Sunteți pe pagina 1din 16

PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 259 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 16 martie 2022

SUMAR

Nr. Pagina Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 815/145. — Ordin al ministrului sănătății și al președintelui


Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 referitoare la excepția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din modificarea și completarea anexei nr. 2 la Ordinul
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale
modificarea și completarea unor acte normative din de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind
domeniul pensiilor de serviciu .................................... 2–8 aprobarea formularului de prescripție medicală
electronică pentru medicamente cu și fără contribuție
ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI personală în tratamentul ambulatoriu și a Normelor
metodologice privind utilizarea și modul de completare
23. — Ordonanță de urgență pentru completarea art. 43 a formularului de prescripție medicală electronică
din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat ...................................................... 9 pentru medicamente cu și fără contribuție personală
în tratamentul ambulatoriu.......................................... 13–14
338. — Hotărâre privind eliberarea domnului Petres Sándor
din funcția de subprefect al județului Harghita .......... 10 816/140. — Ordin al ministrului sănătății și al președintelui
339. — Hotărâre privind numirea domnului Petres Sándor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru
în funcția de prefect al județului Harghita .................. 10 completarea Ordinului ministrului sănătății și al
președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
340. — Hotărâre privind numirea doamnei Prodan Isabela
în funcția de subprefect al județului Harghita ............ 11 nr. 868/542/2011 privind aprobarea modelului unic al
biletului de trimitere pentru investigații paraclinice utilizat
341. — Hotărâre privind numirea domnului Berbece în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și a
Gheorghiță în funcția de subprefect al județului
Vrancea ...................................................................... 11 Instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare
a biletului de trimitere pentru investigații paraclinice
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate ...... 15
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 3.120. — Ordin al ministrului educației privind extinderea
305. — Ordin al ministrului investițiilor și proiectelor europene sediului unității de învățământ preuniversitar de stat
pentru modificarea Schemei de ajutor de stat — Sprijin Liceul Reformat din municipiul Satu Mare.................. 16
pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice
generate de pandemia de COVID-19 — investiții 
productive, aprobată prin Ordinul ministrului investițiilor
și proiectelor europene, interimar, nr. 1.290/2021 ........ 12 Rectificări .............................................................................. 16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE


CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 844
din 14 decembrie 2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență


a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative
din domeniul pensiilor de serviciu
Valer Dorneanu — președinte nr. 8.290/63/2018 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de
Cristian Deliorga — judecător muncă și asigurări sociale, de Constantin Preoteasa în Dosarul
Marian Enache — judecător nr. 1.451/97/2018 al Tribunalului Hunedoara — Secția I civilă,
Daniel Marius Morar — judecător de Marinel Sorin Surdu în Dosarul nr. 9.931/3/2019 al
Mona-Maria Pivniceru — judecător Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și
Gheorghe Stan — judecător asigurări sociale, de Eugen Dumitrașcu în Dosarul
Livia Doina Stanciu — judecător nr. 5.569/3/2019 al Tribunalului București — Secția a VIII-a
Elena-Simina Tănăsescu — judecător conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Văduva în
Varga Attila — judecător Dosarul nr. 2.472/89/2018 al Tribunalului Vaslui — Secția civilă,
Ioana Marilena Chiorean — magistrat-asistent de Radu Mihai Ballos în Dosarul nr. 28/83/2019 al Tribunalului
Satu Mare — Secția I civilă, de Giani Tiberiu Bojte în Dosarul
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
nr. 1.126/108/2019 al Tribunalului Arad — Secția a III-a de
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate sociale și de Sorinel-Iliuță Constantin în Dosarul
a dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile nr. 7.717/3/2019 al Tribunalului București — Secția a VIII-a
militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 conflicte de muncă și asigurări sociale.
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind 4. La apelul nominal răspunde autorul excepției Sorinel-Iliuță
modificarea și completarea unor acte normative din domeniul Constantin în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.664D/2019.
pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Dumitru Măcelaru în Lipsesc ceilalți autori ai excepției de neconstituționalitate și
Dosarul nr. 916/100/2018 al Tribunalului Maramureș — Secția I părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
nr. 551D/2019. Autorul excepției Sorinel-Iliuță Constantin și reprezentantul
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea,
înștiințare este legal îndeplinită. având în vedere similitudinea de obiect al cauzelor, în temeiul
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
nr. 552D/2019, nr. 665D/2019, nr. 905D/2019, nr. 1.038D/2019, funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea
nr. 1.058D/2019, nr. 1.523D/2019, nr. 1.606D/2019, dosarelor nr. 552D/2019, nr. 665D/2019, nr. 905D/2019,
nr. 2.224D/2019, nr. 2.257D/2019, nr. 2.268D/2019, nr. 1.038D/2019, nr. 1.058D/2019, nr. 1.523D/2019,
nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019, nr. 2.306D/2019, nr. 1.606D/2019, nr. 2.224D/2019, nr. 2.257D/2019,
nr. 2.445D/2019, nr. 2.630D/2019 și nr. 2.664D/2019, având ca nr. 2.268D/2019, nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019,
obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII nr. 2.306D/2019, nr. 2.445D/2019, nr. 2.630D/2019 și
pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, nr. 2.664D/2019 la Dosarul nr. 551D/2019, care a fost primul
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 înregistrat.
și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate Sorinel-Iliuță
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și excepția de Constantin, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost
neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 1 din Ordonanța formulată, și depune la dosar un punct de vedere al Avocatului
de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Vasile Poporului, potrivit căruia Ordonanța de urgență a Guvernului
Crăciun în Dosarul nr. 2.003/100/2018 al Tribunalului Maramureș — nr. 59/2017 este neconstituțională.
Secția I civilă, de Dacian Flavius Indrie în Dosarul 7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca
nr. 37/108/2019 al Tribunalului Arad — Secția a III-a de neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care
contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări invocă deciziile Curții Constituționale nr. 545 din 2 iulie 2020 și
sociale, de Gheorghe Liviu Gliga în Dosarul nr. 26/83/2019 al nr. 8 din 14 ianuarie 2021.
Tribunalului Satu Mare — Secția I civilă, de Săndel Stoica în
Dosarul nr. 512/91/2018 al Curții de Apel Galați — Secția C U R T E A,
conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ionuț Dănuț Mitroi în având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată
Dosarul nr. 35.515/3/2018 al Tribunalului București — Secția următoarele:
a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eduard Biro 8. În dosarele Curții Constituționale nr. 551D/2019 și
în Dosarul nr. 3.373/121/2018 al Tribunalului Galați — Secția I nr. 552D/2019, prin încheierile din 20 februarie 2019, pronunțate
civilă, de Constantin Virgil Mărginean în Dosarul în dosarele nr. 916/100/2018 și nr. 2.003/100/2018, Tribunalul
nr. 2.505/107/2018 al Tribunalului Alba — Secția I civilă, de Maramureș — Secția I civilă a sesizat Curtea
Gheorghe Ciobotariu în Dosarul nr. 2.409/89/2018 al Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
Tribunalului Vaslui — Secția civilă, de Ioana Stanca în Dosarul prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022 3

militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII nr. 8.290/63/2018, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de
pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională
respectiv cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII
art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.
9. În dosarele Curții Constituționale nr. 665D/2019 și 17. În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.268D/2019, prin
nr. 2.630D/2019, prin încheierile din 18 martie 2019 și Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul
26 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 37/108/2019 și nr. 1.451/97/2018, Tribunalul Hunedoara — Secția I civilă a
nr. 1.126/108/2019, Tribunalul Arad — Secția a III-a de sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța
asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu de urgență a Guvernului nr. 59/2017.
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII 18. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de
pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Dumitru Măcelaru, de Vasile Crăciun, de Dacian Flavius Indrie,
10. În dosarele Curții Constituționale nr. 905D/2019 și de Giani Tiberiu Bojte, de Gheorghe Liviu Gliga, de Radu Mihai
nr. 2.445D/2019, prin încheierile din 27 martie 2019 și 20 iunie Ballos, de Săndel Stoica, de Ionuț Dănuț Mitroi, de Marinel Sorin
2019, pronunțate în dosarele nr. 26/83/2019 și nr. 28/83/2019, Surdu, de Eugen Dumitrașcu, de Sorinel-Iliuță Constantin, de
Tribunalul Satu Mare — Secția I civilă a sesizat Curtea Eduard Biro, de Constantin Virgil Mărginean, de Gheorghe
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ciobotariu, de Constantin Văduva, de Ioana Stanca și de
prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Constantin Preoteasa în cadrul soluționării unor cauze având
Guvernului nr. 59/2017, respectiv cu excepția de ca obiect soluționarea contestațiilor la decizii de pensionare,
neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din soluționarea cererilor de acordare de despăgubiri pentru
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. repararea prejudiciilor cauzate prin aplicarea dispozițiilor art. VII
11. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.038D/2019, prin din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017,
Decizia civilă nr. 188 din 22 martie 2019, pronunțată în Dosarul soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, respectiv
nr. 512/91/2018, Curtea de Apel Galați — Secția conflicte de soluționarea cererilor de actualizare a pensiei.
muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională 19. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII acesteia invocă atât critici de neconstituționalitate extrinsecă,
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă ce privesc art. VII
12. În dosarele Curții Constituționale nr. 1.058D/2019, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.
nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019 și nr. 2.664D/2019, prin
20. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă,
încheierile din 22 martie 2019, 28 iunie 2019, 27 mai 2019 și din
autorii excepției susțin că prevederile art. VII din Ordonanța de
12 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 35.515/3/2018,
urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispozițiilor art. 1
nr. 9.931/3/2019, nr. 5.569/3/2019, nr. 7.717/3/2019, Tribunalul
alin. (4) și (5), precum și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție,
București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări
deoarece orice aspecte care vizează protecția socială — în
sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
speță, pensiile — trebuie reglementate prin lege organică. Or,
neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din
dispozițiile criticate modifică și completează o lege organică —
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, cu excepția
Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat — și astfel
de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv contravin dispozițiilor constituționale invocate.
cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII 21. De asemenea, prevederile art. VII din Ordonanța de
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispozițiilor art. 61
13. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.523D/2019, prin alin. (1) și ale art. 102 alin. (1) și (2) din Constituție privind rolul
Sentința civilă nr. 386 din 18 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul Parlamentului și, respectiv rolul Guvernului, deoarece Guvernul
nr. 3.373/121/2018, Tribunalul Galați — Secția I civilă a sesizat s-a substituit Parlamentului, legiferând în locul acestuia într-un
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate domeniu supus în mod exclusiv atribuțiilor senatorilor și
a prevederilor art. VII pct. 1 din Ordonanța de urgență a deputaților. Totodată, se invocă jurisprudența Curții
Guvernului nr. 59/2017. Constituționale, potrivit căreia adoptarea ordonanțelor de
14. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.606D/2019, prin urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică
Încheierea din 22 februarie 2019, pronunțată în Dosarul legislativă este neconstituțională.
nr. 2.505/107/2018, Tribunalul Alba — Secția I civilă a sesizat 22. Se mai susține că este încălcat și art. 1 alin. (5) din
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate Constituție privind principiul previzibilității și accesibilității legii,
a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a deoarece pensionarul nu este în măsură să își adapteze
Guvernului nr. 59/2017. conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea
15. În dosarele Curții Constituționale nr. 2.224D/2019 și corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de
nr. 2.306D/2019, prin Decizia nr. 12 din 12 iunie 2019 și prin pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei.
Decizia nr. 15 din 2 iulie 2019, pronunțate în dosarele 23. Totodată, se susține încălcarea dispozițiilor art. 108
nr. 2.409/89/2018/a1 și nr. 2.472/89/2018/a1, Curtea de Apel alin. (3) din Constituție, deoarece pentru anul 2017, Guvernul
Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale, admițând nu a fost abilitat să emită Ordonanța de urgență nr. 59/2017.
recursurile declarate împotriva sentințelor civile ale Tribunalului 24. Pe de altă parte, se susține că Legea nr. 223/2015 este
Vaslui prin care s-au respins, ca inadmisibile, excepțiile de o lege organică în domeniul pensiilor militare de stat, iar
neconstituționale invocate, a sesizat Curtea Constituțională abilitarea Guvernului de către Parlament vizează numai
cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII emiterea de ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor
pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului organice. Or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
nr. 59/2017. modifică Legea nr. 223/2015, ceea ce contravine dispozițiilor
16. În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.257D/2019, prin art. 115 alin. (1) din Constituție [art. 114 alin. (1) din Constituție,
Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul înainte de republicarea acesteia].
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

25. De asemenea, se arată că Ordonanța de urgență a nemaiputând depăși valoarea salariilor aflate în plată, creând
Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă cu încălcarea cerințelor astfel o discriminare a cadrelor militare față de alte categorii de
prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, fără a pensionari.
exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată 32. Mai mult, deși legea (art. 11 din Legea nr. 80/1995)
fi amânată, sens în care se invocă jurisprudența Curții prevede acordarea unor sporuri pentru rezultate meritorii în
Constituționale. Deși, la modul general, în Preambulul acestui îndeplinirea obligațiilor, prin plafonarea introdusă de art. VII
act normativ se invocă principiul echității și principiul egalității, pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017,
prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a pensionarii sunt practic lipsiți de efectele acordării ordinului
creat o mare inechitate între categoriile de pensionari. Totodată, „Meritul Militar”. Mai mult, majorarea aferentă acordării semnului
Guvernul nu a motivat urgența adoptării actului normativ criticat. onorific a fost extinsă, prin Legea nr. 149/2018 pentru
26. Se mai susține că Ordonanța de urgență a Guvernului modificarea și completarea unor acte normative din domeniul
nr. 59/2017 s-a adoptat fără să se țină cont de atenționările din apărării, ordinii publice și securității naționale, și pentru soldați
avizul Consiliului Legislativ (referitoare la nemotivarea urgenței sau gradați, rezultând astfel că intenția legiuitorului a fost de a
și la neînsoțirea proiectului de avizul de oportunitate al majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, iar nu de a
Ministerului pentru Relația cu Parlamentul și de adresele de o plafona.
avizare ale ministerelor și ale altor structuri implicate) și de avizul 33. Totodată, deși prin plata contribuției la fondul de pensie
nefavorabil al Consiliului Economic și Social (motivat de suplimentară, potrivit legii, pensionarul militar avea dreptul la
instituirea discriminării și de lipsa justificării urgenței, a unui sporurile prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, ca
studiu de impact și de nerespectarea principiilor și normelor din urmare a plafonării pensiei nete, nici acestea nu mai sunt
legislația muncii). acordate, deși persoana activă a contribuit la acest fond.
27. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate 34. Prevederile criticate încalcă și principiile de bază ale
intrinsecă, autorii excepției susțin că dispozițiile art. VII din sistemului pensiilor militare de stat și dispozițiile Legii
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au ca efect nr. 223/2015 care consacră principiul egalității, adică asigurarea
diminuarea cuantumului pensiei și, astfel, contravin prevederilor unui tratament nediscriminatoriu între persoanele aflate în
art. 47 din Constituție, deoarece afectează substanța dreptului aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și
la pensie, care este un drept fundamental. Totodată, nu există obligațiile prevăzute de lege, precum și principiul recunoștinței.
justificare și nici cadru constituțional pentru ca, la două pensii 35. Se mai susține și existența unei discriminări între
nete cu valori diferite, o persoană să rămână în plată cu o pensie persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie
mai mică. 2017 (data la care au intrat în vigoare prevederile art. VII pct. 3
28. Modificarea art. 59 din Legea nr. 223/2015, prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și care
pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în modifică art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin introducerea unui
sensul actualizării pensiilor militare cu rata medie anuală a plafon maxim al pensiei) și care au în plată pensii nediminuate
inflației, iar nu cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial și persoanele care s-au pensionat ulterior acestui moment,
mediu brut realizat, este contrară dispozițiilor art. 16 din întrucât aceste persoane se află în situații juridice identice.
Constituție. De asemenea, se ajunge la lipsa unei actualizări Astfel, pentru persoanele care s-au pensionat anterior datei de
efective a cuantumului pensiei militare de stat. 15 septembrie 2017 nu există plafonarea cuantumului pensiei
29. Pe de altă parte, se susține că actualizarea pensiei se militare de stat.
efectuează doar în raport cu rata medie anuală a inflației, or ar 36. Totodată, se invocă o discriminare a militarilor față de
trebuie ca pensiile militare de stat să se actualizeze în raport cu magistrați, sub aspectul reglementării referitoare la pensia de
majorarea soldelor de funcție a militarilor în activitate. serviciu, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 22 februarie
30. Modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin art. VII 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că „nu se poate
pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui
sensul introducerii unei prevederi care să limiteze cuantumul net tratament diferit magistraților față de cadrele medicale
al pensiei, eliminând posibilitatea de actualizare a pensiei permanente”. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele
militare, creează o situație inferioară față de persoanele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este
asigurate în sistemul public de pensii. Totodată, modificarea justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială
care permite actualizarea pensiei este fără sens, câtă vreme a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale
același act normativ stabilește imperativ plafonarea pensiilor la cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații.
media soldelor nete. De altfel, Legea nr. 223/2015, în forma 37. Se mai susține că dispozițiile art. 3 lit. m) din Legea
actuală, impune o dublă plafonare a pensiei militare de stat, atât nr. 223/2015, introduse prin art. VII pct. 1 din Ordonanța de
prin art. 30 (care prevede că pensia nu poate fi mai mare de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prevăd că pensia netă este
85% din baza de calcul), cât și prin art. 60 (care prevede că pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se
pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor deduce impozitul pe venit potrivit legislației în vigoare, însă
lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a stabilit o altă
cuprinse în baza de calcul). definiție a pensiei nete, respectiv s-a statuat că pensia netă nu
31. Astfel, prevederile criticate încalcă atât principiul egalității poate depăși media salariilor nete din baza de calcul. Or, potrivit
în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, precum și Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în
principul interzicerii discriminării consacrat de art. 14 din elaborarea actelor normative, un act normativ nu poate cuprinde
Convenție. Se invocă, în acest sens, Decizia nr. 20 din dispoziții contrare.
2 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că 38. De asemenea, se susține încălcarea prevederilor art. 44
instituirea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la
constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă Convenție privind protecția proprietății private. În acest sens se
din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
militarii. Or, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a susținând că prestațiile sociale intră sub incidența art. 1 din
Guvernului nr. 59/2017 plafonează pensiile de serviciu, acestea Primul Protocol adițional la Convenție, indiferent de natura
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022 5

contributivă sau necontributivă a acestora (Hotărârea din 6 iulie 46. În dosarele Curții Constituționale nr. 2.257D/2019 și
2005, pronunțată în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit nr. 2.664D/2019, după sesizarea Curții Constituționale de către
al Marii Britanii). Totodată, se arată că are loc o încălcare a instanța judecătorească, autorii excepției Stanca Ioana și
principiului drepturilor câștigate, deoarece actualizarea pensiei Constantin Sorinel-Iliuță au depus, la data de 5 iunie 2020,
raportat la soldele militarilor activi este un drept câștigat. În acest respectiv la 28 aprilie 2020 și 1 septembrie 2020, câte o
sens se afirmă că, așa cum a statuat Curtea de Justiție a Uniunii completare a excepției de neconstituționalitate, prin care solicită
Europene, dacă prestațiile acordate în temeiul reglementării să se constate că Ordonanța de urgență a Guvernului
vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu nr. 59/2017 a fost adoptată fără să se solicite avizul Consiliului
noua reglementare, acestea nu trebuie să fie reduse. Totodată, Legislativ, ceea ce contravine dispozițiilor art. 79 și art. 1 alin. (5)
principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în din Constituție.
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. 47. Tribunalul Maramureș — Secția I civilă, Tribunalul
39. Referitor la încălcarea art. 15 din Constituție, se susține Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal,
că dispozițiile criticate contravin principiului neretroactivității legii, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare —
deoarece o lege ulterioară nu poate aduce atingere drepturilor Secția I civilă, Curtea de Apel Galați — Secția conflicte de
născute sub imperiul legilor anterioare, legea nouă neputând muncă și asigurări sociale, Tribunalul București — Secția
retroactiva. Totodată, potrivit art. 30 din Declarația Universală a a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele
Drepturilor Omului, drepturile și libertățile câștigate nu pot fi Curții Constituționale nr. 1.058D/2019 și nr. 2.664D/2019,
desființate. Tribunalul Galați — Secția I civilă, Tribunalul Alba — Secția I
40. Se mai susține încălcarea prevederilor art. 53 din civilă, Curtea de Apel Iași — Secția litigii de muncă și
Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi asigurări sociale și Tribunalul Hunedoara — Secția I civilă
sau al unor libertăți, sens în care se invocă Deciziile Curții apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor
Constituționale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, nr. 503 din constituționale invocate.
16 noiembrie 2004, nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 462 din 48. Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de
17 septembrie 2014. muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale
41. Totodată, se arată că dificultățile bugetului asigurărilor nr. 2.272D/2019 și nr. 2.292D/2019, consideră că exprimarea
sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul opiniei sale ar echivala cu o antepronunțare în cauză.
diminuării cuantumului pensiei, iar principiile constituționale 49. Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și
privind egalitatea în drepturi nu pot fi afectate de proasta asigurări sociale nu și-a exprimat opinia asupra excepției de
gestionare a bugetului de către stat. neconstituționalitate.
42. În dosarele Curții Constituționale nr. 905D/2019 și 50. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
nr. 1.038D/2019, autorii excepției mai susțin că prevederile actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
nr. 59/2017 încalcă cerințele ce țin de statutul României de țară pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
membră NATO și UE, cerințe stipulate în tratatele de aderare. neconstituționalitate.
Astfel, pensia militarilor se încadrează în Pilonul al doilea privind 51. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
schemele ocupaționale, guvernate de Directiva 86/378/CEE, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de
modificată prin Directiva 97/96/CEE, recunoscută și acceptată vedere solicitate.
de România în cadrul Reuniunii bilaterale de la Bruxelles din
ianuarie 2007. În acest temei, pensiile militarilor din țările C U R T E A,
membre se actualizează imediat după majorarea soldelor examinând actele de sesizare, concluziile scrise depuse la
militarilor activi și periodic, în raport cu rata inflației. dosare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, cererile de
43. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.038D/2019, autorul judecare în lipsă depuse în dosarele Curții Constituționale
excepției mai susține că, prin modificările aduse Legii nr. 2.224D/2019 și nr. 2.306D/2019, susținerile autorului
nr. 223/2015 de către Ordonanța de urgență a Guvernului excepției prezent la ședința publică, concluziile procurorului,
nr. 59/2017, se aduce atingere prevederilor art. 54 și 55 din dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției,
Constituție, care consacră îndatoriri fundamentale, și, deși precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
fidelitatea față de țară este sacră, numărul cadrelor profesioniste 52. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
calificate din sistemul de ordine publică și siguranță națională competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
va scădea în viitor, fiind astfel afectată capacitatea de apărare precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
a țării. nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
44. În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.268D/2019, autorul 53. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
excepției mai susține că indexarea pensiei militare de stat cu dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului
5,25%, prevăzută de art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte
a Guvernului nr. 99/2016 și aplicabilă pe parcursul anului 2017, normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în
rămâne fără efect prin intrarea în vigoare a art. VII pct. 2 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ceea ce încalcă 2017, dispoziții care au următorul conținut: „Legea nr. 223/2015
dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al
acestui ultim act normativ, creează discriminări între persoanele României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și
pensionate în anul 2017 și încalcă principiul previzibilității și al completările ulterioare, se modifică și se completează după cum
accesibilității normelor juridice. urmează:
45. Pentru toate aceste motive se susține că dispozițiile 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere,
art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 literele l) și m), cu următorul cuprins:
contravin și prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit «l) solda/salariu lunar net — solda/salariul lunar brut
cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce
și îndatoririle prevăzute de Constituție. contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, nr. 59/2017 completează art. 3 cu lit. l) și m) și modifică art. 59
potrivit legislației în vigoare; și art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu privire la actualizarea
m) pensia netă — pensia militară de stat stabilită în cuantum pensiilor militare de stat și la limita maximă a pensiei nete.
brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, în acest
vigoare.» sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 687 din 31 octombrie
2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155
«Art. 59. — Cuantumul pensiilor militare de stat se din 26 februarie 2020, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată
actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din
inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a 27 octombrie 2020, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, publicată în
fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din
Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un 18 noiembrie 2020, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021,
cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din
aflat în plată.» 20 aprilie 2021.
3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: 56. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă
«Art. 60. — La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă aduse art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului
nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete nr. 59/2017, raportate la încălcarea art. 1 alin. (4) și (5), art. 61
corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 102 alin. (1) și (2), art. 108
de calcul al pensiei.»” alin. (3) și art. 115 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că,
54. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, referitor la competența Guvernului de a adopta acte cu caracter
prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale normativ cu putere de lege, s-a pronunțat printr-o jurisprudență
cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua
echilibrului în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică
privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol
legilor, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român și legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă
solidaritatea cetățenilor săi, art. 11 alin. (1) privind dreptul
legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că
internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea,
Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a
art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele
relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația
internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și
secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108
protecția socială a muncii, art. 44 alin. (1)—(3) privind dreptul
alin. (3) și art. 115 alin. (1)—(3) competența Guvernului de a
de proprietate, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent și
emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o
alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea
lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica
exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 privind
autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval
fidelitatea față de țară, art. 55 privind apărarea țării, art. 61
alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict
reglementarea numai prin lege organică a protecției sociale, delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub
art. 102 alin. (1) și (2) privind rolul Guvernului, art. 108 alin. (3), aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația
potrivit căruia ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin
de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta, competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de
art. 115 alin. (1), (4) și (6) privind delegarea legislativă și urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)—(6) din
condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce
și art. 118 privind forțele armate. De asemenea, sunt invocate permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față
prevederile art. 1 — Obligația de a respecta drepturile omului, unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența
ale art. 14 — Interzicerea discriminării, ale art. 17 — Interzicerea reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale,
abuzului de drept, ale art. 18 — Limitarea folosirii restrângerii impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei
drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a grave atingeri aduse interesului public (a se vedea, în acest
libertăților fundamentale, ale art. 1 — Protecția proprietății și ale sens, Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul
art. 6 — Semnare și ratificare din Primul Protocol adițional la Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017,
această convenție, precum și prevederile art. 1, potrivit căruia paragrafele 89—91).
toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în 57. Prin aceeași decizie, paragrafele 92 și 93, Curtea a mai
drepturi, ale art. 7, potrivit căruia toți oamenii sunt egali în fața reținut că regimul particular al ordonanței de urgență este
legii și au, fără nicio deosebire, dreptul la o egală protecție a prevăzut în art. 115 alin. (4)—(6) din Constituție și se referă la
legii, ale art. 25, potrivit căruia orice om are dreptul la un nivel de cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a căror
trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale, reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de
cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, a motiva urgența în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare:
precum și serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgență
în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în la Camera inițial sesizată și convocarea obligatorie a
celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de
unor împrejurări independente de voința sa, și ale art. 30 din reglementare: acesta poate fi și de natura legilor organice, caz
Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia „Nicio în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută
dispoziție a prezentei declarații nu poate fi interpretată ca de art. 76 alin. (1) din Constituție; ordonanța de urgență nu poate
implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a fi însă adoptată în domeniul legilor constituționale, nu poate
se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile,
spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate în prezenta libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile
declarație.” electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri
55. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al
reține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022 7

legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din
simple [art. 115 alin. (1)—(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 8 martie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în
alin. (4)—(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie
autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al 2019, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 24).
Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare, 62. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea
și numai sub control parlamentar. dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 8 din
58. În cauză, Curtea reține că actul normativ criticat este o 14 ianuarie 2021, paragraful 25, Curtea a reținut că nici
ordonanță de urgență adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd
alin. (4)—(6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite
fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația
art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)—(3) din Constituție. Totodată, națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o
Curtea reține că, spre deosebire de ordonanța simplă, limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal
ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva
domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit
autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu,
completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanță de Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov
urgență a Guvernului sunt neîntemeiate. împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adițional la
59. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate
nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 27, și prin Decizia fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un
nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 35, Curtea anumit cuantum. De asemenea, prin Decizia nr. 1.284 din
a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din
alin. (4) din Constituție. În acest sens, a arătat că „în contextul 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituțională a statuat
determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în
personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să măsura în care acesta a devenit exigibil.” În aceste condiții, nu
determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de
unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe proprietate privată.
negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate 63. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție,
fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul Curtea reține că, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021,
reținut în jurisprudența Curții Constituționale”. paragraful 22, a constatat că dispozițiile de lege criticate, potrivit
60. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât
intrinsecă raportate la art. 15 și 16 din Constituție, potrivit cărora media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare
dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al
cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat pensiei, sunt în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din
aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte
temeiul unor acte normative distincte, sunt relevante cele drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul
reținute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice
2019, paragrafele 25 și 26, și prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.
2021, paragraful 23, potrivit cărora persoanele care se 64. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica
pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor
deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al Deciziei
actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit nr. 543 din 2 iulie 2020, cele reținute anterior prin Decizia
căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora
funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie,
regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a
constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat
autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în
spre exemplu, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, precitată). Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie
61. Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a
pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a
categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot
pensionari din sistemul public, Curtea a reținut că diferitele face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale
categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv disponibile”. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se
pensionarii din sistemul public nu se află în situații identice, fiind realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor
supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit
criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul
pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.
acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament 65. Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea
juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea
semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție a reținut că invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție nu are
(în același sens sunt și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

66. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să nr. 59/2017, au fost respectate dispozițiile art. 115 alin. (6) din
schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și Constituție.
considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează 70. Referitor la completarea excepției de neconstituționalitate,
valabilitatea și în cauza de față. depusă la Curtea Constituțională ulterior sesizării sale prin
67. Cu privire la dispozițiile din actele internaționale invocate încheierile instanțelor judecătorești, completare prin care autorii
prin prisma art. 11 și 20 din Constituție, Curtea observă că din dosarele Curții Constituționale nr. 2.257D/2019 și
acestea se referă, în esență, la obligația de a respecta drepturile nr. 2.664D/2019 solicită să se constate că Ordonanța de urgență
omului, la interzicerea discriminării, la interzicerea abuzului de a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără să se solicite avizul
drept, la limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția Consiliului Legislativ, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 1
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
alin. (5) și ale art. 79 din Constituție, Curtea constată că nu se
la protecția proprietății, la o egală protecție a legii și la dreptul la
poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenței
pensie. Or, argumentele reținute mai sus care reies din
sale, temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt cele
jurisprudența Curții Constituționale abordează toate aceste
aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la aceste precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în
dispoziții. fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții
68. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 54 privind Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției
fidelitatea față de țară, ale art. 55 privind apărarea țării și ale decât cele stabilite prin încheierea de sesizare (a se vedea, în
art. 118 privind forțele armate din Constituție, Curtea reține că acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată
acestea nu au incidență în cauza de față. în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie
69. În final, Curtea observă că, întrucât nu a fost reținută 2012, sau Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în
afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, prin Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din
adoptarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului 4 septembrie 2013.

71. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Măcelaru în Dosarul nr. 916/100/2018 al
Tribunalului Maramureș — Secția I civilă, de Vasile Crăciun în Dosarul nr. 2.003/100/2018 al Tribunalului Maramureș — Secția I
civilă, de Dacian Flavius Indrie în Dosarul nr. 37/108/2019 al Tribunalului Arad — Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal,
litigii de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe Liviu Gliga în Dosarul nr. 26/83/2019 al Tribunalului Satu Mare — Secția I civilă,
de Săndel Stoica în Dosarul nr. 512/91/2018 al Curții de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ionuț Dănuț
Mitroi în Dosarul nr. 35.515/3/2018 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eduard
Biro în Dosarul nr. 3.373/121/2018 al Tribunalului Galați — Secția I civilă, de Constantin Virgil Mărginean în Dosarul
nr. 2.505/107/2018 al Tribunalului Alba — Secția I civilă, de Gheorghe Ciobotariu în Dosarul nr. 2.409/89/2018 al Tribunalului Vaslui —
Secția civilă, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 8.290/63/2018 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale,
de Constantin Preoteasa în Dosarul nr. 1.451/97/2018 al Tribunalului Hunedoara — Secția I civilă, de Marinel Sorin Surdu în
Dosarul nr. 9.931/3/2019 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eugen Dumitrașcu
în Dosarul nr. 5.569/3/2019 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Văduva
în Dosarul nr. 2.472/89/2018 al Tribunalului Vaslui — Secția civilă, de Radu Mihai Ballos în Dosarul nr. 28/83/2019 al Tribunalului
Satu Mare — Secția I civilă, de Giani Tiberiu Bojte în Dosarul nr. 1.126/108/2019 al Tribunalului Arad — Secția a III-a de contencios
administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și de Sorinel-Iliuță Constantin în Dosarul nr. 7.717/3/2019 al Tribunalului
București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt
constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Maramureș — Secția I civilă, Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ
și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare — Secția I civilă, Curții de Apel Galați — Secția conflicte de
muncă și asigurări sociale, Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Galați —
Secția I civilă, Tribunalului Alba — Secția I civilă, Curții de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dolj —
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Hunedoara — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE


prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022 9

ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI


GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru completarea art. 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat
Luând în considerare că atât în Planul național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, cât și
în Programul de guvernare 2021—2024 este prevăzută măsura care vizează creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu
un punct procentual de la 3,75%, procentul aplicabil în prezent, până la 4,75% începând cu anul 2024,
având în vedere necesitatea instituirii cu celeritate a cadrului legal pentru a se asigura respectarea angajamentelor
prevăzute de PNRR, referitoare la calendarul de îndeplinire a jalonului 213, Componenta C8, R6, în trimestrul I al anului 2022, în
funcție de care urmează a fi alocate sumele din PNRR,
ținând seama că 31 martie 2022 reprezintă data până la care a fost asumată îndeplinirea jalonului 213 din PNRR —
componentă a legislației necesare pentru a asigura sustenabilitatea Pilonului II de pensii, iar nerespectarea acestui termen are drept
consecință neîndeplinirea condițiilor asumate de România și poate atrage pierderea fondurilor alocate pentru această componentă,
având în vedere faptul că, în lipsa luării unor măsuri imediate pentru îndeplinirea jalonului 213 din PNRR, România nu va
putea accesa suma alocată acestei componente conform necesităților de finanțare stabilite inițial și demara acțiunile necesare
ducerii la îndeplinire, în calendarul stabilit, a jalonului 213 și a țintelor asumate pe această componentă în cadrul PNRR, astfel cum
a fost aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare
și reziliență al României,
ținând seama de importanța Pilonului II de pensii, ca mijloc de economisire pe termen lung pentru pensie, cât și de
asigurare a unui venit suplimentar, adecvat și sustenabil la pensie, în contextul evoluțiilor demografice nefavorabile,
luând în considerare că această măsură sprijină diversificarea pensiilor și are consecințe pozitive asupra dezvoltării
piețelor de capital,
ținând cont că lipsa reglementării cadrului legal privind creșterea contribuției obligatorii către fondurile de pensii administrate
privat — Pilonul II de pensii generează întârzieri în implementarea PNRR, cu consecințe negative asupra gradului de absorbție a
fondurilor alocate României,
ținând seama că reforma propusă în PNRR vizează elaborarea legislației prin care sunt urmărite asigurarea pe termen
mediu și lung a sustenabilității și a predictibilității sistemului public de pensii, respectiv sustenabilitatea Pilonului II de pensii,
luând în considerare că adoptarea acestei măsuri este necesară pentru a se asigura atingerea rezultatelor și
implementarea reformelor ca răspuns la provocările identificate în Semestrul European, cota de contribuție la Pilonul II de pensii
fiind în acord cu prevederile Strategiei fiscal-bugetare,
luând în considerare că măsura propusă este menită să vină în sprijinul participanților care contribuie la un fond de pensii
administrat privat, care vor beneficia de o pensie privată, conform prevederilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate
privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și strategic și constituie o situație de urgență
și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de
urgență.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.


Articol unic. — La articolul 43 din Legea nr. 411/2004 privind se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul cuprins:
Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, „(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 cota de contribuție
cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (3) la fondul de pensii este de 4,75%.”

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Contrasemnează:
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 16 martie 2022.


Nr. 23.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind eliberarea domnului Petres Sándor
din funcția de subprefect al județului Harghita
Având în vedere prevederile art. 250 alin. (1) și ale art. 251 alin. (2)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Domnul Petres Sándor se eliberează din funcția de subprefect


al județului Harghita.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode

București, 16 martie 2022.


Nr. 338.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind numirea domnului Petres Sándor
în funcția de prefect al județului Harghita
Având în vedere prevederile art. 250 alin. (1) și ale art. 251 alin. (1), (2), (21)
și (22) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Domnul Petres Sándor se numește în funcția de prefect


al județului Harghita.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode

București, 16 martie 2022.


Nr. 339.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022 11

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind numirea doamnei Prodan Isabela
în funcția de subprefect al județului Harghita
Având în vedere prevederile art. 250 alin. (1) și ale art. 251 alin. (2), (21) și (23)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Doamna Prodan Isabela se numește în funcția de subprefect


al județului Harghita.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode

București, 16 martie 2022.


Nr. 340.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind numirea domnului Berbece Gheorghiță
în funcția de subprefect al județului Vrancea
Având în vedere prevederile art. 250 alin. (1) și ale art. 251 alin. (2), (21) și (23)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Domnul Berbece Gheorghiță se numește în funcția


de subprefect al județului Vrancea.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode

București, 16 martie 2022.


Nr. 341.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE


ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
ORDIN
pentru modificarea Schemei de ajutor de stat — Sprijin pentru IMM-uri
în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 — investiții productive,
aprobată prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene, interimar, nr. 1.290/2021
Având în vedere:
– prevederile secțiunii 3.1 — Ajutoare sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale din
Comunicarea CE — Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de
COVID-19 (2020/C 112 I/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4.04.2020, modificată prin Comunicarea CE;
— Modificarea Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii
de COVID-19 (2020/C 164/03), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 13.05.2020, Comunicarea CE;
— A treia modificare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei
epidemii de COVID-19 (2020/C 218/03), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 2.07.2020, Comunicarea CE;
— A patra modificare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei
epidemii de COVID-19 și modificarea anexei la Comunicarea Comisiei către statele membre privind aplicarea articolelor 107 și 108
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt (2020/C 340 I/01), publicată
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 13.10.2020, Comunicarea CE;
— Cea de-a cincea modificare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul
actualei epidemii de COVID-19 și modificarea anexei la Comunicarea Comisiei către statele membre privind aplicarea articolelor
107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt (2021/C 34/06),
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1.02.2021;
— A șasea modificare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei
epidemii de COVID-19 și modificarea anexei la Comunicarea Comisiei către statele membre privind aplicarea articolelor 107 și 108
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt (2021/C 473/01), publicată
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 24.11.2021;
– prevederile Programului operațional Competitivitate 2014—2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare
C (2014) 10.233, cu modificările și completările ulterioare;
— Avizul Consiliului Concurenței nr. 11.951 din 6.10.2021 și nr. 1.238 din 27.01.2022;
— Decizia Comisiei Europene nr. C (2021) 7.857 final din 27.11.2021, modificată prin Decizia nr. C (2022) 1.195 final
din 22.02.2022;
– Referatul de aprobare al Direcției generale programe europene Competitivitate nr. 29.003 din 14.03.2022,
în temeiul prevederilor art. 14 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Fondurilor Europene, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul investițiilor și proiectelor europene emite prezentul ordin.

Art. I. — Schema de ajutor de stat — Sprijin pentru IMM-uri — active necorporale;


în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de — mijloace de transport electrice sau hibride1 (autoturisme,
COVID-19 — investiții productive, aprobată prin Ordinul autobuze, microbuze, elevatoare, încărcătoare, autoutilitare și
ministrului investițiilor și proiectelor europene, interimar,
nr. 1.290/2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, autovehicule cu destinație specială);
nr. 1111 din 22 noiembrie 2021, cu modificările ulterioare, se — cheltuieli de consultanță pentru pregătirea și implementarea
modifică după cum urmează: proiectului în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului
— La punctul 6 „Valoarea maximă a ajutorului de stat, — cheltuieli cu activitățile obligatorii de publicitate și
beneficiarii, criteriile de eligibilitate și cheltuieli eligibile”, informare aferente proiectului.
subpunctul 6.6 va avea următorul cuprins:
„6.6. Tipurile de cheltuieli eligibile sunt prezentate mai jos: 1 În conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) 2021/2.139

— cheltuieli cu renovarea clădirilor (modernizare), montaj al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852
diferite echipamente de eficiență energetică, echipamente al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice
pentru surse regenerabile, furnizarea de servicii energetice; de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică
— cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la
a terenului; atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și
— cheltuieli cu racordarea utilităților necesare obiectivului; pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii
— cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică; semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu, disponibilă la
— cheltuieli pentru achiziția de instalații, utilaje, echipamente https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32021R2139.”
tehnologice și funcționale cu și fără montaj, inclusiv IT&C, Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
tehnologii software; al României, Partea I.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene,


Dan Vîlceanu

București, 16 martie 2022.


Nr. 305.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022 13

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE


Nr. 815 din 15 martie 2022 Nr. 145 din 11 martie 2022

ORDIN
pentru modificarea și completarea anexei nr. 2
la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări
de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripție medicală electronică
pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu
și a Normelor metodologice privind utilizarea și modul de completare
a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente
cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu
Având în vedere Referatul de aprobare nr. AR 4.312 din 15.03.2022 al Ministerului Sănătății și nr. DG 726 din 11.03.2022
al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
în temeiul prevederilor:
— art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul
român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările
și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021—2022, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind
aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor
de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor
medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021—2022,
cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare
medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de
asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă
în cadrul programelor naționale de sănătate, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
cu modificările și completările ulterioare;
— art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006,
cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. — Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății și al 1. La capitolul II punctul I punctul 2 „Asigurat”, la litera a)
președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate subpunctul (x), după a treia liniuță se introduce o nouă
nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripție
liniuță, cu următorul cuprins:
medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție
personală în tratamentul ambulatoriu și a Normelor „— cifra 4, pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de
metodologice privind utilizarea și modul de completare a urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin
formularului de prescripție medicală electronică pentru și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini
medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul
sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona
ambulatoriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 439 din 2 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, conflictului armat din Ucraina, cu modificările și completările
se modifică și se completează după cum urmează: ulterioare;”.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

2. La capitolul II punctul I punctul 2 „Asigurat”, la litera c), de Asigurări de Sănătate conform prevederilor art. 1 alin. (6) din
după subpunctul (iii) se introduce un nou subpunct, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările
subpunctul (iv), cu următorul cuprins: și completările ulterioare, număr ce se regăsește și pe
„(iv) pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de urgență componenta prescriere, iar dacă au calitatea de împuternicit, în
a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările câmpul «CID/CE/PASS» se vor completa seria și numărul unui
ulterioare, se va completa numărul unic de identificare atribuit document de identitate valabil sau numărul pașaportului/
prin aplicația pusă la dispoziție de către Casa Națională documentului de călătorie, după caz.”
de Asigurări de Sănătate conform prevederilor art. 1 alin. (6) 4. La capitolul III punctul 2, litera b) se modifică și va
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările avea următorul cuprins:
și completările ulterioare.” „b) datele de identificare (numele, prenumele, BI/CI seria și
3. La capitolul II punctul II punctul 2, litera b) se modifică numărul, codul unic de asigurare/codul numeric personal/numărul
și va avea următorul cuprins: cardului european/numărul pașaportului) vor fi cele ale
„b) datele de identificare (numele, prenumele, BI/CI seria și persoanei care ridică medicamentele (asigurat/împuternicit/copii
numărul, codul unic de asigurare/codul numeric personal/numărul cu vârsta între 14 și 18 ani); acest câmp se completează cu
cardului european/numărul pașaportului) vor fi cele ale datele corespunzătoare numai în situația în care asiguratul nu
persoanei care ridică medicamentele (asigurat/împuternicit/copii se prezintă la farmacie cu cardul național de asigurări sociale
cu vârsta între 14 și 18 ani); acest câmp se completează cu de sănătate propriu, respectiv se prezintă cu: adeverința de
datele corespunzătoare în situația în care prescripția medicală asigurat cu valabilitate de 3 luni de la data emiterii pentru
este eliberată în regim off-line în conformitate cu prevederile persoanele care refuză cardul național din motive religioase sau
Contractului-cadru și ale normelor de aplicare a acestuia, de conștiință, adeverința înlocuitoare pentru cei cărora li se va
precum și în situația în care asiguratul nu se prezintă la farmacie emite card național duplicat, documentele prevăzute la art. 223
cu cardul național de asigurări sociale de sănătate propriu, alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și
respectiv se prezintă cu adeverința de asigurat cu valabilitate completările ulterioare, în situația în care nu a fost emis cardul
de 3 luni de la data emiterii pentru persoanele care refuză cardul național sau cardul european în situația în care prescripția
național din motive religioase sau de conștiință, adeverința medicală a fost eliberată în baza acestuia, însoțite, după caz,
înlocuitoare pentru cei cărora li se va emite card național de buletin de identitate (BI)/carte de identitate (CI) sau pașaport.
duplicat, documentele prevăzute la art. 223 alin. (1) din Legea Pentru persoanele împuternicite care se prezintă la farmacie
nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările cu cardul național de asigurări sociale de sănătate propriu nu
ulterioare, în situația în care nu a fost emis cardul național sau este necesară completarea acestui câmp. Câmpul se va
cardul european în situația în care prescripția medicală a fost completa numai în situațiile în care împuternicitul se prezintă la
eliberată în baza acestuia, însoțite, după caz, de buletin farmacie cu buletin de identitate (BI)/carte de identitate (CI)
de identitate (BI)/carte de identitate (CI) sau pașaport. sau pașaport, după caz.
Pentru persoanele împuternicite care se prezintă la farmacie Pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de urgență a
cu cardul național de asigurări sociale de sănătate propriu nu Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările
este necesară completarea acestui câmp. Câmpul se va ulterioare, care ridică medicamentele de la farmacie, dacă
completa cu datele corespunzătoare în situația în care acestea sunt și beneficiare ale prescripției, în câmpul
prescripția medicală este eliberată în regim off-line în «CID/CE/PASS» se va completa numărul unic de identificare
conformitate cu prevederile Contractului-cadru și ale normelor atribuit prin aplicația pusă la dispoziție de către Casa Națională
de aplicare a acestuia, precum și în situațiile în care de Asigurări de Sănătate conform prevederilor art. 1 alin. (6) din
împuternicitul se prezintă la farmacie cu buletin de identitate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările
(BI)/carte de identitate (CI) sau pașaport, după caz. și completările ulterioare, număr ce se regăsește și pe
Pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de urgență a componenta prescriere, iar dacă au calitatea de împuternicit, în
Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările câmpul «CID/CE/PASS» se vor completa seria și numărul unui
ulterioare, care ridică medicamentele de la farmacie, dacă document de identitate valabil sau numărul pașaportului/
acestea sunt și beneficiare ale prescripției, în câmpul documentului de călătorie, după caz.”
«CID/CE/PASS» se va completa numărul unic de identificare Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
atribuit prin aplicația pusă la dispoziție de către Casa Națională al României, Partea I, și se aplică începând cu luna martie 2022.

Ministrul sănătății, p. Președintele Casei Naționale


Alexandru Rafila de Asigurări de Sănătate,
Adela Cojan
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022 15

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE


Nr. 816 din 15 martie 2022 Nr. 140 din 10 martie 2022

ORDIN
pentru completarea Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări
de Sănătate nr. 868/542/2011 privind aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru
investigații paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și a Instrucțiunilor
privind utilizarea și modul de completare a biletului de trimitere pentru investigații paraclinice
utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate
Având în vedere Referatul de aprobare nr. AR 4.313 din 15.03.2022 al Ministerului Sănătății și nr. DG 707 din 10.03.2022
al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
în temeiul prevederilor:
— art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul
român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările
și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021—2022, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind
aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de
servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor
medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021—2022,
cu modificările și completările ulterioare;
— art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
cu modificările și completările ulterioare;
— art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006,
cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei se va completa numărul unic de identificare atribuit prin aplicația
Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 868/542/2011 privind pusă la dispoziție de către Casa Națională de Asigurări de
aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru Sănătate conform prevederilor art. 1 alin. (6) din Ordonanța de
investigații paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările
sănătate și a Instrucțiunilor privind utilizarea și modul de ulterioare.”
completare a biletului de trimitere pentru investigații paraclinice 3. În anexa nr. 2a, la litera C câmpul 2 „Date identificare
utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, publicat asigurat”, după prima liniuță de la litera g) se introduce
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 1 iunie 2011, o nouă liniuță, cu următorul cuprins:
cu modificările și completările ulterioare, se completează după „— cifra 3, pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de
cum urmează:
urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările
1. În anexa nr. 2, la litera C câmpul 2 „Date identificare
ulterioare;”.
asigurat” litera c), la a paisprezecea liniuță, după al doilea
4. În anexa nr. 2a, la litera C câmpul 2 „Date identificare
marcator se introduce un nou marcator, cu următorul cuprins:
asigurat”, după a treia liniuță de la litera i) se introduce
„• cifra 3, pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de
o nouă liniuță, cu următorul cuprins:
urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și
asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau „— pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de urgență
apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările
conflictului armat din Ucraina, cu modificările și completările ulterioare, se va completa numărul unic de identificare atribuit
ulterioare;”. prin aplicația pusă la dispoziție de către Casa Națională de
2. În anexa nr. 2, la litera C câmpul 2 „Date identificare Asigurări de Sănătate conform prevederilor art. 1 alin. (6) din
asigurat”, după a treia liniuță de la litera e) se introduce Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările
o nouă liniuță, cu următorul cuprins: și completările ulterioare.”
„— pentru persoanele beneficiare ale Ordonanței de urgență Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările ulterioare, al României, Partea I, și se aplică începând cu luna martie 2022.

Ministrul sănătății, p. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,


Alexandru Rafila Adela Cojan
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 259/16.III.2022

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ORDIN
privind extinderea sediului unității de învățământ preuniversitar de stat
Liceul Reformat din municipiul Satu Mare
Având în vedere prevederile art. 24 alin. (3) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea
calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare,
luând în considerare dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar,
ținând cont de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare
provizorie și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar,
luând în considerare prevederile Ordinului ministrului educației nr. 5.511/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind
fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și
elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților
de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2022—2023,
văzând Referatul de aprobare nr. 237 din 19.01.2022 privind extinderea sediului unității de învățământ preuniversitar de
stat Liceul Reformat din municipiul Satu Mare,
luând în considerare Hotărârea Consiliului Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar nr. 19
din 8.12.2021,
în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației emite prezentul ordin.
Art. 1. — (1) Începând cu anul școlar 2022—2023, activitatea (2) Unitatea de învățământ preuniversitar de stat Liceul
de învățământ a unității de învățământ preuniversitar de stat Reformat din municipiul Satu Mare are o capacitate maximă de
Liceul Reformat din municipiul Satu Mare, cu sediul în piața școlarizare de 49 de formațiuni de studiu în două schimburi.
Jean Calvin nr. 2, municipiul Satu Mare, județul Satu Mare, Art. 2. — Unitatea de învățământ preuniversitar de stat Liceul
acreditată prin efectul legii, se va desfășura și în sediul din
Reformat din municipiul Satu Mare, Ministerul Educației, Agenția
Strada Dâmboviței nr. 2, municipiul Satu Mare, județul Satu
Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar,
Mare, respectiv în strada Wolfenbuttel nr. 8—10, municipiul Satu
Mare, județul Satu Mare, pentru nivelul de învățământ respectiv Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare vor duce la
„preșcolar”, din cadrul structurii arondate Grădinița cu program îndeplinire prevederile prezentului ordin.
„normal” și program „prelungit” nr. 24 din municipiul Satu Mare, Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
județul Satu Mare. României, Partea I.
p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat

București, 9 februarie 2022.


Nr. 3.120.


RECTIFICĂRI

În cuprinsul Hotărârii Camerei Deputaților nr. 19/2022 privind validarea unui mandat de deputat, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 14 martie 2022, se face următoarea rectificare:
— în articolul unic, în loc de: „Olar Claudiu” se va citi: „Olar Corneliu”.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|452683]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259/16.III.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495