În grădiniţă, activitatea didactică zilnică se desfăşoară pe trei mari paliere: dezvoltarea
personală, activităţile liber alese şi activităţile pe domenii experienţiale. Scopul acestor activităţi este dezvoltarea complexă a copilului, dezvoltare intelectuală, cognitivă, afectivă, emoţională şi de relaţionare a copilului. Copilul nu este un actor pasiv, oferind sinelui modelul de educație propus de educator, ci este implicat pe toate cele trei paliere în actul didactic, personalitatea sa fiind elementul hotărâtor. El participă efectiv la tot ceea ce se numeşte activitate didactică. Și cum poți „strecura” educație la copii, mai ales cei mici, dacă nu prin joc. Jocul are un rol esențial în dezvoltarea personalitatății copilului. El valorizează și dezvoltă sinele propriu al copilului, pregătindu-l pentru viaţă. Jocul oferă copilului indicații despre modul în care trebuie să își gestioneze acțiunile și activitățile. Doar prin joc învaţă cu cine şi când să pornească la drum şi tot jocul oferă copilului soluții la problemele posibile cu care s-ar putea confrunta. În conformitate cu noul curriculum se prevede în mod salutar că „activitatea din grădiniţă este centrată pe copil şi pe nevoile acestuia”. Nevoile reale ale copilului oferă eeducatorului indicații despre cum să conceapă strategia actului educativ. Și doar jocul oferă educatorului cea mai bună oportunitate de a observa personalitatea copilului, care l-ar putea ajuta în încercarea de a ghida copilul, de a-i direcționa acțiunile. Aceste activități sunt la dispoziția educatoarei, neexistând un timp anume pentru desfăşurarea lor. Din această cauză sunt întâlnite cazuri în care activităţile liber alese se desfăşoară atât în prima parte a zilei, cât şi în mijlocul activităţilor sau la finalul programului. În mod frecvent, ele ocupă prima parte a zilei şi sunt împărţie pe sectoare de activitate, în funcţie de nivelul copiilor, de nevoile sale reale, de oportunitățile momentului: Biblioteca, Artă, Joc de rol, Construcţii, Nisip şi apă, Ştiinţe, Jocuri de masă. Activităţile liber alese sunt cele mai atractive pentru copii oferind copilului posibilitatea de a decide cum vrea să se joace. În acelaşi timp trebuie remarcat faptul că un copil nu este constrâns să participe la toate sectoarele deschise într-o zi, dacă un sector nu este favoritul lui, poate să nu-l parcurgă. Aceste activități au un scop precis, și anume deschid copiilor porți largi pentru a se cunoaște, de a se accepta reciproc. Prin activitățile liber alese copiii socializează, oferind acestora posibilitatea de a interacţiona, de a se juca fără a exista bariere emoţionale. Având o doză extinsă de libertate, copilul optează pentru sectorul pe care îl dorește, își alege singur partenerii de joacă, stabilește propriile reguli, gestionate, evident, de educator. Activitățile liber alese au un rol fundamental în dezvoltarea intelectului, deoarece copiii sunt puși în situaţii noi, neprevăzute, provocatoare pentru raționamente cognitive. Ele deschid copiilor orizonturi de cercetare și îi așază în postura de a identifica soluții și răspunsuri. Activitățile liber alese stimulează implicarea cognitivă a copilului, tot ceea ce face fiind conștient și anterior judecat, dezvoltă la copii capacitatea de comunicare, limbajul fiind cel mai des întâlnit în cadrul activităţilor liber alese, fie ca este verbal, nonverbal, gestual. În cadrul sectorului Bibliotecă copiii au posibilitatea de a îşi pune în valoare deprinderile de limbaj, prin jocurile de rol și de creaţie, prin lecturile după imagini, povestiri şi repovestiri, prin jocuri didactice şi concursurile de ghicitori, de recitare,etc. La Ştiinţe copiii pătrund în secretele mediului înconjurător, primind informaţii despre anotimpuri și schimbări sau curiozități climatice, despre fenomene naturale, despre fiinţe și lucruri, despre reacţii în urma unor experimente. ,,De ce se întâmplă anumite fenomene?,,Cine aduce ploaia? ,,De unde vin păsările călătoare? „Ce sunt țările calde?”, „De ce întâi fulgeră și apoi tună?”, ,,Ce se întâmplă dacă punem semințe într-un vas cu pământ?, ,,De ce au nevoie plantele să crească?” Iată provocări oferite de sectorul Științe, provăcări ce se doresc a fi limpezite de copii. Aceștia sunt puşi în situaţia de a identifica răspunsuri la astfel de întrebări? Doar explorând ți experimentând copiii identifică răspunsurile adecvate. Activitățile liber alese zidesc preșcolarii oferindu-le posibilitatea de a face cu succes pasul spre următoarea etapă a vieții lor: școala. Jocurile de construcţie sunt vitale pentru dezvoltarea personalității copiilor. Ei devin mai întreprinzători, cu imaginație și creativitate superioare, deoarece copiii aleg liber materialele de construcţii: piese lego, piese din lemn, figuri geometrice, piese din diverse tipuri de materiale, care să fie uşor de manipulat, îmbinat şi care să nu prezinte risc pentru copii. Jocurile de masă au un caracter aparte, așezându-i pe copii în situaţii problematice. Ele contribuie la dezvoltarea atenţiei și a memoriei vizuale, a agilităţii şi, mai cu a seama a gândirii. Jocul cu mozaicul, de pildă, provoacă pe copii să găsească poziția corespunzătoare fiecărei piese, după culoare sau formă geometrică. Copilul participă cu plăcere și așază fiecare piesă corespunzător, obţinând astfel imaginea dorită, dar și satisfacția reușitei. Aceste jocuri dezvoltă la copii spiritul de echipă, ei fiind încântați de acest tip de muncă. Jocul dominoului se încadrează în registrul jocului de masă. Prin intermediul acestuia, copiii selectează piesa corespunzătoare şirului, fie că este una iconică, oferind o imagine, fie că este una deductivă, oferind copiilor grupe de buline, petale,etc. Și acest joc dezvoltă spiritul de echipă, stimulând competiției și a muncii pe grupe. Sectorul Artă propune valorizarea și dezvoltarea spiritului artistic, a creativității și ingeniozității. Plastilina oferă posibilități uriase, copiii modelând cuiburi cu păsărele, casa căţelului, pădurea toamna, fântâna și alte elemente din realitatea înconjurătoare. Pensula oferă un spaţiu plastic nou, ce spune ceva despre copil, cât de intovertit sau dezinvolt este, cât de cooperant sau cât de limitat este, cât de iubitor sau egoist este. Activitățile liber alese ghidează preşcolarul spre treptele superioare ale dezvoltării lui. El devine competitiv și dornic de cunoaştere și autocunoaștere, este mai curios şi mai creativ. Jocurile liber alese se pot desfăşura atât individual cât şi în grupuri mici, trebuie avută în vedere tema săptămânii, schimbate sectoarele în fiecare zi în funcţie de tema de studiu şi să fie mereu îtrun echilibru perfect cu domeniile experienţiale, de aceea n-o să ne propunem niciodata sectorul Biblioteca, atât timp cât în acea zi vom avea DLC , nu vom planifica niciodata sectorul Ştiinţe , în ziua în care vom desfăşura DŞ-Cunoaşterea mediului, etc.
Curriculum pentru invăţământ preşcolar, 2009, MECT.
Lespezeanu,M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar , Editura Omfal Esenţial, 2007, Bucureşti.