Numele, prenumele _______________________________ Grupa _____ Data __________

TEST 3
de evaluare a cunoştinţelor la cursul
„Psihologia generală”
Autor: conf.univ., dr. Maria Pleşca
Anul: I
Cotarea: Pentru fiecare item corect rezolvat se acordă 1 punct. Pentru itemii 17, 18, 27- 2 puncte;
pentru itemul 23, 25, 26 – 3 puncte. Itemi: 40. Punctaj maximum: 49.
Notarea: 49 – 45 puncte pentru nota 10; 44 - 40 puncte pentru nota 9; 39 –34 puncte pentru nota 8; 33 –
28 puncte pentru nota 7; 27 – 23 puncte pentru nota 6; 22 – 18 puncte pentru nota 5; < 17 puncte: nota
4 şi mai jos.

1. Acum câteva luni când s-a mutat la noul sãu apartament, lângã garã, programul de
somn a lui Radu a fost mult afectat din cauza zgomotului; acum însã Radu doarme
liniştit, fãrã a mai auzi zgomotul trenurilor. Aceasta este efectul:
a) legii sinesteziei;
b) legii contrastului sensorial;
c) legii adaptãrii;
d) legii sensibilizãrii.
2. Senzaţiile sunt procese senzoriale, ceea ce înseamnã cã:
a) fiecare senzaţie reflectă o singurã însuşire a unui obiect;
b) imaginea specificã a senzaţiei este una proximalã şi imediatã;
c) reflectã doar însuşirile concrete, direct accesibile organelor de simţ;
3. Orice proces psihic de producere a unei senzaţii implicã prezenţa:
a) discriminãrii;
b) analizatorului;
c) identificãrii;
d) interpretãrii.
4. Senzaţiile sunt imagini primare deoarece:
a) reflectã o singurã însuşire a unui obiect;
b) sunt primele imagini care apar în relaţie cu obiectul;
c) apar şi se menţin doar în relaţia faţã în faţã cu obiectul;
d) semnalizeazã însuşirile concrete ale obiectelor.
5. Percepţia este un proces cognitiv senzorial care reflectã:
a) însuşirile obiectului date separat;
b) obiectul în mod unitar şi integral;
c) însuşirile intuitive şi caracteristice pentru obiect;
d) însuşirile obiectului legate de formã, mãrime şi culoare.
6. Tipurile de reprezentãri implicate în activitatea de învãţare a unei limbi strãine sunt:
a) reprezentãrile generale;
b) reprezentãrile chinestezice;
c) reprezentãrile auditive;
 d) reprezentãrile anticipative.
7. Reprezentarea este :
a) un proces cognitiv de semnalizare în forma unor imagini simple;
b) un proces senzorial complex în forma imaginilor primare;
c) un proces senzorial de semnalizare în forma imaginilor unitare, dar schematice;
d) un proces cognitiv de întipãrire, stocare şi reactualizare.
8. Componentele cu care gândirea realizeazã o procesare profundã a realitãţii sunt:
a) independenţa, curajul şi perseverenţa;
b) judecãţi, raţionamente şi operaţii cognitive;
c) orientarea, selectivitatea şi concentrarea;
d) volumul, stabilitatea şi distributivitatea.
9. Caracterul finalist al gândirii exprimã faptul cã:
a) demersurile noastre au ca scop elaborarea unor soluţii pentru situaţiile
problematice;
b) rolul gândirii este procesarea profundã a realitãţii;
c) gândirea se desfãşoarã într-un plan mintal, intern, subiectiv;
d) scopul gândirii este adaptarea la mediul social.
10. Memoria este:
a) o însuşire psihicã;
b) un proces psihic;
c) un proces cognitiv logic;
d) un proces senzorial.
11. În funcţie de prezenţa/absenţa gândirii în memorare distingem:
a) memoria de scurtã duratã şi lungã duratã;
b) memoria logicã şi mecanicã;
c) memoria intenţionatã şi neintenţionatã;
d) memoria senzorialã şi socialã.
12. Procesarea din memoria umanã are urmãtoarele caracteristici:
a) activã, selectivã, inteligibilã;
b) interpretabilã, logicã, situaţionalã;
c) relativ fidelã, intenţionatã, mecanicã;
d) mijlocitã, involuntarã, trainicã.
13. Memoria este procesul psihic care presupune:
a) cunoaşterea prin simţuri;
b) întipãrire, stocare, reactualizare;
c) conştientizarea trebuinţelor interne;
d) reflectarea relaţiilor dintre subiect şi obiect.
14. Deseori, Cãtãlina cade pe gânduri şi viseazã cu ochii deschişi cum ar fi sã fie actriţã.
Acest exemplu ilustreazã forma imaginaţiei numitã:
a) reverie;
b) imaginaţie creatoare;
 c) vis de perspectivã;
d) imaginaţie reproductivă.
15. Dupã conţinutul şi specificul activitãţilor umane, formele imaginaţiei se impart în:
a) imaginaţie creatoare şi reproductivã;
b) imaginaţie artisticã şi tehnicã;
c) vis de perspectivã şi reverie;
d) imaginaţie voluntarã şi involuntarã.
16. Realizarea hãrţii unui cartier de blocuri printr-un proces imaginativ poartã numele de:
a) rearanjare;
b) diviziune;
c) analogie;
d) schematizare.
17. Definiți și caracterizați:
Metoda anchetei psihologice Metoda analizei produselor activității

18. Descrieți:
etapele istorice de evoluție a Obiectul de studiu al Caracteristicile SPU
psihologiei psihologiei

19.Forma cea mai evoluată a limbajului care se dobândește prin interiorizarea limbajului
oral este:
a) scrisul;
b) cititul;
c) limbajul intern;
d) limbajul extern.
20. Atunci când părintele dezaprobă comportamentul neadecvat al copilului și îi cere pe un
ton imperios să se adreseze politicos, funcțiile limbajului evidențiate sunt:
a) funcția de comunicare și funcția reglatorie;
b) funcția ludică și funcția cognitivă;
c) funcția de comunicare și funcția cognitivă;
d) funcția reglatorie și funcția ludică.
21. Care dintre următoarele funcţii psihice participă la orice activitate umană:
 a. cunoaşterea senzorială d. afectivitatea
b. cunoaşterea logică e. voinţa
c. motivaţia
22. Imaginaţia reproductivă se deosebeşte de cea creatoare prin faptul că:
a. nu corespunde datelor din experienţa anterioară;
b. redă date ale realităţii cunoscute de subiect;
c. rezultă dintr-o combinare nouă a datelor.
23. Definiţi şi caracterizaţi:
Atenţia Caracteristicile atenţiei

Exemple

24. Care dintre următoarele forme ale imaginaţiei sunt considerate „pasive”?
a. visul din timpul somnului;
b. visul de perspectivă;
c. imaginaţia reproductivă;
d. reveria.
25.Definiţi şi caracterizaţi:
Afectivitatea Procesele afective complexe

Exemple

26. Indicaţi diferenţele dintre:

Personalitate Individualitate
Individ
27. (2) Care dintre fazele actului voluntar presupune autocomanda verbală de a acţiona?
__________________________________________________________________

28. (1) Care sunt componentele activităţii umane care sunt lipsite de scop şi de motivaţie proprie?
a. acţiunile; b. operaţiile; c. mişcările.

29. (1) Care dintre trăsăturile de mai jos trebuie dezvoltate prin educaţie la un melancolic?
a. sobrietatea;
b. răbdarea;
c. încrederea în sine.

30. (1) Care dintre următoarele trăsături de caracter poate avea rol hotărâtor în reglarea
temperamentului coleric?
a. perseverenţa;
b. autostăpînirea;
c. conştiinciozitatea.
31. (1) Care dintre cele patru temperamente reuneşte sensibilitatea cu dificultăţi de adaptare?
a. coleric; c. flegmatic;
b. sangvinic; d. melancolic.
32. (1) Alegeţi caracteristica nepotrivită atenţiei.
a. orientarea precisă;
b. selectivitate;
c. receptarea optimă a stimulilor colaterali;
d. concentrarea optimă spre obiectul ei.
33. (1) Alegeţi caracteristicele grupurilor mici:
a. numărul redus al membrilor;
b. existenţa unui lider;
c. fiecare persoană îndeplineşte o activitate;
d. între membri există relaţii nemijlocite.
34. (1) Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cele care desemnează aptitudinile speciale:
a. muzicale;
b. inteligenţă;
c. matematice;
d. spiritul de observaţie.
35. (1) Care dintre calităţile de mai jos aparţin voinţei?
a. promptitudinea; d. independenţa;
b. puterea; e. mobilitatea;
c. volumul; f. perseverenţa.
36. (1) Care dintre următoarele variante desemnează atitudini creative?
a. acuitatea senzorială;
b. încrederea în forţele proprii;
c. perseverenţa în căutarea de soluţii noi;
d. flexibilitatea gândirii.
37. (1) Care dintre următoarele atitudini se referă la propria persoană?
a. hărnicie; d. politeţe;
b. narcisism; e. umilinţă;
c. umanism; f. demnitate.
38. (3) Indicaţi diferenţele dintre:

Efort voluntar Efort fizic

39. (1) Însuşirea opusă flexibilităţii atenţiei este:

a. mobilitatea; b. stabilitatea; c. inerţia.

40. (1) Care dintre următorii termini desemnează elemente componente ale motivaţiei?
a. intenţii; d. ţeluri;
b. acţiuni; e. tendinţe;
c. impulsuri; f. necesităţi.