CAPITOLUL 13

DEZVOLTAREAFIZICĂ Șl NEUROPSIHICĂ
A COPILULUI ANTEPREȘCOLAR

Florin D. p
etrarilł

este perioada de viață de la naștere până la împlinirea

vârsteide
a ' e sugar (de
la o 3
un an) și de copil mie (de la I la 3 ani), lună la

MODIFICĂRILE BIOLOGICE

Indicatorii antroponłetrici

În România talia medie la naștere în mediul urban este Ia băieți de 51,17 cm și la fete
de 50.63 cm, fiind comparativ cu cea din mediul rural, mai mică cu 0,23 cm Ia băieți
respectiv mai mare cu 0,19 cm la fete. In ambele medii, valorile pentru băieți suntsuperioare
celor ale fetelor: cu 0,54 cm în urban și cu 0,86 cm în rural.
La finele perioadei antepreșcolare,talia crește la cele patru grupe investigatede 1,82.
I ori față de momentulnașterii, fiind consideratcel mai alert ritm de creșterepostnatală.
Taliile Inedii sunt superioare in atlibele medii la băieți față de fete și pentru ambelesexeîn
urban față de rural.
Greutatea medie la naștere este mai mare în urban la băieți față de fete cu 90 g, iarîn
rural greutatea medie la fete este mai mare față de băieți cu 40 g.
l-a 3 ani greutatea medie a crescut față de momentul nașterii de 4,20 ori. Valorile
medii ale greutății sunt superioare la băieți și mediul urban.
La naștere, perimetrul toracic la băieți este mai mic decât cel al fetelor cu 0,17cmîn
urban și cu 0,23 cm în rural. Valorile perimetrul toracic se mențin pe toată perioadaante-
preșcolarității mai mari la fete și în mediul urban.
La 3 ani, față de momentul nașterii perimetrul toracic a crescut atât la băieți(de1,54
ori) cât și la fete (de 1,53 ori).
La naștere, în urban, perimetrul cranian la băieți este mai mare cu 0,33 cmfațăde
fete, iar în rural situația este inversă, fetele au un perimetru cranian mai mare cu 0,18cm
decât cel al băieților.
La 3 ani valorile medii ale acestui parametru sunt mai crescute la băieți decâtla feteși
în urban față de rural. Perimetrul cranian s-a mărit practic în acest interval de 1,45-1,63 la
băieți și de 1,42-1,44 la fete.
Dinamica proporțiilor corporale indică pentru primii trei ani de viață, o creștere
marcată a craniului (cresc mai ales înălțimea feței, perimetrul cranian și diameffulcranian
transvers).
Toracele are o creștere totală mai mare decât cea a craniului și se dezvoltămaialesîn
diametrul transversal (toracele are un aspect aplatizat).
Membrele superioare, deși cresc mai puțin decât cele inferioare, se remarcăprintr-o
mărire a lungimii mâinii și a circumferinței pumnului.
La nivelul membrelor inferioare creșterea este adaptată posturii verticale și
mersului:
crește mai ales grosimea gambei decât cea a coapsei și se dublează lungimea plantei•

232
 se dublează, greutatea se mărește de 4
În ansamblu, talia ori, toți parametrii de
superiori la băieți față de fete (B. Vlaicu, S.Putnoky).
lungimefiind

aparatelor și sistemelor
Dezvoltarea
caracteristicile fiziologice din prima copilărie sunt marcate de adaptarea ante-
noile condiții de viață.
preșcolarilorla

Aparatul cardiovascular. Cordul la naștere reprezintă 0,8-1 % din greutatea corpului.

Greutateacorduluise dublează la 8 luni și se qvadruplează la 3-4 ani. Patul vascular are o
mare,iar viteza de circulație a sângelui este de 12 m/s la I an și de 17 m/s la 2 ani.
secțiune fiziologică (130-150 contracții/minut), frecvența
Deșinou-născutulprezintă o tahicardie
scadela 125 contracții/minut la 1 an, 110 contracții/minut la 2 ani și 100 contracții/
cardiacă
este dublu în prima copilărie față de cel al adultului.
minutla 4 ani. Minut-volumul cardiac

Aparatulrespirator. În primii trei ani de viață respirația este de tip diafragmatic,

căilerespiratoriisunt relativ înguste, iar mucoasa acestora este ușor iritabilă. Din punct de
vederefuncțional,se remarcă o sensibilitate inflamatorie la agresiuni de natură fizică, chimică
saumicrobiană.La nivelul cutiei toracice se observă oblicitatea coastelor la un an, aspect care
seaccentueazăcătre vârsta de 3 ani. Plămânii au lobii slab dezvoltați, dar se dezvoltă numeric
și devinmaielastici.La naștere, suprafața respiratorie este de 2,8 m , capacitatea vitală este
115-130 cm iar frecvența respiratorie este de 45-55 respirații/minut. După un an se atinge
nivelulde 35 respirații/minut, la 2 ani 32 respirații/minut, iar la 3 ani 30 respirații/minut.

Aparatul digestiv. În primele luni de viață sugarul trece de la o conformație a gurii

adaptatăpentrusupt la una destinată masticației. Capacitatea stomacului se mărește continuu,
iartimpulde evacuaregastrică crește de la 2 la 4 1/2ore (în funcție de tipul alimentației:
naturală,artificialăsau diversificată). Suprafața intestinului, în care se produc fenomene de
digestieși de resorbție,în raport cu masa corporală, este mai mare la sugar comparativ cu
celelalte
grupede vârstă. Dentiția se dezvoltă în primii 2 1/2ani, mai rapid în mediul urban și
maitârziula distroficiși la cei din
zonele distrofie-tireopate. Fiecare etapă de vârstă din acest
Intervalnecesită o fragmentare specifică a meselor.

Aparatul urinar. Rinichii sugarului sunt

camasăvisceralăși extrem de sensibili la infecții, deși se măresc
prin înmulțirea / alungirea tubilor renali. Volumul
dela 50 cm3la vezicii urinare crește
nou-născut,la 200-280 cm3 la I an și la
urinăexcretatăcrește 250-400 cm la 3 ani. Volumul de
în primul an de 18 ori, ajungând la valoarea
Numărul micțiunilorzilnice se de 90 cm urină/kg corp.
SUPraalimentația dublează în primele 6 luni de viață (15 micțiuni/zi).
poate fi asociată cu un
alimentației
și imaturității număr de 25-50 micțiuni/zi. Datorită specificului
aparatului urinar, densitatea filtratului urinar
este redusă pe durata

cu Termoreglarea.
Temperatura centrală la sugar
curba și copilul mic este mai mare ca la adult
Metabolismul termicăajunge să fie
intens al sugarului similară cu cea a unui adult după vârsta de 2 ani.
temic. sunt este reflecta
cunoscute hipertermiile emoționale
mare de (febra țipătului, când
special și de deshidratare, care apar în
pănradia de la naștere și caz de alimentație
ție si convecție(40 până la trei ani prezintă și resurse de termoliză, în
suprafață dar și prin evaporare (28 wo).
greutatedela nivel cutanat (66 Fenomenul de evaporare
0/0),și este de 0 importanță
2-3 ori mai
mare decât maximă, dat fiind raportul
la adult.

233
 Sugarul are o capacitate de termoreglare deficitară,
ceca cc jrnpJică
îmbrăcămintei și prin modularea
confortului termic (prin adaptarea permanentă a
călirea sugarului.
termice). Această abordare nu trebuie să excludă
va avea o tendință marcată (Ic
Un copil prematur, distrofic sau convalescent
normal din punct de vedere termic.
invers, de supraîncălzire, chiar într-un mediu
scheletului au în momentul
Aparatul locomotor. Unele componcntc alc
osifică osul mare și osul cu cârlig,în al
puncte de osificare (femur, tibie). În primul an sc
oasele metacarpului. Dezvoltarea
doilea an epifiza distală a radiusului, iar la 3 ani
precare dc viață și în timpul iernii.
este mai lentă la băieți, Ia copiii cu condiții
raport cu achizițiile motorii reaJizafg,
vertebrală, rectilinie la naștere, se înodclează în lombară,
prin
și
apariția curburilor cervicală, la 3 luni, dorsală, la 6
luni Ja 9-12 Juni.Lungimea
egală. musculară
membrelor superioare și inferioare la naștere este
aproximativ Masa
proximo-distaJ, iar cronaxia, deși esterai
reprezintă 22 % din greutatea corpului, se dezvoltă
de 2 ani.
mare decât la adult, se reduce progresiv până la vârsta
este conexă cu procesulde
Sistemul nervos central. Dezvoltarea creierului
ani de viață. Mielinizareaasigură
mielinizare progresivă, care se derulează în primii 3
mic. Undele ce indică activitatea
funcționarea sistemelor vitale pentru sugar și copilul
(cu frecvența 4-7cicli/s)și abia
bioelectrică corticală sunt: ô (cu frecvența 0,5-3,0 cicli/s), 0
după 4-5 ani undele a (cu frecvența 8-13 cicli/s).
Un copil are un intelect normal dezvoltat dacă la 12
Juni spune primele cuvinte,se
15 luni.
exprimă prin propoziții la 18 luni și are control sfincterian la
normală, dar abia către
Auzul și vederea normală asigură o dezvoltare psihomotorie
audiometrie, respectiv de depistarea
finele perioadei de antepreșcolar se pot face examene de
tulburărilor vizuale fine (S.Mănescu).

Dezvoltarea psihomotorie

O dezvoltare psihomotorie adecvată, care oferă premisele unei evoluții ulterioare

corespunzătoare, poate și trebuie asigurată de către părinții naturali sau adoptivi, în primiiani
de viață ai copilului.
Dezvoltarea psihomotorie a antepreșcolarului se concretizează prin următoarele
abilități: ridică și menține nesprijinit capul (la 2-3 luni), rotește capul, el fiind așezatventral
culcat in poziția
(la 4-5 luni), stă în șezut (la 6 luni), se târăște (la 8 luni), se ridică din poziția
un
așezat (la 9 luni), se ridică și merge în picioare cu ajutor (la 10-11 luni), merge autonom(la
an).
Coordonarea dinamică implică asocierea mișcărilor în vederea efectuării unei acțiuni
precise. Copilul mic stabilește contacte noi cu mediul ambiant în special prin prehensiune.
Echilibrul static și dinamic și mersul încep să se dezvoltă în primul an de viață și se
perfecționează între 2 și 3 ani (S.Mănescu).
In aceeași perioadă copilul își descoperă corpul și conștientizează posibilitățilesalede
deplasare.
Toate aceste funcții au o componentă distinctă, de învățare. Din momentul nașteriiun
copil care se simte iubit, în siguranță, susținut aprobat în tot ceea ce face, va avea dorințași
încrederea de a învăța repede.
În acest proces complex copilul poate fi stimulat să învețe și prin joacă. Obiectelesau
materialele de joacă trebuie să fie adaptate fiecărei etape de evoluție, iar în alegerealor
trebuie implicat și copilul. De la vârste relativ mici, atunci când este posibil și lipsit de riscuľ
copiii trebuie lăsați să decidă singuri. Copiii învață cel mai bine din succesele, dar și din
eșecurile proprii. Părinții trebuie să îndrume copiii, dar nu să le conducă jocul.

234
 imitație, panicipare și comunicare.
învață prin
explorat și luat în posesie. MersulPrin dezvoltarea
își estinde independență (15-18 luni) și apoi spre 20 evolueazăde lamotricității
de luni la susținerea
(12luni)la acest parcurs, prezența adultului este alergat,la
tot
si salt. Pe generatoare de obstacole psihice necesară pentru mersulpe
perturbatoare.Prin a preveni
critice,
deprinderilor din alte arii de dezvoltare comportamentele
sedă expresie (cognitive, limbaj).
Deosebitde
Manipularea permite înțelegerea naturii obiectului în sine. Atât
implică grade diferite de control muscular abilitățilemotorii
și cele grosiere, și o coordonare
ochi-
mână. atmosferătensionată, care exercită o presiune asupra copilului,
0 derivatădin dorința
avea rezultate bune, nu este generatoare de progres. Tendința unor
dea învățași de a părinți
copii să citească, să scrie și să numere de vârstă
dea.iînvăța pe la o prea mică poate fi
asimilată
cu încercarea de a consffui o casă începând cu ultimul nivel. Capacitateacopilului
dea învățase dezvoltă stadial, fiecare etapă suprapunându-se peste cea precedentă.Acest
algoritmnecesită competență, tact și permite sesizarea sentimentelor de frustrare sau de
plictiseală.
Astfel, factonłl responsabil de educația copilului poate alege genul adecvatde
problemeși sarcini pentru copil, care să îl determine să continue propriul proces de instruire.

odihnei și ale somnului

Caracteristicile

Unaspectimportant în dezvoltarea copilului este odihna. Aceasta îi permiteasimilarea

și prelucrareastimulărilor sau experiențelor imediate. Odihna trebuie să fie suficientă,
și pentru aceste motive trebuie respectat ritmul fiecărui copil încă de la naștere.
recuperatoare
Nutoțicopiiiau același ciclu de somn, iar un copil care a reusit să își completezeși ultimul
desomn,va fi relaxat și se va trezi fără efort dimineața.Periodicitateanictemeralăse
ciclu
dezvoltă
treptatîn primele 12 luni de viață, în cadrul procesului de maturizare.
Duratacumulată de somn în medie variază de la 16 ore în primele 6 luni, la 14 ore
intre7 și 18luni și respectiv între 12 și 13 ore de la 19 la 36 de luni.
Odihnatrebuie respectată de către anturajul copilului, nivelul sonor al încăperilor
Învecinate nu trebuie să fie exagerat, iar zgomotele parazite trebuie evitate deoarece, la fel ca
șiadulții,copiiau
nevoie de calm și de liniște pentru a adormi (S.Mănescu).

DEZVOLTAREA
PROCESELOR COGNITIVE
structurarea
Interacțiuneacu adultul în primul an de viață, determină Ia sugar
conduitelor
de comunicare, motorie și afectivă.
de bază: alimentară,
limbajul,
De la aceste funcțiile motorii, cognitive,
COmportamentulconduite, între 1-3 ani se dezvoltă
de
socio-afectiv și personalitatea copilului.
Funcțiile cognitive o treaptă senzorială (marcată
sensibilitate
și în evoluția lor parcurg include vorbirea și limbajul,
memoria, percepție) urmată de treapta logică (care
atenția,gândirea
și imaginația) (S.Putnoky).

orbirea
și limbajul

este acela de a
n Primii trei complicat,
invățacopilul ani de viață obiectivul major, dar și cel mai apoi copilulmic dezvoltat
să vorbească și mai naștere,
' Învațăcel și să înțeleagă limbajul. Sugarul, continuu, chiar de la
mai rapid atunci când părinții îl stimulează
vorbindu-i, citindu-i, arătându-i obiecte sau oameni și spunându-i cum
întrebări și spunându-i povești, imediat ce copilul a ajuns la ja care
înțeleagă.
Copiii pot înțelege ceca ce li se spune cu mult înainte (Ic a începe 'Săvorbca«că,
cu un copil se poate "conversa" încă de la vârsta de trei Juni, Copilul regiîîilcnevoia
răspunde la cuvintele și sunetele pe care Ie aude, inclusiv cum răg,pundcci din jurul Ia
încercările lui de a ”conversa”. Primele sunete scoase, prirncjg cuvintcș trcbu;c primite
entuziasm, copilul fiind astfel încurajat să
continue proccsul dc agimilarc bazăt pc
dobândite anterior.
Țipătul se transformă rapid prin modulare devenind un prim mod (Ic ccmnaJi/âre
Urmează etapa de gruparea sunetelor, repetate prin autoimitare.
Vârsta la care copiii încep să vorbească, este diferită de Ia copil Ia copil, În
Prin cvoluțicș gc trccc
incipiente copilul se joacă cu vocea cum se joacă cu mâiniJc. (Icla o
acțiune materială la una mentală (C.Petrescu),
Cuvintele, treptat, sunt asociate cu situații distincte, devenind cvocatoarc.Acumularea
an, sc traducc prin cmitcrca
de informații pe aria de dezvoltare verbală la vârsta de un
primelor cuvinte (silabe dublate).
De la stadiul ”cuvântului-frază”, se trece spre 2 ani la stadiul dc ”prc-frazăț'în care
cuvintele au un caracter denominativ și sunt ordonate mai ales după importanțalor afcctjvă,
Articularea acestor cuvinte în propoziții întregi, se realizează în următorii 2-3 ani (gtâr!iul
”structurii sintactice"), în raport de contextul în care evoluează copilul. DC ascrncnca,la trei
ani un copil poate sesiza persoana I-a pronumelui personal, ca o rcfJccîarc a conžtjințcj (Icsine
(C.Petrescu).
Un aspect interesant este acela că nu există nici o diferență Între cerințclcde
dezvoltare fizică, mentală și socio-afectivă ale băieților și fetelor.
Comunicarea cu copilul este esențială și presupune doi parteneri care croit și
receptează mesaje. Copilul trebuie permanent ascultat de către părinți pentru a fi cu adevărat
receptivi și a angaja un dialog cu copilul. Nu contează atât de mult durata de tirnp pe care
petrece părintele cu copilul cât mai ales calitatea acestui interval. Doar în acest caz, copilul
simte în siguranță și poate să-și reia apoi activitățile autonome. Aceste momente trebuiesă fie
privilegiate, pline de seninătate, în care vorbele tandre și blânde pot realiza o apropierereală
față de copil. Din această interacțiune rezultă legătura indestructibilă dintre părinteși copil,
care stă la baza tuturor achizițiilor ulterioare.

Memoria și atenția

Memoria este în primele 12 luni de viață exclusiv tactilă fiind evaluată prin plasarea
obiectului în afara câmpului său vizual.
Faptul că sugarul ”pune mâna pe toate" nu este întâmplător deoarece sensibilitateaIui
tactilă îi permite să descopere, și de asemenea să țină minte, elementele din mediul său, pentru
a le identifica mai bine ulterior. Una din principalele metode aplicate pentru studiulmemoriei
la un sugar, pe parcursul primelor douăsprezece luni de viață, constă în familiarizarea
subiectului urmată de un test de preferință. Această tehnică, care constă în a-i prezenta
bebelușului de mai multe ori același obiect (sau să asculte de mai multe ori acelașisunet)se
bazează pe reacția la un stimul nou.
Încă de la naștere, toate sistemele senzoriale (vizual, auditiv, tactil) participăIa acest
tip de memorizare și explorează instinctiv ambientul.
S-a observat că există în procesarea stimulului tactil o asimetrie dreapta/ stânga,mâna
are
stângă fiind mai adaptată pentru analiza prin simpla atingere, în timp ce mâna dreapta
valențe motrice speciale, fiind folosită cu mai multă ușurință la prehensiunea obiectelor.

236
 nou este un mecanism fundamental, fără
Intere
pentru
etitul de care
nu este
fătul recunoaște 0 frază posibilă
de sarcină, sonoră dacă
introdussuplimentar determină 0 schimbare în este repetatăcu
frecvențeicardiace. Această modificare nu poate regularitate.
lui, Un
experimentului nu aude sunetele prezentate fătului. proveni tradusă
de la mamă, Prin
ținut în mână cu 30 de secunde La două luni sugarul cale pe
pe care 1-a mai
Mâna dreaptă 'tuită" mai repede la această înainte, deci memorarearecunoaște
n scurt. vârstă, iar băieții se facepe
decât fetele. par să treacătestul
maiușor
La patru luni sugarul poate recunoaște un element până la
evoluția 2
carel-a avut în
mâini, fiind similară la ambele sexe. minute după momentulîn
La 8
recunoscutdupăo pauză de maximum 5 minute. luni obiectul
este
Aceste rezultate dovedesc clar că există o memorare, chiar dacă
manipulare complicată: bebelușul trebuie să memoriatactilăeste
apelândla o
fragilă, reconstruiascăo informație
fragmentată,pentru a putea treptat să vizualizeze obiectul în ansamblu.
afectogen și este de scurtă durată. Memoriala această
vârstă
are un caracter
Putem,de asemenea, obsewa la sugar un tip de memorie care nu comandă
un răspuns,
depreferință pentru ceea ce este nou, ci un răspuns totdeauna identic în prezența
aceluiași
stimul.Dimpotrivă,dacă se înlocuiește un alt element exterior, sugarul de trei luni nu va
deoarecepercepția globală pe care o are asupra mediului înconjurătornu mai este
reacționa,
aceeași.
Atențiacopilului mic într-un context stimulativ poate fi anfrenată, astfel încât la 3 ani
poatesă se concentreze pe o singură activitate timp de 15 minute.
copilul

Gândirea și imaginația

Gândireaantepreșcolarului este de cele mai multe ori egocentrică,respectivtotul

funcționează
dependent de el.
La 2 ani copilul își pune frecvent întrebarea ”Ce este asta? ” (identifică și/sau
obiectele) iar la 3 ani apare obsedantul ”De ce? ” (care vizează o explicațielegată
diferențiază
deefectși nu una
referitoare la cauză).
Intreapariția limbajului, ca formă de manifestare a intelectului, și încheiereaperioadei
nu
se poate vorbi de o inteligență preconceptuală, deoarececopilul
deantepreșcolar
diferențiază
partea de întreg (J.Piaget).
Imaginațiala această vârstă are o manifestare pasivă (onirică) sau activ-reproductivă
scurteconcrete). De asemenea, până la vârsta de 3 ani copilul nu face diferența
(relatăli între
realși
fantastic (C.Petrescu)

DEZVOLTAREA
PSIHO-SOCIALĂ
de
Prin dezvoltarea comportamentul social al copilul
Pânăla trei psiho-socială se structurează care includ:
ani. Acesta poate exprimenta o gamă largă de trăiri afective
Afecțiunea pentru
mamă și tată;
Rezervafață de
persoanele străine;
Satisfacțiași zâmbetul
când este apreciat pozitiv;
Amuzamentulîn situații
Teama față de
hilare;
personajele negative;
Furia față de
autoritatea adultului.

237
 Depășirea stadiului de ființă subcorticală implică în primele 36 de luni
funcționate a diadei mamă-copil. Comunicarea se face prin schimbul (Ic de
extravethale și verbale din partea mamei, respectiv prin țipetele, mimica, informalii
privirea
copilului. Mama reprezintă pentru copilul mic și o interfață activă cu mediul

în acest interval (0-36 luni) copilul are două momente de irascibilitate:

luni, când apare contradicția dintre dorința lui de mișcare și dependența marcatăde
adultși
doilea la 3() de luni, când complianța la cerințele adultului este relativ redusă (C.petrescu)al
Primele 18 luni de viață sunt dominate de necesități și dorințe. Între 15 și
18
copilul are frecvente momente de instabilitate. Modul în care un sugar sau un copilmicluni
cere
ceva, se manifestă prin țipăt și plâns, deoarece el resimte o nevoie: îi este foamesau sete,
așezat neconfortabil sau are nevoie să fie schimbat. Există și situații în care sugarulnu
are0
nevoie fizică anume, dar se eliberează astfel de tensiunile acumulate pe parcursulzilei.
Deși sugarul are nevoie să plângă, el nu trebuie lăsat să o facă singur.Ceamaibună
atitudine este să îl luăm în brațe, să îl privim și să ne facem simțită prezența.Unpărinte
afectuos ttprimește"lacrimile copilului, fără a încerca să îl calmeze cu orice preț,deoarece
acesta se va liniști singur. Fie că este vorba de un sugar sau de un copil mic, primullucrucare
trebuie făcut este de a-i asculta plânsetele, deci de a încerca să le înțelegem. Din momentul în
care începe să vorbească, trebuie să îl ajutăm să exprime ceea ce simte prin cuvinte.De
asemenea, nu trebuie nici să îl judecăm, deoarece acest lucru ar adăuga o nouă angoasă la
problema sa inițială.
Copilul plânge din două motive principale: frustrarea și împotrivirea.
Frustrarea este deseori confundată cu ceea ce adulții numesc capriciu.
Lacrimile de împotrivire se asociază cu faimosul ”nu". Copilul este pe cale să devină
un individ care vrea se se afirme iar cel mai simplu este să-i propunem să aleagă.Adultul
numește capriciu un apel pe care nu-l înțelege și în fața căruia se simte neputincios.Deci,este
de recomandat părinților să se întrebe, mai întâi, ce poate explica furia copilului.Esteesențial
a descoperi, împreună cu copilul, în ce constă problema sa.
O abordare greșită este judecarea copilului, de exemplu spunându-i că este obositor.
Copilul care este pe cale să-și contureze o imagine proprie, suporźăfoarte greu să fie judecat.
În realitate, părintele este cel deranjat și nu copilul. Deci, de fapt adultul trebuie să se izoleze,
dar, bineînțeles, explicând din ce cauză o face.
Pe măsură ce crește copilul va țipa și va plânge din ce în ce mai puțin,semnal
evoluției sale pozitive
Nevoia de autonomie în al doilea sau al treilea an de viață este identificatăde
G.W.Allport cu ”senmul principal al eu-lui”. Copilul la această vârstă privește toate
propunerile adulților drept amenințări potențiale la integritatea sa. Astfel, copilul dezvoltăo
deprindere generalizată de a spune ” chiar dacă vrea să spună ”da”, iar frecvențacu care
spune ”nu” este de 4 ori mai mare decât cea cu care spune "da ” (S.Mănescu).

Abilitățile sociale, zâmbetul, executarea comenzilor și cooperarea în grup sunt comune

tuturor culturilor și sistemelor de valori.
De la 2 la 3 ani antepreșcolarulevoluează de la stadiul în care vede în ceilalțicopii
posibile jucării la stadiul în care aceștia devin parteneri de joacă.
Mesele pot prezenta un factor de stres pentru sugar ca și pentru copil, dacă se exercită
asupra lui o presiune excesivă, fiind forțat să înghită o anume cantitate de mâncare,să
stea
așezat prea mult timp sau să mănânce fără să se murdăreascămai devreme decâtîi permit
capacitățile reale. Mesele sunt importante pentru că favorizează apropierea dintre părințiși
prea
copii, deci este esențial pentru copil să se simtă confortabil. Restricțiile și constrângerile
stricte trebuie evitate în aceste momente. Regulile de bază nu exclud o atitudineflexibilă' cu
lăsând copilul să facă ceea ce îi dictează apetitul. Acest raționament funcționeazădoar
copilul la care încurajăm spiritul de autonomie.

238
 deține un loc central în construcția
copilului, timpul de interacțiune unor identități
a familială și individualizate.
mai mult decât prezența sau absența unuia
dintre părinți fiecăruia
deosebită sau a dintre
educației și fraților;
copiii pot fi asimilați dreptdezvoltării copilului un
psihanalitică. 0 nouă șansă este cea
individualități, ca ființe cu nevoi, acordată sintetizatăde
și ca deziluzionați de iubire dorințe și părintelui
„părinții caută un substitut opțiuniproprii. de a se
în copilul lor"
idealizată a propriei copilării și toate
o retrăire darurile, (w.stekel).Este
de
mângâierile
excesive,sunt
în căutare, cu
privirea
Răsfățulpoate stopa dezvoltarea copilului, deoarece îi copilărie.
nu mai are nevoie de sunt permanent
iar acesta propria lui personalitate, satisfăcute
de creativitate
imaginație.
și

DE ORGANIZARE A REGIMULUI ZILNIC

pRlNCIP11LE
ANTEPREȘCOLAR
ALCOPILULUI

Îngrijirileacordate organismului uman în curs de creștere și dezvoltare,chiarimediat

dupănaștere,urmăresc dobândirea armoniei fizice și psihice, promovarea unei depline stări de
Pentruca îngrijirile date să aibă rezultate bune, ele trebuie să se desfășoarecu o
sănătate.
anumităregularitate,într-un anumit ritm, după un program care să se potrivească cu nevoile
sale.Copilulse obișnuiește repede cu această ordine, iar complianța la un programde viață
în sine o primă acțiune educativă.
constituie
Programulde viață al antepreșcolarului se organizează ținând cont de nevoilede
de odihnă, de somn, de activitate, precum și de nevoile educative ale acestuia.În
alimentație,
programulde viață al copilului este fixat și recomandat de către mediculde familie
general,
aceastăetapă de vârstă. Acest program va fi corelat cu obiceiurile casei și cu activitatea
pentru
dar se va ține cont de principiul adaptării programului la copil și nu invers.
părinților,
Intre0 și 3 ani copilul are o evoluție somatică importantă, precum și remarcabile
pe planul funcțiilor psihice, de cunoaștere și de însușire a
achiziții deprinderilor
psiho-socială.Pentrua
COmportamentale elementare, toate extrem de utile pentru adaptarea sa programde
facefațăfără probleme solicitărilor, se impune respectarea în continuare a unui
viațăorganizat.

Programulde alimentație

de la un copil la
Orarulmeselor se va stabili în funcție de apetitul copiilor (diferit
altul):

de la 0 la I luni 7 mese /zi la orele 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24;

de la I la 3 luni 6 mese /zi la orele 6, 9, 12, 15, 18, 22;
de la 4 la 121uni5 mese /zi la orele 6, 10, 14, 18, 22.
de
trezească în preajma orei
să se
masă.Fixareaacestui depinde de copil, care trebuie
o reuniune și
o
implicând
Pe lângă rolul rol social, de revedere,
fiziologic hrănirea poate avea și un de întâlnire, ori
între familie sunt ocazii Deși de multe
Prilejde cei ce o împart. Orele de masă în sufletească. mesele
destindere, de descoperire reciprocă, de apropiere mănânce la toate
Programul
de activitate permite să
a membrilor familiei nu Ie
 împreună, este bine ca măcar la cină copilul să simtă comunitatea ”mamă -copil(copii)-
într-o atmosferă veselă. destinsă. Copilul nu va mânca alimente aparte, diferite tată
de
părinților, el trebuie deprins să mănânce de toate, ale

Somnul

La vârsta antepreșeolară, necesitățile de somn ale copiilor sunt dc 11-12ore dintotalul

de 24. Odihna suganłlui se realizează prin cele trei perioade de somn diurn (2-2 1/2ore)și
prin
sonłnul de noapte (10-11 ore). Perioadele de somn trebuie respectate cu strictețe, pentrua se
ajunge la o deprindere a copiilor cu succesiunea regulată a perioadelor de activitatecu celede
odihnă din cursul zilei.
Astfel la vârsta de I t/2an copilul are 2 perioade de somn iar după aceastăetapătrece
Ia sotnnul de prânz. Acesta trebuie să înceapă la o jumătate de oră după masa de prînz.
Pregătirea pentru somn include spălarea mâinilor, a dinților și schimbarea hainelorde zi cu
pijamale. Înainte de sorun, camera va fi bine aerisită, iar temperatura aerului nu va depăși
0200'iama și 240C vara. Se va reduce iluminatul prea puternic (cu jaluzele, draperii)și seva
asigura liniștea necesară. Dacă este posibil, somnul de zi se poate face și afară, pe o terasă,
într-o curte unłbrită, ferită de curenți puternici de aer.
Sonłnul de noapte va începe în intervalul 1930-2030,în nici un caz mai târziu.După1/2
oră de la masa de seară, ritmul activităților se încetinește și are loc pregătirea vestimentară și
igienică pentru somn. Copilul va folosi olița sau toaleta, se va spăla pe mâini și pe dinți.Este
recołnandat să nu se renunțe la baia de seară zilnică, deoarece este un prilej de bucurie,de
destindere pentru copil și îl pregătește pentru un somn odihnitor. Camera de dormit va fi bine
aerisită, ferită de praf, mirosuri neplăcute sau fum (de țigară sau de la sobele defecte).
Perioadele de veghe totalizează de la 2 la 6 luni-8 ore (4x2 ore), de la 7 la 9 luni-9ore
(3x3 ore), de la 1()la 18 luni„ 10 % ore (3x3 1/2orc), iar de la 19 la 36 luni-12 ore (2x6 ore).
O stare de oboseală ușoară nu afectează decât centrii nervoși și organelecareau
participat direct la acea activitate. Schimbarea activităților, cu solicitarea altor centriși
sisteme funcționale, reface celulele și zonele corticale solicitate anterior.
Oboseala intensă apare după activități obișnuite, dar de lungă durată sau dupăefort
scurt, dar extrem de solicitant. Starea de sănătate precară, alimentația insuficientăsau
dezechilibrată și ambianță necorespunzătoare (disconfort termic, iluminare insuficientă,
zgomot intens, poluanți chimici) favorizează apariția fenomenului de oboseală.
La această vârstă semnele cele mai caracteristice ale oboselii sunt: diminuareaatenției,
efectuarea cu greșeli a sarcinilor, agitație psihomotorie sau apatie, somnolență,irascibilitate
accentuată, modificarea dispoziției de lucru și a comportării în grup (S.Mănescu, S.Putnoky).

Programul instructiv-educativ

Perioada antepreșcolară, se caracterizează prin desfășurarea unor activitățibogateîn

mișcări, în care sunt solicitate procesele complexe de cunoaștere și învățare, iar copiiisunt
implicați puternic emoțional-afectivși volitiv. Copiii trebuie să capete, pe lângă o dezvoltare
fizică și neuropsihică adecvată, o independență legată de nevoile imediate.
Până la un an copilul va fi lăsat să se miște liber, stimulându-i extensia dorsalăși apoi
deplasare prin târâre.
În al doilea an de viață copilul își perfecționeazămersul prin exercițiifiziceritmice'
iar apoi alergarea, săritura și echilibrul static dar și cel dinamic.
De la vârsta de 2h ani activitatea instructiv-educativă trebuie să constituie0
componentăla fel de stabilă și de regulată cum sunt alimentația sau somnul. Asigurându-seo
stabilitate relativă a regimului zilnic, cu alternarea ritmică a activităților, copilul suportăbine”

240
 organismului
program de viață regulat contribuie la un
fiziologic
ordonat, are o activitate eficientă (își termină și întărirea viață,
pozitivă față de activitatea sa zilnică). lucrărileîn timpul
și îi poate prejudicia starea sa Lipsa unui afectat
pe copil de sănătate astfel de
fizică programîl
parte educarea și psihică.
instructiv-educativ face
din procesul
curat.Așezarea oliță se va face de la 6 luni, de 3-4 copilului pentru a
pe
ani, să rămână curat pe durata somnului ori /zi. Un fi
copilla 2
110 de zi obiectivrealist
va folosi săpunul și prosopul, (S.Mănescu).
Dela un an copilul iar spălatul pe
luni. specialiștii recomandă introducerea mâini și pe față
de la 16-19 deprinderile de va fi
dinților)după vârsta de 2 ani (S.Putnoky). igienă dentară

rezistenței nespecifice
Creșterea

0 dezvoltareinsuficientă a sistemului nervos, osteo-articular și a celorlalte

aparatesau
împiedicăantepreșcolałml să execute mișcări de intensitate mare,
sisteme, prelungitesau
Ia anumite grupe musculare. Acesta nu poate combina mai multe mișcări,
nu se
echilibra,nu suportă eforturi statice prelungite, tracțiuni și presiuni. Mișcările
pe care le
faceun antepreșcolar trebuie să fie simple, naturale, ușoare, de scurtă durată,cu pauze,
tracțiuniși compresiuni asupra sistemului osteo-articular.
Cătrevârsta de 3 ani educația fizică se bazează pe mișcări naturale (mers noma},
sărituri,aruncări) realizate în contextul diferitelor jocuri sau sub fonna unor exerciții
alergări,
simple.
Jocurilede mișcare se recomandă să se desfășoare în aer liber. Mișcările trebuie să fie
și plăcute, să dezvolte musculatura, dar și centrii nervoși. Duratajoculuiîn aer
stimulative
libervafi de minimum 20 de minute. Jocurile în aer liber nu sunt recomandate în zilele reci și
umede, respectivîn cele foarte calde (cu temperaturi de peste 300C).
Exercițiilecare se fac în cadrul organizat, la creșă, își propun nu doar stimularea
mișcărilor,ci și educarea disciplinei. Cu antepreșcolarii mici aceste exerciții se vor
preciziei
face10-15minute,iar cu cei mari 15-20 de minute.
La indicația medicului pediatru, copilul poate fi îndrumat spre unele fonne de sport, pe
caresăle practicesub formă de exerciții la nivel de începător.

Mersul pe tricicletă se poate practica de la —2 ani, iar de la 3 ani se poate trece la

cu roți mici. Este un sport indicat pentru dezvoltarea musculaturiimembrelor
bicicleta
inferioare,
a aparatuluicardiovascular și a celui respirator.

Plimbarea poate fi efectuată în fiecare zi 11/2-2ore, pe trasee mai scurte; în vacanțe se

Potfacedeplasărimai cu
peisaje lungi, de 2-3 ore. Astfel, se pot alege destinații cu aer nepoluat,
noi și stimulative
pentru copii.
Primele lecții de dans
la această vârstă în special de către fetițe.
Dansul este apreciat
(clasicsau ritmic) defecte
minore se recomandă de la vârsta de 3 ani, deoarece corectează unele sens
coloană) și influențează
(prăbușireaboltei în
Pozitivcopiiinegativiști, plantare, deformările ușoare de
instabili sau timizi (S.Putnoky).
FOrtificarea
ca fiind o expunere a
Organismului organismului. Se poate defini fortificarea
la factori obișnui să tolereze variații
a-l a
și
fizici naturali (aer, apă, soare) pentru Fortificaresistematică
organismuluiinstantanee,fără să îi fie afectată starea de sănătate. cardiovascular,să
determină sistemul nervos, metabolismul și aparatul

241