TEMA IV: Analiza surselor de finanțare

Obiective :
1) Aprecierea structurii surselor de finanțare a activelor și eficienţei utilizării capitalului;
2) Analiza utilizării capitalului propriu ;
3) Analiza nivelului de îndatorare a întreprinderii .

Obiectivul:1
Sursele de finanțare a activelor reprezintă totalitatea drepturilor de proprietate și a obligațiunilor
entității economice.
Sursele de finanțare a întreprinderii se divizează în două grupe:
1) Surse proprii;
2) Surse împrumutate.
Această divizare se argumentează prin faptul că în activitatea economico – financiară orice
întreprindere folosește atât surse proprii cât și surse împrumutate.Situația normală se consideră atunci
când raportul dintre sursele proprii de finanțare și cele împrumutate constituie 50% : 50%.
Principalele surse informaționale pentru analiză sunt următoarele capitole din pasivul bilanțului
contabil :
1) Capitolul 3 „Capital propriu”;
2) Capitolul 4 „Datorii pe termen lung”;
3) Capitolul 5 „Datorii curente”.
În continuare studiu se desfăşoară pe etapele de analiză a surselor de finanțare a întreprinderii.

Etapa I : Se analizează modificările în componența și structura surselor de constituire a activelor ,

conform tabelului 4.1.
Tabelul 4.1 : Analiza componenței și structurii surselor de finanțare a activelor în dinamică.
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)
1(mii lei) 2(p.p) 3(mii lei) 4(p.p) 5=3-1 6=4-2
3.Capital propriu
3.1. Capital statutar și
suplimentar
3.2. Rezerve
3.3. Profit nerepartizat și
pierdere neacoperită
3.4. Alte elemente CPr
Total CP 207137,7 79,8 227089,9 84,86 +19952,2 +13,06
4.Datorii pe termen lung :
4.1.DTL financiare
 4.2.DTL calculate
Total DTL 2534,9 0,88 1864,6 0,7 -670,3 -0,18
5.Datorii curente :
5.1.D financiare
5.2.D comerciale
5.3.D calculate
Total DC 78794,6 27,31 38660,3 14,45 -40134,3 -12,86
Total general pasiv 283467,2 100,00 267614,8 100,00 -20852,4 x

Concluzii: Din calculele efectuate rezultă că la întrprindere suma surselor de finanțare a activelor s-a
diminuat față de anul precedent cu 20852,4 mii lei sau cu 7,23% (20852,4/288467,2×100%). Această
abatere a fost determinată de reducerea atât a datoriilor pe termen lung cât și a datoriilor pe termen
scurt, respectiv cu 670,3mii lei și 40134,3 mii lei. Ca moment pozitiv pentru întreprindere putem
menționa creșterea capitalului propriu cu 19952,2 mii lei sub influența creșterii profitului nerepartizat
cât și a rezervelor. Analizând structura surselor de constituire a activelor putem constata că
întreprinderea dispune de un grad înalt de autofinanțare, ceea ce va asigura interesele financiare ale
proprietarilor și creditorilor întreprinderii. Acest fapt se reflectă prin ponderea destul de majorată a
capitalului propriu, care la finele anului de gestiune este 84,86%. În dinamică se observă o creștere
esențială a capitalului propriu cu 13,06 p.p. În componența surselor de finanțare datoriile pe termen
lung ocupă o pondere neesențială, înregistrînd o reducere în dinamică de la 0,88% până la 0,7%.
Datoriile pe termen scurt la finele anului precedent ocupau o pondere de 27,31%, pe când la finele
anului de gestiune 14,49%, adică au înregistrat o reducere de 12,86 p.p. Tendința de reducere a
ponderii datoriilor pe termen lung și a datoriilor pe termen scurt în componența surselor de finanțare se
apreciază pozitiv, deoarece semnifică despre diminuarea gradului de îndatorare a întreprinderii sau
reducerii dependenței financiare față de sursele împrumutate.
Etapa II : Se studiază eficiența utilizării capitalului prin metoda ratelor. Aceste rate sunt:
1) Rata autonomiei financiare :
CPr
RAF =
TP
Această rată reflectă ponderea patrimoniului întreprinderii, care este format pe seama capitalului
propriu. Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv, deoarece denotă creșterea gradului de
autofinanțare. Plafonul teoretic este de 50%, ceea ce înseamnă că sursele proprii trebuie să
constituie nu mai puțin de 50% din totalul surselor.
2) Rata de atragere a surselor împrumutate :
( DTL+ DC )
RAS Î =
TP
Această rată reflectă ponderea patrimoniului întreprinderii ce este formată pe seama datoriilor.
Plafonul teoretic este mai mic sau egal cu 50%. Aceasta semnifică că datoriile totale în
componența patrimoniului nu trebuie să depășească 50%. Creșterea în dinamică se apreciază
negativ deoarece atestă creșterea dependenței financiare a întreprinderii față de sursele atrase.
3) Rata corelației dintre capitalul propriu și capitalul împrumutat :
( DTL+ DC )
Rcor =
CPr
Punctul critic a acestei rate este 1.0, ceea ce înseamnă că sursele proprii și împrumutate constituie
50%: 50% . Această rată caracterizează mărimea datoriilor totale ce revin la fiecare leu de capital
propriu. Creșterea acestei rate în dinamică se apreciază negativ.
4) Rata solvabilității generale :
TP
Rsolv =
( DTL+ DC )
Această rată caracterizează de câte ori sursele totale ale întreprinderii depășesc suma datoriilor pe
termen scurt și lung. Situația normală se consideră când această rată este mai mare sau egală cu 2.
Aceasta semnifică că sursele totale trebuie să depășească datoriile totale cel puțin de 2 ori.
Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv, deoarece atestă majorarea ponderii capitalului propriu
și reducerea ponderii datoriilor totale.
5) Rata de acoperire a capitalului propriu :
TP
Racpr =
CPr
Această rată caracterizează de câte ori suma surselor totale depășesc valoarea capitalului propriu.
Când această rată este egală cu 1, întreprinderea nu are datorii, ceea ce semnifică că finanțarea se
efectuiază din contul surselor proprii. Creșterea în dinamică se apreciază negativ, deoarece reflectă
creșterea ponderii datoriilor. Când această rată depășește 2 unități, întreprinderea se află într-o
situație dificilă referitor la achitarea datoriilor pe termen scurt.
6) Rata stabilității financiare :
( CPr+ DTL )
RSF =
TP
Această rată reflectă ponderea capitalului permanent în capitalul total, sau cota surselor de
finanțare pe termen lung, pe care le poate utiliza întreprinderea. Creșterea în dinamică se apreciază
pozitiv, în cazul când în componența capitalului permanent prevalează cota capitalului propriu.
7) Rata de autofinanțare a capitalului permanent :
CPr
Rautof =
( CPr+ DTL )
Această rată caracterizează ponderea capitalului propriu în componența capitalului permanent.
Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv, ceea ce reflectă majorarea ponderii capitalului propriu
în formarea capitalului permanent. Plafonul teoretic este mai mare sau egal cu 0,6. Aceasta
înseamnă că capitalul propriu în capitalul permanent trebuie să constituie cel puțin 60%.
Toate aceste rate se analizează în dinamică conform tabelului 4.2.

Tabelul 4.2 : Analiza eficienței utilizării capitalui întreprinderii prin metoda ratelor.
Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abat.
precedent gestiune abs(+/-)
Rata de autofinanțare a capitalului CPr 0,718 0,849 +0,131
permanent ( CPr+ DTL )

Rata de atragere a capitalului ( DTL+ DTS ) 0,282 0,151 -0,131

împrumutat TP

Rata corelației între capitalul propriu și ( DTL+ DTS ) 0,393 0,178 -0,215
capitalul împrumutat CPr

Rata solvabilității generale TP 3,547 6,604 +3,057

( DTL+ DTS )
Rata de acoperire a capitalului propriu TP 1,393 1,178 -0,215
CPr

Concluzii : Conform calculelor efectuate în tabel se constată că la întreprindere există un nivel destul
de înalt al autofinanțării. Astfel rata autofinanțării atât la finele anului precedent, cât și a celui de
gestiune, depășește cu mult nivelul recomandat (0,5). Creșterea în dinamică cu 13,1% a acestei rate
semnifică despre creșterea independenței financiare a întreprinderii față de sursele atrase. Acest fapt
este confirmat și de nivelul ratei de atragere a surselor împrumutate. Examinînd corelația dintre sursele
împrumutate și cele proprii constatăm o situație favorabilă pentru întreprindere. Astfel la fiecare leu a
capitalului propriu sursele împrumutate au constituit la finele anului de gestiune 17,8 bani, care a
înregistrat o reducere față de anul precedent cu 21,5 bani. Rata solvabilității generale ne atestă o
situație financiară foarte bună, deoarece sursele totale depășesc suma datoriilor pe termen lung și scurt
în anul precedent de 3,55 ori, iar în cel de gestiune de 6,6 ori, ceea ce depășește cu mult nivelul
recomandat (2 ori).
Obiectivul:2
Capitalul propriu reprezintă principala sursă de finanțare a activelor întreprinderii. În mod normal
întreprinderea poate să sporească valoarea capitalului propriu în urma desfășurării activității
economico – financiare. În cazul când capitalul propriu scade în dinamică sau are valori negative,
atunci există tendințe nefavorabile în desfășurarea activității economice.
Etapele de analiză a capitalului propriu sunt:
Etapa I : Se studiază modificările în structura capitalului propriu în dinamică conform tabelului 4.3.

Tabelul 4.3 : Analiza componenței și structurii capitalului propriu în dinamică.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)
1(mii lei) 2(p.p) 3(mii lei) 4(p.p) 5=3-1 6=4-2
 Capital statutar 25000 33,56 25000 32,87 0 -0,69
Capital suplimentar 120,6 0,16 120,6 0,16 0 0
Profit nerepartizat și pierdere (1423,5) (1,91) 135,0 0,18 +1558,5 +2,09
neacoperită
Alte elemente a CPr 50798,4 68,19 50798,4 66,79 0 -1,4
Total CPr 74495,5 100,00 76054 100,00 +1558,5 x

Concluzii : Conform calculelor efectuate în tabel se atestă că cel mai valoros element al capitalului
propriu la întreprinderea dată este capitalul secundar. Astfel cota acestuia în anul precedent era de
68,19%, înregistrînd în anul de gestiune o reducere până la 66,79%. O pondere semnificativă în
tructura capitalului propriu îi revine capitalului statutar, care alcătuiește la finele anului de gestiune
32,87%. Necătînd la faptul că valoarea absolută a capitalului statutar în dinamică nu s-a modificat,
cota acestuia s-a diminuat cu 0,69 p.p. Pe parcursul anului de gestiune pozitiv se apreciază faptul că
întreprinderea a reușit să acopere pierderile anilor precedenți în sumă de 1423,5 mii lei și să obțină
profit în sumă de 135 mii lei. Putem menționa că cota profitului nerepartizat este neesențială,
constituind 0,18% din suma capitalului propriu. În ansamblu structura capitalului propriu la
întreprindere se consideră stabilă, iar modificările survenite au caracter pozitiv.
Etapa II : Se calculează și se analizează un sistem de rate ce reflectă gradul de utilizare a elementelor
componente ale capitalului propriu.
1) Rata de achitare a capitalului statutar:
CStatutar−CNevărsat
Rach =
CStatutar
Această rată este importantă pentru întreprinderile care funcționează mai puțin de un an, cât și
pentru întreprinderile care au majorat capitalul statutar. Cel mai favorabil nivel al ratei de achitare
a capitalului statutar este 1.0, adică când lipsește capitalul nevărsat.
2) Rata de retragere a capitalului statutar:
CRetras
Rretr =
CStatutar
Pozitiv se apreciază când rata de retragere a capitalului statutar este mai mică sau egală cu 0,3.
Aceasta înseamnă că capitalul retras nu poate depăși 30% din capitalul statutar.
Conform legislației în vigoare valoarea patrimoniului net în societățile pe acțiuni nu poate fi mai
mică decât capitalul statutar. În acest scop se calculează rata de corelație între activele nete și
capitalul statutar.
3) Rata corelației între activele nete și capitalul statutar:
ANete TA−DTL−DC
Rcor =
CStatutar
= CStatutar
 Aceată rată caracterizează valoarea patrimoniului net ce revine la fiecare leu de capitalul statutar.
Negativ se apreciază situația când rata de corelație între activele nete și capitalul statutar are valori
negative, ceea ce semnifică că întreprinderea nu dispune de capital propriu.
4) Rata de manevrare a capitalului propriu:
AC −DC
Rm =
CPr
Această rată reflectă cota capitalului propriu care nu este imobilizată în active pe termen lung și
care se află sub formă de active curente nete, ceea ce permite manevrarea cu astfel de mijloace.
Adică această rată reflectă mărimea activelor circulante formate doar din surse proprii. Creșterea
în dinamică semnifică că activele circulante formate din surse proprii vor contribui la asigurarea
stabilității financiare a întreprinderii.
Toate aceste rate se analizează în dinamică conform tabelului 4.4.
Tabelul 4.4 : Analiza eficienței utilizării capitalui propriu la întreprindere prin metoda ratelor.
Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abat.
precedent gestiune abs(+/-)
Rata de achitare a capitalului statutar CStat −CNev 1,0 1,0 0
CStat
Rata de retragere a capitalului statutar CRetras 0 0 0
CStat
Rata corelației între activele nete și ANete 3,043 3,245 +0,232
CStatutar
capitalul statutar
Rata de manevrare a capitalului propriu AC −DC 0,3928 0,369 -0,0238
CPr

Concluzii: Conform calculelor efectuate în tabel observăm că la întreprindere gradul de achitare a

capitalului statutar corespunde cerințelor normative, deoarece în ambele perioade constituie 1.0.
Această situație s-a format din cauză că gradul de retragere a acțiunilor emise este egal cu zero, ceea ce
este destul de favorabil. Analizând corelația dintre activele nete și capitalul statutar observăm că
întreprinderea dispune de active nete suficiente pentru desfășurarea activității economice. Astfel la
finele anului de gestiune activele nete au depășit valoarea capitalului statutar aproape de 3,245 ori.
Analizând rata de manevrare putem menționa că întreprinderea are o capacitate scăzută de manevrare
a capitalului propriu. Astfel la finele anului precedent rata de manevrare a capitalului propriu
constituia 39,28%, care s-a redus în anul de gestiune până la 36,9%. Aceasta poate cauza defavorizarea
situației financiare, deoarece 36,9% din suma capitalului propriu este utilizată pentru finanțarea
activelor circulante nete, iar restul capitalului propriu sunt imobilizate.

Obiectivul:3
Desfășurarea activității întreprinderii este imposibilă fară atragerea mijloacelor împrumutate de la:
 1. Bănci;
2. Persoane fizice ;
3. Persoane juridice.
Astfel se crează datoriile întreprinderii și respectiv nivelul ei de îndatorare.

Etapele de analiză a datoriilor întreprinderii sunt:

Etapa I : Se studiază componența și structura datoriilor în dinamică conform tabelului 4.5.
Tabelul 4.5 : Analiza componenței și structurii datoriilor în dinamică.
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)
1(mii lei) 2(p.p) 3(mii lei) 4(p.p) 5=3-1 6=4-2
4.Datorii pe termen lung :
4.1.DTL financiare - - - - - -
4.2.DTL calculate 2534,9 3,12 1864,6 4,6 -670,3 +1,48
Total DTL 2534,9 3,12 1864,6 4,6 -670,3 +1,48
5.Datorii curente :
5.1.DTS financiare 43595,3 53,6 579,9 1,43 -43015,4 -52,17
5.2.DTS comerciale 19729,0 24,26 15547,4 38,37 -4181,6 +14,11
5.3.DTS calculate 15470,3 19,02 22533,0 55,6 +7062,7 +36,58
Total DTS 78794,6 96,88 38660,3 95,4 -40134,3 -1,48
Total datorii 283467,2 100,00 267614,8 100,00 -20852,4 x

Concluzii : Conform calculelor efectuate în tabel putem constata că la întreprindere cota preponderentă
în suma datoriilor totale revine datoriilor pe termen scurt. La finele anului precedent acestea
constituiau 96,8%, iar în anul de gestiune 95,4%, adică au înregistrat o reducere de 1,48 p.p. În
componența datoriilor la finele anului precedent cota semnificativă o dețineau datoriile financiare pe
termen scurt de 53,6%, iar la finele anului de gestiune ponderea principală revine datoriilor calculate
pe termen scurt care constituie 55,6%, înregistrînd o creștere față de anul precedent cu 36,58p.p.

Etapa II : Se apreciază nivelul de îndatorare a întreprinderii prin metoda ratelor.

1) Rata de atragere a datoriilor pe termen lung:
DTL
RDTL =
DT
Această rată caracterizează ponderea datoriilor pe termen lung în suma datoriilor totale.
2) Rata de atragere a datoriilor pe termen lung față de capitalul statutar:
DTL
Ratr =
CStatutar
Această rată ne arată mărimea datoriilor pe termen lung la fiecare leu a capitalului statutar.
3) Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul propriu:
 DTL
Rînd = CPr
Situația critică se consideră când această rată depășește 0,3 unități. Aceasta înseamnă că datoriile
pe termen lung la fiecare leu de capital propriu nu pot depăși 30 bani.
4) Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent:
DTL
Rînd = CPr+DTL
Pozitiv se apreciază când această rată este mai mică sau egală cu 0,4.
5) Rata de atragere a datoriilor pe termen scurt:
DC
RDTS =
DT
6) Rata solvabilității patrimoniale:
CStatutar
Rsolv =
CPr+ DTL

Toate aceste rate se analizează în dinamică conform tabelului 4.6.

Tabelul 4.6 : Analiza nivelului de îndatorare a întreprinderii prin metoda ratelor.

Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abat.
precedent gestiune abs(+/-)
1) ... 6)

TEMA V: Analiza creanțelor și a datoriilor curente .

Obiective :
1) Analiza generală a creanțelor și a datoriilor curente ;
2) Analiza balanței creanțelor și datoriilor curente ;
3) Analiza creanțelor și datoriilor curente după caracterul de achitare ;
4) Analiza rotației creanțelor și datoriilor curente .

Obiectivul:1
Suma creanțelor reflectă sustragerea surselor proprii din circuitul economic al întreprinderii analizate
și folosirea lor de către alți agenți economici gratis.
Suma datoriilor curente reflectă sursele atrase în circuitul agentului economic analizat de la alți agenți
economici și persoane fizice.
Sursele informative pentru analiză sunt:
1. Bilanțul contabil, capitolul II (rd. 190-240), și capitolul V „Datorii curente”;
Etapele de analiză sunt:
Etapa I : Se apreciază dinamica creanțelor și a datoriilor curente cu dinamica venitului din vânzări și a
venitului din toate tipurile de activități. În acest caz analiza se efectuiază în baza comparației ritmurilor
de creștere, comform tabelului 5.1. Pozitiv se apreciază cazul când ritmurile de creștere a veniturilor
depășesc ritmurile de creștere a creanțelor și datoriilor pe termen scurt.
Tabelul 5.1: Analiza generală a dinamicii creanțelor și datoriilor pe termen scurt.
Indicatori Suma mii lei Abateri (+/-) Ritmul de
Anul precedent Anul de gestiune mii lei creștere %
A 1 2 3 = 2-1 4 = 2/1×100%
Creanțe curente 183,4
Datorii curente 195,8
Venit din vânzări 125,3
Venit din activități 112,5

Concluzii : Prin calculele efectuate constatăm că la întreprindere ritmul de creștere a creanțelor curente
a depășit ritmul de creștere a venitului din vânzări și ritmul de creștere a venitului din toate tipurile de
activități. Această situație se apreciază negativ, ceea ce atestă că întreprinderea trebuie să-și reîntoarcă
mijloacele bănești pentru producția livrată clienților săi. Comparând ritmul de creștere a datoriilor pe
termen scurt și ritmul de creștere a veniturilor observăm o situație similară, adică ritmul de creștere a
datoriilor curente depășește ritmul de creștere a venitului. Această situație deasemenea se apreciază
negativ, deoarece semnifică că are loc majorarea gradului de îndatorare a întreprinderii față de credite
bancare și împrumuturi.

Etapa II : Se apreciază ponderea creanțelor în suma activelor totale și a activelor circulante, cât și
ponderea datoriilor pe termen scurt în suma totală a surselor de finanțare și în suma datoriilor totale.
Această analiză se efectuiază conform tabelului 5.2.

Tabelul 5.2 : Analiza ponderii creanțelor și datoriilor curente în componența

patrimoniului întreprinderii.
Indicatori La finele Abateri
Anului precedent Anului de gestiune absolute (+/-)
1.Creanțe curente (mii lei)
2.Active circulante (mii lei)
3.Total active (mii lei)
4.Ponderea creanțelor curente în:
4.1. Active circulante (%) 26,26 24,87 -1,39
4.2. Active totale (%) 17,91 15,04 -2,87
5.Datorii curente (mii lei)
 6.Datorii totale (mii lei)
7.Surse de finanțare (mii lei)
8. Ponderea datoriilor curente în:
8.1.Datorii totale (%) 35,25 46,86 +11,61
8.2.Surse de finanțare (%) 27,31 14,45 -12,86

Concluzii : În baza calculelor efectuate în tabel observăm că în anul de gestiune la întreprindere s-a
diminuat ponderea creanțelor curente în suma activelor totale de la 17,91% până la 15,04%. La fel se
constată reducerea cotelor creanțelor curente în comparație cu activele circulante de la 26,26% până
la 24,87%. Această situație se datorează următorilor factori:
1. Majorării patrimoniului întreprinderii față de anul precedent cu 9,67 p.p;
2. Sporirii stocului de mărfuri și materiale în componența activelor circulante cu 6,75 p.p.
Analizând ponderea datoriilor curente în suma pasivelor observăm reducerea acestora cu 12,86 p.p,
din cauza majorării valutei bilanțului cu aproape 9,7 p.p. Însă concomitent are loc creșterea datoriilor
curente în componența datoriilor totale de la 35,25% până la 46,86%, ceea ce este un rezultat al
reducerii datoriilor curente în componența surselor de finanțare a activelor.
Etapa III : Se examinează componența și structura creanțelor și datoriilor curente după conținutul
economic, conform tabelului 5.3.
Tabelul 5.3 : Analiza componenței și structurii creanțelor și datoriilor curente în dinamică.
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)
1(mii lei) 2(p.p) 3(mii lei) 4(p.p) 5=3-1 6=4-2
I.Creanțe curente:
1.1.CTS comerciale 73,13 77,1 +3,97
1.2.Avansuri acordate 19,43 17,49 -1,91
1.3.CTS privind decontărilor cu bugetul 7,44 0,96 -6,48
1.4. Alte CTS - 4,45 +4,45
Total CTS 100,00 100,00 -
II.Datorii curente:
2.1.Credite bancare pe TS 20,25 19,29 -0,96
2.2.DTS comerciale 28,26 35,52 +7,26
2.3.DTS față de personal 4,29 5,3 +1,01
2.4.DTS privind asigurările sociale şi
medicale 4,47 2,54 -1,93
2.5.DTS privind decontările cu bugetul 9,55 1,82 -7,73
2.6.Alte DTS 33,18 35,25 +2,35
Total DTS 100,00 100,00 -
Concluzie : Calculele efectuate în tabel denotă că ponderea principală în componența creanțelor pe
termen scurt îi revine creanțelor privind facturile comerciale, care pe parcursul anului de gestiune s-au
majorat de la 73,13% până la 77,1%, înregistrînd astfel o creștere de 3,97 p.p. Aproximativ stabilă se
constată ponderea avansurilor acordate, care au o tendință de reducere de la 19,43% până la 17,49%.
Pozitiv se apreciază reducerea ponderii creanțelor privind decontările cu bugetul de la 7,44% până la
0,96%. Ponderea sporită a creanțelor privind facturile comerciale atestă faptul că întreprinderea
livrează producție finită fără încasarea banilor în avans, ceea ce va provoca greutăți în achitarea
datoriilor curente. Analizând structura datoriilor pe termen scurt putem menționa următoarele
modificări:
1. Crește ponderea datoriilor comerciale pe termen scurt de la 28,26% până la 35,52%, ceea ce
reduce gradul de credibilitate a întreprinderii față de creditori, investitori și furnizori;
2. Reducerea ponderii datoriilor privind decontările cu bugetul cu 7,73 p.p și datoriilor privind
asigurările sociale cu 1,93 p.p, ceea ce se apreciază pozitiv pentru întreprindere.

Obiectivul:2
Balanța creanțelor curente și a datoriilor curente se apreciază în baza bilanțului contabil. În acest caz se
compară suma totală a creanțelor curente cu suma totală a datoriilor curente și în rezultat pot avea loc
următoarele situații:
1. Depășirea datoriilor curente asupra creanțelor curente, care semnifică că la întreprinderea
analizată se utilizează justificat sursele altor întreprinderi și persoane fizice;
2. Depășirea creanțelor curente asupra datoriilor curente, care semnifică că întreprinderea
utilizează nejustificat sursele altor agenți economici în circuitul economic propriu.
În asemenea situații se elaborează măsuri privind introducerea unui control operativ privind
respectarea condițiilor contractuale și a disciplinei de plată.
În procesul de analiză se întocmește tabelul 5.4.

Tabelul 5.4 : Balanța creanțelor curente și a datoriilor curente.

CTS Suma (mii lei) Abat. DTS Suma (mii lei) Abat.
Anul 0 Anul 1 absol. Anul 0 Anul 1 absol.
A 1 2 3 = 2-1 B 3 4 6 = 5-4
CTS comerciale 3421 2874 -584 DTS financiare 4376 4943 +567
CTS privind părțile DTS comerciale 8464 9461 +997
legate 4420 4010 -410 DTS calculate 5920 5029 -891
Avansuri acordate
CTS ale 1000 352 -326
personalului 68 178 +110
CTS privind venitul
 calculat 1500 - -1500
Alte CTS
2025 2020 -5
Total CTS 12807 10125 -2682 Total DTS 18760 19433 +673
Depășirea DTS 5953 9308 +3355 Depășirea CTS - - -
asupra CTS asupra DTS
Balanța 18760 19433 +673 Balanța 18760 19433 +673

Concluzie : Calculele efectuate în tabel ne atestă că la întrerindere are loc depășirea datoriilor curente
asupra creanțelor curente. Această depășire se înregistrează în ambii ani, cu atât mai mult se observă o
tendință negativă de majorare a acestei depășiri de la 5953 mii lei până la 9308 mii lei sau cu 3355 mii
lei. Depășirea dată semnifică că la întreprinderea analizată se utilizează nejustificat sursele altor agenți
economici în circuitul economic propriu. Această situație se consideră agravată prin majorarea sumei
depășite în dinamică cu 56,36 p.p (3355/5953*100%). Pozitiv se apreciază reducerea în dinamică a
sumei creanțelor curente cu 2682 mii lei sau cu 20,94 p.p. Analizând dinamica datoriilor curente
observăm că acestea au o creștere de 673 mii lei sau cu 3,6 p.p. Creșterea datoriilor curente se
datorează creșterii datoriilor comerciale cu 997 mii lei sau cu 11,8 p.p. La fel creșterea datoriilor
curente este un rezultat al creșterii datoriilor financiare cu 567 mii lei sau cu 13 p.p. În situația creată
întreprinderea trebuie să ia măsuri de achitare a datoriilor curente expirate.

Obiectivul:3
Analiza cranţelor curente şi datoriilor curente după caracterul de achitare permite de a estima cât de
echilibrată este politica întreprinderii în vederea stingerii datoriilor şi încasării creanţelor.
În procesul de analiză toate creanţele şi datoriile curente se grupează în următarele grupe:
1. Creanţe curente şi datorii curente, la care termenul de achitare nu a sosit.
2. Creanţe curente şi datorii curente cu termen expirat (se consideră nejustificate sau anormale),
care se împart în următoarele subgrupe:
2.1. Până la 3 luni;
2.2. De la 3 luni până la un an;
2.3. Mai mult de un an.
În cazul analizei se determină:
1. Ponderea creanţelor pe termen scurt şi a datoriilor pe termen scurt justificate, adică la care
termenul de achitare nu a sosit.
2. Ponderea creanţelor pe termen scurt şi a datoriilor pe termen scurt mai puţin jusificate, care
include cele expirate:
2.1. Până la 3 luni;
2.2. De la 3 luni până la un an.
 3. Ponderea creanţelor pe termen scurt şi a datoriilor pe termen scurt nejustificate care includ cele
cu un termen expirat mai mare de un an.
În acest caz analiza se efectuează după tabelul 5.5
Concluzii: Conform calculelor efectuate în tabel se constată că la întreprinderea analizată ponderea
creanţelor justificate la finele anului de gestiune a constituit 52,54%. Creanţele mai puţin justificate
ocupă o cotă de 45,05% (24,92%+20,13%). Ponderea creanţelor nejustificate este nesemnificativă şi
constituie 2,41%, ceea ce se apreciază ca situaţie favorabilă. Analizând starea datoriilor curente după
caracterul de achitare putem constata următoarele:
1. Datoriile curente justificate ocupă aproape o treime din suma datoriilor la finele anului de
gestiune;
2. Datoriile curente mai puţin justificate ocupă o cotă preponderentă de 63,12% (39,4%+23,8%);
3. La întreprindere datoriile curente nejustificate ocupă 4,15% din soldul datoriilor curente la
finele anului de gestiune, care pot cauza apariţia datoriilor dubioase.

Tabelul 5.5 Analiza structurii creanţelor şi a datoriilor pe termen scurt după caracterul de achitare.
Indicatori Sold la finalul Cu termen Cu termen expirat
anului întîi neexpirat până la 3 luni 3 luni – un an peste un an
1.CTS total:
1.1 în mii lei 10125 5319,7 2523,1 2038,2 244,0
1.2 în % 100 52,54 24,92 20,13 2,41
2.CTS comerciale
2.1.în mii lei 2877 1098,6 1059,4 678,5 40,5
2.2.în % 28,41 10,85 10,46 6,7 0,4
3.DTS total
3.1.în mii lei 19433 6344,9 7656,6 4625,0 806,5
3.2.în % 100 32,65 39,4 23,8 4,15
Concluzii: Conform calculelor efectuate în tabel se constată că la întreprinderea analizată ponderea
creanţelor justificate la finele anului de gestiune a constituit 52,54%. Creanţele mai puţin justificate
ocupă o cotă de 45,05% (24,92%+20,13%). Ponderea creanţelor nejustificate este nesemnificativă şi
constituie 2,41%, ceea ce se apreciază ca situaţie favorabilă. Analizând starea datoriilor curente după
caracterul de achitare putem constata următoarele:
4. Datoriile curente justificate ocupă aproape o treime din suma datoriilor la finele anului de
gestiune;
5. Datoriile curente mai puţin justificate ocupă o cotă preponderentă de 63,12% (39,4%+23,8%);
6. La întreprindere datoriile curente nejustificate ocupă 4,15% din soldul datoriilor curente la
finele anului de gestiune, care pot cauza apariţia datoriilor dubioase.
 În procesul analizei se atrage atenţia la suma creanţelor curente şi a datoriilor curente cu termenul
expirat mai mult de un an.
În cazul când ponderea lor depăşeşte 40%, este necesară descifrarea documentară în profilul
clienţilor, conform datelor de evidenţă contabilă. Aceasta permite de a preîntîmpină apariţia creanţelor
curente şi a datoriilor curente.

Obiectivul:4
Analiza rotaţiei creanţelor şi a datoriilor curente prevede necesitatea elaborării măsurilor privind
accelerarea perioadei de încasare a creanţelor şi de achitare a datoriilor pe termen scurt.
În procesul analizei se calculează şi se apreciază indicatorii:
1. Numărul de rotaţii a creanţelor şi a datoriilor curente, care reflectă de câte ori venitul din
vânzări va reînnoi creanţele şi datoriile curente. În acest caz calculul se efectuează după
formulele:
VV VV
Or (CTS) = și Or (DTS) =
CTS DTS
2. Perioada de încasare (recuperare) a creanțelor curente :
360 zile
DCTS =
¿ (CTS)
3. Perioada de achitare a datoriilor curente:
360 zile
DDTS =
¿(DTS )
Ultimii doi indicatori reflectă timpul în care vor fi recuperate creanţele şi vor fi achitate datoriile sau în
câte zile se vor încasa creanţele şi se vor achita datoriile.
Analiza rotației creanţelor și a datoriilor se efectuiază conform tabelului 5.6.

Tabelul 5.6 Analiza rotaţiei creanţelor și a datoriilor curente în dinamică.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută
A 1 2 3=2-1
1.Venit din vânzări (mii lei)
2.Valoarea medie (mii lei) :
2.1 CTS
2.2 DTS
3.Numărul de rotaţii a CTS 4,807 7,45 +2,643
4.Perioada de încasare a CTS(zile) 74,9 48,3 -26,6
5.Numărul de rotaţii a DTS 1,147 0,869 -0,278
6.Perioada de achitare a DTS(zile) 313,9 414,3 +100,4
Concluzie: Conform calculelor efectuate în tabelul de mai sus se atestă accelerarea rotaţiei creanţelor
curente. Astfel numărul de rotaţii a acestora s-a majorat mai mult de 2,6 ori, ceea ce a redus perioada
de încasare cu 26,6 zile. Această situaţie se apreciază pozitiv, deoarece va contribui la reducerea
ciclului financiar. Concomitent se constată încetinirea rotaţiei datoriilor curente, astfel în anul
precedent durata de achitare a datoriilor constutuia 313,9 zile sau cu aproximativ 100 zile mai mult.
Această situaţie semnifică că întreprinderea va întâmpina greutăţi în achitarea datoriilor faţă de
furnizori, fondul social şi buget.