Acneea – dificil de tratat, dar nu imposibil!

Acneea este o afecțiune a pielii care apare cu precădere în adolescență și la vârste tinere. Se
estimează că în jur de 85%  dintre adolescenți se confruntă cu un episod de acnee. 95% dintre
cazurile de acnee apar între 11 și 30 de ani. La fete, acneea apare cu precădere între 14 și 17 ani, iar
la băieți între 16 și 19 ani. Acneea poate apărea și la vârsta adultă (3% dintre adulți au acnee după
vârsta de 35 de ani), fiind caracterizată prin prezența leziunilor de acnee, a excesului de sebum de la
nivelul pielii și mai rar, a senzației de piele care arde și este dureroasă la atingere. Multe dintre
persoanele care fac acnee vor observa că aceasta se remite în jurul vârstei de 25 de ani și nu mai
apare. Chiar dacă leziunile de acnee nu sunt periculoase și nu pun viața în pericol, persistența
acestora poate avea drept consecințe grave depresia, anxietatea și o imagine de sine deteriorată.

Ce înseamnă de fapt acneea?

Acneea reprezintă de fapt o afecțiune inflamatorie a pielii, provocată de blocarea foliculilor piloși
cu sebum și celule moarte ale pielii. Secreția de sebum este foarte importantă pentru sănătatea
pielii, iar acesta ajunge în piele prin foliculii piloși. Dacă aceștia sunt blocați, de exemplu, de
celulele moarte, atunci sebumul nu mai poate ajunge în piele și se acumulează la nivelul foliculilor
piloși. Blocarea foliculilor piloși favorizează dezvoltarea bacteriilor în interiorul acestora, ceea ce
duce la inflamație și la apariția comedoanelor sau coșurilor.

Coșurile apar și pe fondul excesului de sebum din adolescență, favorizat de statusul hormonal
specific perioadei. În contextul excesului de sebum, bacteriile P. acnes, care sunt inofensive pentru
piele, devin mai agresive, se înmulțesc și provoacă leziunile de acnee.

Tipuri de leziuni de acnee

Leziunile de acnee sunt de două tipuri: non-inflamatorii și inflamatorii. Cele non-inflamatorii sunt mai
puțin grave, nu sunt dureroase, fiind considerate forme ușoare și moderate de acnee. Formele
ușoare și moderate de acnee se manifestă prin:

 coșurile cu vârf negru (acestea sunt mici, iar culoarea nu reprezintă lipsa de igienă, ci
oxidarea sebumului);

 coșurile cu vârf alb (acestea sunt mici umflături, cu un punct de puroi alb în vârf și cu o zonă
circulară, roșiatică în exterior);

Pe lângă aceste forme de acnee, există și cele severe, care necesită o îngrijire medicală elaborată. În
această categorie, se înscriu:

 papulele (acestea sunt mici umflături, care pot fi inflamate)

 pustulele (sunt similare papulelor, dar au în centru o acumulare de puroi)

 nodulii (sunt umflături dureroase, care se formează sub piele)

 chisturile (sunt cele mai severe leziuni de acnee, care seamănă cu un furuncul, fiind pline de
puroi și prezentând cel mai mare risc de a lăsa cicatrice).

Aceste leziuni de acnee apar mai ales la nivelul feței, însă se pot instala la nivelul pielii de pe spate
(jumătate dintre cei cu acnee se confruntă cu leziuni pe spate) sau la nivelul pieptului (leziunile de la
nivelul pieptului afectează 15 la sută dintre pacienții cu acnee).

Cauze și factori de risc pentru acnee

Deși mecanismele apariției acneei nu sunt pe deplin înțeles, există o mulțime de factori care pot duce
la leziunile supărătoare de la nivelul pielii. Aceștia sunt hiperkeratinizarea foliculară, colonizarea
microbiană cu P. acnes, producția excesivă de sebum, mecanismele inflamatorii, mecanismele
reglatorii neuroendocrine, factorii genetici și cei non-genetici.

În prima parte a vieții, acneea apare mai ales pe fondul schimbărilor hormonale din adolescență.
Hormonul testosteron este cel incriminat pentru creșterea secreției de sebum.

În cazul femeilor, sarcina și ciclul menstrual pot fi factori de risc pentru acnee.

Pe parcursul vieții, acneea poate apărea și ca urmare a administrării unor medicamente precum
contraceptivele orale (unele dintre acestea pot reduce leziunile de acnee), corticosteroizii sau a unor
suplimente cu steroizi în cazul atleților.

Nu există dovezi clare în ceea ce privește impactul igienei, dietei sau vieții sexuale asupra apariției
acneei.

Tratamente pentru acnee

Pentru că leziunile de acnee să nu lase cicatrice, acestea ar trebui evaluate și tratate de către medicul
dermatolog. În protocolul de tratament al acneei, există mai multe tipuri de medicamente care se
aplică local sau se iau sistemic. Acestea sunt:

 Produsele cu retinoizi. Medicamentele cu acizi retinoici sau tretinoin sunt folosite pentru
cazurile moderate de acnee și pot fi sub formă de creme, geluri și loțiuni. Atenție la aceste
substanțe pentru că pot crește sensibilitatea la lumina solară.

 Aceste clase de medicamente se folosesc pentru a distruge bacteriile în exces și pentru a

reduce roșeața și inflamația. Antibioticele pot fi folosite în combinație cu retinoizii.

 Acizii salicilic și azelaic. Acidul azelaic este produs în mod natural de o drojdie și are
proprietăți antibacteriene. Acidul azelaic este o bună opțiune pentru perioada sarcinii și cea a
alăptării. Acidul salicilic este folosit pentru a preveni blocarea foliculilor piloși.

 Contraceptivele orale combinate. Există câteva preparate care, pe lângă efectul

contraceptiv, îl au și pe cel de combatere a leziunilor de acnee. Însă efectul acestora se
instalează în timp, de aceea, este posibil ca, în primele săptămâni de administrare, să fie
nevoie și de preparate topice pentru acnee.

 Acesta este un derivat de vitamina A, folosit în cazurile moderate sau severe, atunci când alte
terapii nu dau rezultate.

Pe lângă terapiile medicamentoase, există și proceduri medicale, aplicate de către medicii

dermatologi, care pot da rezultate în acnee. Acestea sunt:

 Peelingul chimic (acesta se face de către medic cu acizi glicolic, retinoic sau salicilic și
urmărește îndepărtarea unui strat de piele de la suprafață; procedura poate avea drept efect
îmbunătățirea aspectului pielii în cazurile moderate de acnee, dar poate fi nevoie de ședințe
repetate);

 Terapia cu lumină (la ora actuală, există dispozitive care emit diverse tipuri și unde de lumină
care pot contribui la ameliorarea acneei);

 Extracțiile și drenarea leziunilor (este bine ca aceste proceduri să se facă în cabinete

specializate pentru a reduce riscul apariției cicatricelor);
  Injectările cu steroizi (acestea s-au dovedit a fi eficiente în cazul nodulilor și chisturilor
acneice, dacă sunt steroizii sunt injectați în leziune).

Cum se îngrijește corect pielea cu acnee

Pe lângă tratamentele topice sau sistemice destinate acneei, există o serie de reguli pe care ar
trebuie să le respecte persoanele care se confruntă cu această afecțiune. Iată un set de recomandări
întocmit de Academia Americană de Dermatologie!

 Spălați-vă pielea de două ori pe zi sau după ce ați transpirat, pentru că transpirația agravează
acneea;

 Folosiți degetele și mișcările ușoare pentru a aplica pe piele produse blânde de curățare
(lavetele sau bureții pot irita pielea);

 Fiți blânzi cu pielea voastră și folosiți produse adaptate tipului de ten cu acnee, produse fără
alcool sau alte substanțe astrigente;

 Evitați scrub-urile care pot agrava acneea;

 Clătiți pielea cu apă călduță;

 Spălați-vă pe păr mai des dacă aveți părul gras și exces de sebum;

 Dați timp pielii să se vindece și să se regenereze;

 Evitați să vă atingeți fața cu mâinile;

 Evitați expunerea excesivă la soare și aparatele de bronzare artificială;

 Mergeți la dermatolog dacă acneea se agravează sau nu se ameliorează cu tratamentul pe

care îl luați.

Surse:

www.nhs.uk

www.aad.org

www.mayoclinic.org

www.hopkinsmedicine.org

www.webmd.com