Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1 Etimologie și istorie
2 Importanța informaticii
3 Disciplinele informaticii
4 Informatica teoretică
4.1 Automate și limbaje formale
4.2 Teoria computațională
5 Vezi și
6 Legături externe
Etimologie și istorie
Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică.
Alte surse susțin că provine din combinația informație și automatică. Istoria
informaticii începe înainte de momentul apariției computerului digital. Înainte de
anul 1920, termenul de "computer" se referea în limba engleză la o persoană care
efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în ceea ce avea să se numească
informatică, cum sunt Kurt Gödel, Alonzo Church și Alan Turing, au fost interesați
de problema computațională: ce informații ar putea un funcționar uman să calculeze
având hârtie și creion, prin urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni,
atât timp cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie inteligent sau să
presupună capacități intuitive. Una din motivațiile acestui proiect a fost dorința
de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca,
deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui calculator sau computer uman.
Importanța informaticii
În prezent, informatica își găsește aplicații în toate domeniile vieții. Prezența
ei este puternic amplificată de impactul pe care îl are Internetul. Rețeaua la
nivel mondial a revoluționat comunicarea dintre companii, logistica, mass-media,
dar și viața privată a fiecărui individ. Mai puțin vizibil, dar totuși omniprezent,
informatica și-a câștigat un loc stabil până și în aparatele casnice, ca de exemplu
înregistratorul video sau mașina de spălat, în care sunt înglobate așa-numitele
sisteme înglobate sau îmbarcate (în engleză embedded Systems), care fac parte
integrantă din aparat și care asigură acestor aparate un comportament mai mult sau
mai puțin "inteligent". Printre altele, telefoanele inteligente, care sunt
adevărate calculatoare, au permis democratizarea utilizării informatice pe scară
extrem de largă.
Ani în informatică
Crystal mycomputer.png
Anii 1900
Anii 1910
Anii 1920
Anii 1930
1930 • 1931 • 1932 • 1933 • 1934
1935 • 1936 • 1937 • 1938 • 1939
Anii 1940
1940 • 1941 • 1942 • 1943 • 1944
1945 • 1946 • 1947 • 1948 • 1949
Anii 1950
1950 • 1951 • 1952 • 1953 • 1954
1955 • 1956 • 1957 • 1958 • 1959
Anii 1960
1960 • 1961 • 1962 • 1963 • 1964
1965 • 1966 • 1967 • 1968 • 1969
Anii 1970
1970 • 1971 • 1972 • 1973 • 1974
1975 • 1976 • 1977 • 1978 • 1979
Anii 1980
1980 • 1981 • 1982 • 1983 • 1984
1985 • 1986 • 1987 • 1988 • 1989
Anii 1990
1990 • 1991 • 1992 • 1993 • 1994
1995 • 1996 • 1997 • 1998 • 1999
Anii 2000
2000 • 2001 • 2002 • 2003 • 2004
2005 • 2006 • 2007 • 2008 • 2009
Anii 2010
2010 • 2011 • 2012 • 2013 • 2014
2015 • 2016 • 2017 • 2018 • 2019
Anii 2020
2020 • 2021• 2022
Ca sistem științific fundamental, informatica are, la fel ca și matematica,
implicații profunde în multe alte domenii ale științei. Dacă prin matematică se
înțelege un "sistem de gândire formal", atunci informatica se concentrează pe ceea
ce este "formal realizabil", adică ceea ce este realizabil din punctul de vedere al
mașinii. Studierea problemelor informaticii poate să se apropie foarte mult de
filozofie.
Disciplinele informaticii
Informatica se divide în următoarele domenii fundamentale:
informatică teoretică
informatică aplicată
informatică tehnică
Pe lângă aceste trei domenii principale, mai există:
Informatica teoretică
Informatica teoretică se ocupă cu studiul teoriei limbajelor formale, respectiv
automatica, teoria computațională și complexității, teoria grafurilor, criptologie,
logică ș.a. punând bazele pentru construirea compilatoarelor pentru limbajele de
programare și pentru formalizarea problemelor din matematică. Ea este, prin urmare,
coloana vertebrală a informaticii.
Un automat finit are finalitate prin aceea că, plecând de la orice stare în care se
poate afla el la un moment dat, se ajunge la o stare finală bine determinată prin
program. Desigur însă că se pot construi și programe cu elemente aleatorii sau
pseudoaleatorii.
Automat cu memorie.
Eingabeband=Banda de intrare
Lesekopf=Capul de citire
Keller=stivă
Pentru a putea accepta limbaje complicate, este nevoie de alte modele de automate,
care în primul rând trebuie sa dispună de capacitate de memorare. Mulțimea tuturor
cuvintelor care se compun dintr-o secvență care conține un număr egal de litere "a"
și de litere "b" constituie un așa numit limbaj independent de context, pentru care
este nevoie de un "automat cu memorie" (numit și "automat push-down"). Un astfel de
automat are la dispoziție o stivă de memorii, cu posibilitatea de a sesiza de câte
ori litera "a" a fost citită și încă neasociată - și deci de câte ori trebuie să
mai apară litera "b".
Lingvistul Noam Chomsky a clasificat limbajele formale într-o ierarhie după cum
urmează: