Literatura de

graniță
sau de frontieră
Actualizare

Textul literar: Textul nonliterar: Textul de graniță:

1. Oferă informații exacte

1. Înfățișează o lume 1. Oferă informații exacte despre

într-un mod expresiv

imaginară realitate
2. Scopul este de a informa

2. Scopul de a delecta 2. Scopul de a informa

într-un mod plăcut

3. Se adresează sensibilității 3. Se adresează rațiunii

3. Se adresează sensibilității

cititorului 4. Lexicul este specializat

și rațiunii

4. Libertate deplină în 5. Sensuri proprii/ denotative

4. Libertate în folosirea

folosirea lexicului 6. Expresivitatea lipsește

lexicului

5. Sensuri figurate/ conotative 5. Sensuri denotative și

7. Obiectivitate

6. Figuri de stil / imagini conotative

8. Transmite informații precise

6. Apar figuri de stil și

artistice
imagini artistice

7. Subiectivitate
7. Amestec de subiectivitate

8. Transmite emoții și
și obiectivitate

sentimente
8. Transmite informații,

emoții, sentimente
Literatura de
graniță: Exemple:

1 Textul memorialistic(memoriile)
Particularități:
2 Jurnalul de călătorie
caracter nonficţional,
referent real, creditabil, 3 Eseul literar
funcţie informativă şi estetică,
mărci stilistice şi subiective, 4 Reportajul
zona de intersecție a științelor

limbii și literaturii cu științele,

4 Jurnalul
literatura se îmbină cu specii

nonartistice.
Textul memorialistic
•reprezintă o consemnare retrospectivă a unor evenimente sau

întâmplări la care autorul a fost martor, sub forma unei sinteze

între istorie şi confesiune, la persoana I, specifică subiectivităţii,

astfel încât valoarea documentară este, de cele mai multe ori,

dublată de una artistică

•aparține literaturii de frontieră și reprezintă consemnarea la

persoana I a unor evenimente și stări la care autorul a fost

martor sau actant.

•Are rolul unei confesiuni, deoarece redă episoade ale existenței

cu ajutorul cărora receptorul poate recompune portretul unei

persoane sau atmosfera și culoarea unei societăți, a unui

spațiu sau a unei epoci.

 i
La ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi

la nimic. Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de

oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici

e ri
mo ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii

lui Mozart. În ce mă priveşte, mă număr printre cei care nu

pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să

citesc aşa cum am nevoie să mănânc şi să beau. Hrana pe

care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca

şi aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi

M pierdută.
Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul

 Jurnalul de
călătorie:
consemnarea zilnică și cronologică (în

ritm rapid) a observațiilor și

evenimentelor dintr-o călătorie.

 rie
o
lăt
l de că
a

Jurn
Nicolae Milescu Spătaru,
Jurnal de călătorie în China
 Jurnalul:
însemnări zilnice ale unei persoane despre
anumite evenimente legate de viața sa. Spre
deosebire de amintiri sau memorii evenimentele din
jurnal sunt înregistrate în momentul producerii lor,
punându-se astfel accent pe autenticitatea trăirilor.
Trăsături: consemnare zilnică,
timpul consemnării- prezentul,
exprimare rapidă,
neelaborată,
subiectivitate (persoana I),
caracter intim, personal.
Reportajul:
formă de publicistică strict documentară care

urmărește informarea cu privire la situații,

evenimente (geografice, etnografice, economice,

politice, spotrive etc.) de interes general sau

ocazional. (Geo Bogza, Brunea- Fox)

 Presărat cu cetăţi în ruină şi cu

l
ascuţite turle de biserici, Ardealul

p j u trăieşte, clipă de clipă, cu tot ceea ce-

i dă un chip deosebit în cuprinsul lumii,

a
sub veghea şi rezonanţa lor solemnă.

t
Mărturii de piatră ale unor vremi

or

intrate în uitare, peceţi ale istoriei pe

un nobil pămînt, ziua ele îi certifică

e măreţia, iar noaptea îl împînzesc de

R mister şi îi dezvăluie o statornică

năzuinţă.
Geo Bogza, Cartea Oltului
 Eseul Adrian Marino

spunea că:
„eseistul încearcă să

este o specie de proză literară,

ofere o soluție, nu o

fixată la granița cu literatura,

impune, nici n-o

care îmbină elemente ale tuturor

stilurilor funcționale. Compoziția

dogmatizează. Doar o

eseistică oferă posibilități mari

propune. El ridică o

de a asocia idei venite din

problemă, punându-se

diferite domenii culturale. pe sine și pe alții la

încercare. Izbutește și

incită adevărul”.
Eseu
Însărcinari:
1. Redactează un jurnal în baza capitolului 8 din roman Ion de Liviu Rebreanu.

Varianta I

2. Scrie, în baza capitolului opt din roman Ion de Liviu Rebreanu un reportaj, în limita a 15 enunțuri.
Varianta II

3. Înregistrează un eseu nestructurat în baza informațiilor din capitolul opt

al romanului Ion de Liviu Rebreanu
Varianta III