pauien{ilor.r} it'l structura de nranifestdri psihopatologice la pacicntii care s-au aclrcsa[ la clinicd.

l0
 Chestionarul de stabilire a gradului de exprimare a simptomaticii
psihopatologice
(Symptom Check LIST-g0-Revised - SCL-9O-R)
Sealele identifici t hrlburlri simptomatice:
I ) somatizare;
2) tulburiri obsesiv-compulsive;
3) sensibilitate interpersonald;
4) depresie;
5) anxietate;
6) ostilitate;
7) anxietate fobica;
8) simptome paranoidale;
9) psihotism.
lnstrucliane: Maijos sunt descrise problemele qi plAngerile care uneori apar la cameni. Citili vI rog fiecare
punct foarte atent. incercuili cifra care vE caracterizeazh disconfortul sau anxietatea in legitur6 cu problema in
ultima s6ptdmdni, inclusiv ziua de azi. incercuiti doar o cifrE 1a fiecare punct fbrd a omite urmitoarea
?ntrebare. Daca veli dori sd vE schirnba[i rdspunsul, pute{i fblosi radiera.
Nr. Cit dc tare vI irittr, deranjeaz[ urmltoarele marrifestf,ri: Nu Pu Me Ta Foa
lin diu re rtc
ta re

1. Dureri de cap 0 I a J 4

? Nen ozilate sau tremor interrr 0 I 2 l 4

,). Cdndur nepl6cute, obsesive. ce se repetl 0 I 2 l 4

4. Sldbiciunigi ameleli 0 I 2 3 4

5. Pierderea pldcerii sexuale sau a pldcerii in general 0 I 3

.,
6. Sentimentul cI suntefi nemulfumit de allii 0 I 3 4

1. Senza{ia cd cineva vE poate conducc gdndurile 0 I 2 J 4

L Senzafia c6 in toate rrepllcerile dvs. sunt vinovali allii 0 I 2 f, 4

I Problenre de nremorie 0 l 2 3 4

0 Neglijenla dvs. 0 1 2 3 4

I CiLrda sau iritarea de la stimuli, chiar gi de la cei slab rrranifesta{i 0 I 2 .l 4

2. I)Lrreri cle iniurd sau ale cutiei toracice 0 I 2 3 4

l. SentimentLrl de fric6 in spalii deschise sau pe stradl 0 I 2 3 4

4. Sciderea randamentului de muncl sau lentoare 0 I 2 3 ,l

5. GAncluri suicidale 0 I 2 J 4

6. ALrzili voci pe care r1u le aud allii 0 1 2 3 4

t7. Tremor 0 1 L 3 4

18. Sentimentul ci nu pute{i avea ?ncredere in majoritatea oamenilor 0 I ? J 4

lq. t.ipsa poftei de mf;ncare 0 I 2 4

:0. [.icl'inrare 0 I 2 3 4

2t. I-inriclitatc sau anxietate iu conrunicarea 0u persoaue le de sex r:pus 0 I 2 J 4

1
2',). Sr,rrz-alie cii srrrrte{i intr-o sitrratic filr)i rezolvare 0 ,
-1 4

'). liirii lrroliv sztrr l)'ic'a nca$te]rtirtir

-) [;ric.a 0 I 2 J 4

24. rric, pc ctrre lr-o putcti t:orrtrola 0 l 2 3 .1

t5 I'rlica rk: iL ic;ri singut' clirt casri 0 ) l 4

)
26 Sentinicnltr i r:ir sLrntc{i virrovat iri ruulte rlintrc sitLr,rtii () I J .T

11 a
[]rrrcri irt lcgir-rrrea lonr[:at'i1 0 I -1
t1

18 Surz-atI;r L:ii L)rr\/l vir ?rrr[ricriicit :;I i iritIizat i cl:r.:t 0 I ) ,l tl

il .f
2q Serr1 irrrerrl Lr I tlcr sirrgr-tra1a'l.c I 2 -l

1t
 30. Lipsa bunei dispozilii, apatie 0 I 2 4

4
31 Prea multe frici din diferite motive t'l I 2 3

(i
Lipsa de interes fb$ de orice I 2 3 4

33 Sentiment de frici 0 I 2 _1 4
(l
J "+. Sentimentele dvs. sunt u$or t{e r6nit l .!- 3 4

aa
Senzafia ci cineva poate p6trunde in gSndurile dvs. 0 ?l
JJ. I 2 3

36. Sentimentul cd altrii nu vd infeleg sau nu v[ compdtimese 0 I

a l /1

37. Senl mentul cd oamenii nu sunt prietenoqi sau ei nu vE plac 0 l 2 3 4

3B Necesitatea de a lace totul foatte lent pentru a nu gre;i t) I 2 3 4

A
3t). Bdtaile inimii sunt intense sau puternice 0 I 2 3

0 a 3 4
40. Grea{d sau disfuncgie a stomacului I
,3
I
4l Sentimentlrl c6 sunte{i mai rlu dec6t allii 0 I 4

42. Dureri in mu;chi 0 I 2 ) 4

tJ. Sentimentul ci altii vi urmiresc sau vI bdrfesc 0 I 2 J

tl
VB este greu sd adorrnili 0 I 2 l 4
1
4). Necesitatea de a verifica gi a reverifica ceea ce facefi 0 i 3 4

46. DificultS{i in luarea deciziei 0 I , J 4

4'.i. Frica de a cll5tori cu autobuzul, eu metroul, cu ilenul 0 I 2 _1 +

48. Respira{ie dificilI (') I 2 3 4

49. Crize de clldur6 sau frisoane 0 I 3 4

s0 Sim{ifi necesitatea de a evita unele locuri sau acliuni, deoarece ele 0 I 2 3 4

vI sperie
5l U;or vl pierde{i gdndul 0 1 2 l 4

52. Ama(ealir sau unele senzafii de impunsituri prin tot corpul 0 I 2 J !

51. Nod iu git 0 I 2 -; J 1

(,1 1
Ssntimetttul c[ viitorul este fhrd perspeetivi
,J

J1, 0 I 3

:5. Vi este greu s6 vd concentrafi 0 I 2 1 4

56. Scnza{ia de sltrbiciune in diferite parti ale cr"rrpului 0 l-- ? 3 4

.-a n
)t. Senza{ia de tcnsiutte sau iritarc 0 1 2 3

\R Greutate in terminafii 0 I z J 4

{o GSnduri despre moarte 0 I 2 3 4

0 I 2 3 4
60. Supraalimentare
6l Sentimentul de .ien6 cdnd oamenii vd Lrrmdresc satl vort:esc despre 0 I 2 4

dvs.
62, Ci in cap se invflrt ginduri striine 0 I 2 J 4

63, Lnpulsurile care md provoacd sd comit traume fizice sau vitdmflri 0 I 2 J 4

altora
? 4
61 Insomnia care apar€ spre dimineall 0 I -)

65. Necesitatea de a repeta aciiuni: de a mh atinge, a rnd. sp6la, pieptina 0 I 2 l "1

etc.
{) 4
66 Somn uelirriStit 5i anxios I 3

()7 0 2 J 4
Irrrptrlsr.trile de a strica satr a distrLrge aevtt I
--^ ,,

Prezenla uiudurilor satt a cottvingerilor pe care tttt lc itttlrlrtii;;esc 0 I 2 3 4

lu^
1t i
altii
'l'irniclitare prea prol'Iunfatir in coutunicarea ctr allii 0 2 4
Ii",LI I -)

iL) SorrtinrcrrlLrl de incorrorlirate itt loctrri 1:trtrlie,c, (ltragazine, 0 I 2 ) 4

c irrortrlto*rat'o)
I_ _i l"'-ll:"1'::ll_5:::_:
, ;'.
,4 1 S,:rriiltr,-'trlrtl ci
iI Sr'lntirrrr:ntul cit oc rta-{i lace, rtcc:csita
'-':---
rrrtr lt cfort 0 I
?, -) J
I . j
1). -
C.r'ir-c
IIltzcrl l);llll.l szlLt g|oilzit
rl.r p:,rLricr-l U I 2 4

t. i '['jrnitlilrte
'11 c.:rtt't n'iincltti srtr iteli in loctrt-i pirbiict
itinrirtir,Lt.,,r,l,r, 0;r 3 4

l?
 0 2 -) 4
olscuIIfPtl"I:--
1

74. CE des rnrtlalr 2 3 4

0 1

75. N..rvozttat"a c" apare ciricl rSmAneti si'lgL U I 2 3 4

16.
;;-;t r *;^^"^c si arl ecvat real iz[ri le dVs.
iq
L/41 4llIl rru oFr vvt+&'" v 4
i7. S",rti ri""t, G;re" *t'te ffi
0 2 -l
I
inconjoarl alte 1

persoane 4
0 I 2 J
tit de nuternici. incAt nu putett sta loculul
I
0
1
I 2 J
't9 Sentimentul de nulltate a proprtsr Pi'rbt
it i Z 4
to. S*,,ri..tenirrl cE se va intOmpla ceva r6u 3 4
cI j!'ect"--
0 I 2
81 Ca tt.iEiti Ei aruncali 1 J 4
iirina irr public
0 I
o')
iJ_, rri". - --:s--
o1
"e;At
Se,rimentul ou*erillJf uln-]5ffii GTncrederea dvs. dac6 le veli
0 I 2 3 4

"e
t
0 I 2 3
84. Cenduri sexuale ce iriti 1 4
0 I J
85. G6rd".it" irebuie s[ fili pedep.it p"Ittu
- -
lacule
'-
86.
"a ' l*:
flAnrirrri de cncmar sau orezlcerl -*- 0 I 2 3 4

:l 4
nu estein reguli
0 I ?
8?.
@1gg|dvs. -
iiraclie fh{6 de nici o persoani
n I 2 3 4
8& rce
t-- ,;' s,*titi 3 4
0 I 2
89. I Sentitnentul de vind
0 I 2 ) 4
90. ffis. ceva nu este in regulfl-

Interpretarea rezultatelo r:
58'
I- Somatizare ( somatization- SoM) -I2 puncte: l,4,12.27,4A,42,48,49,52,53,56, .l0,28,38,45.46, 51,
2. TulbLrrare obu*ir-*o,rrpulsiv6 (rjuss.rire-Cornpulsive (O'C))-.l0 prrncte: 3,9,
55,65.
3. Senzitivitate interpersonati(lnterpersonal Senzitivity- INT))- 9 puncte: 6,21,34,36,37,41,61,69,
13.
4. Depresia (Depression (DEP))* l3 puncte: 5, 14, 5,20,22,26,29,30,78'
1 31 ,32,54,71,"19.
80' 86'
5. Anxietate (Anxiety (ANX))- l0 puncte: ?,17,23,33, 39, 57,72'
6. Ostilitate (Hostility (HOS))- 6 puncte: 11,24, 63' 67 ,74, 81'
7. Anxierate fobicfi(itrouicAnxiety(PI{OB))-7 puncte: 13,25,4'1,50,70,75,82'83-
g. simptome pur"noi.lul* ( Paranoid ldeation (PAR))- 6 puncte: 8, 18,43,68, 76,
g. psihotism ( Psyhoticism (PSY)}- 10 puncte:7, 16, 35, 62,'17,84, 85, 87, 88, 90.
10. intrebiri sgplimentare ( Additional lterns (ADD))- 7 puncte: 19, 60, 44,59,64,66,89'
intrebdri
Mai int6i datele se adun6, apoi se irnpart la numdrul de puncte la fiecare scalfi, excep{ie face scala de
suplimentare.
pentru a determina trei iprJicatori de bazil e necesar de fEcut suma tuturor rezultatel$r la 90 intrebiri 9i t'acem
irnpartirea la 90, Aceasti cifrd ne va indica indicele general al gravitalii stdrii (CSI).
tn l-"r.rAtoo.ea etap6 se calculeazd sulna tuturor cifrelor diferite de zsro, pentru a obline suma gen€rala
de

simptome, care au oblinut rezultate afirmative, adicl indicele PST.

Ultinra etap6 este salcularea indicelui sinrptomelor distresului PSDI, care se obline prin impirlirea
rezultatului
general ob{inut ia surna PST.

r4
t.)
 Scala depresiei Beck (Beck Depresion Scale)
in scop de depistare a simptomelor depresive la momentul cercetdlii. Iniliai scala
Este utilizatd
a fost conceputfi pentru interviu, unde examinatorul citea in voce fiecare item, clientul ar,6nd o copie
in fala alegea un r6spuns. Ast6zi scala este utilizat[ prin administrare individualS. Scala constd din 21
itemi cri 4 alternative de rdspuns fiecare. Clientul este rugat sd aleagil altemativa cea mai potriviti
pentru el la momentul dat. Scala exclude stabilirea diagnosticului de depresie, ci doar estimeazf,
severitatea, intensitatea confirmdnd simptomatologia.
Validitatea = 0,9.
Fidelitatea =0,75.
Fiecare item este cotot de la 0 ln 3, *stfel cota globala sc oblinc prin insumarea valorilor primite.
Instrucliune: Citi{i cu aten}ie propozifile de mai jos, ce reflectd starea D-r,oastr6 in ultima
sdptdrnin6. dependenld de faptul care r[spuns vi se potrivegte mai mu1t,
iu bifati cifra
corespunzatoare. Dac6 nu puteli decide intre dou[ rlspunsuri, marca{i cilia mai mare.
Nume
Prenume
Vffrsta Sexul Data

1 . [) Nu nr6 simt trist

I Md simt trist
2 Srrut tlist perttattertt gi nu pot evacla dirt accusti sLare
i Srrnr arAr de trist 1i neferic'ii. incat nu I)ot sir n)ai rczist
2. 0 Nu nt[ descurajeaz-tr r,iitorLtl
I fv{5 descurajeazl viitorul
2 Nu arn ce a$tepta cLr neriibdarc
-J Sinirci viitorul este disperat gi lucrurile nu vor rnerge biue
3. 0 Nu arn se ntitttente de insucctrs
I Simr cd am mai mrrlt insucces decAt alte persoane
? Privind inapoi viala nrea voi vedea o rnullirne de it'tsuccese
3 Sirnt ca sunt utl insucces ca pcrrsoani in sine
4. 0 Surrt satisflcutd de ciiverse lucruri
I Nu mi pot br.tcura de lttoruri ca de obicei
2 Nu arn satisfacqie de la ninric
,l lvll insatisfaclie gi mir plictisegte orice in jur
5. 0 Ntt tni sitttt viltovat
I 0 parte din timp rnI sirnt vinovat
2 Majoritatea timpului nr5 simt vinovat
3 Perrlanent rni sintt vinovat
6 0 Nu simt sli fiu pedepsit
I Sirnt cd a:)i putea fi pcdcpsit
? Astepr sl liu ;tcclelisit.
i Sirirt cir sunt lterlupsit
-l
. 0 Nu ntfi dczalrrob
I li"4i dezaprub
2 Sunl dczgust.itor
3 Mii Ltliisc
li. 0 Nu sirrrt si llu mai rirLr dtcill altcitteya
I SLrnt uritic lalii de ntitte pctttlLt gle;cli
? \.{ii irlirrrrr-z tol tilllPLtl l)intt-tr !r'c}uli
I N4li [tlatnr:rz pcttLrtt oricc rilt cc :;e ittiiinlplil
i). o l\u on) rrici sinuiitlclc
iclec, clc
I ;\rrr iriti tli: sinrrcitli:r'c. illtt tttt l;:-1i puttrt ltalizl

14
 2 IvIi-ar pl6cea sI rrid sinucid
3 lvl-a9 sinucide dacI ali avea tansa
I0. 0 Plung pulin
I Pl6ng mai mult decAt obiqinuiam
2 Pl6ng permanent
3 Obi;nuiesc si pl6ng mai mult decdt nri-a;i dori
i l. 0 Nu md sirnt iritat
I Sunt deraniat 1i iritat pufin mai mult
2 Sunt iritiit permanent
3 N,fd iriti toate lucrurile din jurul meu
l2 0 Nu aur picldut irrl.cresul la!6 dc alti oanteui
I Mai putin mf, intereseazd oantenii ca de ol;iusi
2 Am picrdut intcresul f'atra de alti oanri:rri :
3 .Aru pierdut orice interes liifii de oanieni
13. 0 Pot sd iau decizii la t'el de hine
I Am dubii in Iuarea deciziilor
2 intinipin dificultdti in luarea deciziiioL
3 Nu mai pot lua decizii
I;l 0 Nu sirni sI ariit rnai rhu clccdt de obicei
I M[ deran jeazA cA arit "bitr6n" sau neatractiv
2 Sirnt ca permanent au loc modificiiri in extcriorLrl meu, fhcAndu-nrd neatractiv
3 Cred ca arat gloaznic
15. 0 Pot luct'a la fel de bine ca de obicei
I Depun un ntare efbrt pentru a ilrcr:pr ce va
2 A tace ceva e o pedeapsi pentru mine
3 Nu mai pot face nimic
1 6. 0 Pot donni la fel de bine ca de obicci
I Nu pot dormi linigtit
2 Md trezcsc cu l-2 ore mai devreme qi-mi este foarte greu s6 adorm
3 l\,1[ trezesc nrult nrai devrerne pi nu mai pot dormi
17. 0 Nu simt oboseala
I Obosesc pulin mai niult ca de obicei
2 Obosesc foarte des
3 Sunt destul de obr:sit s6 1i rnai fac ceva
18. 0 ApetitLri nieu este la fel de hun ca de ohicei
1Apetitul nteu estc putin mai l'Arl
'I ApetitLil
rneu este mult mai raLr ca de obicei
3 Nu am nici un apetit
19. 0 Nu arn pieldut din greutatc
I Arn pierdut mai mult de 3 kg
2 .,\m pierdut ntai ntr"rlt de 6 kg
3 Anr picrdut mai mult de 9 kg
20. 0 Nu mtr ingriioreazi sAnitat0a rnea
I Ma ingri.ioreazi problemelc fizice de genul- dureri, constipalii, crizc: dc stomac
I Surii li.tarte ingrijorat clc plobleniele tizice, irnieste grcu si mii ginclesc Ia iilrceva
lj sunt atit de ingrijorat dc ploblenrele fizice incat nu nlai pot gandi rrinric
2l 0 N-arn observat modiliciri in irrtet.esul rricu lirtd dc sexul opLrs
I Sexul opus rld inlcre.seazir mai pufirr ca de obicei
2 [ritercsLr] meu fhgh dc sexirl opus a scirzLlt sirntitor.
l) Arn prierdLlt cortrplel inte rosiri fut[ de scxr-rl opus
Iir,;rILurlca ;rrc lerI conlr>rnr rrrntltoareloi. nivelc.
l)- 9 rior.nrirl
I0 l.l. rl,:plr:sic boldcrlinc
I :r-Zi) ilcplcs;jc ugontt
I I-l() dcprcsiu nrgdcriLtii
.l i-,10 tlcprcsic scvcra
,1 i-6i rlcplc:tic lbiLt'io.scvcrir

l5
 Dac6 scorui final este egal sau mai mare decdt 15, se recomandE consultalia psihologului, in spei6 daci iternii 2, 9,
16, 17, 18, 19 au luat valori ridicate. Pentru a face o concluzie finalI refelitor la depresie, este necesari prezenla
simptomelor date cel pulin doud slptdmdni.

16
 V'G'
Testul increderii in sine Romek
in cea rnai mare mhsurd propria
din cele trei variante de enunluri doar una, care refleotl
Instrucqiune: Alegeli din coroana B, strdduili-vd sd re
utilizati cdt mai
prezentat" *",:*r. Enun;u.ir"
ptu.ere in rap.rt cLr afirmaliire
la 3 - 4 intrebdri)'
I* o.ribit (nu mai des de i dati
coloanele A-c:
calcurali num[rul de rxspunsuri pentrr-r fiecare din
in modul urm[tor.
Aprecia:{i rdspunsurile
sunteli increzut in sine' remarc^ndu-
predominant din coloana A (20-30)' atunci nu
t) dac6 a{i ales rdspunsuri
de suport sociar qi ajutor speciarizat ot-erit
cle un psiholog sau
aveli nevoie
v[ prin timidiratc, anxietate,
psiltotcrapctt .-^r... A suntelt ptlgn ^lrrcrezut tn sine, urmeazr s[ mai lucrali asupra
2) dac6 ati alcs 10-19 r6spunsuri ^-
in coloana
proprieiasertivitali,n'u,tir6u,dac6a-{ifaceaceastacuajutorulunuispecialist
general, o persoan[ destul de increzutl
itr sine, insd,
irr coloana C' sunteli, in
3) dac[ ali ales 10-19 r[spunsuri soricitdnd opiniire
si vd verificali in anumite situalii propriire opinii qi oomportamente,
ave{i tendinla
apropialilor sau ale specialiqtilor
sunteli de invidiat: v6 remarca(i
prin incredere in sine' care'
,1) tlar,r a(i ates 20_25 r[spunsuri in coloana c
ins[, nu intrece linritele normalultti
c urmeaza s[ v5 puneli pe gf,nduri: sau ?ncrederea in sine
intrece
5) dac[ a1i ales ?6-30 raspunsuri in coloana
rnanifestarrdu-v[ cu o oarecare dozd' da
vehemen!6,
limitele bu,ei cuviinle tn anumite circumstan[e
sincer in rlspunsurile Dvs'
agresivitate, sau nu a1i fost intotdeauna
care va
B, verificafi-v, inc[ O dati, aregand variantele
6) dac[ ave{i mai murt de 15 rdspunsuri i, coloana
caracterizeazA mai mult clin coloanele A 9i
C'

A B C
Nr. Afirma{ii
-a""tti Nir Nu, mai mult
I eil ;''Ja Da, deseori prot

irrdispun P"
""i
1L"..".."..- ldspunde exact negativ
Nu, mai mult
Da, deseori Nu pot
,]
fn prezenla unei persoane autorttare (de ex'
rdsptrucle exact tuegativ
clilectorul gcolii) url itrtimidez u$or'
Nu, mai mult Nu pot Da, deseori
Sunt o persoanE destul de independenta
negativ r[spunde exact
irrtre mine $i o Da, deseori Nu pot Nu, mai mult
4. Atui; cat d
"p-r, "onttudiclie
o
rispunde exact ncgativ
persoan[ apropiat[, preler si cedez pentru a

evita cearta.
Nu pot Nu, mai mult
5. DrcA l, ti,I.rpul serviciuh.ri, geful se apropie de I)a, deseori
risprrndc exact negaliv
biroul meu, mi simt incomod.
6. Aieg, destul cle Lt;;or, acea strategle NLr, rniii mult Nu pot Da, deseori

con-lporiantetttali, care imi r:f"erd ccIe lnai mari negatirr rlspuncle exact
posibiiit[1i rle a ot:!inc ccca cc ttti-attr proptls ca
sc0p.
'/. C.ircunrstautele srttrt rrai pittentice ca trtitie' ccca Da, deseori Nu pot Nu. mai rnult
cc rriii fiicc sI mi dezic de la rttai rtrrtltc lucruri. rispunde exact negativ

r). N4ii incorloilez, dauti aliii irni proplrrr a]trtor. Da, deseori Nu prot Nu. mai trtttlt
ldspttnclc e,r:act negativ
)

i--() I .............-..*-'-.--
Nu, urai mLrlt NLr 1t,;t Da. deseoi'i
gtttet'iil. irrricliriiez sirrgLrr
t" i I'ol ,pt,,',e, cIt.'in lnspunde exact
I

I soartit. rrcgativ
l-
i

I)a, clescori Nrr pot Nu. urai nrr-rlt

I tu , irttics[,.' tiiilr:il siL cotlltttiu rtlitttrr clt's1.rrc
l
rirspr-urcle exact negativ
iil tttrrtrr iilu rr;ttlittl';ittc. irliri i,
I
I

IriL titniditatc' Da. t{cseot'i i'lu poi Nu, tlai t'irult

I Sunt itttntts :ilt itta lirpt cLt 1lt'opi'iit
rasp.undc cxact negativ
'i "l
12. SLrnt multe lucruri cu care md pot rndndri. Nu, rnai nrult Nu pot Da, deseori
negativ rispunde exact
rl Sunt nevoit si-mi ascund propriile sentimente, Da, deseori Nr.r pot Nu, mai mult
triiri. rispunde exact negativ
r4. Dacd in timpul disculiei apare o pauzd, atunci Da, deseori r\u pot Nu, mai mult
md zf,picesc. rdspLrncle exact negativ
r5. Decizia o iau repede, {ErE mu}te calculiri ,,pro" Nr-r, rnai mult Nu pot Da, deseori
gi ,,contra". negativ r[spunde exact
r6. ReuEesc ugor sd cer executarea unui lucru. Nu, maimult Nu pot Da, deseori
negativ rispunde exact
tt Cind mi confrunt cu careva probleme la Da, deseori Nu pot Nu, mai mult
serviciu, mi-e ruqine sE md adresez qefului sau rispunde exact negativ
altei persoane competente.
IB. Sunt sigur cd reprezint o persoand pe care se Nu, rnai mult Nu pot Da, dcseori
poate miza in situaliile cele mai dificile. negativ rdspunde exact
t9. f)ach am nevoie de prietenul meu, il sun chiar gi Nu, mai mult Nu pot Da. clcseori
la rniezulnoplii. negativ r[spunde exact
20. Nu am cur^ajul s[ sun careva institulii oficiale. Da, deseori Nu pot Nu, ntai mult
rEspunde exact negativ
2l De regul[, oblin ceea de ce am nevoie. Nu, mai mult Nu pot Da, deseori
negativ r5spunde exact
?2. Imi este foarte greu s[ iniliez discu{ia cu o Da, deseori Nu pot Nu, mai mult
persoanI necunoscurt5,. rdspunde exact negativ
?1 Dac6 o rudi sau o persoanl apropiat6 md scoate Nu, mai mult Nu pot Da, deseori
din slrite, atunci prefer sd-i spun pe qleau ilespre negativ r[spunde exact
aceasta.
Am aptitudini gi destulS energie pentru arealiza Nu, mai mult Nu pot Da, cleseori
ceea ce irni planific. negativ rispurrde exact
Evit sd spun lucnrri care ar putea sd ofenseze pe Da, deseori Nu pot Nu, mai r:rult
cineva. rdspuncle exact negativ
26. DacE cineva mi privegte c6nd fac eeva, atunci Da, deseori Nr"r pot Nu, mai mult
rni pierd 6i incep sf, efectuez lucrul mai pu{in rispurrcle exact negativ
calitativ.
21. Citeodatfi tmi apar gdnduri despre inferioritatea Da, deseori Nu pot Nu, maimult
mea. rispunde exact negativ
28. Arn grij5 sd nLr deranjez prietenii cu problemele Da, deseori Nu pot Nu. mai mult
mele, rispunde exact ncgativ
29. MI sfiicsc atunci c6nd prirnesc complimente. Da, deseori Nu pot Nu, mai mult
rdspunde exact negativ
30 Aq putea spune ci m6 stimez. Nlr, r-rrai rriult Nu pot Da, cleseori
ne gativ rlspuncle exact

1E
 Test de ostilitate
sa, fals[ pri,
ate 66propozilii-afirmalii. HotrarAli care din ele cste acicvlratd
Irtstruc$une..v-au fbst prezent - sau - fhls in
citili-le pe ra,d qi conse,rna-1i p,in lircra ',A" adevdrat "F"
persoa.i.
reli;rire ra propria voastrd
dreptul frecf,reia' Acunr
vor llrlna aaeste propozi'[ii:
celdlalt'
1 . PAnii tttt st"ttli
rtlgat fntmos' nu fac ceea ce vrca
datt seama de ceea ce uri se
inttnrplit'
2. Nu-mi
plac'
i. Uneoli bflrlesu oamenii care nu-mi
"1. Llneoli utt nlI
pot ab[ine cle a-i ofensa pe altii'
nteu'
5. ftirr ci oameniitind
si vorheascd clespre tnitle pe la spatele
6. imi pierd ltqor firca, dal'irrri
rcvirr rcpodo'
mei ii fao sI Stic accasta'
7. Cdnd dezaprob purtarea prietenilor
S.CAncicinevad6oregu16cuCarenusunttleacord.sunttentats-oincalc'
9. Oamenii par sa sc clistreze tot
timpul'

i0. Nicioclatd nu-mi ies din fire astfelincat

si arunc clt obiecte'
a loi'i pe citteva'
I I . Nu cretl c6 exiStfi vrettn motiv pentru
12. Tind sa fiu prrrderlt cLl oamerlii
ca|e sunt Irai prieteno;i decat tnl a$tept

13. Sunt illtotcleauna ribclltor cu altii'

14. Aclesea simt cI sunt itr dezacord clt oanrertii'
15. Cind cineva clf, orcline, fhc inve rs detdt cere el'
tni s-a intimplat. ar]] senzalia Llllor uDoare resentimente faF
de
16. Cfrncl md ganclesc retrospectiv 1a ceea ce
Tr0cLtt.

17. Cind irli pieltl i'it'ea trinttss tr;ilo'

1 8. Clirrcl cineva rna jigneqle fac 9i err la fel'

19. E,xista tttt uumdr de oameni care par si ttu m5 accepte deloc'

2U. SLrnt mult tnai iritat clecAt i5i datr seallla oamcnii'
21'InsistCuargumentecAllclcittevaesteindezacordcumine.
22. C.anil oiimenii irrri dicteaz[. nu ezit si le alit cd am
irrples dili prima dati.

2_1. Aproape in {lecare sdplamanii vid pe citleva care-nli displace.

24. Nu tli avettturez niciodatd in.jocLrli cle noroc'

25. Cine nri insultd sau inri insultl farnilia cautd scandal'
26. Exista tttl nulndr cle oameni care par sa fie gelo;i pe ntine'
27. Mit irttLrrie cand cirrcva rAde de persoana lrea'
28. Cer ca oantetrii si respecte clreplLrrile nrelc'

29. IJtreoli cirrtl citteva t-I.]it etlert'eAZii ii aplic tlll '.tralal.nellt caltl".
i0, DoSi nrt arIl, ltneol'i uri tortrtreazi gelozia
.l l. CAnd slu.lt slllllrat urtcot'i botllbinesc.
,i2. C)aurr:nii crarC te clc|anjeaz-ii cotttiltttt-t. cor Llll pLtmtr itr llas.

llneori atn sctttitnt:trlttl cd oatlcttii ricl lle ntinc,

.l.l .

lil^ Ilrroir cinLivll ttu IrlIt tt'ateazl ooroot. ttLt mi las ctl('rvat r"le irsta'
'i5. (lhiirl clirci-r rtrii ii'it" nrr llolc,se:;c Lrtr ..linrba.i Llrri"

10. i"lrr giiu vletttt i)tll llc cilre :ia1- I urii,tc de1:lin.
'1
7 l.irrr:r.rri litc rtttriru. ciaca rru lltit i'itt.le (:ull'l \11'olltl lli'

t?
3i:i. Rarcori lrrpt pe la spate dacd cineva m[ jignc:;te.
.19. Deviza mea este: ,,Niciodatd sI nu ai incredere in strdini".
tlO, Uneori oamenii mI deranjeazla doar din simplul mr:tiv cir sunt in preajma rnea.

41. Cl6nd cincva md enerveazd sunt capalril si-i spun ceea ce g6ndesc despre el.
Q..Daca i-aE iAsape oarneni sa vadl ceea ce simt eu. a$ fi considerata,.o persoan[ diflcild".
43. De la 10 ani nirm-am pierdut cu firea.
44. CAnd intr-adevdr md pierd cu iirea. sLrnt irt stare s[ pllmuiesc pe cineva.
45. CAnd o persoand ss poartd sau face ceva dr'[gu! per]tru mine, rnf, gAndesc .,Ce motiv ascuns are?"
46. Arlssca mi simt ca un butoi de pulbere gata si explodeze.
47. CAnd oamenii {ipd la mine. lip qi eu la ei.
48. lJneori sirnt cd am luat din via{a partea ei clLrd5.
49, Ntr fin minte sA fi avrtt o stare de nervozitate atat de mare, incit sd iau un lucru dc l0ngd niine qi sn-1 sparg.
50. Intru in dispute tot afit de dcs ca qi cei din jurul meu.
51. Obignuiarn sI cred cd majoritatea oamenilor spun adevlrul, dar acum gtiu cE nlr este a$a.

52. Adesea imi asum rlspunderi rnari ,

5,1 . Cind m[ pieril crr firca spun lucruri antipatice, arneniu{Itoare.

54. Llneori imi ardt supSrarea bdtAnd in masd.
55, DacE trebuie sI recurg la violenl5 tizica pentru a-mi apira drepturile. o lac.
56. Nu am duErnanr care s[-nri lezeze sentimentele,
57. Ivli-e greu sir nLr fiu pulin grosolan cLr oanreniicare nu-mi plac.
58. NLra$ plltea sA pun pe cineva la locrrl lLii, chiar daca ar merita aceasta.
59. $tiLr oameni care nr-au irnpins atAt de departe. irrcdt arn ajLrns la bdtaie.
60. Rareori sinrl ci oamenii incearcd sf, mI enerveze sau sI rnd insulte.
6 i. NLr las ca lucrurile neinrportante sI md irite.
62. Adesea anrcnin{ 1}r[, realmente, a pune in practici amenin!6rile,
61. in Lrltirna vreme am lost nervos: ncmulluntit.
64. C6nd aduc argirniente, tind sri ridic vocea.
65. in general imi ascurid pdrerea proasti despre alfii.
6(i. Prefcr sd cedcz, dec6t sd apelez la argum*nte clcspre un Iucru.

lntcrpretarea rezultatelor:
Fiecare coloanl reprezinta o subscali a ostilit[1ii generale. Se marcheazd fiecare rlspuns conl'orm plrerii
personale. Se noteazl acele rSspt-trtsuri care coucorcld ctr celelalte din,,cheie";i se aclunl acestea concordante
pcntru acele 7 coloane 5i se obtine uu scor general.

ScoI'ul total gr:neral este de obicei sub 3ll. I-a f'cmer, cle regula, ugor rlai sciizrrt;i reprezirrtd inclicatorul de
os1iIitalr genelald.

l)iLcii scolul este_rnai- rnarr? - nivelttl de oslilitate este cresout qi individul sc irnplici irr relatii dificile ;i
clezirgrcabilc.

DacA scolul E5tp-*11r4j-lttic clcciit 38 trc[ruie ulntiritc subscorurile la ce le 7 coloflne pent,nr a ve{iea rlacd vle-unul
clin cic re prczintii o problenrf,.

l1{i_-{g.ri{it4ttrt - sur"rr ridicat 4 qi persie.

?o
 se
refuzul de a cooPera 9i
faf6 de reguli 9i
'd"-ia tipsa de bunf,voin{a pasir'6 la rdzvritire
Negativisrnulestecleobiceiuncomportamentopozantfa{6deautoritate.Elimplic6
exprima printr-un
qir de comp"**"-,r,
poare
conven!ii.

cere mai muite ori o trrire

de
ra niver de ur,. Este cre
ffiffi?;il[:ij;':::r1ii, lime pentru o tratare incorecttr
acresea
(imaginarl sau reall)'
snparare, necaz fa!6 de
ridicat 6 9i peste'
tN * Ostilitate indirectd- scor rnocl ocolit' El
care direclioneazr ostilitatea oitre cineva intr-un
un comporrament sau bancuri' dar
ostiritatea indirecti impric6 prinreqte ostilitate prin b6rfe r[utlcioase
c6 persoana antipatizat'
poate fi necinstit prin aceea
nu poate t'ace mare lucru
prin aceasta'
de exemplu *6ntirea uqii, pierelerea
firii, permit unui individ s'-qi descarce
Arte comporta*enre indirecte ca
pot fi irrdreptate impofriva cuiva'
triirile generate de ostilitate care nu
AT * Atentat - scor ridicat 6 9i peste.
De obicei apare nrai
irnplic6 violenfi fizici real6 qi voinla de a folosi violenla impotriva altora'
Atentatul
distrugerea obiectelor'
degraba in dispute cu allii dec6t in

SU : Suspiciune * scor ridicat 6 qi peste'

de altii la
altora' Ea variazd de la neincredere $i pruden[[ fafi
suspiciunea implic[ proiectarea ostilit[Eii asupra
lezeze'
convingerea ci alli oameni urm[resc s6 te

1.8.- Iri{abititate - scor ridicat 8 9i peste'

Iritabiritatea este promptit,crinea de a exproda ra cea
mai micl provocare. se exprim6 in comportament ca

acut6'
izhucnire a pierrJerii de fire, grosol[nie, nemullumire

L'E=-1Q;ti!-itutu varbald - scor ridicat 9 ;;i pestc'

Ostilitatea verbali implici exprimarea verbal6 a tr[irilor negative fa!6 cie allii (ceea ce spun gi cunr spun)' Se
ohservi in stilrtl rle rrgttmeutarc, strigarc, !ipete 9i itr conlinutul vcrbul
ul unrcnin{f,rilor, blestentelor,
h ipercriticismul.
Cheia de cnlculnre a scorurilor
Ntt RE IN AT srJ IR VE
l.A 3.A 4.A ).4 6.4
8.4 9.A 10. F IL l. t2. A r3. F r4. A
r5. A 16A 17. A t8. A r9 A 20. A 21. A
22. A 23. A 24. F 26. A 28. A
29. A 30. A 3I- A 12. A iJ. ./\ ,1.+. r 35. F
36. F 37. A l8. t-' 39. A 40. A 41. A
42. A ,13. F 44. A .{). A .16. A 47. A
48. A 49. A 50. A 51. n 53. A
55. A 56. r: 57. A 58. A
59. A 60. r' tll- I- Ll-. /\
63. A b4. A
65. 1,r

66. Ir

2't
 V' Stefansson
Metoda "Q-sort"'
in cadrur unui grup qi a p[rerii
tenrlin{e cre comportament
Diagnoza principarelor de sine
Ele
denumirea unor caiit,li de personalitate'
coulin gi terminind cu
un set de car10na5e care ior*ii:^:i-,r cer rnai mult pe individ
S,brectr.rlui i se or-er[ care il *uru"r.rir.u zd,
ps grupe
:::"*," de scupurile de diagttosttcarc'
trebuiesc ierarhizate ]ncelanlInstn,"ri,,n.o sc stabireqte-in orp*nornfd
cere care * caracterrleala
*"i pulin. poate dezvniui idcntitatea
sa' "llul real"' dar. ttu
.."*u in faptul cd subiectur iEi oam*ni' E
Avantajur metodei nol11lc *totirti*. **u u$ rezultatul 'lrfirttll rlu a'li
* ,e{rurcspunrrcrea *u unu*ira
corespundereo in alte privinfe:
set dc cartona$e' dar
posibili 5i o re-sorta'* u u""luiaqi
(Cum rn[ vdd allii)
,,Eul sociat"
aq dori sh fiu)
,,Eul ideal" (Cum
(Cum sunt ?n diferite situafii)
,,Eul actual"
,,ltnportan{a ul'o'
p*"oune" (Cum imi vid partenerul)
(Cum ag dori s[ fie partenerul)
,,Partenerul ideal"
uman intr-un grup real:
s6 fie deterrninate gase tendinp centrale ale comportamentului
Metoda permite evitarea ,,luptei"' Tendinla c[tre
inrrependenp, sociabilitate, insociabilitate, acceptarea ,,ruptei",
depe.cienlr, valorile sociale'
crependen!, desemneazi dori,la i,tern6
a individului de a accepta qi prerua standardere 5i
dorinfa de a crea o
are unui grup. Tencrinla c6tre sociabilitate indic[ existenta unei conexiuni,
moral-etice 'l'endinla spre ,,luptd" - dclrinli activd a
c6t qi in afara acestuia.
regdturi ernolionar. ula, in cadrur grupurui, opusul
urui statut inalt in sistemul de relalii interpersonalel
persoanei de a participa la viala grupului, oblinerea de a pastra
accstci tcndi'r{c ai anume evitarea,,luptei"
irripliun ittr;oroaruA de a nu interacliona cu alte persoane'
tinde spre compro*ris. Fiecare din aceste tendinle
p.sedr t:
neutraritatea in cazul conflicteror in grup, de a
sociabilitatea $i acceptarea ,,luptei" pot fi niqte
caracteristica interna pi una extern6, altfel zis: dependenla,
forma unei ,,m65ti" Ce aSCUnde fala reald a perSOanei' DaC6
Caracteristici interne, reale, sau pot fi externe, sub *
(dependen{[ - independen!6, sociabilitate insociabilitate'
nunr6rul rre rrspunsuri pozitive in fiecare pereche
acceptarea ,,luptei" * evitarea ,,luptei") se apropie de 20,
putern vorbi cle persistenla reall a unei tendinle
grupului, ci 9i in afara lui'
caracteristicl individului qi prezen{a acesteia nu doar in cadrul
afirmalie la care el
studiul se efectueaza in felul unn6tor: subiectului i se oferS un cartona; cu o anumita
ca membru a unui grup
trebuie s[ rispund6 cu ,,cla" rjaca aceasta corespunde viziunii sale cu privire la sine
sd rlspr"rrrd[ ,,nu |titl",
concret, sau ,.nu" dacf, aceasta nlr corespunde, gi doar in cazuri excepfionale se permite
se suprapun unei chei 9i se
in acest caz cartonagcle vor fi uategorizate in trei glr.rpe du rlspunsuri. R6spunsLrrile
calculeaz6 tenrJill{a predominarrte a fiecarui grup. Astfel inc6t negarea unei caligti, reprezint[ recunoa$terea
calitalii opllse, nuniS.rul de rbspunsuri ,,d4" se irtsutneazd cLr cele negative a tendinlei opuse.
Ca urmare fiecarc tendinla va avea un anurnit scor. Penlru a plltea repartiza rezultatul ?ntre linrita de +l 9i -i,
scorul se imparte Ia 10. Se presupune cd rlspunsul ,,da" are selnn pozitiv, iar r6spunstll ,,nLl" posed6 semnul
negativ. Trei-patru rdspunsuri ,,nll qtiu" la anumit[ tendin.td, desemneaz[ o stare de indecizie, evitare, insi tn
alte cazuri pot indica o anunrit[ selectivitate gi flexibilitatea in comportament.

Aceste calitiii pot ti vcrificate, printr-o analizl in cornbinafie cu *lte caracteristici personale. E posibil 6i un
sc6r nul, in cazul cdnd rlspunsurile,,da" gi ,,nu" coincid. Artume aceast[ situa{ie poate desemna un cotrflict
intern de personalitate, creat de pc Lu'nra dezvoltArii egale a tendinlelor opuse. Un anurnit ittteres a acestei
nrerocle viz,ea'zit. urtilizarea ei in calitate de conrpara[ie a plrerii proprii despre siue cu pfrrerea altor persoane din
grup.

il,cale lc idcntil'icri tcnclinfele de;

I) dependerr{ir - indepetrderrqii;
2) coinurricativitate - lipsh rle comuuieativitnle;
l) ilcceptiirelt "lilptei"'* et,itarea "iupici",

1I