Abordarea macro-prudențială vizează limitarea riscului sistemic și modul în care

acesta afecteă economia reală.

Dimensiunea macro-prudențială, tratează riscurile ca fiind de natură endogenă în
raport cu comportamentul colectiv al instituțiilor financiare considerând evoluția prețurilor
activelor, a condițiilor de creditare și a îndatorării, fiind independente de evoluțiile colective a
sistemului financiar.
Din punct de vedere analitic, abordarea macro-prudențială a stabilității financiare
prezintă două dimenisiuni:
a) dimensiunea temporală – analizează modul în care riscul sistemic evoluează în
timp și vizează sistemul financiar, respectiv interacțiunea dintre ciclurile
economice și ciclurile financiare;
b) dimensiunea structurală – analizează modul în care riscul sistemic este alocat în
cadrul sistemului financiar la un anumit moment în timp. Totodată, fiecărei
dimensiuni îi este asociată o sursă a riscului sistemic. Dimensiunea structurală
vizează interdependențele și expunerile comune din cadrul sistemului financiar și
modul în care sursele comune de risc pot afecta instituțiile financiare.
Evaluarea stabilității financiare reprezintă capacitatea de măsurare a stabilității
financiare și îndeplinește două roluri esențiale:
1) extragerea responsabilității autorităților responsabile cu îndeplinirea mandatului de
stabilitate financiară;
2) facilitează conturarea strategiei care stabilește legătura între obiectivul stabilit și
instrumentele utilizate în vederea atingerii obiectului stabilit.
În practica de evaluare a stabilității financiare este afectată de două dificultăți majore:
1) creșterea complexității și interdependențelor existente la nivelul sistemului
financiar asociate inovațiilor financiare și a fenomenului de globalizare și integrare
a piețelor;
2) lipsa existenței unui cadru analitic pentru evaluarea stabilității financiare folosit în
cazul stabilității prețurilor.
 Identificarea și monitorizarea riscurilor pot pune în pericol stabilitatea financiară.
Indicatorii și metodele utilizare pentru identificarea și monitorizarea riscurilor pot să difere de
la caz la caz având în vedere particularitățile structurii economice și financiare și importanța
relativă a instituțiilor și piețelor financiare în finanțarea economiei.
O soluție utilizată în prezent constă în utilizarea unui mix de indicatori în baza cărora
decidenții de politică economică identifică potențialele riscuri la adresa stabilității financiare,
indicatori care sunt reevaluați periodic având în vedere natura evolutivă a riscurilor pe care
trebuie să le identifice. (exemplu: Indicatorii de stabilitate financiară dezvoltați de către
FMI.) Acești indicatori vizează atât instituțiile, piețele și infrastructura financiară, cât și
sectorul real și sectorul guvernamental în calitate de debitori principali a instituțiilor
financiare, tratând astfel stabilitatea financiară ca un fenomen sistemic.
Cei 39 de indicatori sunt împărțiți în două grupe:
1) un set de indicatori principali care vizează riscurile din sistemul bancar. Indicatori
care sunt compatibili cu metodologia CAAMP, utilizată pentru stabilitatea unei
instituții financiare (adecvarea capitalului, calitatea activelor, a managementului,
evoluția veniturilor, lichiditatea și sensitivitatea la riscul de piață);
2) un set de indicatori recomandați ai sistemului bancar, a instituțiilor financiare
nebancare, a sectorului companiior nefinanciare și populației, precum și a pieței
imobiliare.
Includerea sectoarelor nebancare reliefează importanța interconexiunilor dintre
diferitele sectoare ale economiei și modul în care evoluțiile înregistrate la nivelul sistemului
financiar și a economiei reale se compensează reciproc.
Tabel 1. Riscurile stabilizate prin indicatorii de stabilitate financiară, dezvoltați de FMI

Categoria Indicatorul

SETUL PRINCIPAL

1. Raportul de solvabilitate;
Adecvarea capitalului 2. Rata fondurilor proprii de nivel 1 în raport cu riscul de credit;
3. Gradul de acoperire a împrumuturilor neperformante cu
provizioane.

1. Ponderea împrumuturilor neperformante în totalul creditelor

Calitatea activelor acordate;
2. Distribuția sectorială a împrumuturilor.

Profitabilitate 1. ROE;
2. ROA;

Lichiditate
Instituții bancare
Alte instituții financiare
Companiile nefinanciare
Gospădării
Lichidiatea pieței
Piața imobiliară
Uu alt exemplu în acest sens este tabloul de risc, publicat anual de CERS care
cuprinde un set de indicatori destinat identificării și măsurării riscului sistemic. Tabloul de
risc este actualizat cu o frecvență trimestrială și este structurat în funcție de diferite categorii
3. Ponderea veniturilor din dobânzi în totalul veniturilor;
4. Ponderea costurilor în totalul veniturilor.
1. Ponderea activelor lichide în totalul activelor;
2. Evoluția activelor lichide în raport cu pasive pe termen scurt;
3. Poziția netă în valută.
RECOMANDARE
1. Efectul de levier;
2. Identificarea expunerilor mari;
3. Distribuția geografică a împrumuturilor;
4. Poziția brută a activelor asociate derivatelor financiare;
5. Poziția brută a pasivelor asociate derivatelor financiare;
6. Ponderea veniturilor din tranzacționare în totalul veniturilor;
7. Evoluția costurilor administrative și fixe în raport cu veniturile;
8. Evoluția marjelor de dobândă la împrumuturi și depozite;
9. Evoluția creditului raportat la depozite;
10. Ponderea împrumuturilor denominate în monedă străină în
totalul împrumuturilor;
11. Ponderea împrumuturilor denominate în monedă străină în
totalul pasivelor.
1. Activele AIF raportate LA TOTALUL ACTIVELOR
SISTEMULUI financiar;
2. La PIB
1. Evoluția datoriilor raportate la capitaluri proprii;
2.
3. Profitul operațional raportat la cheltuielile cu dobânzile;
1. Datoria raportată la PIB;
2. Serviciul datoriei.
1. Evoluția marjelor la nivelul diferitelor segmente
financiare;
2. Volumul tranzacțiilor la nivelul diferitor segmente
financiare.
1. Evoluția prețurilor pieței imobiliare;
2. Împrumuturile imobiliare acordate raportate la totalul
împrumuturilor.
 de risc afetrente idferitelor sectoare ale economiei. Indicatorii respectivi doresc să surprindă
interconexiunile și riscul sistemic, riscul macroeconomic, riscul de credit, riscul de lichiditate,
riscul de piață, riscul de profitabilitate și riscul de solvabilitate.
Indicatorii care alcătuiesc fiecare categorie sunt selectați, conform:
1. Principiul relevanței pentru politicile macro-prudențiale;
2. Disponibilitatea datelor;
3. Natura anticipativă a indicatorilor.
Specialiștii din domeniu specifică că cu toate acestea tabloul de risc trebuie de privit ca un
instrument informațional care să stimuleze o analiză suplimentară a riscului sistemic
considerat mai degrabă ca un sistem de avertizare timpurie.

Tabel 2. Clasele de risc existente în cadrul tabloului de risc publicat de CERS

Categoriile de risc Indicatorul Semnale extrase

1. Indicator composit a 1. Contribuția diferitor segmente ale

riscului sistemic; sistemului financiar (piața de capital,
2. Riscul sistemul din piața valutară, piața monetară) la
sectorul bancar; riscul sistemic este transpusă într-un
3. COVAR; singur indicator;
4. Grafice înfățișează 2. Probabilitatea simultată de defolt într-
rețeaua neuronală a o periodaă de un an a două sau a mai
creanțelor multor grupuri bancare de dimensiuni
Interconexiunile și
transfrontaliere a mari;
riscul sistemic
băncilor din UE. 3. Contribuția mediei a unei IF a riscului
sistemic;
4. Relevanța creanțelor externe totale
(expunerea transfrontalieră) ale
sistemului bancar al unei țări.
5. Creanțele externe bilaterale între
sectorul bancar al fiecărei țări și
debitorii din alte țări.

Riscuri 1. Rata de creștere a PIB 1. Activitatea economică generală;

macroeconomice real; 2. Informații cu privire la ciclul de credit,
2. Deviația creditului ciclul economic și relaia dintre
acordat sectorului acestea, acumularea dezechilibrelor
privat; financiare sub forma creșterii
3. Balanța punctului accelerate ale economiei a îndatorării
curent; și a prețurilor activelor;
4. Rata șomajului; 3. Poziția comercială, competitivitatea
externă, vulnerabilitatea fluxurilor de
 5. Datoria publică; capital;
6. Datoriile raportate la 4. Venitul disponibil al gospodăriilor și
veniturile capacitatea acestora de exonomisire,
gospodăriilor, consum, rambursare a datoriilor,
datoriile raportate la gradul și eficiența utilizării resureselor
capitalul propriu în economie;
aferent companiilor 5. Sănătatea financiară a sectorului
nefinanciare; guvernamental, sustenabilitatea
7. Indicatori de încredere poziției financiare și dezechilibrele
în economie; fiscale;
6. Capacitatea sectorului nefinanciar de
a-și rambursa datoriile contractate;
7. Indicator composit al încrederii în
diferite sectoare ale economiei (aici se
evaluează informal și așteptările
agenților economici referitoare la
condițiile economice viitoare).

1. Prețurile proprietăților 1. Împreună cu evoluția creditului

nefinanciare; gospodăriilor semnalizează evoluții
2. Evoluția nesustenabile ale prețurilor acestor
împrumuturilor în categorii de active cu posibile
monedă străină în consecințe negative asupra
statele UE; performanțelor financiare ale băncilor
3. Randamentele și a economiei reale în cazul unei crize
acțiunilor corporative financiare;
Riscul de credit
nefinanciare; 2. Impactul evoluției nefavorabile a ratei
aferent
4. Ecartul ratelor de schimb asupra capacității de
gospodăriilor și
dobânzilor instituțiilor rambursare a datoriilor și distorsiunii
corporațiilor
financiare, monetare deciziilor de consum, investire;
nefinanciare
în relația cu 3. Accesul la finanțare pentru companiile
gospodăriile și nefinanciare pentru;
societățile nefinciare; 4. Barometru pentru costul creditului în
5. Modificarea cazul companiilor mici și mijlocii care
standardelor de credit nu au acces la alte forme de finanțare
pentru împrumuturile externă;
acordate marilor 5. Captează răspunsul sectorului bancar
întreprinderi; la evoluțiile activității economice;

Riscul de lichiditate 1. Ecartul ratelor 1. Prima de risc solicitată de bănci pentru

dobânzii piețelor a se împrumuta reciproc, captează
monetare tensiunile de pe piața interbancară;
interbancare; 2. Captează capacitatea participanților la
2. Indicator sintetic ai piață de a tranzacționa active fără a
 lichidității pieței genera variații mari la nivelul
financiare în zona prețurilor. Se calculează în baza
euro; evoluțiilor pieței valutare, pieței de
3. Ecartul capital și pieței obligațiunilor;
4. Raportul credite – 3. Captează tensiunile pieței finanțării în
dobânzi (evoluția dolari;
pasivelor de credit, 4. Modelul de finanțare al băncilor și se
ponderea finanțării de identifică posibile vulnerabilități
la banca centrală în struturale: volatilitatea surselor de
totalul pasivelor finanțare, riscul de lichidiate, riscul de
instituțiilor de credit, necorelare a scadențelor înre active și
lichiditatea din pasive și dificultățile în a atrage
sistemul bancar față financțare;
de volumul 5. Dinamica profilului maturității
tranzacțiilor datoriilor, raportul dintre finanțarea pe
interbacare termen scurt și finanțarea pe termen
overnight); lung.
5. Profilul maturității
elementelor de pasiv
ale băncilor;

Riscul de piață

Riscul de
profabilitate