Valori stilistice ale modurilor și timpurilor verbale
I. Modul indicativ
1.Prezentul 1.Prezentul narativ
exemplu: - propune o perspectivă sincronă, în
care timpul narării și timpul
eu alerg evenimentelor narate se suprapun;
tu alergi
- acțiunea este dinamizată, iar cititorul
el/ea aleargă are sentimentul participării directe la
evenimentele istorisite;
noi alergăm
- se creează impresia că evenimentele
voi alergați sunt relatate pe măsură ce acestea se
desfășoară
ei/ele aleargă
2.Prezentul istoric/ dramatic
- plasează evenimente trecute în
prezentul naratorului și al cititorului
- figura și faptele eroului sunt aduse în Ex.: Mircea însuși mână-n luptă
lumina prezentului, în timp ce
adversarii și faptele lor sunt împinse în
penumbra trecutului
3.Prezentul etern/ atemporal
- evidențiază eternitatea unor entități
precum: Natura, Divinitatea, Creația,
Arta, Iubirea, Libertatea etc.
Ex.: Exploziile se succed organizat.
Unele le aud la câțiva pași, altele în
mine. (Camil Petrescu)
Ex.: Omul se scoală, trezește copiii,
înhamă caii și umblă de acolo până
colo prin curte. (M. Preda)
Ex.: El zboară, gând purtat de dor/
Pân′piere totul, totul. (M. Eminescu)
Ex.: Mihai se grăbește, trece
Dunărea, își îndeamnă oștile (…)
Dar Hassan-Pașa fugea
înspăimântat. (N. Bălcescu)
vijelia-ngrozitoare (M. Eminescu)
Ex.: - Ce mi-i vremea, când de
veacuri/ Stele-mi scânteie pe lacuri
(M. Eminescu)
Ex.: Numai poetul,/ Ca păsări ce
zboară/ Deasupra valurilor,/ Trece
peste nemărginirea timpului (M. E.)
1
4. Prezentul gnomic
- conferă enunțurilor un grad ridicat de sufletești repetate și că, menținute cu
generalitate;
- este specific proverbelor, zicătorilor, (C. Petrescu)
maximelor, aforismelor, meditațiilro
filozofice, cugetărilor diverse asupra
condiției umane, asupra raportului om- Eminescu)
lume, creație-creator etc.
5. Prezentul liric
- realizează un decupaj în fluxul
temporal continuu, exprimând
intensitatea trăirii într-o durată
concentrată;
- accentuează opoziția între
perspectivele temporale, valorificând
prezentul, în contrast cu trecutul sau
cu viitorul
6. Prezentul evocativ
- are o valoare durativă, propunând
deschiderea trecutului spre prezentul
narării
7. Prezentul anticipativ
- impune o perspectivă orientată spre
viitor;
- exprimă certitudinea naratorului/ a
eului liric în ceea ce privește
înfăptuirea evenimentelor
8. Prezentul iterativ
- subliniează caracterul repetabil al
unor acțiuni
Ex.: Psihologia arată că au o
tendință de stabilizare stările
voință, duc la o adevărată nevroză.
Ex.: Vreme trece, vreme vine,/
Toate-s vechi și nouă toate. (M.
Ex.: Ochii mei nălțam visători la
steaua / Singurătății. / Când deodată
tu răsăriși în cale-mi,/ (…) Jalnic
ard de viu chinuit ca Nessus,/ Ori ca
Hercul înveninat de haina-i;/ Focul
meu a-l stinge nu pot cu toate/ Apele
mării. (M. Eminescu)
Ex.: De-atunci negura neagră se
desface în fâșii/ De-atunci răsare
lumea, lună, soare și stihii. (M.E.)
Ex.: De-atâtea nopți aud plouând (G.
Bacovia)
Ex.: Unul se zbate de mic, învață, își
umple plămânul de oftică și altuia îi
pică moștenirea de-a gata. (G.
Călinescu)
Ex.: Aștept să-mi apună ziua/ și
zarea mea pleoapa să-și închidă,/
mi-aștept amurgul, noaptea și
durerea. (L. Blaga)
Ex.: Decor de negru funerar…/ În
parc ninsoarea cade iar… (G.
Bacovia)
2
 Ex.: Într-un calcul fără capăt tot
socoate și socoate. (M. Eminescu)

2.Imperfectul 1.Imperfectul narativ/ evocativ Ex.: Boierii (…), fără arme, cădeau
făr-a se mai împotrivi. Cei mai
exemplu: - exprimă o acțiune începută, dar bătrâni mureau făcându-și cruce. (C.
neterminată, o acțiune care se Negruzzi)
eu alergam continuă; asistăm astfel la dilatarea
tu alergai timpului;

el/ea alerga 2.Imperfectul descriptiv Ex.: În această obscuritate, strada

avea un aspect bizar. Nicio casă nu
noi alergam -actualizează în imagini plastice o era prea înaltă și aproape niciuna
realitate trecută, situând-o într-o durată nu avea cat superior. (N. Stănescu)
voi alergați nedeterminată
ei/ele alergau 3.Imperfectul oniric Ex.: Se făcea că era neapărat
necesar s-ajungem pe muntele
- situează lumea narată într-un timp Ararat. (L. Dimov)
imaginar, în vis;

-evenimentele, stările și trăirile eului

liric au caracter ireal

4.Imperfectul anticipativ Ex.: Tu erai piatra, tu erai norul,/ tu

erai vulturul, tu erai ora. (N.
- realizează trecerea de la real la ireal Stănescu)

3.Perfectul simplu 1.Perfectul simplu narativ Ex.: Se aplecă, luă în mâini un

bulgăre și-l sfărâmă între degete cu
exemplu: -situează evenimentele într-un trecut o plăcere înfricoșată. (L. Rebreanu)
recent, apropiat de timpul vorbirii;
eu alergai Ex.: Moromete se așeză pe piatra
-subliniază derularea rapidă a albă de hotar și își luă capul în
tu alergași evenimentelor mâini. (M. Preda)
eu/ea alergă
2. Perfectul simplu descriptiv Ex.: Deodată se făcu rece și începu
noi alergarăm să bată vântul. Ploaia începu să
- conferă descrierii ritm rapid; cază în stropi mari. (I. Slavici)
voi alergarăți
- conferă vivacitate imaginilor
ei/ele alergară descriptive

4.Perfectul -plasează evenimentele într-un trecut Ex.: Iubirea pământului l-a stăpânit
compus îndepărtat; de mic copil. (L. Rebreanu)

exemplu: - are rol de narare a unor evenimente Ex.: În noaptea asta, cătră zori, a
trecute; avut cel dintâi semn, în vis, care a
eu am alergat împuns-o în inimă și a tulburat-o și

3
 tu ai alergat - delimitează planul naratorului de cel mai mult. (M. Sadoveanu)
al personajelor;
el/ea a alergat Ex.: Am râs. Am vorbit. Am plătit. /
- situat la finalul textului, poate avea Pe cer răsăreau stelele de jucărie.
noi am alergat un rol rezumativ sau concluziv (A. Mușina)
voi ați alergat

ei/ele au alergat

5.Mai-mult- ca- 1.Mai-mult-ca-perfectul încadrării Ex.: Iacov Eraclid, poreclit

perfectul Despotul, perise ucis de buzduganul
- realizează diferența dintre un trecut lui Ștefan Tomșa. (C. Negruzzi)
exemplu: îndepărtat și timpul povestirii și al
receptării
eu alergasem
2.Mai-mult-ca-perfectul narativ Ex.: Familia Moromete se întorsese
tu alergaseși
mai devreme de la câmp. Cât
- prezintă derularea evenimentelor ajunseseră acasă, Paraschiv (…) se
el/ea alergase
trecute; dăduse jos din căruță, lăsase pe alții
noi alergaserăm sp deshame și să dea jos uneltele, iar
- întrerupe seria evenimentelor pentru
a introduce un enunț/ o secvență el se întinsese pe prispă. (M. Preda)
voi alergaserăți
retrospectivă
ei/ele alergaseră

6.Viitorul - proiectează evenimente în viitor; Ex.: Când astă negură de turci va

prăda și va pustii țara, pe ce vei
exemplu: - creează o perspectivă vizionară, un domni măria-ta? (C. Negruzzi)
plan al dorinței sau al anticipării
eu voi alerga profetice, al presimțirilor neliniștite Ex.: Patru evanghelii scrie-vom
tu vei alerga despre căderea frunzei în toamnă.
(N. Stănescu)
el/ea va alerga

noi vom alerga

voi veți alerga

ei/ele vor alerga

II. Modul conjunctiv

Prezent Perfect -exprimă acțiuni plasate în Ex.: Moromete îi spuse,

viitor, posibile, probabile; nu fără multă vorbă, că s-a
eu să alerg eu să fi alergat avem certitudinea că ele se terminat și cu istoria lui
tu să alergi tu să fi alergat vor realiza; cu studiile, să stea acasă
și să pună mâna pe sapă.

4
el/ea să alerge el/ea să fi alrgat -accentuează anumite trăiri (M. Preda)
ale naratorului/ eului liric:
noi să așergăm noi să fi alergat incertitudinea, ezitarea, Ex.: …dați-mi voie: ori să
aproximația, dorința. se revizuiască, primesc!
voi să alergați voi să fi alergat Dar să nu se schimbe
protestul, indignarea etc.
ei/ele să alerge ei/ele să fi alergat nimic. (I. L. Caragiale)

III. Modul condițional-optativ

Prezent Perfect -exprimă acțiuni posibile, Ex.: Aș fi putut să spun și

realizabile sau irealizabile; eu un cuvânt. (M. Vișniec)
eu aș alerga eu aș fi alergat
-poate exprima condiția, Ex.: Din contră, doamnă,
tu ai alerga tu ai fi alergat dorința sau subliniază faptul aș dori, te-aș ruga să fii
el/ea ar alerga el/ea ar fi alergat că acțiunea verbului este bună a-mi acorda o
posibilă, realizabilă; prelungire de termen. (N.
noi am alerga noi am fi alergat Stănescu)
-poate sublinia uimirea,
voi ați alerga voi ați fi alergat indignarea sau amenințarea,
rugămintea etc.
ei/ele ar alerga ei/ele ar fi alergat

IV. Modul imperativ

Aleargă! -are rol de teatralizare și rol de Ex.: Nu mai vorbi, nu râde, nu te gândi,
dinamizare a discursului nu plânge,/ Nu mai visa zadarnic, e prea
Alergați! personajelor; târziu acum! (I Pillat)

-exprimă un ordin, o poruncă, un

îndemn, o rugăminte etc.

V. Modul infinitiv

a alerga -numește, în chip general, abstract, Ex.: Războiul dădu lui Felix, peste câțiva
acțiunea, procesul sau starea ani, prilejul de a se afirma încă de tânăr.
(G. Călinescu)

VI. Modul gerunziu

alergând -exprimă o acțiune începută și Ex.: Măicuță bătrână/ Cu brâul de lână,/

neîncheiată, o acțiune în desfășurare; Din ochi lăcrimând,/ Pe câmpi
alergând,/ Pe toți întrebând (…)
5
 -creează imagini dinamice; (Miorița)

-poate avea valoare stilistică de epitet Ex.: Ruxanda ieși tremurândă și

galbănă,răzemându-se de părete. (C.
Negruzzi)

VII. Modul participiu

alergat -prezintă o acțiune încheiată sau Ex.: Casa lui moș Costache era leproasă,
rezultatul acesteia; înnegrită. (G. Călinescu)
alergată
-când are valoare adjectivală poate Ex.: Umanitatea înfometată, iradiată,
alergați contribui la construirea epitetului/ a atomizată,/e prea ocupată. (M. Ursachi)
alergate metaforei etc.

VIII. Modul supin

de alergat -exprimă în chip general, abstract, Ex.: Iar Manea ofta/ Și se apuca/ Zidul
acțiunea, procesul sau starea văzute de zidit,/ Visul de-mplinit. (Monastirea
pentru alergat ca probabilitate; Argeșului)

-poate intra în alcătuirea metaforei, a

epitetului etc.