Boli infectioase

Hepatite virale acute

Test 1
CS
1.In hepatita acuta VHB+VHD, diagnosticul etiologic de suprainfectie este sugerat de:
A. AgHBs -, AcHBs +, AcHBc totali pozitivi, Ac VHD IgM
B. AgHBs +, AcHBs -, AcHBc totali pozitivi, Ac VHD IgM
C. Niciunul din raspunsuri nu este corect
D. AgHBs+, AcHBs -, AcHBc IgM +, Ac VHD IgM
E. AgHBs+, AcHBs +, AcHBc totali pozitivi, Ac VHD IgM
CM
2.Virusurile hepatitice A si E pot fi transmise:
A. Parenteral
B. Contact sexual neprotejat
C. Prin apa contaminata
D. Pe cale verticala
E. Pe cale fecal-orala
CM
3.Virusuri responsabile de afectare hepatica, excluzand virusurile hepatitice, sunt:
A. Virusul Varicelo-zoosterian
B. Candida albicans
C. Virusul Herpes simplex
D. Virusul Epstein-Barr
E. Virusul imunodeficientei umane
CM
4.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la etiologia virusurilor hepatititce A si E:
A. Nu provoaca hepatite acute
B. Prezinta o evolutie autolimitanta
C. Necesita tratament cu Interferon
D. Nu conduc in mod frecvent catre o hepatita cronica
E. Sunt virusuri cu genom de tip ARN
CM
5.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la manifestarile clinice in VHA si VHE:
A. Icterul sclero-tegumentar apare inainte aparitiei scaunului acolic
B. In majoritatea cazurilor, infectia este simptomatica
C. Debutul clinic este asociat cu prezenta asterixisului
D. Debutul clinic poate consta in sindrom pseudogripal
E. Debutul clinic poate consta in eruptie urticariana
CM
6.Manifestari clinice in hepatita acuta cu VHA/VHE sunt:
A. Eruptie urticariana
B. Sensibilitate la palpare in hipocondrul stang
C. Hepatomegalie tranzitorie
D. Icter sclero-tegumentar
E. Cresterea rapida in dimensiuni a ficatului poate sugera o evolutie fulminanta
CS
7.In cazul hepatitei A, perioada de contagiozitate incepe:
A. Coincide cu debutul clinic al simptomatologiei
B. Cu o saptamana inaintea debutului simptomatologiei
C. Coincide cu aparitia icterului sclero-tegumentar
D. Cu doua saptamani inaintea debutului simptomatologiei
E. La o saptamana dupa debutul clinic
CM
8.Tulburarile gastro-intestinale care pot fi asociate debutului clinic al hepatitei virale acute A,E sunt:
A. Greata
B. Sindrom dispeptic
C. Inapetenta
D. Bulimie
E. Astenie
CM
9.Explorarile paraclinice serologice pentru hepatita cu VHA si VHE sunt:
A. IgM VHA post-vaccinare
B. AcVHE
C. IgG VHA post vaccinare
D. IgM VHA la contact recent
E. IgG VHA la contact vechi
CM
10.Valorile transaminazelor in infectia acuta cu VHA,VHE prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Prezinta valori normale
B. Sunt de 10 ori mai scazute decat limita inferioara a normalului
C. Sunt in general crescute de peste 50 ori limita superioara a normalului
D. ALT este mai specific pentru tesutul hepatic
E. Sunt in general crescute de peste 10 ori limita superioara a normalului
CM
11.Printre metodele de preventie a transmiterii verticale a virusului hepatitic B se numara:
A. Administrarea de lamivudina in trimestrul III de sarcina, indiferent de valoarea viremiei
B. Nou-nascutul va primi imunoglobuline umane specificie anti-VHB in primele ore de la nastere
C. Nasterea se va efectua prin cezariana
D. Mama va primi imunoglobuline umane specifice anti-VHB in trimestrul III de sarcina
E. Nou-nascutul va fi alaptat la san
CM
12.Metodele de transmitere a virusului hepatitic B sunt:
A. Cale parenterala
B. Cale verticala
C. Vaccin anti-VHA
D. Consum de droguri cu administrare intravenoasa
E. Contact sexual neprotejat
CM
13.Tratamentul in infectiile acute cu VHA, VHE este:
A. Antivirale
B. Tratament simptomatic
C. Evolutia este in general autolimitata, neffind necesar administrarea de antivirale
D. Regim alimentar strict
E. Antiretrovirale
CM
14.Formele fulminante ale hepatitelor acute virale VHA,VHE prezinta urmatoarele caracteristici
A. Coagulopatie
B. Febra
C. Encefalopatie hepatica
D. Indice de protrombina > 50%
E. Sindrom hemoragipar
CS
15.Concentratia de protrombina in forma fulminanta a hepatitei acute cu VHA/VHE este:
A. Peste 50%
B. 26-50%
C. Sub 50%
D. Peste 70%
E. Sub 25%
CM
16.Riscul ridicat de flare la pacientele cu infectie cronica VHB apare:
A. In primele 6 luni post-partum
B. In primul trimestru de sarcina
C. In primul an post-partum
D. In ultimul trimestru de sarcina
E. In primele 2 luni post-partum
CM
17.Alegeti afirmatiile false referitoare la etiologia VHB:
A. Poate persista in celula gazda inclusiv dupa aparenta remisiune a infectiei
B. Este un virus cu genom de tip ARN
C. Nu prezinta risc de reactivare a infectiei
D. Nu isi integreaza materialul genetic in celula-gazda
E. Foloseste formele ADNccc pentru integrarea materialului genetic
CS
18.In majoritatea cazurilor de infectie VHB survenita la adult, clearance-ul spontan apare in decurs
de:
A. 24 luni din momentul infectiei acute
B. 3 luni din momentul infectiei acute
C. 2 luni din momentul infectiei acute
D. 6 luni din momentul infectiei acute
E. 12 luni din momentul infectiei acute
CM
19.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la diagnosticul serologic in cazul infectiei VHB:
A. AgHbs negativ nu exclude prezenta infectiei in cazurile de tulpini virale cu mutatii preS
B. AcHbs pozitivi indica clearance-ul infectiei
C. AgHbs - antigenul de suprafata al VHB
D. AgHbs pozitivi indica protectie in urma vaccinarii
E. AcHbc pozitivi sunt sugestivi pentru contactul cu virusul (nu apar in urma vaccinarii)
CM
20.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la AcHbe si AgHbe in infectia cu VHB:
A. AgHbe - si AcHbe + tablou sugestiv pentru infectie cu virus nereplicativ
B. AgHbe + si AcHbe - tablou sugestiv pentru infectie cu virus replicativ
C. AgHbe - si AcHbe + tablou sugestiv pentru infectie cu virus replicativ
D. AgHbe + si AcHbe - tablou sugestiv pentru protectia impotriva vaccinarii
E. AgHbe + si AcHbe - anticorpi impotriva antigenului de suprafata
Test 2
CM
1.Serologia VHB sugestiva pentru infectia acuta este:
A. AcHbc de tip IgG pozitivi
B. AcHbs pozitivi
C. AcHBc de tip IgM pozitivi
D. AgHBs pozitiv
E. AcHbs negativi
CM
2.Evaluarea fibrozei hepatice in infectia cu VHB se realizeaza prin:
A. Test non-invaziv: radiografie abdominala cu substanta de contrast
B. Test non-invaziv: FibroScan
C. Test invaziv: Punctie biopsie hepatica
D. Nu se realizeaza, deoarece fibroza hepatica nu este asociata infectiei cu VHB
E. Test invaziv: FibroMax
CS
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la valorile transaminazelor in hepatitele acute cu VHB:
A. Valorile sunt normale, indiferent de valoarea viremiei
B. AST este mai specific pentru tesutul hepatic
C. Sunt crescute de pana la 5 ori limita superioara a normalului
D. Sunt de doua ori mai scazute decat limita superioara a normalului
E. Sunt crescute de peste 10 ori limita superioara a normalului
CM
4.Alegeti afirmatiile false referitoare la concentratia de protrombina in infectia cu VHB:
A. Este de sub 25% in forma fulminanta
B. Este intre 26-50% in formele severe
C. Valoarea sa se modifica inainte de aparitia semnelor clinice de decompensare
D. Este de peste 50% in formele fulminante
E. Valoarea sa se modifica dupa aparitia semnelor clinice de decompensare
CM
5.Recomandari in hepatita cronica VHB:
A. Determinarea periodica a AgVHD
B. Determinarea periodica a AcVHD
C. Evaluarea la interval de 6 luni
D. Screening periodic pentru suprainfectia VHD
E. Evaluarea la interval de 2 ani, cu ecografie abdominala
CM
6.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la complicatiile VHB:
A. Cronicizare
B. Forma fulminanta, cu sindrom hemoragipar
C. Riscul de aparitie a carcinomului hepatocelular
D. Forma fulminanta, cu coagulopatie
E. Nu prezinta potential oncogen
CM
7.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la tratamentul VHB:
A. Necesita tratament cu interferon in formele acute
B. In formele cronice, este indicat tratamentul cu interferon pegylat pe durata de 48 saptamani
C. Momentul inceperii tratamentului este stabilit in functie de criterii precum: nivelul ALT,
incarcatura virala
D. In formele cronice, este indicat tratamentul cu interferon pegylat pe durata de 24 saptamani
E. Necesita tratament simptomatic in formele acute
CM
8.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la virusul hepatitic delta:
A. Are aceeasi cale de transmitere ca virusul hepatitic E
B. Poate fi responsabil de suprainfectie la pacientii care au deja hepatita B
C. Nu poate fi responsabil de o coinfectie cu VHB
D. Are aceeasi cale de transmitere ca virusul hepatitic B
E. Are aceeasi cale de transmitere ca virusul hepatitic A
CM
9.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la VHD:
A. Utilizeaza antigenul de suprafata VHB pentru infectarea de noi celule
B. Utilizeaza antigenul de suprafata VHB pentru ansamblarea noilor virioni
C. Este un virus cu genom de tip ADN
D. Nu utilizeaza antigenul de suprafata VHB
E. Nu are anvelopa proprie
CM
10.Diagnosticul etiologic/ screening-ul suprainfectiei cu VHD poate fi determinat prin:
A. AcVHD IgG
B. Serologie VHB sugestiv pentru infectia cronica
C. AcVHD IgM
D. AgVHD, pentru screening-ul periodic
E. Serologie VHB sugestiv pentru infectia acuta
CM
11.Diagnosticul etiologic de coinfectie cu VHD este determinat de:
A. AcVHD IgM
B. AcHbs negativi
C. AcHbc IgM pozitivi
D. AgVHD IgG
E. AgHBs pozitiv
CS
12.Referitor la tratamentul cu interferon pegylat sunt adevarate urmatoarele:
A. Poate fi asociat cu Ribavirina in coinfectia cu VHD
B. Tratamentul cu analogi nucleotidici poate reperezenta o alternativa terapeutica pentru tratamentul
infectiei cronice cu VHB
C. Se adminsitreaza doar in faza cronica a hepatitelor
D. Tratamentul cu analogi nucleozidici poate reprezenta o alternativa terapeutica pentru tratamentul
infectiei cu VHC
E. Se efectueaza pe o perioada de maxim 48 de saptamani in toate hepatitele cronice
CM
13.Urmatoarele virusuri pot fi responsabile de o afectare hepatica, cu exceptia:
A. Epstein-Barr
B. Herpes simplex
C. Varicelo-zoosterian
D. Taenia solium
E. Fasciola hepatica
CM
14.Virusurile hepatitice A si E se transmit prin:
A. Intermediul caii verticale
B. Apa contaminata
C. "Maini murdare"
D. Contact sexual neprotejat
E. Piercing
CS
15.Urmatoarele virusuri sunt cu genom ADN:
A. B
B. D
C. E
D. A
E. C
CM
16.Clinica hepatitelor acute:
A. In unele cazuri simptomatice: tulburari gastrointestinale
B. In unele cazuri simptomatice: sindrom pseudogripal, astenie
C. Majoritatea cazurilor infectia este asimptomatica
D. Eruptia urticariana nu este intalnita
E. Odata cu aparitia icterului simptomatologia se agraveaza
CM
17.Explorari paraclinice in VHA si VHE:
A. Concentratia de protrombina de 45% semnifica o forma severa de hepatita acuta virala
B. Hiperbilirubinemie
C. ALT si AST sunt in general crescute de peste 10 ori limita superioara a normalului
D. AST este mai specific pentru tesutul hepatic
E. Titrul crescut de IgM VHA semnifica contact recent
CM
18.Diagnosticul diferential in hepatitele acute virale:
A. Icterul post-hepatic
B. Hepatitele medicamentoase
C. Infarctul entero-mezenteric
D. Hepatitele autoimune
E. Boala Wilson
CM
19.Urmatoarele sunt complicatii ale hepatitelor acute virale:
A. Sindrom hemoragipar
B. Pancreatita cronica
C. Encefalopatie hepatica
D. Coagulopatie
E. Retinita pigmentara
CM
20.Urmatoarele informatii sunt adevarate despre serologia hepatitei acute virale B:
A. AgHBe negativ cu AcHBe pozitiv sugereaza infectie cu virus nereplicativ
B. AcHBc de tip IgM sugereaza infectie cronica
C. AgHBs negativ nu exclude prezenta infectiei la un pacient cu tulpina virala cu mutatie preS
D. AcHBs pozitiv indica protectie in urma vaccinarii
E. AgHBe pozitiv cu AcHBe negativ sugereaza infectie cu virus replicativ
Test 3
CM
1.Tratamentul hepatitei acute virale B ce a avansat in stadiul cronic:
A. In formele acute interferon pegylat pe durata de 48 de saptamani
B. In formele cronice tenofovir sau entecavir pe termen lung
C. In formele cronice interferon pegylat pe durata de 12 saptamani
D. In formele cronice analogi nucleozidici/nucleotidici pe termen lung
E. In formele cronice interferon pegylat pe durata de 48 de saptamani
CM
2.Serologia suprainfectiei VHB cu VHD:
A. AcVHD IgM
B. AgHBs pozitiv
C. AcHBc totali pozitivi
D. AcHBs negativ
E. AcHBc totali negativi
CM
3.Serologie pozitiva pentru infectia cu VHC, inseamna:
A. ARN VHC pozitiv
B. AcVHC pozitiv
C. AcVHC negativ
D. AgHBs pozitiv
E. ADN VHC pozitiv
CM
4.Tratamentul hepatitei acute virale C:
A. Daca tratamentul nu este inceput in faza acuta, monoterapie cu Ribavirina
B. Daca tratamentul nu este inceput in faza acuta, monoterapie cu agent antiviral direct la interferon
pegylat
C. In faza acuta, in cazul in care in primele 12 saptamani nu se inregistreaza clearance spontan,
poate fi incercata o monoterapie cu Ribavirina
D. In faza acuta, in cazul in care in primele 12 saptamani nu se inregistreaza clearance spontan,
poate fi incercata o monoterapie cu interferon pegylat
E. Daca tratamentul nu este inceput in faza acuta, se recomanda tratament combinat cu Ribavirina si
un agent antiviral direct la interferon pegylat
CM
5.Hepatita virala A este caracterizata prin:
A. Risc de forme fulminante la gravide
B. Aparitia contagiozitatii cu o saptamana anterior icterului
C. Posibilitatea profilaxiei active (prin vaccinare)
D. Disparitia contagiozitatii odata cu aparitia icterului
E. Forme asimptomatice in majoritatea cazurilor
CM
6.Indicatiile tratamentului antiviral in hepatitele virale includ:
A. Hepatita cronica VHB
B. Interferon pegylat in hepatita virala VHB, in absenta clearance-ului spontan la 6 luni
C. Tratament combinat in hepatita virala VHC, daca terapia nu e inceputa in faza acuta
D. Interferon pegylat in asociere cu analogi nucleozidici, in hepatita VHB+VHD
E. Hepatita acuta VHE
CM
7.Serologia VHB sugestiva pentru infectia acuta, cuprinde:
A. ARN VHB pozitiv
B. Ag HBs pozitiv
C. Ag HBc pozitiv
D. Ac HBs negativi
E. Ac Hbc IgG pozitivi
CS
8.Este recunoscut potentialul oncogen in cazul:
A. VHB
B. VHA
C. Niciunul din cele mentionate
D. VHD
E. VHE
CM
9.Profilaxia transmiterii hepatitelor virale cuprinde:
A. Imunoglobuline umane specifice anti-VHC in cazuri selectionate
B. Vaccinarea anti-VHE, utilizata in China
C. Administrarea de Imunoglobuline specifice anti-VHB nou-nascutilor mamelor cu hepatita VHB
D. Vaccinarea completa anti-VHB a nou-nascutilor
E. Posibila administrare de imunoglobuline umane standard in focare de hepatita acuta A
CS
10.Cel mai crescut risc de evolutie cronica in hepatitele virale este prezent in:
A. Hepatita cu VHB
B. Suprainfectia VHB+VHD
C. Hepatita cu VHA
D. Hepatita cu VHE
E. Coinfectia VHB+VHD
CM
11.Evaluarea fibrozei hepatice din hepatitele virale se realizeaza prin:
A. Ecografie abdominala
B. FibroScan
C. Punctie biopsie hepatica
D. Electroforeza proteinelor serice
E. Rezonanta magnetica (examinare IRM)
CM
12.Recomandarile de monitorizare in hepatita cronica VHB includ:
A. Determinarea periodica a Ag HBe sau a Ac HBe
B. Ecografie abdominala periodica
C. Determinarea periodica a Ag VHD sau a Ac VHD
D. Determinarea periodica a Ac HCV
E. Evaluarea la intervale de 6 luni
CM
13.Virusurile hepatice A și E sunt transmise pe cale:
A. Cutanată
B. Sexuală
C. Fecal-orală
D. Respiratorie
E. De la un pacient la altul
CM
14.Transmiterea VHA poate fi prevenită prin:
A. Vaccinare anti-VHA, două doze
B. Imunizare concomitentă anti-VHA și anti-VHE
C. Imunizare concomitentă anti-VHA și anti-VHB
D. Imunizare concomitentă anti-VHA și anti-VHD
E. Vaccinare anti-VHA, trei doze
CS
15.Perioada de contagiozitate în cazul hepatitei A începe cu:
A. Trei săptămâni înaintea debutului simptomatologiei
B. Circa două săptămâni înaintea debutului simptomatologiei
C. Zece zile înainte de debutul simptomatologiei
D. Circa 3 zile înainte de debutul simptomatologiei
E. Circa o săptămână înainte de debutul simptomatologiei
CM
16.În hepatita virală A, debutul clinic poate consta în:
A. Sindrom pseudogripal
B. Tulburări gastrointestinale
C. Astenie
D. Sindrom meningean
E. Sindrom febril
CS
17.Scăderea rapidă în dimensiuni a ficatului în hepatita A sugerează:
A. Hemoragie digestivă inferioară
B. Apariția febrei
C. Hemoragie digestivă superioară
D. Apariția icterului
E. Evoluție fulminantă
CS
18.Riscul dezvoltării unei forme fulminante în hepatita A este:
A. Foarte ridicat
B. Dublu, comparativ cu hepatita acută B
C. Inexistent
D. Dublu, comparativ cu hepatita acută E
E. Scăzut
CM
19.În hepatita acută E, elementele sugestive pentru evoluția spre o formă fulminantă sunt:
A. Constipația
B. Sângerările
C. Fatigabilitatea pronunțată
D. Icterul accentuat
E. Diareea
CM
20.Selectați enunțurile adevărate referitoare la hepatita acută A:
A. Transaminazele sunt în general crescute peste 10 ori
B. Transaminazele sunt în general crescute peste 20 de ori
C. AST este mai specific pentru țesutul hepatic
D. Valoarea concentrației de protrombină se modifică după apariția semnelor de decompensare
E. ALT este mai specific pentru țesutul hepatic
Test 4
CM
1.Diagnosticul diferențial în hepatita A include:
A. Hepatitele medicamentoase
B. Boala Wilson
C. Trichineloza
D. Hepatitele autoimune
E. Gripa
CM
2.Virusul hepatic C se transmite prin:
A. Consum de droguri cu administrare intravenoasă
B. Consum de droguri cu administrare intranazală
C. Tatuaje
D. Sărut
E. Consum de droguri cu administrare orală
CM
3.Hepatita C poate prezenta forme fulminante cu:
A. Prognostic bun
B. Sindrom hemoragipar
C. Hemplegie
D. Encefalopatie hepatică
E. Coagulopatie
CM
4.Virusul hepatic C se transmite pe cale:
A. Digestivă
B. Sexuală
C. Parenterală
D. Respiratorie
E. Verticală
CM
5.Selectați enunțurile adevărate referitoare la VHD:
A. Are genom de tip ARN, defectiv
B. Are aceeași cale de transmitere ca și VHC
C. Are anvelopă proprie
D. Are cale de transmitere digestivă
E. Are aceeași cale de transmitere ca și VHB
CM
6.Selectați enunțurile adevărate referitoare la hepatita acută VHB+VHD:
A. Vaccinarea anti-VHB nu este utilă
B. Ac VHD IgM sunt necesari în diagnosticul coinfecției VHB+VHD
C. Ac VHD IgM sunt necesari în diagnosticul suprainfecției VHB+VHD
D. În prezent există un vaccin anti-VHD
E. În prezent, nu există un vaccin anti-VHD
CS
7.Tratamentul hepatitei VHB+VHD include:
A. Interferon pegylat cel puțin 48 săptămâni
B. Analogi nucleotidici
C. Interferon pegylat și ribavirină cel puțin 48 de săptămâni
D. Analogi nucleozidici
E. Interferon pegylat cel puțin 24 de săptămâni
CM
8.În formele severe de hepatită acută B, este importantă monitorizarea:
A. Bilirubinei
B. Transaminazelor
C. Concentrație de protrombină
D. Electroforezei
E. Alți factori sintetizați de ficat
CM
9.În infecția cu VHB, evaluarea fibrozei se poate face prin:
A. FibroScan
B. Puncție biopsie hepatică
C. Ecografie abdominală
D. Scintigrafie hepatică
E. FibroMax
CM
10.Infecția acută cu VHB include serologic:
A. Ag HBs negativi
B. Ac HBc IgM pozitivi
C. Ac HBs negative
D. Ag HBs pozitivi
E. Ac HBs pozitivi
CM
11.Selectați enunțurile adevărate referitoare la AcHBs:
A. Indică clearance-ul infecției
B. Sugerează replicare virală
C. Indică infecția acută a VHB
D. Sugerează infecție recentă
E. Indică protecție în urma vaccinării
CM
12.Selectați enunțurile adevărate referitoare la AgHBs:
A. Sugerează replicare virală
B. Sugerează vindecarea infecției cu VHB
C. AgHBs pozitivi indică prezența infecției
D. Sugerează infecția recentă
E. Este antigenul de suprafață al VHB
CM
13.Selectați enunțurile adevărate referitoare la hepatita B:
A. Programul național de imunizare prevede vaccinarea anti-VHB a nou-născuților
B. În România, prevalența infecției este crescută
C. În România, prevalența infecției este redusă
D. Virusul hepatic B este cu genom ARN
E. Virusul hepatic este transmis prin tatuaje
CS
14.În România, prevalența infecției VHB este:
A. Nesemnificativă
B. Ridicată
C. Redusă
D. Foarte crescută
E. Foarte redusă
CM
15.Virusul hepatic B este transmis prin:
A. Sărut
B. Piercing
C. Consum de droguri cu administrare intravenoasă
D. Strănut
E. Contact sexual neprotejat
CM
16.Virusul hepatic B este transmis pe cale:
A. Respiratorie
B. Sexuală
C. Verticală
D. Digestivă
E. Renală

HIV
Test 1
CM
1.Rezervoarele de latenta ale virusului HIV sunt urmatoarele:
A. Sistemul nervos central
B. Sistemul nervos periferic
C. Epidermul
D. Tesutul limfoid
E. Tractul genital
CM
2.Enzimele care intervin in replicare virusului HIV sunt:
A. Integraza
B. Streptokinaza
C. Revers transcriptaza
D. Amilaza
E. Proteaza
CM
3.Principalele cai de transmitere a infectiei cu virusul imunodeficientei umane sunt:
A. Transmitere parenterala, excluzand consumul de droguri cu administrare intravenoasa
B. Transmitere genetica
C. Transmitere parenterala, inclusiv consum de droguri cu administrare intravenoasa
D. Transmitere verticala
E. Contact sexual protejat
CM
4.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la virusul imunodeficientei umane:
A. Genomul sau este de tip ADN
B. Este caracterizat de o rata mare de aparitie a erorilor de revers transcriere
C. Este caracterizat de formarea unor populatii virale cu profil diferit de sensibilitate la
antiretrovirale
D. Face parte din familia retrovirusurilor
E. Este caracterizat de formarea unor populatii virale omogene
CS
5.Revers transcriptaza care intervine in replicarea virusului imunodeficientei umane prezinta
urmatorul rol:
A. Transcrierea materialului genetic viral
B. Stabilirea de rezervoare virale in organismul uman
C. Rol in integrarea ADN-ului proviral in genomul celulei gazda
D. Formarea proteinelor virale mature
E. Rol in clivarea poliproteinelor
CM
6.Infectia acuta cu virusul imunodeficientei umane se caracterizeaza clinic prin:
A. Sindrom mononucleosis-like
B. Tuberculoza
C. Rash
D. Sarcom Kaposi
E. Febra
CS
7.Fereastra serologica in cadrul infectiei acute cu virusul imunodeficientei umane prezinta o durata
de:
A. 5-6 ani
B. 1-6 luni
C. 1-2 ani
D. 3-4 ani
E. 10-14 zile
CM
8.Etapa asimptomatica in infectia cu virusul imunodeficientei umane se caracterizeaza prin:
A. Variabilitate interindividuala foarte mare
B. Incarcatura virala (ARN HIV) creste brusc
C. Durata medie de 1-6 luni
D. Incarcatura virala (ARN HIV) ramane relativ stabila (set point viral)
E. Numarul de limfocite CD4 scade treptat
CS
9.Etapa SIDA este asociata cu o scadere a numarului celulelor CD4 sub:
A. 500 celule/mm3
B. 1000 celule/mm3
C. 800 celule/mm3
D. 700 celule/mm3
E. 200 celule/mm3
CM
10.Conform clasifcarii sistemului CDC, infectia HIV situata in clasa B2 prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. 200-499 celule/mm3
B. Patologii simptomatice, non-A, non-C
C. 500-700 celule/mm3
D. Asimptomatic sau infectie retrovirala acuta sau limfadenopatie generalizata persistenta
E. ≥ 500 celule/mm3
CM
11.Dupa diagnosticare cu infectia HIV, se efectueaza o evaluare completa care contine:
A. Radiografie pulmonara
B. Incarcatura virala
C. Profil de rezistenta virala
D. Numar de CD4
E. Teste ELISA de reconfirmare a infectiei odata la 6 luni
CM
12.Infectiile latente, cu risc de reactivare in cadrul infectiei cu HIV sunt:
A. Salmoneloza
B. Tuberculoza
C. CMV
D. Toxoplasmoza
E. Difteria
CM
13.Algoritmul de diagnosticare a infectiei HIV cuprinde:
A. Trei teste ELISA pozitive
B. Daca ELISA este negativ, diagnosticul se exclude
C. Un test ELISA pozitiv si un Western-Blot de confirmare
D. Daca ELISA este negativ, dar exista suspiciune clinica se poate efectua incarcatura virala
E. Daca ELISA este negativ, dar exista suspiciune clinica se poate repeta testul dupa 6 luni
CS
14.Testele ELISA si Western Blot pot fi negative de la contactul infectant timp de:
A. Maxim 6 luni
B. Maxim 14 zile
C. Maxim 2 luni
D. Maxim 1 an
E. Maxim 2 ani
CM
15.Atunci cand valoarea CD4 scade sub 200 celule/mm 3 in infectia cu HIV apare riscul de
dezvoltare a urmatoarelor infectii oportuniste:
A. Salmoneloza
B. Pneumocistoza pulmonara
C. Toxoplasmoza cerebrala
D. Meningita criptococica
E. Retinita CMV
CM
16.Urmatoarele sunt enzime virale ce intervin in replicarea virusului HIV:
A. Revers transcriptaza
B. Integraza
C. Proteaza
D. Revers proteaza
E. Revers integraza
CM
17.Rezervoarele naturale de latenta ale virusului HIV, sunt:
A. Epidermul
B. Mucoasa tractului gastrointestinal
C. Tesutul limfoid
D. Plamanul
E. SNC
CM
18.Etapele evolutive HIV-SIDA:
A. Etapa simptomatica cu aparitia simptomatologiei patologiilor asociate infectiei HIV
B. Etapa SIDA definita de scaderea CD4 sub 2000 celule/mmc
C. Etapa SIDA definita de un titru CD4 > 200 celule/mmc
D. Sindromul retroviral acut cu simptomatologie nespecifica pe parcursul primei luni de la contactul
infectant
E. Etapa asimptomatica cu o durata medie de 8-10 ani dar cu variabilitate inter-individuala
CM
19.Urmatoarele sunt medicamente antiretrovirale:
A. Antagonisti de receptori CCR5
B. Inhibitori de revers integraza
C. Inhibitori de integraza
D. Inhibitori de fuziune
E. Inhibitori de proteaza
CM
20.Pacientele insarcinate infectate cu HIV:
A. Vor primi tratament antiretroviral doar dupa nastere
B. Nou-nascutul va fi alaptat la san
C. Nasterea se va efectua prin cezariana
D. Nou-nascutul va primi profilaxie antiretrovirala
E. Nou-nascutul nu va primi profilaxie antiretrovirala datorita efectelor adverse
Test 2
CM
1.Urmatoarele sunt infectii oportuniste intalnite frecvent in etapa SIDA:
A. Toxoplasmoza cerebrala
B. Sarcom Kaposi
C. Micobacterioze atipice diseminate
D. Retinita CMV
E. Pneumocistoza pulmonara
CM
2.Scopul terapiei in infectia cu HIV este:
A. Supresia virala sustinuta (incarcatura virala nedetectabila)
B. Statusul imun bun
C. Scaderea numarului de celule CD4
D. Unul curativ
E. Supresia virala nesustinuta (incarcatura virala detectabila, dar scazuta)
CM
3.Medicamentele antiretrovirale care actioneaza la nivelul patrunderii in celula gazda sunt:
A. Inhibitori de fuziune
B. Inhibitori de revers transcriptaza
C. Inhibitori de proteaza
D. Antagonisti de receptori CCR2
E. Antagonisti de receptori CCR5
CS
4.Medicamentele antiretrovirale care actioneaza la nivelul integrarii ADN-ului proviral in materialul
genetic al celulei gazda sunt:
A. Inhibitori de fuziune
B. Inhibitori de revers transcriptaza
C. Antagonisti de receptori CCR5
D. Inhibitori de proteaza
E. Inhibitorii de integraza
CM
5.Infectia HIV:
A. Este fatala in ciuda tratamentului specific
B. Are o evolutie acuta
C. Are o evolutie cronica
D. Prezinta o progresie pe termen scurt
E. Este fatala in absenta tratamentului specific
CM
6.Alegeti afirmatiile false din urmatoarele:
A. Dintre comorbiditatile oncologice ce pot aparea, limfomul Hodgkin se poate asocia infectiei HIV
B. Un pacient HIV cu tuberculoza si CD4 sub 200/mmc va fi clasificat B3
C. Inhibitorii de integraza inhiba integrarea ADN-ului proviral in materialul genetic al celulei gazda
D. La un pacient HIV sub tratament, cu comorbiditati si medicatie concomitenta, trebuie verificate
eventualele interactiuni medicamentoase
E. Retinita CMV este o infectie oportunista care apare la valori CD4 intre 200-499 celule/mmc
CM
7.Infectii oportuniste in HIV:
A. Toxoplasmoza cerebrala
B. Sifilis
C. Meningita meningococica
D. Pneumocistoza pulmonara
E. Sarcom Kaposi
CM
8.HIV:
A. Are susceptibiliate generala
B. Deletia homozigota de delta 32 confera protectie fata de infectie
C. In Romania, istoria infectiei HIV se caracterizeaza print-o evolutie epidemiologica bifazica
D. Genereaza initial o infectie acuta
E. Nu se poate transmite vertical
CM
9.Sunt adevarate urmatoarele:
A. In cazurile cu potential inalt de contaminare, se recomanda inceperea in primele 48 de ore a
tratamentului profilactic cu antiretrovirale, timp de 8 saptamani
B. Infectiile oportuniste apar la valori ale CD4 sub 200 celule/mmc
C. Evolutia indelungata a infectiei HIV se asociaza cu un status pro-inflamator
D. Intreruperea tratamentului antiretroviral creste riscul de dezvoltare a rezistentei la medicatie
E. Antiretrovirale ce impiedica patrunderea virusului in celula gazda: inhibitori de fuziune,
antagonisti de receptori CCR5
CM
10.Dupa diagnosticul infectiei HIV se face o evaluare completa ce cuprinde:
A. Evaluarea riscului de cancer cervical la femei
B. Incarcatura virala
C. Radiografie abdominala
D. Profil lipidic
E. Serologii hepatite
CM
11.Etapa SIDA este definită prin:
A. Scăderea numărului celulelor CD4 sub 400
B. Scăderea CD4 sub 200
C. Apariția unei patologii definitorii pentru SIDA
D. Scăderea numărului CD4 sub 200 sau apariția unei patologii definitorii pentru SIDA
E. Scăderea CD4 sub 300
CM
12.Patologii definitorii pentru SIDA sunt:
A. Toxoplasmoza cerebrală
B. Tuberculoza
C. Sarcom Kaposi
D. Sindrom mononucleosis-like
E. Encefalopatia HIV
CM
13.În infecția HIV pot fi următoarele etape evolutive:
A. Nu există perioadă asimptomatică
B. Etapa SIDA
C. Infecția acută
D. Etapa simptomatică
E. Etapa asimptomatică
CM
14.În infecția HIV, următoarele afirmații sunt adevărate:
A. Se poate produce și debarasarea virusului în anumite cazuri, chiar și în absența tratamentului
specific
B. Este autolimitată
C. Are o evoluție acută
D. Are o evoluție cronică
E. Este fatală în absența tratamentului specific
CM
15.Infecția HIV poate asocia și următoarele comorbidități oncologice:
A. Cancer cervical
B. Sarcom Kaposi
C. Limfom non-Hodking
D. Limfom cerebral primitv
E. Sarcoidoză
CM
16.La femeile însărcinate și cu infecție HIV, următoarele afirmații sunt false:
A. Nou născutul va fi alăptat la sân
B. Nou născutul nu va fi alăptat la sân
C. Tratamentul antiretroviral nu se administrează în sarcină
D. Tratamentul antiretroviral trebuie început cât mai repede
E. Nașterea se face prin cezariană
CM
17.Medicamentele antiretrovirale sunt:
A. Inhibitori de neuramidază
B. Inhibitori de fuziune
C. Inhibitori de protează
D. Antagoniști de receptori CCR5
E. Inhibitori de reverstranscriptază
CS
18.Profilaxia infecțiilor oportuniste în infecția HIV se recomandă în următoarele situații:
A. Când valoarea CD4 scade sub 500
B. Indiferent de valoarea CD4
C. Când valoarea CD4 scade sub 400
D. Când valoarea CD4 scade sub 200
E. Când valoarea CD4 scade sub 300
CM
19.Rezervoarele de latență ale HIV sunt:
A. Plămânul
B. Suprarenala
C. Tiroida
D. Sistemul nervos central
E. Țesutul limfoid
CM
20.Următoarele afirmații sunt adevărate privind HIV:
A. Genomul este de tip ARN
B. Face parte din familia orthomicoviridae
C. Face parte din familia herpesviridae
D. Face parte din familia retroviridae
E. Genomul este de tip ADN
Test 3
CM
1.Principale cai de transmitere a infectiei cu HIV sunt:
A. Transmitere parenterala
B. Transmitere aeriana
C. Transmitere digestiva
D. Contact sexual neprotejat
E. Transmitere  verticala
CS
2. Prin esec imunologic infectia HIV se intelege:
A. Scaderea CD4 sub tratament
B. Cresterea D-dimerilor
C. Cresterea CD4 sub tratament
D. Cresterea factorului reumatoid sub tratament
E. Scaderea D-dimerilor

Sepsis si socul septic

Test 1
CM
1.Definitia sepsisului presupune:
A. Leucocitoza sau leucopenie
B. Sindrom de raspuns inflamator sistemic(SIRS)
C. Markeri inflamatori crescuti
D. Disfunctie de organ in afara de sediul primar al infectiei
E. Infectie
CS
2.Cei "4D" ai terapiei antimicrobiene din sepsis iau in calcul urmatoarele cu exceptia:
A. Right duration (durata corecta )
B. Right drug (antibioticul corect )
C. Right day (ziua corecta )
D. Right dose (doza corecta )
E. De-escalation (dezescaladarea terapiei )
CM
3.In patogenia sepsisului a fost incriminata eliberarea de care din urmatoarele toxine bacteriene:
A. Endotoxina
B. Proteaze
C. Glicopolizaharid
D. Lipopolizaharid
E. Exotoxinele stafilococice
CM
4.In lipsa unui raspuns inflamator adecvat in raport cu injuria bacteriana, in sepsis sunt eliberate si
au loc urmatoarele procese fiziopatologice:
A. Activarea cascadei coagularii
B. Inhibarea fibrinolizei
C. Citokine proinflamatorii
D. Activarea fibrinolizei
E. Citokine anti-inflamatorii
CM
5.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la patogenia disfunctiei de organ in sepsis:
A. Afectarea este de tip reversibil
B. Riscul de mortalitate este ridicat
C. Pare sa aiba un substrat mai degraba biochimic decat organic
D. Pare sa aiba un substrat mai degraba organic decat biochimic
E. Afectarea este de tip ireversibil
CM
6.Manifestarile clinice in sepsis depind de:
A. Caracteristicile pacientului (sexul)
B. Prezenta eventualelor focare secundare
C. Sediul focarului primar de infectie
D. Caracteristicile pacientului (pacient varstnic, cu comorbiditati)
E. Tipul disfunctiei de organ
CM
7.Probele microbiologice care se recolteaza in sepsis pentru determinarea agentului etiologic sunt:
A. 6 seturi de hemoculturi recoltate indiferent de puseul febril
B. Examen coprocitologic si coproculturi
C. Lavaj bronho-alveolar
D. Urocultura si sumar de urina
E. Punctie lombara
CS
8.Discernerea intre o etiologie virala si una bacteriana a procesului infectios in sepsis poate fi
sesizata prin urmatoarea examinare paraclinica:
A. Fibrinogen
B. VSH
C. Procalcitonina
D. Clearance-ul la creatinina
E. Lactatul seric
CM
9.Definitia actualizata in 2014 a sepsisului presupune:
A. Sindrom de raspuns inflamator sistemic (SIRS)
B. Infectie
C. Febra
D. Disfunctie de organ (cu aceeasi localizare ca si sediul primar al infectiei)
E. Disfunctie de organ (cu alta localizare in afara de sediul primar al infectiei)
CM
10.SIRS este definit prin doua sau mai multe dintre urmatoarele criterii:
A. Bradipnee (frecventa respiratorie < 15/min)
B. Febra sau hipotermie
C. Polipnee (frecventa respiratorie > 20/min)
D. Leucocitoza sau leucopenie
E. Tahicardie (alura ventriculara > 70/min)
Test 2
CM
1.Infectia ca si componenta a sepsisului trebuie documentata prin urmatoarele metode specifice
agentului etiologic:
A. Recoltarea de serologii specifice
B. Dozare serologica a procalcitoninei in vederea identificarii microbiene
C. Efectuarea de culturi in vederea identificarii microbiene
D. Identificare prin PCR
E. Efectuarea de frotiuri si coloratii specifice pentru evaluare microscopica
CM
2.Disfunctia de organ ca si compenenta a sepsiului este identificata prin urmatoarele criterii
specifice:
A. Insuficienta respiratorie
B. Oligo-anurie in insuficienta renala
C. Encefalopatie, obnubilare
D. Scaderea tensiunii arteriale sistolice ≤ 110 mm Hg
E. Scaderea concentratiei de protrombina in insuficienta hepatica
CS
3.Socul septic este definit ca:
A. Sepsis plus hipotensiune responsiva la administrarea orala de fluide
B. Sepsis plus hipotensiune refractara la administrarea intravenoasa de fluide
C. Sepsis plus hipotensiune responsiva la administrarea intravenoasa de fluide
D. Sepsis plus hipotensiune refractara la administrarea orala de fluide
E. Sepsis plus hipertensiune arteriala
CM
4.Diagnosticul diferential al SIRS se face cu urmatoarele etiologii non-infectioase de SIRS:
A. Infectii urinare repetate
B. Status post-traumatic
C. Pneumonia
D. Trombembolism pulmonar
E. Pancreatita
CM
5.Complicatiile sepsisului care pot surveni difera in functie de urmatorii factori:
A. Localizarea focarului primar de infectie
B. Sexul pacientului
C. Statusul de imunodepresie
D. Severitatea disfunctiei de organ
E. Tipul disfunctiei de organ
CM
6.Sepsisul nu inseamna:
A. Disfunctie de organ cu alta localizare in afara de sediul primar al infectiei
B. Disfunctie de organ in sediul primar al infectiei
C. Sindrom de raspuns inflamator local
D. Infectie
E. Sindrom de raspuns inflamator sistemic
CM
7.SIRS este definit prin doua sau mai multe dintre urmatoarele:
A. Tahicardie > 90/min
B. Polipnee > 20/min
C. Febra sau hipotermie
D. Leucocitoza sau lecopenie
E. Bradicardie < 60/min
CM
8.Socul septic este definit prin urmatoarea asociere de elemente:
A. Hipotensiune refractara la administrarea intravenoasa de fluide
B. Disfunctie de organ cu alta localizare decat sediul primar al infectiei
C. HTA refractara la diuretice
D. Infectie
E. SIRS
CM
9.Diagnostic diferential in sepsis:
A. Colecistita
B. Otita medie
C. Status post-traumatic
D. Pancreatita
E. TEP
CM
10.In sepsis, pentru sterilizarea focarelor primare, secundare si oculte de infectie, este necesara:
A. Dupa extragerea cateterelor trebuie inserate altele noi, intr-o noua locatie, sub tratament
antimicrobian
B. Tratamentul chirurgical al abceselor prin incizie, evacuare, lavaj, drenaj si eventual mesaj
C. Cateterele arteriale nu trebuiesc extrase
D. Extragerea cateterelor venoase
E. Alegerea unui agent antimicrobian cu penetrabilitate buna la nivel tisular
Test 3
CM
1.Cei ''4D'' ai terapiei antimicrobiene iau in calcul:
A. Right Dehydration
B. Right Drug
C. Right Dose
D. Right Duration
E. De-escalation
CM
2.In sespis, prin intermediul tratamentului patogenetic este extrem de importanta asigurarea
suportului:
A. Hemodinamic
B. Metabolic
C. Respirator
D. Urinar
E. De aparare antiiinfectioasa
CM
3.Administrarea de antifungice in sepsis trebuie initiata de urgenta la:
A. La pacientii care nu prezenta evolutie favorabila sub scheme antimicrobiene de spectru larg
B. Pacientii cu neutropenie prelungita > 3 zile
C. Pacientii cu cateter venos central
D. La pacientii cu internare prelungita in sectiile de neurologie
E. Pacientii cu febra prelungita
CM
4.Administrarea de antifungice in sepsis trebuie initiata de urgenta la toti pacientii care:
A. Prezinta o suprainfectie fungica
B. Prezinta suspiciunea de etiologie fungica a sepsisului
C. Prezinta neutropenie prelungita > 2 zile
D. Prezinta neutropenie prelungita ≥ 5 zile
E. Prezinta neutrofilie prelungita
CS
5.Reevaluarea schemei de tratament in sepsis se va face:
A. Zilnic
B. O data la 6 ore
C. O data la 72 de ore
D. O data la doua zile
E. O data la 12 ore
CM
6.Disfunctia de organ din cadrul sepsisului este evidentiata prin urmatoarele criterii specifice:
A. Scaderea concentratiei de protrombina in insuficienta hepatica
B. Insuficienta respiratorie
C. Encefalopatie, obnubilare
D. Alcaloza metabolica in absenta unei cauze specifice
E. Trombocitoza severa
CM
7.Cei ”4D” ai terapiei antimicrobiene în sepsis sunt:
A. Right Distribution
B. De-escaladation
C. Right Duration
D. Right Dose
E. Right Drug
CM
8.În sepsis se recoltează hemoculturi:
A. 3 seturi de hemoculturi
B. În puseu febril
C. Nu are importanță dacă a primit tratament antibiotic anterior
D. Nu este nevoie să se recolteze hemoculturi deoarece se administrează antibiotice cu spectru larg
E. Se recoltează minim 5 hemoculturi
CM
9.Manifestările clinice din sepsis sunt identificate prin:
A. Variații sezoniere
B. Sediul focarului primar
C. Severitatea disfuncției de organ
D. Comorbidități ale pacientului
E. Caracteristicile pacientului
CS
10.Disfuncția de organ din sepsis este identificată prin:
A. Creșterea concentrație de protrombină în insuficiența hepatică
B. Trombocitoză
C. Creșterea TAS peste 100 mmHg
D. Trombocitopenie severă
E. Creșterea TAD peste 80 mmHg
Test 4
CM
1.În sepsis, următoarele afirmații sunt false:
A. Nu se administrează asocieri de antibiotice
B. Nu este extrem de importantă începerea tratamentului etiologic
C. Este extrem de importantă începerea tratamentului etiologic
D. Tratamentul antimicrobian se poate administra numai intramuscular
E. Este suficient numai tratamentul patogenic
CS
2.Șocul septic este:
A. Sepsis plus anizocorie
B. Sepsis plus hipotensiune refractară la tratamentul medicamentos
C. Sepsis plus hipotensiune refractară la administrarea orală de fluide
D. Sepsis plus șoc anafilactic
E. Sepsis plus hipotensiune refractară la administrarea intravenoasă de fluide
CM
3.Sepsisul poate fi determinat de:
A. Numai de infecții virale
B. De infecții bacteriene și virale
C. Numai de infecții bacteriene
D. De prioni
E. Poate fi determinat și de infecții fungice
CM
4.În SIRS poate fi:
A. Febră sau hipotermie
B. Bradicardie
C. Limfopenie, specifica
D. Monocitoza, specifica
E. Leucocitoză sau leucopenie
CM
5.Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. Determinarea lactatului poate fi utilă în evaluarea șocului septic
B. Procalcitonina poate fi utilizată pentru a diferenția o etiologie virală de una bacteriană
C. Procalcitonina nu este un marker de sepsis
D. Procalcitonina nu este utilă pentru a diferenția o etiologie virală de una bacteriană
E. Procalcitonina este un marker pentru sepsis