Didactica domeniului

Nivelul II – Modulul psihopedagogic (Master)

Lect. univ. dr. Florin Frumos,

DepartamentulpentruPregatireaPersonaluluiDidactic
Facultatea de Psihologie si StiintealeEducatiei,
Universitatea Al. I. Cuza Iasi

Dascălu Adina (căs. Brânză)

Facultatea de Fizică

2013
 1. Două fişe cu câte un obiectiv operaţional conform algoritmului lui
R.Mager pentru domeniul cognitiv (modelul lui Bloom). Nivelul va
fi de la ”intelegere” in sus si vor fi două niveluri diferite ale
obiectivelor (exemplu : ”intelegere” si ”evaluare”)

La nivel operational, obiectivele sunt definite intr-un mod concret prin

cţmpţrtameŢteă ţbservabileă şiă m surabile,ă mţdă îŢă careă s reflecte realizarea
strategiilţrăşi tacticilor instruirii, pe de o parte, şiăs ăţfereăimagiŢeaăcţŢcret a ceea ce
vaătrebuiăevaluat,ăpeădeăalt parte.
Modelul clasificarii ierarhice a fost iniţiat de Benjamin S. Bloom in deceniul al
saseleaăalăsecţluluiăXXăsiăareădţu ădimeŢsiuŢi:ăuŢaădeăcţŢ iŢutăşiăuŢaădeădifereŢ iereă
şi ordonare. DimeŢsiuŢeaă deă cţŢ iŢută seă bazeaz ă peă distiŢc ia dintre componentele
cţgŢitive,ă afectiveă şiă psihţmţtţriiă aleă activit iiă psihiceă implicateă îŢă îŢv are. Elă şi
colaboratorii au considerat c ă în elaborarea unei astfel de taxonomii trebuie tinut
cont,ă îŢă primulă râŢd,ă deă plaŢurileă persţŢalit iiă careă seă maŢifest ă îŢă ţbiectiveleă
concrete. Preluând modul de structurare al acestora din psihologie, ei au considerat
c se pot delimita trei domenii distincte: a) domeniul cognitiv (cuŢţştiŢ eleă şi
aptitudinile intelectuale); b) domeniul afectiv (sentimentele, atitudinile, valorile)
c) domeniul psihomotor (aptitudiŢileămaŢuale,ămţtriceăşi senzoriale).

Tehnica lui R. Mageră esteă ceaă maiă utilizat tehnic de formulare a

obiectivelorăoperaţionale şi presupune respectarea a trei conditii:

Domeniul : Fizica .Optica

Lumina. Surseădeălumin .

Clasa a IX-a

De exemplu în cadrul fizicii putem exemplifica « analiza » şiă« îŢ elegerea »:

1. Precizarea comportamentului observabil

S ăţbserveămţdulădeăprţpagareăaălumiŢiiăîŢăŢatur ,ărespectivăilumiŢareaăclaseiă
Ţaturalăşiăartificialăcuăajutţrulăbecurilţr.

2. Definirea conditiile în care trebuie să se producă comportamentul (ce este

dat; care sunt restrictiile sau, totodata, şi datele şi restrictiile).
Peă bazaă exerci iilţră dateă îŢ maŢuală şiă aă deseŢelţră exemplificativeă eleviiă
realizeaz ăleg turaăcuăpractica.

3. Criteriile performantei acceptabile." Mager insista asupra conditiilor

materiale şi mai puţin asupra condiţiilor psihologice.
Obiectivulă esteă realizată miŢimă dac ă eleviiă cţreleaz ă priŢă s ge eleă celă putiŢă 2ă
exempleăcţrect,siămaximădac ăleăuŢescăcţrecăpeătţateă5ăexempleleădeăsurseădeă
lumina.
 Domeniul : Fizica. /Electricitate
Legea lui OHM.
Clasa a X-a

UŢăaltăexempluădiŢăfizic ăarăputeaăfiăpeŢtruă“aplicare” şiă“evaluare”:

1.Precizarea comportamentului observabil.

Eleviiăîşiărecapituleaz ălectiaă“LegeaăluiăOhm”ă

2.Definirea conditiile în care trebuie să se producă comportamentul (ce este

dat; care sunt restrictiile sau, totodata, şi datele şi restrictiile).

În test sunt prezeŢ iăitemiăcuătermeŢiădiŢălec ieă.Deăexemplu :

„SpiralaăuŢuiăfierb tţrăelectricăareărezisteŢ aădeă44ăţhmi.ăFierb tţrulăaăfţstăcţŢectată

laăteŢsiuŢeaădeă220ăV.ăCaăurmareăaăacestuiăfapt,ăpriŢăspiral ăvaătreceăuŢăcureŢtăde:ă

1. 5 A;
2. 5 V;
3. 0,5 A;
4. 0,2 A;
5. 0,2 V.”

3.Criteriile performantei acceptabile

Dac ăŢeăreferimăădţarălaăacestăitemăţbiectivulăesteărealizatămiŢimădac ăelevulă

elegeăuŢăitemăţarecareăceăseăm sţar ăiŢăamperi,ăiarămaximădac ăilăvaăalegeăchiară
pe cel corect.

Itemul acestaă îiă cereă elevuluiă s ă identifice o relaţie şiă s ă rezolve un exerciţiu;
prin urmare, este vorba de o aplicare şiăevaluare.
 2. Trei fişe care să conţină 1-2 obiective la care se asociaza 2-4
exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează:
Dezvoltarea abilităţilor metacognitive ale elevilor
Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenţă conform TIM
Dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

1. Obiectiv - Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea în diferite

situa iiăaăpriŢcipiilţrăIIăşi III ale mecanicii newtoniene

O forta F paralela cu un plan înclinat de unghi alfa, sin(alfa)=0,6 mentine în

echilibru pe plan un corp de masa m=4 kg. Coeficientul de frecare dintre corp
si plan este u = 0,5 iar g=10 m/ s². Ce valori poate avea forta F ? Explicati
raspunsulă şiă comentaţiă valoareaă luiă Fă înă comparaţieă cuă celelalteă
forţeăimplicate.
 MetacţgŢitivă îŢseamŢ ă alegereaă şiă plaŢificareaă aă ceă esteă deă f cută şiă
mţŢitţrizareaălucrurilţrăf cuteădeja. Ex:ăcţŢtrţlarea,ămţŢitţrizareaăşiăreflec iaă
- cumăarăfiăîŢcercareaădeăaăîŢ elegeăprţblemaă(despreăceăesteăprţblema?ăCeăseă
cereă aici?),ă aŢalizaă şiă explţrareaă prţblemeiă (careă esteă difereŢ aă diŢtreă
prţblemaă astaă şiă ceaă aŢteriţara?ă Ceă seă îŢtâmpl ă dac ?),ă plaŢificareaă (Haide iă
s ă Ţumimă timpulă x…,ă Ară fiă maiă uşţră dac ă amă deseŢa..ă Nuă iŢtraă îŢă belele,ă f ă
aşa…)ăşiăverificareaăsţlu ieiă(NuăareăseŢsă….)ă

ÎŢs şiă îŢtrebareaă despreă explicareaă raspuŢsuluiă implic ă iŢdirectă laturaă

metacognitiv ăaăsoluţiei.

inteligenţa logico-matematică cţŢtribuieă eseŢ ială laă rezţlvareaă

prţblemelţră specificeă şiă prţduceă buŢuriă culturaleă (sistemeă lţgice,ă
ra iţŢameŢte,ădescţpeririăştiiŢ ifice).
 inteligenţa naturalistă,ă maiă Ţţuă prţpus ă deă GardŢer,ă pareă aă ajutaă
îŢă rezţlvaă prţblemelţră vizâŢdă cuŢţaştereaă şiă explţrareaă meŢiuluiă
îŢcţŢjur tţr,ăiarăprţdusele,ăbuŢurileăseăpţtăţbiectivaăîŢădeseŢe,ăfţtţgrafiiădiŢă
Ţatur ;ă

gâŢdireaă critic ăpţateă fiăîŢ eleas ădreptă o investigaţie care să conducă

la o concluzie justificată.Dezvoltarea gândirii critice a elevilor se
regăseşte în fraza « comentaţi valoarea lui F în comparaţie cu
celelalte forţe implicate. »
 Obiectiv : Descriereaă şiă explicareaă priŢcipiilţră deă fuŢc iţŢareă aleă uŢţră
dispţzitiveăşiăaparateăţpticeăceăutilizeaz ăţgliŢziăşiăleŢtile

 SeăfaceăţădezbatereăpeăbazaăraspuŢsurilţrălaăiŢtrebarileădeăuŢitate1:”.Careăpţtă
fi solutiile optice pentru a vedea obiecte foarte indepartate?Care au fost
principalele elemente constructive ale primelor instrumente optice utilizate
pentru explorarea Universului? Cum aşăputeaă“furaă“imagiŢiădiŢăuŢivers_ăsauă
din ape”ă
 ÎŢsuşireaă deă Ţţiă cuŢţştiiŢşeă îŢă acestă cază seă bazeaz ă peă rememţrareaă uŢţră
cuŢţştiiŢteă aŢteriţareă despreă reflexiaă lumiŢii,ă refrac iaă lumiŢii,ă prţpagareaă
luminii.
ObligatţriuăseăîŢcepeăcuăexamiŢareaăţral ,ăceăimplicităvaăaduceăgâŢdireaăcritică
îŢă primă plaŢ,ă cţmpara iaă cuă alteă iŢstrumeŢteă ţptice,ă mţdulă deă fuŢc iţŢare,ă
metacţgŢi iaă deă asemeŢeaă esteă şiă eaă prezeŢt ă priŢă iŢtreb rileă elevilţră asupraă
imaginilor din diverse medii :apa, atmosfera, mult departate de imaginile
realiyateăsimpluăcuăaparatulăfţtţăsauăpriŢăţbserva iaădirect ăcuălupa.
Tipurileă deă iŢteligeŢ eă existeŢteă îŢă cadrulă acestuiă ţbiectiv sunt: iŢteligeŢ aă
Ţaturalist siăiŢteligeŢ aălţgicţ-matematic .

Obiectulădeăînv ţ mânt: FIZIC ă

AriaăCurricular : Matematic ăşiăŞtiiŢ e

Clasa: a IX-a
Profesor:ăBrâŢz ăAdiŢa
Unitateaădeăînv ţare:Teţremeădeăvaria ieăşiălegiădeăcţŢservareăîŢămecaŢic
Unitateaă deă conţinut:ă Evaluare”ă Teoremaă variaţieiă impulsuluiă pentruă punctulă
materială„

Tipulă lecţiei: Lec ieă deă verificareă şiă apreciereă aă rezultatelţră şcţlare &ă Lec ieă deă
traŢsmitereădeăŢţiăcuŢţştiiŢ e
NumeleăşiăpreŢumeleăelevului Nota elev Nota prof.
.................................................... ................ ................
Fiş ădeăevaluare
Clasaa IX-a
„Teţremaăvaria ieiăimpulsuluiăpeŢtruăpuŢctulămaterial”

Nr intrebarii 1 2 3 4 5
2 pct oficiu 1 si 1 1 1 1şi 1 1 si 1

1.Impulsulăforţeiăareăformula: ⃗⃗⃗⃗⃗ = ....... şiăseăm soar ăînă......

2. 2. Cum se enunta teorema de variatie a impulsului pentru punctul

material?

a) Impulsul unui punct material izolat se conserva , adica punctul material izolat se
misca rectiliniu uniform sau este in repaus;
b) Impulsul unui punct material izolat se conserva;
c) Punctul material izolat se misca rectiliniu uniform sau este in repaus in SRI;
d) Daca rezultanta fortelor externe este permanent zero,impulsul total ramane
constant;
e) Variatia impulsului punctului material este egala cu impulsul fortei aplicate
punctului material;
f) Variatia impulsului punctului materialăesteăăΔpă=ăpf - pi .

3.Din ⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗ , dac ă puŢctulă materială peŢtruă careă aplic mă aceast ă fţrmul ă esteă
izţlată şiă areă = 0 → ⃗⃗⃗⃗⃗ =0 → =m∙ este constant şiă seă
Ţumeşte...................................................................
4.ăEŢuŢ ulălegiiăaŢteriţareăeste:
Impulsul punctului material ............ se conservă în sistemele de referinţă ...............

5.ă Dac ă seă cţŢsider ă 2ă puŢcteă materialeă de maseă m1ă şiă m2ă aflateă îŢă iŢterac iuŢeă
putem defini:
a) fţrteleă...........caăfiiŢdăfţr eleăexercitateădeăpuŢcteleămaterialeădiŢăsistemăuŢulă
asupra altuia.
b) fţr eă............- fţr eăceăŢuăfacăparteădiŢăsistemulăcţŢsiderat.
c)
!!! Se acorda 2 puncte din oficiu.

Dacă ne referim la dezvoltarea abilităţilor metacognitive se constată că testul aplicat

reprezintă o metodă de autoevaluare, de conştientizare a minusurilor existente şi a dorinţei
decompletare a “golurilor” în cazul elevilor ce posedă această conştientizare. Elevii buni
executa sarcinile de invatare pana la capat, manifestand satisfactie si atribuind succesul
propriilor eforturi. In acest fel ei invata cum se invete in mod independent si eficient. Din
contra, elevii cu rezultate slabe tind sa atribuie unele reusite norocului, intamplarii sau altor
factori pe care nu-i pot controla si, in consecinta, ei nu se implica in planificare, supraveghere
sau recapitulare.
 3. Trei fişe care să conţină:
3-5 exemple de tipuri de cunoştinţe din disciplina predata

Tipuri de cunoştiinţe:

Cunoştiinţe declarative la fizică

Unele sunt cunostinte de continut cum ar fi notiunile, faptele, denumirile dar si structurile
organizationale si genurile, tipurile. Acestea se numesc cunostinte declarative - "CE"-ul
invatarii

Lentilele sunt....

Fe o e fizic î sea ă.....

Reziste ţa reprezi tă.....

Cunoştiinţe procedurale la fizică –deprinderi

dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri proprii
fizicii

 sa modeleze corect circuitele

 sa castige increderea in sine prin rezolvarea individuala a unor sarcini

FIŞ ăDEăLUCRU

REZISTEN AăELECTRIC

Activitate de laborator ; Realiza iăexperimeŢtulădeămaiăjţsăşiăr spuŢde iăîŢăscrisălaă

ceriŢ e!

1. Studiul dependenţei rezistenţei electrice de l, S şi ρ ;

Scţpulă lucr rii: Studiulă depeŢdeŢ eiă rezisteŢ eiă electriceă aă uŢuiă cţŢductor de
luŢgime,ăariaăsec iuŢii,ăŢaturaămaterialuluiă.

Ω
 Materiale necesare: placa cu conductoare de crom-ŢichelăşiămaŢgaŢiŢ ,ădeădiferiteă
luŢgimiăşiăsec iuŢi,ăţhmetru,ăcţŢductţareăelectriceădeăleg tur ăcuăfiş ăbaŢaŢ .

Mod de lucru: Seăseteaz ămultimetrulăastfelăîŢcâtăs ăm sţareărezisteŢ aăelectric .ă

Seă m sţar ă rezisteŢ aă electric ă aă uŢuiă firă deă crţm-Ţichel,ă deă luŢgimeă 0,5ă m.ă şiă
diametruă0,3ămm.ăapţiăseăŢţteaz ăvalţareaăîŢătabel.ăSeăprţcedeaz ălaăfelăcuăuŢăfiră
de cromnichel de luŢgimeă1m.ăşiăsec iuŢeă0,3ămm,ăapţiăcuăuŢăfirădeăcrţm-nichel
deă luŢgimeă 0,5ă mă şiă sec iuŢeă 0,4ă mm.ă iară îŢă fiŢală cuă uŢă firă deă maŢgaŢiŢ ă deă
luŢgimeă0,5m.ăşiăsec iuŢeă0,3ămm.ă

Crom-nichel Crom-nichel Crom-nichel Manganina

ρ1= 10010-8 Ωm ρ1= 10010-8 ρ1= 10010-8 Ωm ρ2 = 4410-8 Ωm
lă=ă0,5ămăăΦ=ă0,3ă Ωm lă=ă0,5ămăăΦ=ă0,4ă lă=ă0,5ămăăΦ=ă0,3ă
mm l = 1ămăăΦ=ă0,3ă mm mm
mm
R (Ω)

CeriŢ e: Cţmpara iăvalţrileăţb iŢuteăşiăr spuŢde iălaăîŢtreb ri:

- Cum depinde R de lungimea conductorului?

...............................................................................................
- Cumă depuŢdeă Ră deă ariaă sec iuŢiiă cţŢductţrului?ă
........................................................................................
- Cum depinde R de rezistivitateaă electric ?ă
....................................................................................................
2.Studiul dependenţei rezistenţei electrice de temperatură; ÎŢc lzi iă
uŢulădiŢtreăcţŢductţri,ăm sura i-iărezisteŢ aăşiăcţmpara i-o cu valţareaăaŢteriţar ă
îŢc lzirii.ăCeăcţŢstata i?................................................
 Cunoştiinţeleăstrategice

Deăexempluăpaşii ceătrebuieăurma iăpeŢtruăaăărezţlvaăţăprţblem ă deămecaŢic .

Intrebarile pe care ti le pui despre pozitia corpului pe plan, abordarea lui, conditiile
existente.

Exă:prţblemaăcuăfţr e.
 3-5 exemple de concepte şi prototipuri corespunzătoare, plauzibile pentru diverse teme
din disciplinele predate

Nr crt. Concept in fizica Prototip in fizica

1 Mecanism simplu scripetele
2 Lungime Metrul de croitorie
3 Lichide Apa
4 Instrumente optice microscopul
5 Marimi vectoriale forta
 4.La alegere: un studiu de cazilustrativ pentru teoria novici-
experţi SAU teoria atribuirii

Caz : Predarea fizicii de către un expert versus novice.

Studiile comparative privind organizarea bazei de cuŢţştiŢ eă îŢtreă Ţţviciă şiă

exper iă (persţaŢeă cuă Ţiveluriă deă perfţrmaŢ ă extreme),ă arat ă c ă exper iiă suŢtă îŢă
general superiori Ţţvicilţră îŢă ceeaă ceă priveşteă articulareaă cuŢţştiŢ elţră cţŢceptualeă
cu cele procedurale. ÎŢă cazulă exper ilţr,ă cuŢţştiŢ eleă declarativeă suŢtă îŢă mareă parteă
cţŢtextualizate,ă îŢă seŢsulă c ă leă suŢtă asţciate,ă laă Ţivelă mŢezic,ă reguliă deă prţducere.ă
Altfel spus, chiară dac ă uŢeţriă Ţuă seă cţŢstat ă difereŢ eă semŢificativeă îŢtreă Ţţviciă şiă
exper iă subă aspectulă cuŢţştiŢ elţră declarativeă diŢtr-uŢă dţmeŢiuă şiă Ţiciă m cară subă
aspectulă cuŢţaşteriiă uŢţră reguliă sauă prţceduri,ă celă maiă adesea,ă cţŢdi iileă deă
aplicabilitate ale acestoraăsuŢtămultămaiăbiŢeăst pâŢiteădeăexper i.

Desf şurareaăeficieŢt ăaăprţcesuluiădeăpredareăreclam ădiŢăparteaăprţfesţruluiă

ţă sum ă deă abilit iă deă baz .ă Eleă suŢtă Ţecesareă peŢtruă aă garaŢtaă desf şurareaă cuă
succesă aă activit iiă deă predareă şiă iŢstruireă şiă repreziŢt ă tţtţdat ă premiseleă
dezvţlt riiăexpertizeiăeduca iţŢale.ăAltfelăspusăcareăsuŢtădimeŢsiuŢileăimpţrtaŢte,ă
peăcareătrebuieăs ăleăîmp rt şeasc ăuŢăprţfesţrăexpert. Expertiza nu este o calitate
predetermiŢat ,ăciăuŢaăcareăseădepriŢdeăfiiŢdădepeŢdeŢt ădeăuŢ anumit domeniu.
DţbâŢdireaă expertizeiă Ţuă esteă determiŢat ă deă aŢumiteă cţŢstrâŢgeriă fixateă deă uŢă
aŢumităŢivelăprescrisăalăcapacit iiăuŢeiăpersţaŢe.ăAbilit ileăŢecesareăprţfesţruluiă
pentru a deveni expert sunt prezentate sub forma unui model interactiv . Modelul
cţŢ iŢeă 5ă abilit iă deă baz :ă abilit ileă metacţgŢitive,ă abilit ileă deă îŢv are,ă
abilit ileădeăgâŢdire,ăabilitateaădeăţrgaŢizareăaăcuŢţştiŢ elţr,ăbazaădeăcuŢţştiŢ eă
şiă mţtiva ia.ă Deşiă suŢtă prezeŢtateă separată celeă 5ă elemeŢteă rela iţŢeaz ă puterŢică
uneleă cuă altele.ă Acesteă elemeŢteă suŢtă îŢă buŢ ă m sur ă specificeă uŢuiă aŢumită
domeniu. Dezvoltarea expertizei într-uŢă dţmeŢiuă Ţuă cţŢduceă Ţeap rată laă
dezvţltareaă expertizeiă îŢă altă dţmeŢiu.ă Cuă tţateă acesteaă seă pţateă vţrbiă şiă deă uŢă
anumit transfer. De exemplu un prţfesţră deă matematic ă expertă Ţuă iŢseamŢ ă caă
aşaăvaăfiăsiăîŢădţmeŢiulăfizicii.
 Exper iiăseădifereŢ iaz ădeăŢţviciăpriŢ:ă
–iŢterrela iţŢarea şiă ţrgaŢizareaă cţŢceptelţr,ă careă fţrmeaz ă structuriă ierarhice,ă îŢă
jurulăuŢţrăaşa-numite concepte-umbrel .ă
–exper iiă de iŢă laă Ţivelă mŢezică uŢă larg repertoriu de operaţii, ecuaţii şi proceduri,
cunoştinţe factuale şi reguli procedurale specifice
–cţŢexiuŢileă diŢtreă acesteă dţu ă tipuriă deă cţŢ iŢuturiă mŢeziceă suŢtă ampleă şiă active,ă
astfelă c ă atuŢciă câŢdă exper iiă seă cţŢfruŢt ă cuă ţă prţblem ,ă cuŢţştiŢ eleă cţŢceptualeă
pţtăfiăutilizateăpeŢtruăaădecideăasupraăaplicabilit iiăşiăutiliz riiăcţrecteăaăcuŢţştiŢ elţră
procedurale.
–conceptelor-umbrel ăliăseăasţciaz ăcuŢţştiŢ eărelevaŢteăţpera iţŢale/ăprţceduraleăşiă
cuŢţştiŢ e-prţblem ,ă fţrmâŢdă împreuŢ ă Ţţiă cuŢţştiŢ eă strategice;ă cuŢţştiŢ eleă
strategiceă implic ă existeŢ aă uŢţră cţŢexiuŢiă puterŢiceă îŢtreă cţŢcepte,ă recuŢţaştereaă
circumstaŢ elţrăde aplicare a conceptelor

PriŢăcţŢtrast,ăŢţviciiăpreziŢt :ă
•ţăstructur ădeăcuŢţştiŢ eăamţrf ăşiădispers ,ăcuăpu iŢeăcţŢcepteăumbrel ăşiăfrecveŢteă
leg turiăerţŢateăîŢtreăcţŢcepte;ă

•categţriaăcuŢţştiŢ elţr-prţblem ăcţŢst ăîŢtr-uŢăŢum răredusădeăsitua iiăprţblem ,ă

cţŢectateăslabăşiămaiăalesăpeăbazaătr s turilţrădeăsuprafa ;ă

•cuŢţştiŢ eleăţpera iţŢaleăşiăprţcedurale,ăchiarădac ăsuŢtăbiŢeăreprezeŢtate,ăŢuăpţtăfiă

utilizateăadecvatăîŢărezţlvareaăsarciŢilţr,ădatţrit ăleg turilţrăslabeăcuăcuŢţştiŢ eleă
cţŢceptualeăşiăcuŢţştiŢ eleăprţblem .ă

Organizarea bazei de cunoştinţe la nivele cognitive superioare. Acest aspect

rela iţŢată iŢtriŢsecă cuă ţrgaŢizareaă perceptiv ,ă seă refer ă îŢă specială laă Ţivelulă deă
iŢtegrareăşiăîŢ elegereă cţŢceptual ă aădţmeŢiuluiădeăexpertiz .ăÎŢăacestăseŢs,ăstudiileă
cţmparativeăarat ăc ,ăstudeŢ iiăcuăcţmpeteŢ eăavaŢsateăîŢăfizic ,ărela iţŢeaz ăspa iulă
problemelor pe care le au de rezolvat cu concepte şi legi fundamentale, apelează la
diagrame simple care facilitează înţelegerea conceptuală, în timp ce novicii recurg încă de la
început la formule şi ecuaţii specifice, proceduri învăţate în contexte similare sau calcul
numeric. Cu alte cuvinte, baza de cunoştinţe a experţilor pare a fi organizată ierarhic în jurul
unor concepte fundamentale, în timp ce baza de cunoştinţe a novicilor pare a fi preponderent
relaţionată cu informaţii contextuale specifice.

În predare-îŢv areăcţŢtextualizareaăcuŢţştiŢ elţrăpţateăfiăfacilitat ăpriŢăcelăpu iŢă

trei strategii: elaborarea unor maŢualeăşiămaterialeădidacticeăexpliciteăcuăprivireălaă
cţŢdi iileădeăaplicabilitateăaăcuŢţştiŢ elţrăprezeŢtate,ăutilizareaăîŢăpredareăaăuŢţră
contexte-prţblem ăcareăreprţducăsitua iileăreale,ăevaluareaăperfţrmaŢ elţră„îŢv riiă
auteŢtice”,ăîŢăseŢsulăc ăaceastaătrebuieăs ăseărefereăşiălaăgradulăîŢăcareăcuŢţştiŢ eleă
îŢv ateăpţtăfiăaplicateăîŢăcţŢtexteăŢţiăşiădiverse.

Flexibilitatea actualizării cunoştinţelor. Comparativ cu novicii, experţii prezintă o

mai mare fluenţă în actualizarea cunoştinţelor relevante în raport cerinţele
sarcinilor pe care le au de îndeplinit. Aceasta se datorează pe de o parte, modului de
organizare a bazei de cunoştinţe, iar pe de altă parte, automatizării unor
subprocese rezolutive.
 Referitor la elevi îŢă practicaă şcţlar ă seă cţŢstat adeseaă c ă eleviiă careă Ţuă
reuşescă s ă rezţlveă aŢumiteă prţblemeă pţsed ă tţtuşiă cuŢţştiŢ eleă Ţecesareă acesteiă
rezţlv ri.ăCâŢdăprţfesţrulăţfer ăaŢumiteăcheiă:ă“ceăv-amăspusăeu?”,ă“ceăamăîŢv atăţraă
trecut ?”,ă “cumă amă rezţlvată exemplulă aŢteriţr?”,ă eleviiă pţtă s ă r spuŢd ă f r ă
dificultate.ăAceastaăîŢseamŢ ăc ăŢuăleălipsescăcuŢţştiŢ ele,ăciăţrgaŢizareaălţrăflexibil ,ă
ceŢtrat ă peă tipă deă prţblem ă şiă priŢcipiuă rezţlutiv.ă Eiă cţŢtiŢu ă s -şiă ţrgaŢizezeă
cuŢţştiŢ eleă îŢă fuŢc ieă deă elemeŢteă periferice,ă cumă ară fiă sursaă cuŢţaşterii sau
cţŢtextul,ă ceeaă ceă leă faceă maiă pu iŢă accesibileă îŢă memţriaă deă lucruă îŢă cţŢdi iileă
rezţlv riiă deă prţblemeă Ţţi,ă îŢă specială câŢdă elemeŢtulă îŢă jurulă c ruiaă seă realizeaz ă
ţrgaŢizareaă lipseşte.ă OrgaŢizareaă flexibil ,ă ceŢtrat ă peă prţblem ,ă spţreşteă
randameŢtulăutiliz riiăcuŢţştiŢ elţrădţbâŢdite.
Aşadar,ă aŢtreŢameŢtulă Ţţviceluiă trebuieă s ă vizezeă Ţuă Ţumaiă vţlumulă
cuŢţştiŢ elţr,ă ciă maiă alesă mţdulă lţră deă ţrgaŢizare.ă Aceastaă seă pţateă realizaă priŢă
utilizareaă maiă multţră surseă îŢă îŢv areaă cţŢ iŢutuluiă (Ţţteleă de curs, manualul,
discu iaă cuă prţfesţrul,ă cuă cţlegii,ă etc.),ă priŢtr-ţă iscusit ă alegereă deă c treă prţfesţră aă
exemplelţrăşiăţămţdalitateădeăprezeŢtareăcareăs ădeceŢtrezeăreprezeŢtareaăelevuluiădeă
pe un anumit exemplu (prin remarcile explicite ale profesorului:ă“aceast ăprţcedur ă
trebuieăurmat ăţriădeăcâteăţriăîŢtâlŢi iăţăprţblem ăsimilar ”,ă“ceeaăceăeăimpţrtaŢtădeă
re iŢută deă acumă îŢaiŢteă esteă c …”,ă etc.),ă priŢă cţŢfruŢtareă permaŢeŢt ă cuă sarciŢiă deă
uŢă aŢumită tipă şiă reflec ieă asupraă mţduluiă deă rezţlvareă (ex:ă rezumarea în limbaj
iŢteriţrăaădemersuluiăîŢtrepriŢs,ăexplicareaăşiăargumeŢtareaăacestuiădemers,ăetc.).

F r ăs ăŢeăprţpuŢemăs ăepuiz măacestăsubiect,ăvţmăevideŢ iaăefectulăţferteiădeă

exempleă peă careă leă utilizeaz ă prţfesţrulă îŢă predareă asupraă ţrgaŢiz riiă cuŢţştiŢ elţră
dintr-un domeniu. Exemplele oferite contribuie în mod decisiv la organizarea
cuŢţştiŢ elţră despreă ţă clas ă deă ţbiecteă sauă uŢă tipă deă prţbleme,ă adic ă laă fţrmareaă
prototipului. Termenul de prototip are, în acest caz, sensul de exemplar tipic al unei
categorii. De ex : rţmbulăesteărecuŢţscutămaiăuşţrădac ăeăaşezatăpeăuŢăvârf,ăŢuăpeăuŢaă
din laturi, unireaă aă dţu ă puŢcteă seă face,ă aprţapeă iŢvariabil,ă priŢtr-un segment de
dreapt ,ă etc.ă Aşaă cumă aă ar tată E.ă Rţschă (1980),ă prţtţtipurileă Ţuă suŢtă simpleă
precţŢcepte,ăcumăseăcredeaăaŢteriţr.ăEleăcţexist ăcuădţbâŢdireaăcţŢceptuluiăafereŢtă
unei clase sau categorii de ţbiecte;ă maiă multă eleă regleaz ă îŢă mţdă efectivă demersulă
ŢţstruăîŢărezţlvareaădeăprţbleme.ăDeăaiciărezid ărespţŢsabilitateaăprţfesţruluiăpeŢtruă
exempleleăpeăcareăleăţfer ăelevilţrălaăclas .ăAcesteăexempleămeŢiteădţarăs ăilustrezeăţă
categorie de probleme sau un concept, în fapt, se substituie categoriei respective.
Subiectul va opera mintal cu exemplarele-prototip, nu cu conceptul unei categorii.
PrţtţtipurileăşiăŢuăcţŢcepteleăsuŢtă“c r mizile”ăsistemuluiăcţgŢitiv.ă

Aă dezvţltaă perfţrmaŢ aă iŢteligeŢt ă îŢseamŢ a transforma novicele în

expert.Aşadară iŢtaă educa ieiă deviŢe,ă priŢă urmare,ă fţrmareaă expertuluiă îŢtr-un
dţmeŢiu,ăcareăpţateăs ădeviŢ ăuŢăŢţviceăiŢteligeŢtăşiăŢuăiŢteligeŢtulăîŢăgeŢeral.ă