Sunteți pe pagina 1din 67

-ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLODVEI

FACULTATEA FINANȚE
CATEDRA FINANȚE ȘI ASIGURĂRI

Victor CERNAT

PARTICULARITĂȚILE GESTIUNII DATORIEI


PUBLICE A REPUBLICII MOLDOVA

TEZĂ DE LICENȚĂ
Specialitatea 364.1 Finanțe și bănci

ADMIS la susţinere Autor:


Şef catedră: student gr. FB129,
dr. hab., prof. univ. Nadejda BOTNARI învățământ cu frecvență la zi
________________________ Victor CERNAT
”___”______________20__ ______________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific:
dr., conf. univ. Angela CASIAN
_____________________
(semnătura)

CHIȘINĂU - 2015
Declaraţia pe propria răspundere
a) studentul

Subsemnatul, Cernat Victor, absolvent al Facultăţii Finanțe al Academiei de Studii


Economice din Moldova, specialitatea Finanțe și Bănci, declar pe propria răspundere că
teza de licență pe tema „Particularitățile gestiunii datoriei publice a Republicii Moldova” a
fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie
de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat şi înregistrat
la catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în sistemul Anti-plagiat.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând referinţa
precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

________________________
Semnătura

b) conducătorul științific

Subsemnata, Casian Angela, conferențiar universitar, doctor, la catedra Finanțe și


Asigurări, în calitate de conducător științific a tezei de licență a studentului Cernat Victor, cu
tema „Paricularitățile gestiunii datoriei publice a Republicii Moldova”, declar, că teza
prezentată corespunde după structură și conținut planului aprobat și obiectivelor stipulate
și admit, pe această cale, plasarea tezei în Repozitoriul ASEM.

__________________
Data

______________________
Semnătura

2
CUPRINS

Declaraţia pe propria răspundere................................................................................................2


LISTA ABREVIERILOR.............................................................................................................4
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR......................................................................................5
INTRODUCERE...........................................................................................................................6
Capitolul I. ABORDĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA DATORIA PUBLICĂ.....9
1.1. Repere teoretice cu privire la conceptul de datorie publică...........................................9
1.2. Impactul politicilor economice asupra datoriei publice...............................................13
1.3. Criza datoriilor suverane din UE și impactul acesteia asupra economiei Republicii
Moldova....................................................................................................................................17
Capitolul II. EVOLUȚIA DATORIEI PUBLICE A REPUBLICII MOLDOVA................22
2.1. Evoluția datoriei publice a Republicii Moldova în raport cu indicatorii
macroeconomici (a a. 2011-2014)............................................................................................22
2.2. Evoluția datoriei de stat externe a Republicii Moldova................................................30
2.3. Evoluția datoriei de stat interne a Republicii Moldova................................................37
Capitolul III. PARTICULARITĂȚILE MANAGEMENTULUI DATORIEI DE STAT ÎN
REPUBLICA MOLDOVA.........................................................................................................44
3.1. Managementul datoriei de stat al Republicii Moldova în documente de politici......44
3.2. Particularitățile gestiunii datoriei publice în UE și SUA. Analiza comparativă........49
CONCLUZII................................................................................................................................55
BIBLIOGRAFIA.........................................................................................................................58
ANEXE.........................................................................................................................................61

3
LISTA ABREVIERILOR

AID Asociaţia Internaţională de Dezvoltare


BEI Banca Europeană de Investiţii
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BDCE Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
BNM Banca Națională a Moldovei
BNR Banca Naţională a României
BM Banca Modială
CE Comisia Europeană
DST Drepturi Speciale de Tragere
FIDA Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă
FMI Fondul Monetar Internațional
JICA Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională
MFP Ministerul Finanțelor Publice
PIB Produsul Intern brut
UAT Unități Administrativ-Teritoriale
VBBS Veniturile pe componenta de bază ale bugetului de stat
VMS Valori Mobiliare de Stat

4
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR
Nr. d/o Denumirea Pagina
Figura: 1.1. Structura datoriei publice 11
Figura: 1.2. Impactul datoriei asupra creşterii economice 16
Figura: 1.3. Datoria publică a Greciei comparativ cu cea a R. Moldova 19
Figura: 2.1. Evoluția datoriei publice a Republicii Moldova, perioada 2011- 22
2014
Figura: 2.2. Evoluția datoriei publice, pe componente, perioada 2011-2014 23
Figura: 2.3. Structura datoriei publice pe componente, anul 2014, (%) 24
Figura: 2.4. Evoluția datoriei de stat interne și externe în PIB, 2011-2014, 25
(%)
Figura: 2.5. Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase, (%) 26
Figura: 2.6. Evoluţia datoriei de stat externe, 2011-2014 32
Figura: 2.7. Structura emisiunii VMS pe piața primară, (%) 40
Figura: 3.1. Harata țărilor cu cea mai mare și cea mai mica datorie publică, 49
2014
Figura: 3.2. Harta țărilor cu cea mai mare și cea mai mica ponderea a 50
datoriei publice în total PIB, 2014
Figura: 3.3. Dinamica ratelor dobînzii pe termen lung, a țărilor membre UE 51
Figura: 3.4. Evoluția datoriei publice în PIB, a zonei euro, (%) 52
Figura: 3.5. Ponderea datorie publice în PIB, a SUA în comparatie cu 53
Republica Moldova, (%)

Tabelul 2.1 Ponderea datorie publice în PIB, (%) 24


Tabelul 2.2 Structura datoriei de stat pe tipuri de rată a dobînzii, 2011-2014 27
Tabelul 2.3 Structura datoriei de stat pe instrumente, (%) 28
Tabelul 2.4 Evoluţia serviciului datoriei de stat, în valori nominale şi ca 28
pondere în veniturile bugetului de stat pe componenta de bază,
2011-2014, (mil. lei)
Tabelul 2.5 Indicatorii de sustenabilitate ai datoriei de stat, 2011-2014, (%) 29
Tabelul 2.6 Structura datoriei de stat, pe valute, 2011-2014, (%) 29
Tabelul 2.7 Structura datoriei de stat externe pe creditori 33
Tabelul 2.8 Ponderea datoriei de stat externe în PIB, (%) 33
Tabelul 2.9 Evoluţia și structura cheltuielilor pentru serviciul datoriei de 34
stat externe, 2011– 2014
Tabelul 2.10 Structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori 35
în anul 2014
Tabelul 2. 11 Evoluţia datoriei de stat interne și ponderea acesteia în PIB, 39
2011-2014
Tabelul 2.12 Evoluţia și structura cheltuielilor pentru serviciul datoriei de 39
stat interne, 2011-2014, (mil. lei)
Tabelul 3.1 Parametrii de risc şi sustenabilitate aferenţi datoriei de stat 47

5
„Datoria poate fi definită ca
obligația riguroasă de a face ceea
ce este în folosul societății”

(Guillaume Thomas Francois Raunal)

INTRODUCERE
Luînd în considerare resursele necesare în procesul dezvoltării umane, nevoia de a avea
un standard minim de viaţă, de a scăpa de sărăcie şi importanţa creării de locuri de muncă,
infrastructură şi locuinţe, îndeosebi de a asigura implementarea unor proiecte economice, sociale
în sectorul public, guvernele pot să inregistreze unele cheltuieli care depăşesc veniturile
bugetare. În astfel de situaţii, resursele de care au nevoie guvernele sunt achiziționate de pe
pieţele fiananciare internaţionale, în mod firesc implicînd şi careva costuri. Acesta este acel
moment cînd se creează datoria publică.
Actualitatea și importanța temei. Datoria de stat este un „medicament” prin intermediul
caruia statul se poate vindeca, sau din contra se poate intoxica. Republica Moldova, fiind o ţară
cu puțină experienţă în acest domeniu, de-a lungul anilor acesta a acceptat datorii publice atunci
cînd trebuia să le respingă şi invers, a respins astfel de datorii cînd avea nevoie de ele. Republica
Moldova a pornit în tranziţie cu handicap economic major şi a avut şi mai are greutăţi mari în a
se desprinde de trecutul ei politic şi economic.
Dezvoltarea economică a Republicii Moldova este influenţată de o serie de factori interni,
precum este tendinţa de integrare în Uniunea Europeană, dar şi de procesele externe
independente de trăirile şi aspiraţiile ţării noastre, precum este globalizarea. Aflîndu-ne mai mult
de două decenii în tranziţie, se simte necesitaea de efectuarea unor reforme întru alinierea la
standardele europene a economiilor de piață dezvoltate. Unul din domeniile prioritare de
reformare este administrarea datoriei de stat a Republicii Moldova. Prin elaborarea şi
implementarea Strategiei ,,Managementului datoriei de stat pe termen mediu’’, Guvernul a
inaintat o serie de proiecte, de reforme organizaţionale şi informaţionale, ce au drept scop,
eficiența managementului datoriei publice în baza unor standarde internaţionale. Rezultă că
dezvoltarea economică şi gradul de îndatorare a țării noastre depinde de măsurile şi de modul de
organizare şi monitorizare a datoriei de stat, de mecanismul de implementare a Strategiei
managementului datoriei de stat.
În acest context, poate fi subliniată actualitatea temei cercetate, care propune
concentrarea eforturilor asupra recomandărilor unei gestiuni a datoriei publice cît mai eficiente

6
de către organismele internaţionale, ca: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, în
contextul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.
O eventuală reducerea a datoriei de stat a Republicii Moldova la sigur va avea drept efect,
creşterea economică, majorarea salariilor, creşterea achiziţiilor guvernamentale. Majorarea
salariilor, creşterea achiziţiilor guvernamentale, în mare măsură contribuie exponenţial la
creşterea PIB-ului. Chiar și de izbutește Republica Moldova să se elibereze de datoria de stat,
oarecum problema dată va rămîne actuală, autorităţilor le rămîne doar să se „înarmeze” cu
politici economice orientate spre acceptarea sau respingerea datoriei de stat.
Scopul cercetării. Una dintre problemele-cheie ale dezvoltării social-economice a ţării
este reducerea justificată a datoriei publice şi menţinerea acesteia la un nivel admisibil. Datoriile
publice apar după anumite situaţii extreme: războaie, inundaţii, ani secetoşi, prăbuşirea
sistemelor economice, crizele politice în societate. Datoriile de stat pot fi justificate în anumite
condiţii, însă ele pot apărea şi ca o consecinţă a unor decizii economice neadecvate situaţiilor
create. În acest context, scopul tezei este analiza sistemului de administrare a datoriei publice a
Republicii Moldova şi determinarea evoluției acesteia prin prisma componentelor sale.
Baza teoretico-metodologică a cercetării efectuate o constituie lucrările economiștilor
teoreticieni autohtoni și străini, printre care: Tatiana Manole, Tatiana Moşteanu, Angela
Secrieru, Gheorghe Manolescu, ș.a., precum și date statistice ale Biroului Național de Statistică a
RM, a Băncii Naționale a Moldovei, a Ministerului Finanțelor a RM, rapoartele/studiile realizate
de Ministeru Finanțelor, de Banca Națională a Moldovei, de Biroul Național de Statistică.
Sarcinile cercetării sunt trasate în baza realizării scopului tezei și prevăd:
 Analiza aspectelor teoretice şi metodologice a conceptului de datorie publice;
 Analiza datoriei publice în Republica Moldova din punctul de vedere al dinamicii şi
structurii acesteia;
 Studierea practicilor internaţionale privind impactul politicilor economice asupra datoriei
publice;
 Modul în care datoria publică influențează situația economică, în procesul dezvoltării
țării la nivel macroeconomic;
 Analiza indicatorilor de măsurare a gradului de îndatorare a Republicii Moldova în
perioada a a. 2011-2014;
 Depistarea principalelor canale de transmisie a crizei suverane din UE;
 Cercetarea impactului crizei suverane asupra economiei Republicii Moldova;
 Studierea şi analiza reformei managementului datoriei de stat.

7
Structura tezei de licență este determinată de sarcinile și scopul tezei de licență și
include: introducere, 3 capitole, concluzii, bibliografie și anexe.
În introducere este descrisă situația economică a Republicii Moldova în momentul actual.
În capitolul I „Abordări conceptuale cu privire la datoria publcă” sunt menționate
principalele teorii privind datoria publică, în scopul fundamentării cercetării datoriei publice şi în
special pentru reducerea acesteia în Republica Moldova prin perfecţionarea politicii economice.
În capitolul II „Evoluția datoriei publice a Republicii Moldova” este facută o analiză a
datoriei publice în Republica Moldova în dinamică şi structură întru evidenţierea tendinţelor
apărute în ultimii patru ani de dezvoltare a ţării.
În capitolul III „Particularitățile managementului datoriei de stat în Republica Moldova”
sunt expuse specificările reformării managementului datoriei de stat, precum şi calculul
indicatorilor de sustenabilitate şi încadrarea acestora în limitele admisibile. Un moment aparte
este pus pe analiza gestiunii datoriei publice a UE și SUA.
Ultimul compartiment cuprinde elaborarea unor concluzii în baza tezei, în care se includ
principalele raţionamente derivate din premise, cele mai importante cauze ale dinamicii datoriei
publice a Republica Moldova, și o sinteză a rezultatelor obţinute.

8
Capitolul I. ABORDĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA DATORIA
PUBLICĂ

1.1. Repere teoretice cu privire la conceptul de datorie publică


Avînd în vedere devansarea ritmului de creştere a veniturilor publice de către ritmul de
creştere a nevoilor sociale, se simte o necesitate a utilizării banului public. În asfel de situații
apare nevoia de credite publice, interne sau externe, este o realitate întîlnită deja în tot mai multe
ţări. Datoria conducerii politice la nivel central al statului este de a folosi aceste credite în mod
special pentru creşterea capitalului productiv, din profitul căruia să se restituie atît suma
împrumutată, cît şi dobînzile aferente acestui împrumut.
Datoria publică cuprinde totalitatea sumelor împrumutate de administraţia publică
centrală, de unităţile administrativ-teritoriale şi de alte entităţi publice, de la persoane fizice sau
juridice pe piaţa internă şi străinătate şi rămase de rambursat la un moment dat, în măsura în care
se ţine seama de deprecierea sau aprecierea suferită în timp de moneda respectivă. Respectiv,
putem studia dinamica datoriei publice, şi pe această bază, să desprindem unele tendinţe
înregistrate de aceasta în perioada considerată.
Conform opiniei Tatianei Moşteanu „datorie publică reprezintă totalitatea obligaţiilor
băneşti pe care le are statul la un moment dat faţă de creditorii interni şi externi, rezultat din
împrumuturi în monedă naţională şi în valută pe termen scurt, mediu şi lung, contractate de stat
în mod direct sau garantate de către acesta, inclusiv obligaţiile faţă de trezoreria proprie, pentru
sumele avansate temporar pentru acoperirea deficitelor bugetului de stat” 1.
Conform Tatianei Manole, „datoria publică reprezintă suma împrumuturilor contractate
de stat cu scopul de a finanţa deficitele din perioadele anterioare” 2.
Angela Secrieru afirmă că, „datoria naţională este rezultatul deficitelor bugetare din
trecut”3.
Referitor la evoluţia structurii datoriei publice, Gheorghe Manolescu constată că „în
perioada 1950-1992, în ţările dezvoltate creşterea semnificativă a ponderii datoriei flotante
(SUA; Franţa, Anglia etc.) care deţine frecvent peste 50%, în timp ce în ţările în curs de
dezvoltare ponderea datoriei consolidate depăşeşte adesea 70-80%. Explicaţia reprezintă în
faptul că în ţările dezvoltate, dispunînd de valută puternică, de pieţe de împrumut dezvoltate şi în
care datoria publică internă deţine o pondere covîrşitoare, s-a apelat pe scară tot mai largă la
împrumuturi pe termen scurt, pentru protejarea capitalului de eroziunea inflaţionistă, în timp ce
1
Moșteanu T., ”Buget și trezorerie publică”, București, 2008, pagina 97
2
Manole T ,”Finanțe publice, teorie și aplicații”, Chișinău, 1998, pagina 263
3
Secrieru A.”Finanțele publice”, Chișinău, 2004, pagina 337

9
în ţările în curs de dezvoltare, unde datoria externă este covîrşitoare, datoria publică consolidată
s-a menţinut la ponderi ridicate.”4
În țările occidentale, se evidențiază creşterea ponderii datoriei publice în Produsul Intern
Brut. Nu trebuie de neglijat această evoluție, deoarece ea este sinonimă cu restricţia pentru
politica bugetară. Chiar dacă îndatorarea nouă este relativ staţionară, rata datoriei raportată la
PIB, riscă să crească încă, căci dobînzile îngreunează serviciul datoriei.
„Adepţii liberalismului economic criticau dur recurgerea guvernului la împrumuturi mai
ales la cele interne, invocînd următoarele argumente:
a) activitatea economică în societate trebuie să se desfăşoare în condiţii de liberă
concurenţă, sprijinindu-se pe iniţiativa privată, fără intervenţia statului; cheltuielile publice
trebuie reduse la minimum; impozitele trebuie să fie moderate spre a nu diminua interesul
întreprinzătorilor pentru dezvoltarea economică; echilibrarea bugetului de stat trebuie să se
asigure exclusiv pe seama veniturilor ordinare (fiscale şi nefiscale);
b) împrumuturile publice antrenează cheltuieli bugetare suplimentare sub formă de
dobînzi, comisioane, prime de rambursare, care conduc ulterior la majorarea impozitelor;
c) împrumuturile uşurează sarcina fiscală a generaţiei prezente, dar împovărează
generaţiile viitoare cu cheltuieli reclamate de rambursarea ratelor scadente şi plata dobînzilor;
d) împrumuturile publice afectează însăşi capitalul naţiunii, în timp ce impozitele
diminuează numai veniturile acesteia.’’5
De rînd cu problemele producerii bunurilor publice, asigurării echităţii sociale prin
distribuţia şi redistribuţia veniturilor, menţinerea stabilităţii şi creşterii economice, statul are ca
funcţie majoră, minimizarea costurilor tranzacţionale. Și doar asumîndu-şi responsabilitatea de
întreţinere a bunului social, statul rezolvă sarcina minimizării costurilor tranzacţionale.
Pot fi două modalităţi de minimizare a consecinţelor negative ale costurilor
tranzacţionale:
- prin legislaţia de ocrotire a mediului ambient;
- prin corectitudinea utilizării resurselor naturale.
Pentru Republica Moldova această problemă este din cele mai majore, căci, direct sau
indirect, povara ecologică afectează toată deviza de cheltuieli bugetare şi provoacă creşterea
datoriei interne de stat. Inevitabil aceasta se răsfrînge şi asupra stării datoriei externe a ţării şi
onorarea obligaţiilor de deservire a ei. Partea covîrşitoare a resurselor bugetului de stat, este
acumularea impozitelor de la cetățenii țarii, cît ți de agenţii economici. Povara datoriei de stat o

4
Manolescu Gh,”Politica monetară în perspectica globalizării”, București, 2009, pagina 85
5
Văcărel Iulian, Politici fiscale şi bugetare în România: 1990-2000, Editura Expert, Bucureşti, 2001, pagina 9

10
duce populaţia ţării.
Datoria de stat este tangentă direct cu un set de probleme ale circuitului monetar, politicii
bugetare, eficienţei politicii macroeconomice de influenţă asupra activităţii antreprenoriale şi a
proceselor din sfera socială.
Datoria publică permite înţelegerea situaţiei financiare a unei ţări, a gradului său de
îndatorare, a încrederii de care aceasta se bucură, a relaţiilor existente între balanţa creanţelor şi
angajamentelor şi balanţa de plăţi externe. În analiza evoluţiei datoriei publice, o importanţă
aparte o are sursa internă sau externă, în funcţie de valuta în care se exprimă.
Datoria publică este compusă din: datoria de stat; datoria Băncii Naţionale a Moldovei;
datoria unităţilor administrativ-teritoriale; a instituţiilor publice finanţate. (Figura 1.1)

Datoria publică
Datoria întreprinderilor Datoria Unităţilor
din sectorul public administrativ-teritoriale

Datoria de stat Datoria Băncii Naţionale a


Moldovei

Internă Externă

Figura: 1.1. Structura datoriei publice


Sursa: elaborată de autor
Statul poate să îşi procure resursele financiare de care are nevoie atît de pe piaţa internă,
cît şi din străinătate. Dacă gradul de dezvoltare este ridicat, atunci piaţa internă a capitalului de
împrumut este largă şi variată, iar dacă exportul este activ şi depăşeşte importul, atunci ţara
respectivă îşi procură resursele financiare pentru acoperirea deficitului de pe piaţa internă. Astfel
spus, ţările în curs de dezvoltare îşi procură resursele financiar-valutare prin împrumuturi
externe, creşterea ponderii datoriei publice externe în datoria publică exprimînd gradul de
dependenţă economică şi financiară a ţării de străinătate, dar şi atractivitatea economiei
respective pentru capitalurile externe.
Ministerul Finanțelor a modernizat sistemul informaţional de gestionare a datoriei de stat.
Deci, pentru a monitoriza evidenţa datoriei de stat, Ministerul Finanţelor a implementat Sistemul
DMFAS, conform căruia a fost inclus ca componentă a Proiectului de Susţinere în Administrarea
Datoriei Publice.
Datoria publică, în funcţie de categoriile de creditori, are două forme:
• datoria publică internă (faţă de creditorii interni);

11
• datoria publică externă (faţă de creditorii externi).
Datoria publică internă este partea din datoria publică care reprezintă totalitatea
obligaţiilor statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe
piaţa internă, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului.
Datoria publică externă este partea din datoria publică care reprezintă totalitatea
obligaţiilor statului, provenind din împrumuturi pe piaţa externă, contractate direct sau garantate
de stat.
Raportul dintre datoria internă şi cea externă va exprima dependența dintre rezerve și
datoria de stat. Odată ce apare dificultate privind acumularea potenţialului creşterii în intern, ea
va acumula datorii interne, deficit bugetar. Apelînd la credite din străinătate şi îndreptîndu-le
pentru acoperirea deficitului, ţara va acumula datorii externe fără şanse de a asigura creşterea
economică dorită. Ieşirea din acest cerc vicios este: promovarea unei politici economice
flexibile.
Cu cît ponderea datoriei flotante în totalul datoriei publice este mai mare, cu atît nevoia
de resurse financiare este mai presantă, iar procurarea acestora este mai dificilă.
Instrumentele de datorie cu rată fixă a dobînzii sunt:
a) Împrumuturile de stat externe contractate de la instituţiile financiare
internaţionale (Banca Europeană de Investiții, Fontul Monetar Internațional, ș.a), precum şi de
la creditorii bilaterali (Guvernul SUA, Guvernul Germaniei, Banca germană KfW, Fondul
Kuweitean, Turk Eximbank, etc.);
b) Valori Mobiliare de Stat emise pe termen scurt (bonurile de trezorerie);
c) Valori Mobiliare de Stat convertite, și Valori Mobiliare de Stat emise pentru asigurarea
stabilității financiare;
Instrumentele de datorie cu rată flotantă a dobînzii sunt:
a) Împrumuturile de stat externe cu rata flotantă a dobînzii, contractate de la
organizaţiile financiare internaţionale (BEI, BIRD, BERD), precum şi de la creditorii bilaterali
(Guvernul Japoniei, Guvernul Rusiei);
b) Alocarea DST de la FMI;
c) Valori Mobiliare de Stat emise pe termen mediu (obligaţiunile de stat cu maturitatea de
2 ani);
d) Valori Mobiliare de Stat plasate prin subscriere.
Proporţiile datoriei publice au o tendinţă de creştere, indicatorii de măsurare a gradului
de îndatorare a unei ţări dobîndesc o semnificaţie din ce în ce mai mare. Cei mai semnificativi
indicatori ar fi:

12
1. Ponderea datoriei publice în PIB = Datoria publică /PIB;
2. Datoria publică pe cap de locuitor;
3. Evoluția datoriei de Stat în PIB;
4. Ponderea serviciului datoriei de stat în VBBS;
5. Ponderea serviciului datoriei de stat externe în Export;
6. Ponderea datoriei de stat externe în Export, etc.
De o mare importanță în procesul gestiunii datoriei publice servesc și indicatorii care
caracterizează efortul financiar anual reclamat de datoria publică.
Ponderea datoriei în PIB scade atunci cînd PIB nominal creşte mai rapid decît datoria.
PIB nominal, creşte atît ca urmare a inflaţiei, cît şi a creşterii PIB real. Dacî datoria creşte mai
rapid decît PIB, atunci ponderea datoriei în PIB creşte. Dacă datoria creşte mai încet decît PIB,
raportul dintre datoria publică şi PIB va scădea.
Este raţional să folosim ponderea datoriei în PIB şi nu valoarea absolută a datoriei din
motivul că PIB este o măsură a dimensiunii economiei (un indicator macroeconomic care
reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final,
produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an), ponderea datoriei
în PIB fiind, prin urmare, o măsură a mărimii datoriei comparativ cu dimensiunea economiei.
Prin cadrul juridic al datoriei publice se subînțelege contractarea şi garantarea
împrumuturilor externe cît şi a celor interne rambursabile pe termen scurt şi lung. Gestionarea
datoriei publice este exercitată de către guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor.

1.2. Impactul politicilor economice asupra datoriei publice


Statul este cel care pune în aplicare politica economică a unei țări. Componența sa este
diversă, formată dintr-un ansamblu de instituţii care cuprinde puterea legislativă, executivă la
nivel naţional, şi autorităţile descentralizate locale.
Instrumentele prin intermediul cărora statul influenţează activitatea economică a țării, o
reglementează, o ghidează, de asemenea există diverse propuneri, precum ar fi:
a) politica bugetară;
b) politica fiscală;
c) politica monetară şi de credit;
d) controlul preţurilor şi al veniturilor;
e) reglementarea administrativă;
f) reglementarea cursului de schimb valutar;

13
g) reglementarea activităţii întreprinderilor din sectorul public.
Prin prisma obiectivelor politicii economice, denotă scopurile politicii exprimate în
termeni economici, cum ar fi progresul economic şi social, securitatea naţională, justiţia socială,
ele fiind concretizate în mărimi macroeconomice.
Scopurile primordiale ale politicii economice ar fi:
a) asigurarea creşterii echilibrate a economiei în general, determinată prin rata de creştere a
produsului intern brut;
b) controlul şomajului, realizarea unei pieţe a forţei de muncă echilibrate, determinată prin
rata şomajului;
c) controlul inflaţiei, asigurarea unui nivel al preţurilor stabil, determinată prin indicele de
creştere a preţurilor de consum;
d) realizarea echilibrului extern, a balanţei de plăţi echilibrate, determinată prin cota
deficitului balanţei de plăţi faţă de produsul intern brut;
e) distribuirea echitabilă a veniturilor;
f) protecţia mediului înconjurător.
Produsul Intern Brut și venitul national sunt variabilele de bază în analiza stării și
funcţionalităţii economiei. Dinamica activităţii economice și potenţialul creşterii economice se
va determina de mărirea volumului de capital, cu alte cuvinte, de sporul de rezerve imobiliare
(bogăţie reală) care prezintă forţele de producţie ale ţării (locuinţe, maşini, clădiri de producţie
etc.).
Potenţialul creşterii economice, nu și în ultimul rind va depinde şi de raportul operaţiilor
curente cu torentul de investiţii străine, și anume al contului curent al balanţei de plăţi a ţării cu
investiţiile din afară. Acest raport exprimă suma creditelor din afară nerambursate ale ţării şi a
celor plasate peste hotare. Dacă ţara este în curs de dezvoltare, printre care se numără și
Republica Moldova, cu posibilităţi suficient de reduse de a face investiţii peste hotare, ea va
putea mări potenţialul de creştere doar cu condiţia acumulării unor datorii externe mari, apelînd
la credite din afara țării.
Odată cu trecerea anilor se evidențiază o tendinţă de creştere permanentă a datoriei
publice, și anume a datoriei publice externe. Creșterea dată este influențată de o multitudine de
factori, de ordin exogen, şi de ordin endogen.
Creşterea datoriei publice pentru fiecare țară este diferită, fiindcă nu este legată de acelaşi
tip de factori, aceasta ţinînd cont de specificul economiei, de nivelul dezvoltării, de gradul de
dependenţă faţă de creditele externe.
Nu putem neglija faptul că creşterea datoriei publice este legată de războaie, căci în

14
perioada de război datoria publică creşte, iar pe timp de pace mărimea datoriei publice treptat se
reduce în raport cu PIB.
Odată cu diminuarea economiilor naţionale, ce a fost cauzată de reducerea impozitelor, la
sigur va duce la micşorarea volumului acumulării capitalului şi la creşterea datoriei externe.
Un alt factor destul de important care are misiunea de a influența creşterea datoriei
publice îl reprezintă:
a) declinul economic;
b) deficitul bugetar.
Atunci cînd avem situația de dezechilibru bugetar, centrat pe deficit, completarea veniturilor
publice se face doar prin finanţarea deficitelor cu resurse din împrumut, și anume pe calea
creditelor publice, bazîndu-se pe încrederea în solvabilitatea statului, şi se realizează prin
contractarea directă de către stat a împrumuturilor de la persoanele fizice sau juridice deţinătoare
de disponibilităţi băneşti, sau prin intermediul unor instituţii specializate ce colectează
disponibilităţile băneşti pe piaţă, încredinţîndu-le apoi statului pe o perioadă determinate de timp.
Povara datoriei publice în ţările în curs de dezvoltare este cu mult mai mare față de țările
dezvoltate, din cauza apelării semnificative la resurse financiare externe, pe piaţa internă
neexistînd resurse importante. Țările date au acumulat de-a lungul anilor o datorie externă
grandioasă, cauzată de mai mulți factori, cum ar fi: înlăturărea decalajelor faţă de ţările
dezvoltate, folosirea creditelor externe pentru acoperirea deficitului bugetar şi mai puţin pentru
creşterea economică propriu-zisă, criza energetică, declanşarea unor transformări fundamentale
politice, sociale şi economice în interiorul ţarii, în scopul tranziţiei spre economia cu piaţa
concurenţială, concomitent cu realizarea unor schimbări esenţiale în relaţiile economico-
financiare internaţionale.
Creşterea datoriei externe, care are, de obicei, o pondere mai mare în totalul datoriei
publice a unei ţări, este influenţată şi ea de o serie de factori. Conform Manole T., printre aceşti
factori menţionăm:
„La declanşarea datoriei externe au contribuit nivelul ridicat al dobînzilor percepute la
creditele externe şi greşelile săvîrşite de unele ţări în curs de dezvoltare, în orientarea politicii
lor economice şi financiar-valutare. Este vorba de utilizarea în anumite cazuri a resurselor
împrumutate pentru:
a) finanţarea unor importante obiective cu caracter neproductiv ori a deficitelor bugetare;
b) realizarea unor obiective economice cu o eficienţă economică scăzută, care nu asigură
rambursarea împrumuturilor externe şi plata dobînzilor aferente;
c) în alte cazuri, lipsa unui control valutar corespunzător a permis scoaterea din ţară a unor

15
importante sume de bani în valută şi depunerea lor în conturi personale la bănci în străinătate.”6
Băncile private poartă răspundere pentru creşterea datoriei externe, căci, în perioada de
creştere rapidă a ofertei de resurse pe piaţa capitalurilor de împrumut, determinată de majorarea
preţului petrolului brut, băncile respective au acordat adesea credite fără discernămînt: pentru
obiective productive, ca şi pentru infrastructură, pentru import de echipamente industriale, ca şi
pentru achiziţii de armament; pentru acoperirea deficitului balanţei comerciale, ca şi pentru
finanţarea deficitului bugetar.
Analizînd în mare parte efectele pe care le produce datoria publică asupra economiei,
putem afirma că o datorie publică mare este, fără doar și poate, extrem de păgubitoare pentru
creşterea economică pe termen lung.
Dacă presupunem că o economie funcţionează de-a lungul timpului fără nici o datorie,
astfel, capitalul şi producţia potenţială vor urma traiectoria ipotetică indicată în figura 1.2, de
liniile continue. Să admitem mai apoi că se aplică politici ce implică mari deficite şi datorii
publice. Pe măsură ce datoria creşte, este înlocuit un capital din ce în ce mai mare, aşa după cum
se poate vedea în partea inferioară a figurii date.
Ca să se plătească dobînda pentru datoria contractată, impozitele cresc, dar această
creștere duce la scaderea producţiei. Și totuși, sporirea datoriei externe determină scăderea
venitului naţional şi creşterea părţii din produsul national, care trebuie alocată serviciului datoriei
externe.

Figura: 1.2. Impactul datoriei asupra creşterii economice


Sursa: Moșteanu T., „Buget și trezorerie publică”, București, 2008, pagina 20
Într-un final dacă însumăm aceste efecte, producţia şi consumul vor tinde să crească mai încet,
dacă datoria publică şi deficitul bugetar ar fi fost mai mici.
Liniile continue semnifică evoluţia capitalului şi a producţiei în acel caz în care statul îşi
poate echilibra bugetul şi nu acumulează datorii. Atunci cînd statul acumulează datorii, capitalul
6
Manole T ,”Finanțe publice, teorie și aplicații”, Chișinău, 1998, pagina 278

16
privat este înlocuit. Disponibilul de capital al naţiunii stagnează, și ca urmare statul trebuie să
plătească dobînda pentru datoria externă contractată. Liniile intrerupte reflectă impactul produs
de creşterea datoriei publice asupra capitalului şi a producţiei.
Dacă să analizăm impactul pe termen lung a datoriei publice asupra economiei, atunci se
observă faptul că: o datorie publică mare mereu o să tindă să reducă creşterea producţiei
potenţiale al ţării, din cauză că înlocuieşte capitalul privat, sporeşte ineficienţa sistemului fiscal
şi impune ca statul să suporte datoria externă.
Prin datoria publică se subînțelege totalitatea sumelor împrumutate de către autorităţiile
publice centrale şi a celor locale de la persoane fizice şi juridice, pe o piaţa internă şi externă, şi
rămase de rambursat la un moment dat. Datoria publică apare din emisiunea valorilor mobiliare
de stat, din plata dobînzilor, cîştigurilor, comisioane, în moneda naţională sau în valută străină, în
dependență de condițiile și de locul unde se contractează împrumutul. Într-o mare parte datoria
publică afectează independenţa şi suveranitatea naţională.

1.3. Criza datoriilor suverane din UE și impactul acesteia asupra economiei


Republicii Moldova
O nouă agravare a situației economice din Uniunea Europeană care a fost cauzată de criza
datoriilor suverane ar putea duce la implimentarea unei serii de consecințe negative asupra
economiei Republicii Moldova, în pofida dependenței comerciale și financiare a țării noastre de
Uniunea Europeană. Principalele căi de transmisie a crizei suverane ar fi micșorarea influxurilor
de valută după reducerea exporturilor, remitențelor și a investițiilor. Dacă se va deprecia moneda
euro față de leul moldovenesc atunci va lua roadă, o nouă avalanșă a exporturilor moldovenești
în Uniunea Europeană și o majorare a poverii datoriei de stat externe a țării noastre.
Criza actuală a datoriilor suverane este o consecință evidentă a crizei financiare mondiale
care a început în anul 2007. Drept cauză primordială ar fi cumularea unui volum imens de datorii
și incapacitatea debitorilor de a-și onora obligațiunile față de creditori. Ca urmare, guvernele au
întreprins unele măsuri anti-criză, prin injectarea de lichidități în economie, prin restructurarea
datoriilor unor companii și bănci de o importanță strategică și relaxarea maximă a politicilor
monetare. Credibilitatea acestor acțiuni a fost subminată de dezechilibrul macroeconomic dintre
țările cu un surplus de cont current, cum sunt: China, Germania, și cele cu un deficit de cont,
cum sunt: SUA, majoritatea țărilor din UE. Criza datoriilor suverane își are apariția din criza
creditelor de calitate inferioară, întrucît datoriile s-au modificat din private în datoriile publice,
iar povara acestor datorii s-a transferat pe umerii plătitorilor de taxe.

17
Criza dată pare a fi periculoasă din motiv că: majoritatea statelor și-au epuizat resursele
financiare pentru a susține cererea agregată, iar băncile centrale nu mai au acelaşi spaţiu de
manevră datorită relaxării pronunţate a politicii monetare din ultimii 3 ani. La momentul de față
situația în Uniunea Europeană este puțin delicată căci:
1) lipsește o politică fiscală comună în cadrul zonei euro. Atunci cînd o ţară se află
într-o situaţie fiscală instabilă, și faptul că nu aplică măsuri necesare pentru
consolidarea fiscală, apare riscul de contaminare cu ţările care și-au format legături
economice. Dacă acest stat nu întreprinde măsuri de consolidare fiscală, în acest caz
se va percepe o creştere masivă a ratelor dobânzii la datoria publică, drept efect va
avea, stagnarea creşterii economice în țara respectivă. Lipsa politicii fiscale comune
în cadrul zonei euro, a fost o premiză pentru țările de la periferie, pentru a-ți finanţa
deficitele bugetare în condiţii atractive. Aceasta a declanșat creşterea dezechilibrelor
finanţelor publice, care a avut drept urmare explozia datoriilor publice. Aceasta este
specificul ţărilor din grupul PIGS (Portugalia, Italia, Grecia şi Spania), comparativ cu
nivelul întregii zone euro, în medie, nivelul de îndatorare nu este atât de mare. O
emitere a unor obligaţiuni comune de către ţărilor membre ale zonei euro ar putea
normaliza un pic impactul crizei prin intermediul reducerii costurilor de deservire a
datoriilor publice în ţările PIGS. Dar, lipsa unei politici fiscale comune şi opoziţia
ţărilor nordice, precum: Germania, Finlanda și Norvegia faţă de o astfel de măsură nu
face decât să acutizeze criza datoriilor suverane din zona euro.
2) riscul de faliment tot mai evident al Greciei. Pentru investitorii străini, cît și pentru
cei autohtoni, incapacitate de plată a Greciei, este doar o chestiune de timp. Acest
„călcîi al lui Achille” din zona euro, tot mai mult afectează credibilitatea monedei
euro, dar şi al Uniunii Europene în întregime, având în considerație și nivelul înalt de
expunere a băncilor din majoritatea ţărilor UE faţă de datoriile Greciei, mărimea
careea este prezentată în figura 1.3.

18
Figura: 1.3. Datoria publică a Greciei comparativ cu cea a R. Moldova
Sursa: http://www.tradingeconomics.com/greece/government-debt-to-gdp (citat: 02.03.2015)
3) specificul raporturilor dintre stat şi sistemul bancar din UE. În comparație cu
sistemul bancar din Statele Unite ale Americii, băncile din Uniune Europeană au fost
expuse unor presiuni din partea elitelor politice, fapt ce a dus la apariția unor
distorsiuni în managementul riscurilor şi o creştere evidentă a activelor toxice. Drept
exemplu putem remarca: forţarea băncilor europene întru procurare hârtilor de
valoare ale Greciei cu scopul de a diminua costurile acesteia de deservire a datoriei de
stat sau forţarea băncilor spaniole să stimuleze creditarea ipotecară pentru a micșora
presiunile sociale.
Datorită faptului că economia Republicii Moldova este una mică și deschisă, este
predispusă la șocurile parvenite din exterior. O eventuală agravare a situației economice a
partenerului comercial și economic al Republicii Moldova (UE), ar putea avea anumite
repercusiuni inevitabile și asupra economiei moldovenești.
Principalele canale de transmisie a crizei suverane sunt:
 Deprecierea monedei euro. Pe fondul escaladării dificultăților economice, și a
ponderii datoriei de stat în total PIB a Greciei, prezentate în figura 1.3, și a retrogradării Italiei, a
așteptărilor macroeconomice nefaste confirmate de renunțarea Băncii Centrale Europene la
acțiunile de înăsprire a politicii monetare, a definit deprecierea monedei euro față de dolarul
american. Cu toate acestea, impactul deprecieri date asupra economiei moldovenești nu este nici
pe departe unul univoc, căci aceasta are drept urmare atît efecte positive, cît și efecte negative.
Deprecierea monedei euro ar putea fi favorabilă băncilor moldovenești. Analiza activelor și
pasivelor atașate la cursul de schimb confirmă faptul că băncile, preponderent, investesc mai

19
mult în active exprimate în dolari. Drept cauză, deprecierea euro față de dolar, aprecierea
dolarului față de leul moldovenesc permite băncilor să obțină profituri din diferențele de curs
valutar.
 Structura valutară relativ echilibrată a remitențelor. Odată cu deprecierea
monedei euro, scade capacitatea de cumpărare a consumatorilor, a căror venituri sunt exprimate
în această valută. Urmărind lanțul logic constatăm faptul că o pondere majoră o au transferurile
primite de peste hotare exprimate în dolari SUA, care în ipostaza aprecierii dolarului față de euro
favorizează consumatorii ale căror venituri sunt exprimate în dolari SUA.
 Deprecierea euro creează premise de ieftinire a produselor importate de pe piața
comunitară. Știind faptul că Uniunea Europeană este principalul exportator în Republica
Moldova, cu o pondere de circa 48.29% în 2014 din total importuri, impactul deprecierii
monedei euro ar trebui să fie destul de vizibil asupra prețurilor locale.
 Principalul impact negativ al deprecierii monedei euro este creșterea poverii
datoriei de stat exprimate în dolari. Conform datelor prezentate în raportul anual în domeniul
datorii publice, prezentate de Ministerul Finanțelor, constatăm faptul că ponderea cea mai mare a
datoriei de stat externe este exprimată în dolari SUA circa 35%, iar a euro fiind de circa 21%.
Drept urmare a fost depreciere monedei euro față de dolarul SUA și, respectiv, aprecierea
acestuia față de leul moldovenesc, duce la creșterea datoriei de stat externe exprimate în lei.
 Reducerea cererii externe și diminuarea competitivității produselor
moldovenești pe piața europeană. Aproximativ jumătate din exporturile moldovenești sunt
destinate pieței din Uniunea Europeană, piața dată fiind țintă pentru exportul mărfurilor din
Republica Moldova. Ca urmare, agravarea situației economice din UE va avea repercusiuni
directe asupra economiei moldovenești prin reducerea cererii externe.
 Creșterea costurilor de deservire a datoriei de stat interne. Inițial, titlurile de stat
erau percepute de către investitori ca instrumente financiare cu risc zero. Deaceea, ele erau
tratate în mod echivalent cu banii în numerar, permițînd statelor să-și finanțeze deficitele
bugetare doar în condiții maxim avantajoase. Dar criza datoriilor suverane, a rispit acest mit,
drept urmare a avut loc majorarea costurilor de finanțare a datoriilor publice. Cu toate că nivelul
de îndatorare a Republicii Moldova nu este critic, creșterea costurilor de deservire a datoriei
publice interne ar putea cauza dificultăți, din două motive:
a) finanțarea piramidală a datoriei – se emit noi titluri de stat pentru a fi
răscumpărate cele vechi;

20
b) ponderea majoră a cheltuielilor de ordin social în total cheltuieli bugetare,
limitează capacitatea guvernului de a face ajustările necesare pentru a diminuarea dependenței de
împrumuturi.
Pentru majoritatea statelor din Uniunea Europeană și zona euro, criza finaciară înseamnă un
efort bugetar important, multe din ele au înregistrat mari cheltuieli prin preluarea datoriilor unor
bănci comerciale, majorarea ajutoarelor acordate unor companii şi populaţie.
Un alt motiv al declanșării crizei suverane din Uniunea Europeană a fost: deficitul
bugetar, creşterea cheltuielilor publice ale majorităţii țărilor membre a UE. Micșorarea
cheltuielilor publice în țările UE este un fenomen episodic şi de dimensiune redusă. Teama de un
colaps al sistemului bancar european, de aprofunzimea recesiunii, a făcut ca guvernele să-şi
sporească aproape necontrolat cheltuielile. Altfel spus, în momentul cînd mărimea datoriei unui
individ creşte, în lipsa unor venituri pe măsură sau incerte, ca eșire din situație ar putea fi
reducerea cheltuielelor.
Se poate de menţionat faptul că, criza datoriilor suverane persistă nu numai în statele
europene membre ale UE, ci în majoritatea ţărilor care au atins un nivel înalt al îndatoririi. În
zona UE criza este de o proporție mai mare, căci nu există la nivelul politicilor unionale,
proceduri prin care acesteia să-i fie atenuate efectele.

21
Capitolul II. EVOLUȚIA DATORIEI PUBLICE A REPUBLICII
MOLDOVA
2.1. Evoluția datoriei publice a Republicii Moldova în raport cu indicatorii
macroeconomici (a a. 2011-2014)
Lipsa de mijloace financiare creează o mulțime de dificultăţi pentru o funcționare
normală a statului. Privită în timp, datoria publică a Republicii Moldova manifestă o tendinţă de
creştere continuă, ceea ce în mod inevitabil atrage după sine sporirea dobînzilor aferente, precum
şi a cheltuielilor publice totale. Datoria publică a devenit un fenomen caracteristic al lumii
contemporane. O datorie publică cronică de proporţii mari provocă creşterea ratei inflaţiei, criza
valutară, dificultăţi la finanţarea deficitului bugetar şi multe alte fenomene nedorite ce
influenţează negativ procesul de stabilizare macroeconomică şi a progresul economic.

Total Datoria Publică


36561.9
31891.1
29215.8
24005.3

2011 2012 2013 2014

Figura: 2.1. Evoluția datoriei publice a Republicii Moldova, perioada 2011-2014


Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat: 03.04.2015)
Conform datelor afișate în figura 2.1, prezentate de Ministerul Finanțelor în „raportul
privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat”, depistăm o
majorare în dinamică a datoriei publice. De bună seamă o asemenea crestere ar servi drept
alarmă pentru îngtreaga țară, căci analizînd în dinamică evoluția datorie publice, observăm, o
creștere a acesteea cu 14,6 p.p.în anul 2014, sau cu 4670,8 mil. lei față de perioda precedentă.
Putem accentua, că nu contează cît de îndatorată este țara, important este că împrumutul
care a fost solicitat să fie folosit cu rost, să genereze o valoare adăugată, și să existe resurse
pentru a rambursa datoria. Prin urmare, nivelul la care se situeaza astazi datoria publică a
Republicii Moldova, lasă loc pentru contractarea de noi credite, împrumuturi.

22
40000

Mil. lei
35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
2011 2012 2013 2014

Figura: 2.2. Evoluția datoriei publice, pe componente, perioada 2011-2014


Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat: 23.04.2015)
La finele anului 2014, datoria publică a Republicii Moldova, care e formata din creditele
și împrumuturile luate de:
1. de stat;
2. de Banca Naţională a ţării;
3. de întreprinderile cu capital de stat;
4. de unităţile administrativ-teritoriale,
au atins o cotă-record: 36561,9 milioane lei. Adică, fiecărui locuitor al ţării îi revine în mediu
10278 lei. Aşa cum rezultă din reprezentarea grafică, în perioada analizată, modificarea soldului
datoriei publice (figura 2.2) la situaţia din 31 decembrie 2014 în comparaţie cu perioada
precedentă, este condiţionată de majorarea soldului componentelor care formează datoria publică
cu excepţia datoriei UAT şi datoriei întreprinderilor din sectorul public. Astfel, în cea mai mare
măsură s-a majorat soldul datoriei de stat - cu 6407,6 mil. lei, după care urmează soldul datoriei
BNM - cu 287,5 mil. lei. Soldul datoriei UAT şi soldul datoriei întreprinderilor din sectorul
public, în această perioadă, s-au diminuat cu 31,4 mil. lei, și respectiv 1992,9 mil. lei.

23
Situaţia este diferită în cazul în care creşterea datoriei publice se produce în contextul
unei creşteri economice. Pentru a explica această afirmaţie, vom folosi indicatorul ponderii
datoriei publice în PIB, prezentate in tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Ponderea datorie publice în PIB, (%)

2011 2012 2013 2014


Datoria de stat 23,3 24,0 23,6 26,8
Datoria BNM 4,7 6,4 5,8 5,5
Datoria întreprinderilor din sectorul public 2,1 2,5 2,3 0,3
Datoria UAT 0,3 0,3 0,3 0,2
Total datoria publică 30,4 33,2 31,9 32,8

Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat: 22.04.2015)
Analizînd datele din tabelul de mai sus observăm faptul că, datoria publică deține o
pondere semnificativă în Produsul Intern Brut. Raportată la produsul intern brut al ţării, mărimea
datoriei publice atinge plafonul de 32,8% în anul 2014, majorîndu-se cu 0,9 p.p. fața de perioada
anului 2013, care a atins cota de 31,9% în PIB. Majorarea datoriei de stat cu 3,2 p.p. a contribuit
la creșterea ponderii datoriei publice în PIB în anul 2014 față de perioada precedentă.
În figura 2.3 este redată grafic structura datoriei publice pe componente, partea
majoră îi revine datoriei de stat - cu ponderea de 81,8 %, urmată de datoria BNM – 16,7%,
datoria întreprinderilor din sectorul public – 0,9% şi datoria UAT - 0,6%.
81.8

16.7

0.9 0.6
Datoria de Stat Datoria BNM Datoria întreprinderilor Datoria UAT
din sectorul public

Figura: 2.3. Structura datoriei publice pe componente, anul 2014, (%)

24
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat: 22.04.2015)
În comparație cu anul precedent, structura datoriei publice pe componente, a suferit
unele schimbări. Se atestă o majorare a ponderii datoriei de stat cu 8,0 p.p., o diminuare a
ponderii datoriei BNM în total datoria publică cu 1.5 p.p., și serspectiv diminuarea datoriei
întreprinderilor din sectorul public cu 6,3 p.p., şi a datoriei UAT cu 0,2 p.p.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, soldul datoriei de stat la data de 31
decembrie a anului 2014 a fost compus din:
1. 20388,2 mil. lei datorie de stat externă;
2. 7 075,4 mil. lei datorie de stat internă.
Dacă ne uităm la dimensiunile datoriilor publice în PIB, la situația din 31 decembrie
2014, atunci observăm că ponderea datoriei de stat în PIB, a constituit 24,6%, majorîndu-se cu
1,2 p.p. față de perioada anului 2013. Analizînd datele din figura 2.4, constatăm urmatoarele că:
 datoria de stat externă în PIB, are tendință de crestere de la 16,3% în anul 2011, pină
la 18,3% la finele anului 2014;
 datoria de stat internă raportată la PIB, analzată în dinamică, scade de la 7,1% la
6,3%.

20
15
10
5
0
2011
2012
2013
2014

Figura: 2.4. Evoluția datoriei de stat interne și externe în PIB, 2011-2014, (%)
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat: 24.04.2015)
Datoriei de stat poate fi cercetată prin prisma a patru aspecte:
 maturitatea;
 valuta;

25
 rata dobînzii;
 instrumente ale datoriei.
1) Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase reflectă acel interval de
timp cînd plăţile ajung la data scadentă. Datoria de stat pe termen scurt se situează la nivelul
de 28,3 la sută, ceea ce înseamnă că circa o treime din soldul datoriei de stat urmează să
ajungă la scadenţă în decurs de un an. Analizînd dinamica datoriei de stat pe termen lung, se
observă o crestere a acesteia de la 52,5% la finele anului 2011, pînă la limita de 71,7% la
finle anului 2014, în total datoria de stat. În dinamică, datoria pe termen scurt si mediu este
invers proporțională cu datoria de stat pe termen lung. Datoria pe termen mediu s-a diminuat
de la 15,6% în anul 2011, pina la limita de 0% la finele anului 2014. Deasemenea datoria de
stat pe termen scurt la fel a înregistrat o diminuare, de la 31,8% în anul 2011, la 28,3% la
finele anului 2014.

Datoria de Stat pe termen lug Datoria de Stat pe termen scurt Datoria de Stat pe termen mediu

0
15.6 14.8 11.5

28.3

30.3
31.8 30.8

71.7

54.4 58.1
52.5

2011 2012 2013 2014

Figura: 2.5. Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase, (%)


Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 20.04.2015)
2) Ce ține de structura pe tipuri de rată a dobînzii, evoluția cărora o putem observa în
tabelul 2.2, datoria cu rata dobînzii flotantă a constituit 21,1% din total portofoliu datoriei de

26
stat la finele anului 2014, înregistrînd o majorare a acesteia în comparaţie cu sfîrşitul anului
2013 cu 0,3 p.p şi o diminuare faţă de situaţia de la sfîrşitului anului 2012 cu 0,2 p.p.

Tabelul 2.2
Structura datoriei de stat pe tipuri de rată a dobînzii, 2011-2014
Ponderea în total % 2011 2012 2013 2014
Datoria de stat externă cu rata dobînzii fixă 50,4% 50,9% 51,7% 53,8%
Datoria de stat internă cu rata dobînzii fixă 26,5% 27,9% 27,5% 25,0%
Datoria de stat externă cu rata dobînzii 21,7% 20,1% 19,9% 20,4%
flotantă
Datoria de stat internă cu rata dobînzii 1,4% 1,2% 0,9% 0,7%
flotantă
Total 100% 100% 100% 100%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 10.03.2015)
Printre instrumentele de datorie cu rata fixă a dobînzii sunt:
a) împrumuturile de stat externe contractate de la instituţiile financiare
internaţionale, precum şi de la creditorii bilaterali;
b) VMS emise pe termen scurt;
c) VMS convertite;
d) VMS emise pe termen mediu;
e) VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare.
Instrumentele cu rata flotantă a dobînzii sunt:
a) împrumuturile de stat externe cu rata flotantă a dobînzii, contractate de la
organizaţiile financiare internaţionale, de la creditorii bilaterali, dar şi de la creditorii
comerciali;
b) alocarea DST de la FMI;
c) VMS emise pe termen mediu;
d) VMS plasate prin subscriere.
3) În ce privește structura datoriei de stat, pe instrumente, analizată în dinamică, la
finele anului 2014, împrumuturile de stat externe deține ponderea de 64,6%, înregistrînd o
creștere cu 3,0 p.p. comparativ cu finele anului 2013, şi cu 4,0 p.p. în comparaţie cu aceeaşi
perioadă a anului 2012. VMS emise pe piaţa primară deține ponderea de 17,9%, urmată de

27
alocarea DST cu 9,7%, VMS convertite cu 7,5% şi VMS emise pentru asigurarea stabilităţii
financiare cu 0,3% din total datoria de stat pe instrumente.

Tabelul 2.3
Structura datoriei de stat pe instrumente, (%)
2011 2012 2013 2014
Împrumuturi de stat externe 58,6% 60,6% 61,6% 64,6%
VMS emise pe piaţa primară 16,9% 18,0% 18,8% 17,9%
Alocare DST 11,0% 10,3% 10,1% 9,7%
VMS convertite 11,5% 9,7% 8,8% 7,5%
VMS emise pentru asig. stabilităţii financiare 1,9% 1,3% 0,8% 0,3%
Total 100% 100% 100% 100%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 27.04.2015)
Făcînd o analiză amplă a cheltuielelor destinate serviciului datoriei de stat, din bugetul de
stat au fost alocate mijloace bănești în sumă de 591,8 mil. lei:
a) Serviciului datoriei de stat externe în valoare de 214,1 mil. lei (36,2%);
b) Serviciului datoriei de stat interne în valoare de 377,7 mil. lei (63,8%).
În cazul datorie externe, se stabileşte aparte serviciul datoriei externe, care include toate plăţile
exigibile ce au proveniență din datoria publică şi privată externă, garantată de stat. Comparativ
cu situaţia similară a anului 2013, suma alocată serviciului datoriei de stat a tins să crească cu
99,1 mil. lei sau cu 20,1 p.p. la data de 31 decembrie 2014, drept cauză a servit majorarea
serviciului datoriei de stat interne și externe.
Tabelul 2.4
Evoluţia serviciului datoriei de stat, în valori nominale şi ca pondere în veniturile
bugetului de stat pe componenta de bază, 2011-2014, (mil. lei)
Valoarea nominală 2011 2012 2013 2014
Serviciul dat. de stat externe 183,9 176,6 186,2 214,1
Serviciul dat. de stat interne 478,5 489,8 306,4 377,7
Total 662,4 666,4 492,6 591,8
VBBS 16 465,1 17 790,5 20 125,3 24 284,2
Ponderea în VBBS
Serviciul dat. de stat externe 1,1% 1,0% 0,9% 0,9%
Serviciul dat. de stat interne 2,9% 2,8% 1,5% 1,6%

28
Serviciul dat. de stat total 4,0% 3,7% 2,4% 2,4%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 26.04.2015)

Privind datele prezentate în tabelul 2.4, putem constata că serviciul datorie de stat, în raport cu
situaţia din anii 2011 și 2012, s-a diminuat cu circa 11 p.p., preponderent urmare a micşorării
ratelor pentru VMS deservite.
Raportul dintre datoria publică şi PIB, a consemnat o majorarea a acesteea de-a lungul
perioadei anilor 2011-2014. Majorarea volumului datoriei publice este generată nu doar de
nevoia de finanţare a deficitului bugetar, ci şi de deprecierea monedei naţionale şi consolidarea
rezervelor de lichiditate ale Trezoreriei Statului. Deci, ponderea datoriei de stat şi a unităţilor
administrativ-teritoriale în total PIB la data de 31 decembrie 2014, atestă o majorare a acesteea
cu 1,2 p.p. comparativ cu finele anului 2013 şi cu 0,6 p.p. comparativ cu anul 2012.
Tabelul 2.5
Indicatorii de sustenabilitate ai datoriei de stat, 2011-2014, (%)
Indicatori 2011 2012 2013 2014
Ponderea datoriei de stat în PIB 23,3% 24,3% 23,7% 24,9%
Ponderea serviciului datoriei de stat în VBBS 4,0% 3,7% 2,4% 2,4%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 19.04.2015)
4) Structura datoriei de stat pe valute.
Tabelul 2.6
Structura datoriei de stat, pe valute, 2011-2014, (%)
Inclusiv DST Cu descompunerea DST
2011 2012 2013 2014 2011 2012 2013 2014
Ponderea în total Ponderea în total
DST 49,0% 50,7% 51,4% 51,4%
MDL 30,4% 29,1% 28,4% 25,8% EUR 22,3% 26,6% 30,3% 32,0%
EUR 5,0% 8,0% 10,9% 13,8% USD 33,1% 31,6% 30,2% 30,9%
USD 12,0% 9,9% 8,2% 7,4% MDL 30,4% 29,1% 28,4% 25,8%
JPY 1,3% 0,9% 0,6% 1,4% GBP 5,6% 5,9% 6,2% 6,2%
WPU 2,2% 1,3% 0,5% 0,2% JPY 6,3% 5,4% 4,4% 5,0%
GBP 0,1% 0,1% 0,1% 0,05% WPU 2,2% 1,3% 0,5% 0,2%

29
KWD 0,1% 0,04% 0,02% - KWD 0,1% 0,04% 0,02% -
Total 100% 100% 100% 100% Total 100% 100% 100% 100%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 01.04.2015)
Odată ce se descompune coşul valutar DST scot în evidență vulnerabilitatea portofoliul
datoriei de stat faţă de dolarul SUA şi Euro, ceea ce dă un imbolt pentru monitorizarea
permanentă a cursului acestor valute
Cea mai mare pondere a datoriei de stat este în lei MDL, dolari SUA şi Euro, care
formează împreună circa 85 % din total portofoliu datoriei de stat. Drept urmare o majorarea
semnificativă a ratei de schimb a leului faţă de valute: dolari SUA și Euro, expune
portofoliul datoriei de stat riscului valutar.
Analizînd impactul deprecierii monedei naţionale, se constatează faptul că soldul
datoriei de stat a tins să crească pe parcursul anului 2014, în mărime de 8,8%, drept urmare a
fluctuaţiei ratelor de schimb a leului moldovenesc faţă de alte valute. Făcînd o analiză a ponderii
fiecărei valute în totalul datoriei de stat, cel mai mare impact asupra modificării soldului îl are
deprecierea semnificativă a leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi Euro.

2.2. Evoluția datoriei de stat externe a Republicii Moldova


Datoria de stat externă este parte componentă a datoriei de stat care în esență reprezentă
suma tuturor obligaţiilor neonorate a dobînzilor datorate şi neonorate, contractate, în numele
Republicii Moldova, de către Guvernul țării, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la
nerezidenţii Republicii Moldova.
Ministerul Finanţelor folosește drept instrumente generatoare de datorie de stat externă:
 împrumuturile de stat externe;
 valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe pieţele financiare externe.
Parlamentul Republicii Moldova este înputernicit să adobte deciziile cu privire la
împrumuturile de stat externe în baza contractelor privind împrumuturile de stat externe,
prezentate de către Guvern. Atunci cînd valorile mobiliare de stat trebuie să fie emise pentru
plasare pe pieţele financiare externe, hotărîrea respectivă a Parlamentului se adoptă pînă a fi
publicată oferta pe piaţa externă.
Împrumuturile de stat externe sînt debursate de căatre Bănca Naţională a Moldovei sau a
băncilor comerciale şi se păstrează în conturile purtătoare de dobîndă în favoarea bugetului de

30
stat. Mijloacele băneşti ce se obțin de pe urma împrumuturilor de stat externe, se vor păstra în
conturile Ministerului Finanţelor în monedă naţională şi/sau în valută străină.
Suplimentarea resurselor naturale, rolulul principal al datoriei publice, care contribuie la
atragerea investițiilori, la majorarea cheltuielilor interne.
Împrumuturile care ulterior sunt preconizate a fi contractate de către un stat se pot
clasifica în funcţie de tipul de creditori, precum:
1. Împrumuturi bilaterale, acele împrumuturi care sunt solicitate de la
guverne străine, între bănci centrale şi organisme publice autonome. Împrumuturile bilaterale se
împart în:
a) concesionale – împrumuturi acordate de către ţările dezvoltate, ţărilor în curs de
dezvoltare, furnizate de către agenţii de stat, locale sau centrale, sau de către agenţiile lor
executive, fiecare împrumut întrunind următoarele caracteristici :
 are ca obiectiv principal promovarea dezvoltării şi bunăstării economice a ţărilor în
curs de dezvoltare;
 are caracter concesional şi are un grad de concesionalitate de cel puţin 25%.
b) neconcesionale – împrumuturi oficiale ale ţărilor dezvoltate către ţările în curs de
dezvoltare care nu întrunesc caracteristicile celor concesionale, astfel de împrumut bilateral
intruneste următoarele:
 tranzacţii oficiale bilaterale cu grad de concesionalitate mai mic de 25% sau care, avînd
un grad mai ridicat de concesionalitate, au drept scop principal facilitarea exporturilor;
 credite de la un exportator privat dintr-o ţară dezvoltată garantat de către o instituţie
publică.
Gradul de concesionalitate reprezentînd acea măsură în care condiţiile de acordare a unui
credit extern diferă de la condiţiile standard ale pieţelor internaţionale de capital în favoarea
debitorului.
2. Împrumuturi multilaterale, împrumuturile organismelor internaţionale. În
esență împrumuturile multilaterale reprezintă acelec credite oferite de către Banca Mondială,
bănci regionale de dezvoltare şi alte organisme internaţionale şi interguvernamentale. Şi acestea
deasemenea se împart în funcţie de aceeaşi factori ca şi în cazul împrumuturilor bilaterale. .
Soldul datoriei de stat externe, la data de 31 decembrie 2014, a constituit 20388,2 mil. lei,
dintre care:
 17726,7 mil. lei – împrumuturi de stat externe;
 2661,5 mil. lei – Alocarea Drepturilor Speciale de Tragere.

31
Analizată în dinamică, soldul datoriei de stat externe exprimat în valută națională, se
observă o crestere a acesteea cu 7003,6 mil. lei sau cu 52,3 p.p., de la finele anului 2011 pină la
data de 31 decembrie 2014. Această evoluţie a fost cauzată de deprecierea monedei naționale
faţă de dolarul SUA, precum şi datorită majorării împrumuturilor primite, exprimate în
dolari SUA.

Împrumuturi de stat Alocarea Drepturilor Speciale de Tragere (mil. lei)


externe (mil. lei)

17726.7
2014
2661.5

14478.8
2013
2367

12836.8
2012
2188.9

11274.1
2011
2110.5

Figura: 2.6. Evoluţia datoriei de stat externe, 2011-2014


Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 05.04.2015)
În ce privește structura datoriei de stat pe creditori, atunci putem remarca că:
 creditorii multilaterali sunt principalii creditori care oferă împrumuturi Republicii
Moldova. La data de 31 decembrie 2014, datoria de stat externă faţă de creditorii multilaterali
a constituit 1 133,9 mil. dolari SUA sau 86,8% din soldul total al datoriei de stat externe pe
creditori, înregistrînd o majorare a acesteea cu 26,8 mil. dolari SUA decît în perioada anului
2013. Printre principalii creditorii multilaterali ai țării se numără: AID cu o pondere de 47,2%,
FMI cu o pondere de 27,2%, BEI cu o pondere de 11,0%, FIDA cu o pondere de 5,4% şi alţi
creditori cu o pondere mult mai mică în total datorie de stat externă, pe creditori multilaterali;
 datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali, la data de 31 decembrie 2014
a constituit 171,1 mil. dolari SUA sau 13,1% din soldul total al datoriei de stat externe pe
creditori, înregistrînd o diminuare a acesteea cu 8,4 mil. dolari SUA comparativ cu sfîrşitul
anului 2013;
 datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali a înregistrat o sumă de 1,1
mil. dolari SUA sau 0,1% din soldul total al datoriei de stat externe pe creditori, care a
înregistrat o diminuare a acesteea cu 2,5 mil. dolari SUA faţă de perioadal anului 2013.

32
Analizînd datele din tabelul de mai jos, putem constata că: examinată în dinamică
datoria de stat externă pe creditori bilaterali si comerciali, pe parcursul ultimilor patru ani are o
tenndință descendentă, iar datoria de stat externă faţă de creditorii multilaterali din contra a
cunoscut o tendinţă ascendentă.

Tabelul 2.7
Structura datoriei de stat externe pe creditori
2011 2012 2013 2014
mil. % mil. % mil. % mil. %
Creditori multilaterali USD
920,1 80,5% 1USD
039 83,4% 1USD
107 85,8% 1USD
134 86,8%

AID 433,1 47,1% 507,8 48,9% 534,2 48,3% 534,8 47,2%


FMI 325,5 35,4% 327,9 31,5% 327,6 29,6% 308,1 27,2%
BEI 24,2 2,6% 62,0 6,0% 86,5 7,8% 124,5 11,0%
FIDA 45,4 4,9% 54,2 5,2% 63,8 5,8% 61,5 5,4%
BIRD 75,1 8,2% 55,1 5,3% 34,5 3,1% 48.1 4,2%
BERD 3,5 0,4% 14,4 1,4% 32,7 3,0% 29.4 2,6%
BDCE 13,3 1,4% 17,8 1,7% 27,7 2,5% 27.5 2,4%
Creditori bilaterali 214,8 18,8% 200,6 16,1% 179,6 13,9% 171,1 13,1%

Guvernul Rusiei 96,9 45,1% 84,7 42,2% 70,1 39,0% 55,4 32,4%
CCC (SUA) 33,8 15,8% 31,3 15,6% 28,7 16,0% 26.1 15,2%
Guvernul Germaniei 16,9 7,9% 17,4 8,7% 17,3 9,7% 14,7 8,6%
UniCredit (Austria) - - 9,0 4,5% 15,2 8,5% 18.0 10,5%
Guvernul SUA 14,8 6,9% 14,8 7,4% 14,8 8,3% 14,8 8,7%
Banca germana KfW 14,4 6,7% 12,9 6,4% 11,3 6,3% 8,1 4,7%
Guvernul Japoniei 14,6 6,8% 13,3 6,6% 10,4 5,8% 8,8 5,1%
Guvernul Romîniei 9,4 4,4% 8,1 4,0% 6,7 3,7% 5,4 3,1%
Banca japoneza JBIC 6,6 3,1% 3,0 1,5% - - - -
Turk Eximbank 6,4 3,0% 5,6 2,8% 4,8 2,7% 4,0 2,3
Fondul Kuweitean 1,0 0,5% 0,6 0,3% 0,3 0,2% - -
Creditori comerciali 7,6 0,7% 5,6 0,5% 3,6 0,3% 1.1 0.1%

Banca Germana AKA 7,6 100% 5,6 100% 3,6 100% 1.1 100%
Total 1 142,5 100% 1 246 100% 1 290 100% 100% 100%

Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 14.04.2015)
După cum observăm din tabelul 2.8, pondere datoriei de stat externe în Produsul Intern
Brut, a atins cifra de 18,3%. Analizată în dinamică, ponderea datoriei de stat externe în total
PIB, putem constatat o crestre a acesteea cu 2 p.p. dea lungul perioadei 2011-2014.
Tabelul 2.8
Ponderea datoriei de stat externe în PIB, (%)

33
2011 2012 2013 2014
Alocare DST 2,6% 2,5% 2,4% 2,4%
Împrumuturi de stat externe 13,7% 14,5% 14.5% 15,9%
Total 16,3% 17,0% 16,9% 18,3%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 13.04.2015)
În ce privește deservirea datoriei de stat externe, pe parcursul anului 2014, s-au utilizat
mijloace financiare în sumă de 65,9 mil. dolari SUA. În raport cu aceeași perioadă a anului
precedent, s-a înregistrat o diminuare a deservirii datoriei de stat externe cu 3,2 mil. dolari SUA,
sau cu 4,7 p.p.
Cei mai importanți creditori în favoarea cărora sînt deservite împrumuturile de stat
externe, la finele anului 2014 sunt:
1) Guvernul Rusiei - 23,9% sau 15,8 mil. dolari SUA;
2) BIRD - 21,5% sau 14,2 mil. dolari SUA;
3) AID - 17,0% sau 11,2 mil. dolari SUA.
Tabelul 2.9
Evoluţia și structura cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat externe, 2011– 2014
2011 2012 2013 2014
Mil. lei % Mil. lei % Mil. lei % Mil. lei %
AID 647,7 57,1 923,6 52,4 405,1 33,0 635,3 26,5%
BEI 103,8 9,2 441,2 25,0 273,4 22,3 800,8 33,4%
BERD 45,0 4,0 130,5 7,4 236,1 19,2 374,6 15,6%
FIDA 44,5 3,9 106,1 6,0 121,9 9,9 35,9 1,5%
BDCE 16,7 1,5 52,6 3,0 118,1 9,6 65,6 2,7%
UniCredi - - 109,2 6,2 72,7 5,9 79,6 3,3%
FMI
t 275,9 24,3 - - - - - -
JICA - - - - - - 263,8 11,0%
BIRD - - - - - - 140,5 5,9%
Total 1 133,7 100 1 763,2 100 1 227,4 100 2396,1 100
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 12.04.2015)
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, se constatează faptul, că pe parcursul
anilor 2011-2014 se observă o majorare a cheltuielelor pentru serviciul datoriei de stat
externe, de la 1133,7 mil. lei în anul 2011, la 2396,1 mil. lei la data de 31 decembrie 2014.

34
Această evoluţie a fost cauzată de majorărea soldului împrumuturilor de stat externe, cît şi
a fluctuaţiei ratelor dobînzii.
Pe parcursul anului 2014, au fost înregistrate intrări de împrumuturi de stat externe în
sumă de 153,4 mii. dolari SUA.
Intrările de împrumuturi de stat externe au înregistrat o majorare cu 56,9 mil. dolari SUA
sau cu 59 p.p. faţă de perioada similară a anului precedent. Ce ține de structura intrărilor de
împrumuturi de stat externe pe creditori, la data de 31 decembrie 20114, creditorii multilaterali,
dețin ponderea majoritară de 85,7% sau 131,5 mil. dolari SUA din total intrări de împrumuturi
externe.
Tabelul 2.10
Structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori în anul 2014
Creditori Suma (mil. dolari SUA) Ponderea procentuală
BEI 51,3 33,4%
AID 40,7 26,5%,
BERD 24,0 15,6%,
JICA 16,9 11,0%,
BIRD 9,0 5,9%,
UniCredit Bank Austria 5,1 3,3%,
BDCE 4,2 2,7%,
FIDA 2,3 1,5%.
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 11.04.2015)
Analizînd structura pe destinaţii, volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat
externe de-a lungul anului 2014, au fost destinate:
1) 119,4 mii. dolari SUA pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe;
2) 34,1 mil. dolari SUA pentru susţinerea bugetului de stat.
În acest mod este foarte important de monitorizat ritmul de creștere sau de scădere a
schimbărilor parvenite la nivelul datoriei de stat externe.
Pentru a ajunge la dimensiunile capabile să genereze economii de scară firmelor interne
sau externe, agenţii economici în mare parte sunt nevoiți să producă pentru pieţele externe mature,
conform acesteea, principalul cîștig va rezulta din experienţa căpătată, legată de tehnicile de
comercializare, recunoaşterea pe piaţă, și nu în ultimul rind, adaptarea la concurenţa deosebit de
puternică.

35
Unele ţări în curs de dezvoltare au izbutit să-şi achite serviciul datoriei de stat externe,
încă prin anii 1980, fără afectarea procesul de dezvoltare economică. Principalii factorii care au
permis țărilor date, de a-și achita serviciul datoriei de stat externe, fără declanșarea a unei crize a
datoriilor de stat externe, pot fi enumeraţi:
1. Extinderea rapidă a exporturilor şi un raport de schimb avantajos. Ţările
precum: Japonia, China, Coreea de Sud care și-au orientat politica de promovare a exporturilor
spre exterior, şi au putut beneficia de un raport de schimb favorabil, ţările din Asia de Est, Coreea
de Sud, au avut capacitatea de a evita criza datoriilor de stat externe. Creşterea capacităţii de plată
a țărilor date s-a datorit faptului, obţinerii prin expansiunea rapidă a exporturilor. Coreea de Sud
încă de prin anii `60, și-a mărit exporturile, cee ace a condus la dezvoltarea economică rapidă a
acesteia. La începutul anilor 1980, majorarea exporturilor era superioară creşterii ratelor dobânzii
la împrumuturile contractate, ceea ce a permis acestor țari să fie capabile să micșoreze povara
datoriilor externe raportată la exporturi. Economiile care au implementat o strategie de promovare
a exporturilor, au înregistrat o creştere economică mai ridicată, în comparație cu acele țări care și-
au orientat strategia de substituire a importurilor; realizează o industrializare imediată şi o rată
ridicată a productivităţii. Acesta se datorează legăturii puternice existente între creşterea
exporturilor şi creşterea rezultatelor obţinute. Exportul se consideră un factor primordial al
creşterii economice, căci acesta asigură transferul de tehnologie şi permite extinderea pieţei de
desfacere, precum şi o concurenţă sporită.
2. Răspuns prompt la şocurile externe. Ţările care au întreprins măsuri drastice în
privința echilibrării în faţa şocurilor externe, au redus consumul în sectorul public, și nu au fost
nevoite să recurgă la împrumuturi externe de proporții mari. Acele țări carenu nu au ținut cont de
echilibrul sau au considerat că şocurile date, fiind o aberaţie temporară şi au continuat să mențină
consumul la un nivel normal prin intermediul împrumuturilor externe, acestea s-au confruntat cu
mari dificultăţi în ce privește efectuarea plăţilor aferente datoriei de stat externe contractate. În
concluzie putem spune că şocurile extene ar fi de droit tratate cu mare atenţie, ţările ar trebui să
răspundă imediat prin implimentarea unor măsurilor necesare, pentru a reduce consumul public şi
a importurilor cu scopul de a preîntâmpina urmările ulterioare ale unei situaţii de criză.
3. Investiţii prudente şi utilizarea eficientă a resurselor. Acele țări care și-au utilizat
în mod chibzuit împrumuturile externe contractate, preconizate modernizarii infrastructurii,
investiţii în resurse umane sau extinderii bazelor productive, au menținut datorie de stat externe,
în mărime acceptabilă. Totodată, rata investirii este strîns legată cu rata creşterii economice,
structura investiţiilor şi eficenţa utilizării resurselor sunt la fel niște factori importanţi. Acele

36
investiţii publice destinate finanţării intreprinderilor nerentabile şi cu pierderi s-au dovedit a fi
neproductive, cu mici excepţii.
4. Descentralizarea şi diversificarea producţiei. Investiţiile în capitalul uman şi
dezvoltarea capacităţii locale au fost elemente principale ce au contribuit la acesta. Acele țări care
au promovat o politică de descentralizare şi de diversificare a producţiei au obținut progrese
semnificative, În comparație cu cele care au efectuat un control excesiv asupra activităţii
economice şi au implimentat o singură structură a producţiei şi comerţului.
Majorarea soldului datoriei de stat externe, reprezintă o povară deosebit de grea,
îndeosebi pentru ţările în curs de dezvoltare, care a fost determinată atît de factori interni, cît şi
factori legaţi de conjunctura internaţională. Printre factorii interni se regăsesc: utilizarea
consumptivă a unor credite internaţionale, mai ales din raţiuni politice, plasarea unor investiţii
neproductive, care produc bunuri pe piața externă, ne competitive, și prin aceasta să conducă la
refacerea rezervelor internaţionale, a managementul defectuos al resurselor împrumutate de
către sistemul naţional.

2.3. Evoluția datoriei de stat interne a Republicii Moldova


Datoria de stat internă înglobează suma împrumuturilor acordate statului şi altor persoane
de drept public de către cetăţenii Republicii Moldova şi de persoane juridice care activează în ţară.
Datoria de stat internă poate fi privită drept o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului de
rambursare a împrumuturilor contractate în lei, de plată a dobânzilor, a câştigurilor şi a altor costuri
aferente.
Datoria de stat internă este determinată de:
- împrumuturile pe termen scurt, contractate de stat la Banca Naţională a Moldovei
destinate echilibrarii bugetului de stat, care urmează a fi rambursate pe parcursul anului, dacă
acestea nu se pot rambursa, atunci se prelungeşte termenul de rambursare;
- emisiunea de bonuri de tezaur, care urmează a fi rambursate din resurse bugetare până la
finele anului;
- plasarea de obligaţiuni de stat, cu termenul de scadenţă mai mare de un an, necesare
procurării resurselor băneşti pentru acoperirea deficitului bugetar anual.
Conform Tabelului A 3.3, la data de 31 decembrie 2014, mărimea datoriei de stat interne a
constituit 7 075,4 mil. lei, dintre care:
1) VMS emise pe piaţa primară 4 918,8 mil. lei (69,5%);
2) VMS convertite 2 063,4 mil. lei (29,2%);

37
3) VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare 93,1 mil. lei (1,3%).
Pe piața internă, Ministerul Finanţelor emite valori mobiliare de stat sub formă de: bonuri
de trezorerie și obligaţiuni de stat în moneda naţională.
Pentru plasare pe piaţa internă, valorile mobiliare de stat se emit în monedă naţională care
pot fi și indexate. Valoarea nominală şi dobînda valorii mobiliare de stat indexate este afișată în
momentul achitării la valoarea de referinţă a unei variabile. Variabila dată ar putea fi rata de
schimb a valutei străine, rata inflaţiei sau oricare altă variabilă sau indice, conform prevederilor
condiţiilor emisiunii. Valorile mobiliare de stat se emit în formă de înscriere în cont, emisiunea,
evidenţa, confirmarea dreptului de proprietate şi plata sumei şi a dobînzilor aferente se
efectuează prin intermediul sistemului de înscriere în cont.
În anul 1995, în Republica Moldova, a fost înființată pentru prima dată, piaţa valorilor
mobiliare de stat. De atunci, Ministerul Finanţelor, este cel care emite valorile mobiliare de stat,
în colaborare cu Banca Naţională a Moldovei. În decursul activității sale, ei au întreprins
următoarele:
 organizarea pieţei primare a valorilor mobiliare de stat pe principiul transparenţei şi a
unei concurenţe loiale a participanţilor pe piața primară;
 crearea unui sistem de dealeri primari întru asigurarea underwriting-ului, valorilor
mobiliare de stat şi a dezvoltării pieţei secundare a valorilor mobiliare de stat;
 asigurarea celui mai înalt nivelal securității şi siguranţei a înregistrării identităţii de
proprietate asupra valorilor mobiliare de stat în sistemul de înscrieri în conturi a valorilor
mobiliare, deţinut la Banca Naţională a Moldovei.
Ministerul Finanțelor atribuie la fiecare emisiune a valorilor mobiliare de stat, un număr
de înregistrare de stat, în conformitate cu cerinţele standardelor naţionale şi internaţionale.
Valorile mobiliare de stat se emit de către Ministerul Finanțelor :
 pe termen scurt (bonurile de trezorerie, emise cu scont şi răscumpărate la scadenţă
la valoarea lor nominală);
 pe termen lung (obligaţiunile de stat, emise cu o rată flotantă sau fixă a dobînzii).
Dobînda la obligaţiunile de stat se achită periodic. Obligaţiunile sse vînd cu scont, la preţul lor
nominal sau cu primă şi sînt răscumpărate la scadenţă la valoarea lor nominală.
Valorile Mobiliare de Stat, pe piaţa primară, sunt plasate de către Banca Naţională, în
calitate de agent fiscal al statutului, inițiind licitaţii, cu excepţia cazurilor cînd VMS urmează a fi
emise şi livrate în scopuri stabilite de lege sau prin subscriere, în conformitate cu condiţiile
determinate şi reglementate de către Ministerul Finanţelor în calitate de emitent. Aceste licitaţii

38
de vînzare a Valorilor Mobiliare de Stat, sunt exercitateconform unui grafic orientativ elaborat şi
aprobat trimestrial de către Ministerul Finanţelor în coordonare cu Banca Naţională.
Deci, datoria de stat internă, totalmente este reprezentată de plasarea valorilor mobiliare
de stat pe piaţa primară.
Analizată în dinamică, putem constata următoarea, că evoluția datoriei de stat internă a
cunoscut o majorarea a acesteea de-a lungul perioadei 2011-2014, înregistrînd o crestere la data
de 31 decembrie 2014 cu 399,6 mil. lei sau cu 6,0 p.p. în comparație cu situaţia de la finele
anului 2013, drept cauză a servit majorarea VMS emise pe piața primară.
În anul 2014 cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne au atins o valoare în
sumă de 377,7 mil. lei. Făcînd o comparație cu cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat
intrene executate în anul 2011, acestea au cunoscut o diminuare cu 100,8 mil. lei sau cu 26,7
p.p.
Tabelul 2. 11
Evoluţia datoriei de stat interne și ponderea acesteia în PIB, 2011-2014
Valoarea la preţul de cumpărare, (mil. lei) 2011 2012 2013 2014
VMS emise pe piața primară 3 256,0 3 816,1 4 426,1 4918,8
VMS convertite 2 213,4 2 063,4 2 063,4 2063,4
VMS emise pentru asigurarea stab. financiare 372,6 279,4 186,3 93,1
Total 5 841,9 6 158,9 6 675,8 7075,4
Ponderea datoriei de stat interne în PIB
VMS emise pe piața primară 4,0% 4,3% 4,5% 4,4%
VMS convertite 2,7% 2,3% 2,1% 1,9%
VMS emise pentru asigurarea stab. financiare 0,5% 0,3% 0,2% 0,1%
Total 7,1% 7,0% 6,7% 6,3%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 11.04.2015)
Comparativ cu cele aprobate pe anul 2013, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat
intrene în anul 2014 au înregistrat o majorare a acestora cu 71,3 mil. lei sau cu 23,3 p.p. Această
majorarea a cheltioelelor rezultă din majorarea ratei dobînzii la VMS emise pe piaţa primară.
Tabelul 2.12
Evoluţia și structura cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat interne, 2011-2014,
(mil. lei)
Valoarea la preţul de cumpărare 2011 2012 2013 2014
VMS emise pe piaţa primară 271,1 334,8 218,3 282,9
VMS convertite 207,4 155,0 88,1 94,7

39
VMS emise pentru asigurarea stab. financiare 0,007 0,03 0,02 0,02
Total 478,5 489,8 306,4 377,7
Ponderea cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat interne în total
VMS emise pe piaţa primară 56,7% 68,4% 71,2% 74,9%
VMS convertite 43,3% 31,6% 28,8% 25,1%
VMS emise pentru asigurarea stab. financiare 0,001 0,006% 0,008% 0,004
Total 100%
% 100% 100% 100%
%
Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 10.04.2015)
Graficul desfăşurării licitaţiilor de vînzare a VMS se prezintă la Banca Naţională cu 5
zile calendaristice pînă la începutul trimestrului următor celui gestionar şi se publică pe pagina
web oficială a Ministerului Finanţelor şi Băncii Naţionale înainte de a începe trimestrul pentru
care este valabil. Ministerul Finanţelor poate să modifice volumul emisiunii şi termenul de
circulaţie a VMS anunţate iniţial în graficul desfăşurării licitaţiilor de plasare a VMS prin
intermediul comunicatelor oficiale de plasare a VMS. Calendarul desfăşurării licitaţiilor de
vînzare a valorilor mobiliare de stat în formă de înscrieri în conturi pentru trimestrul IV al anului
2014, îl putem vedea în Tabelul A 2.2.
Și numai în cazuri excepţionale, Ministerul Finanţelor poate desfăşura licitaţii
suplimentare de plasare a VMS în conformitate cu limitele prevăzute de Legea bugetului de stat
pentru anul dat.
În perioada anilor 2011-2014. pe piaţa primară au fost emise 5 tipuri de VMS:
 Bonuri de trezorerie cu maturitatea de 91 de zile;
 Bonuri de trezorerie cu maturitatea de 182 de zile;
 Bonuri de trezorerie cu maturitatea de 364 de zile;
 Obligaţiuni de stat cu maturitatea de 2 ani;
 Obligaţiuni de stat cu maturitatea de 3 ani.
Ponderea cărora în structura emisiunii Valorilor Mobiliare de Stat pe piața primară, este
reprezentată în figura 2.7.

40
43.5
45 42.2
40 36 42.8
42.5
35 32.6
30
25 28.3 28
18.2 22.2 30.4
20 24.6
15
10
5 0.7 1.6
0 1.3 1.7
2011 0.9
0 1.2 1.3
2012
2013
2014

Bonuri de trezorerie 91 zile Bonuri de trezorerie 182 zile Bonuri de trezorerie 364 zile
Obligaţiuni de stat 2 ani Obligaţiuni de stat prin subscriere

Figura: 2.7. Structura emisiunii VMS pe piața primară, (%)


Sursa: „Raportul privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi
recreditării de stat pe anul 2014” , www.mf.gov.md (citat 10.04.2015)
De-a lungul anului 2014, Ministerul Finanţelor a plasat pe piaţa primară, valori mobiliare
de stat în sumă de 8666,0 mil. lei, cu scopul de a fi vîndute. Însă cererea la VMS a constituit
13025,7 mil. lei, fiind superioară ofertei de 1,5 ori sau cu 4 359,7 mil. lei.
Drept urmare, s-au vîndut valori mobiliare de stat la preţul de cumpărare în mărime de 8200,7
mil. lei, cu 759,6 mil. lei mai mare decît volumul de valori mobiliare de stat comercializate în
perioada anului 2013.
„În vederea realizării obiectivului specific de dezvoltare a pieţei interne a VMS din cadrul
Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015¬2017) ”, pe parcursul anului
2014 a continuat modificarea treptată a structurii VMS cu scadenţa de pînă la un an emise pe piaţa
primară, precum şi au fost lansate în circulaţie Obligaţiuni de stat cu dobînda fixă pe termen de 3
ani. Astfel, în anul 2014 Ministerul Finanţelor a majorat volumul ofertei de bonuri de trezorerie
cu scadenţa 182 şi 364 zile, de la 69,0 mil. lei pînă la 75,0 mil. lei şi de la 47,0 mil. lei pînă la 56,0
mil. lei respectiv.”7
În urma măsurilor întreprinse de către Ministerul Finanțelor, s-a micșorat ponderea
bonurilor de trezorerie cu scadenţa 91 zile în totalul valorilor mobiliare de stat comercializate, de
la 28,3% la 24,6%, tot odată s-a majorat ponderea bonurilor de trezorerie cu scadenţa 364 zile în
comparatie cu perioada anul 2013 cu 2,4 p.p., ajungînd în 2014 la 30%.

7
http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/Datoria%20Publica/Raport%20dat%20sect%20publ
%202014.pdf (citat 20.04.2015)

41
Acele venituri obţinute de la plasarea valorilor mobiliare de stat în sumă ce depăşeşte
valoarea nominală a acestora, precum şi veniturile ce au fost obţinute de la răscumpărarea
valorilor mobiliare de stat la un preţ mai mic decît preţul de vînzare la plasare, făra de precădere
se trec la micşorarea cheltuielilor efective pentru deservirea datoriei de stat interne în anul bugetar
respectiv.
În Republica Moldova, valorile mobiliare de stat sunt răscumpărate conform condițiilor de
emisiune a acestora şi conform actelor normative elaborate în temeiul prezentei legi. Odată ce se
răscumpără obligaţiile care provin din emisiunea valorilor mobiliare de stat, se sting.
Conform prezentei legi, dacă data la care urmează să se efectueze una din plăţile aferente
valorii mobiliare de stat este o zi nelucrătoare, atunci plata se va efectua în prima zi lucrătoare
imediat următoare, fără dobîndă suplimentară. Ministerul Finanţelor este în drept să răscumpere
valoarea mobiliară de stat înainte de scadenţă, cu condiția că aceasta este stipulat în condiţiile
emisiunii valorii mobiliare de stat.
Înconformitate cu prevederile legii nr.419-XVI din 22.12.2006 cu privire la datoria
sectorului public, garanţiile de stat, și recreditarea de stat, valorile mobiliare de stat se
rambursează potrivit condiţilor legale de emisiune, iar la data rambursării obligaţiile statului se
sting. Prin rambursarea de valori mobiliare de stat se subînțelege restituirea sumelor împrumutate,
s-au cu alte cuvinte spus, răscumpărarea titlurilor de credit de la deţinătorii lor. Statul îşi asumă
obligaţia de a rambursa doar împrumuturile la termen.
Se cunosc mai multe metode de rambursare sau de reducere a dotoriei de stat interne.
Printre principalele surse de rambursare a datoriei de stat interne, se numară: fondul special de
amortizare, resurse bugetare, excedente bugetare, când acestea există, împrumuturile pentru
refinanţarea datoriei de stat interne, surse ale contului general al Trezoreriei Statului și alte surse
prevăzute de actele normative în vigoare. Privind sub aspectul modului de rambursare a datoriei
de stat interne, cunoaștem împrumuturi ce se restituie integral la o singură scadenţă şi
împrumuturi care se restituie eşalonat într-o anumită perioadă.
Împrumuturile ce sunt contractate de stat, pot fi stinse drept urmare a incapacităţii de
plată, sau a deprecierii monetare, și nu ăn ultimul rind a respingerii obligaţiilor financiare
asumate de stat. Într-o incapacitatea de plată, statul poate intra în urma: pirderii războiului, a unei
crizei economice şi financiare, a unei politici economice, sociale, financiare şi valutare
inadecvate.
Împrumuturile se amortizează prin următoarele căi:
 stabilirea şi plata anuităţilor;
 trageri la sorţi;

42
 răscumpărări la bursă.
Aceste nu sunt căi standarte de amortizare a împrumutului, pentru toate țările, unele state
debitoare pot folosi şi alte căi de amortizare a datoriei publice.
Însă statul poate folosi și anumite procedee cu scopul de a nu-și onora obligațiile asumate
anterior, cum ar fi:
 bancruta propriu-zisă, ce constituie un procedeu arbitrar prin care statul
anulează în parte sau total datoriile sale, nu mai recunoaşte datoriile
anterioare;
 concordatul, care este o convenţie între stat şi creditorii săi, prin intermediul
careea se reduc capitalul împrumutat şi, eventual, dobânzile aferente;
 sistemul „funding“, conform caruia se capitalizează dobânzile şi se remit noi
titluri deţinătorilor;
 conversiunea - operaţiunea financiară prin care se schimbă condiţiile iniţiale
ale împrumutului de stat.
Deprecierea monetară servește drept un instrument eficient, folosit pentru micșorarea şi
stingerea datoriei de stat interne, căci statul ramburseaza suma împrumutului la valoare nominală
la care se stabilește dobinda, și oarecare depreciere a monedei naționale, este doar in folosul
statului. Deprecierea, inflaţia monetară sunt acele instrumente care pot diminua şi chiar de a
desfiinţa datoria de stat internă.

43
Capitolul III. PARTICULARITĂȚILE MANAGEMENTULUI DATORIEI
DE STAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Managementul datoriei de stat al Republicii Moldova în documente de


politici
Republica Moldova a avut mari greutăţi în a se desprinde de trecutul ei politic şi
economic. Odată cu proclamarea independenței, Republica Moldova a putut să realizeze şi
continuă să realizeze la momentul actual, reforme riguroase în gestionarea finanţelor publice.
Acele eforturi care au fost depuse în cadrul planurilor de acţiune pentru punerea pe roate a
strategiilor naţionale de dezvoltare.
Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” în mare parte
se bazează pe descrierea amănunțită a structurii portofoliului datoriei de stat şi a tuturor
factorilor de risc a acesteea. La baza elaborării prognozelor ce ține de mărimea datoriei de stat, și
nu în ultimul rînd a strategiilor alternative de management a datoriei de stat pe termen mediu, s-
au utilizat proiecţii macroeconomice de bază, furnizate de către Ministerul Economiei şi
coordonate prin intermediul Fondului Monetar Internaţional
Astfel, în urma elaborării acestei Strategii, în perioada analizată 2015-2017, necesităţile
de finanţare ale bugetului de stat, preponderant se vor acoperi din surse externe, aproximativ
85% anual. Ce ține de împrumuturile de stat externe, se vor obţine în proporţie de 90%, de la
creditorii multilaterali. Finanţarea internă netă în dinamică o să tindă să fie constantă în perioada
de referinţă, instrumentele principale fiind valorile mobiliare de stat emise prin licitaţii.
Datoria de stat în total PIB, pentru perioada anului 2017, conform programului
„managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” se va menţine la nivelul de

44
23,6%, fără de a înregistra oscilaţii semnificative în comparașie cu valoarea înregistrată la finele
anului 2014. Și deasemenea se prognozeză ca sumele destinate serviciului datoriei de stat să se
micșoreze în perioada 2015-2017.
Programul „managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” este determinat
de situaţia geopolitică a regiunii date, efectul cărora poate avea impact direct asupra economiei şi
a condiţiilor pieţei locale. Drept obiectiv fundamental, expus in programul dat este: finanţarea
acelor măsuri prevăzute în cadrul bugetul de stat cu un minim de cheltuieli pe termen mediu şi
lung şi la un nivel optim de risc. Se cunoaște că managementul datoriei de stat este un proces
continuu, documentul dat urnmează a fi revăzut, și actualizat în fiecare an în urma noilor tendinţe
macroeconomice, cît și de necesitățile de finanţare. Drept prim obiectiv al programului
„managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” este dezvoltarea pieţei valorilor
mobiliare de stat. Deci, pentru a extinde maturitatea valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară,
în perioada anilor 2015-2017, treptat se va modifica structura emisiunii instrumentelor existente.
Pe termen mediu de 3 ani se stabilește obiectivul fundamental ce se referă la portofoliul
datoriei de stat. În conformitate cu prevederile legii nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu
privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, datoria de stat reprezintă
„obligaţiile contractuale pecuniare curente şi scadente ale statului şi dobînzile datorate şi
neonorate, apărute din calitatea statului de debitor sau fidejusor, fiind contractate, în numele
Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în monedă naţională
sau în valută străină”8.
Adăugător, pentru atingerea obiectivului fundamental au fost implimentate unele
obiective specifice de gestionare a datoriei de stat în perioada 2015-2017:
 limitarea extinderii garanţiilor de stat la cazurile care promovează proiectele prioritare
pentru economia naţională, cu condiţia că toate cerinţele legii sînt realizate;
 diminuarea datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei;
 dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat.
Întru realizarea obiectivelor propuse, Ministerul Finanţelor va întreprinde următoarele
acţiuni:
1. Monitorizarea sustenabilitătii datoriei de stat
Luînd în considerație că indicatorii datoriei de stat la niveluri sustenabile, ei nu depind
direct de procesul de administrare a datoriei de stat, rezultă că acțiunea data propusă de către
Ministerul Finanțelor va avea drept scop, monitorizarea detailată a tendinţelor indicatorilor
principali ce țin de datoria de stat. Dacă dinamica acestor indicatori vor depăși limitele
8
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=2E3908C4:965D5554 (citat 19.03.2015)

45
acceptabile, și nu vor fi avertizate la timp autoritățile, ar putea avea un impact negativ asupra
stabilităţii macroeconomice naţionale.
2. Menţinerea costurilor asociate datoriei de stat pe termen mediu şi lung la nivel un
acceptabil
În Republica Moldova, în iulie 2011 s-au schimbat condiţiile de creditare a
împrumuturilor ce urmează a fi contractate de la Banca Mondială prin intermediul Asociaţiei
Internaţionale de Dezvoltare la „Blend terms”, ceea ce admite o maturitate a împrumuturilor de
25 de ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani şi cu o rată cumulativă a dobînzii de 2,0%. Modificare
data a condiţiilor de creditare va avea drept urmare majorarea pe termen mediu a costurilor
aferente deservirii datoriei de stat externe.
Pentru a menține costurile aferente datoriei de stat la un nivel satisfăcător, în conformitate
cu planificarea bugetară, precum şi conform situaţiei de pe piaţa financiară, se vor întreprinde
următoarele activităţi:
1) selectarea optimă a instrumentelor datoriei de stat, care poate să permită identificarea
condițiilor celor mai favorabile ale împrumuturilor, suma, maturitatea, tipul ratei de dobîndă,
moneda etc.;
2) întreprinderea eforturilor în scopul dezvoltării pieței financiare interne eficiente şi lichide,
conform condițiilor specifice de piaţă, contribuind la extinderea constantă a curbei veniturilor,
înregistrînd un efect pozitiv asupra deservirii datoriei de stat.
3. Optimizarea riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat
Acțiunea dată întruchipează toate eforturile depuse întru formarea structurii datoriei de
stat, avînd drept scop optimizarea costurilor şi a riscurilor, împreună cu asimetria valutară,
efectele negative ale fluctuaţiei ratelor de dobîndă şi ale refinanţării.
Acțiunea dată se va orienta pe următoarele direcţii:
1) optimizarea riscurilor financiare:
a) optimizarea riscului de refinanţare pentru datoria de stat se realizează prin intermediul
contractării împrumuturilor pe un termen mediu şi lung, se i-a în considerație și
raportul de eficienţă cost/risc.În deosebi De asemenea, se va monitoriza sumele
destinate deservirii datoriei de stat ce urmează a fi distribuite cît mai uniform, prin
intermediul stabilirii scadenţelor împrumuturilor noi, în așa mod ca să se evite
formarea de vîrfuri de plată în unele perioade;
b) optimizarea riscului valutar prin înregistrarea eforturilor depuse, cu scopul de a
majora ponderea datoriei de stat în monedă naţională în total datoriei de stat, precum
şi prin intermediul diversificarii valutelor străine care sunt component a datoriei de

46
stat externe şi evitarea deţinerii a unei ponderi majoritare în portofoliul datoriei de stat
externe, de către o anumită valută străină;
c) optimizarea riscului aferent creşterii ratelor de dobîndă se realizează menţinînd
ponderea majoritară a datoriei cu rata dobînzii fixă în totalul datoriei de stat. Aceasta
va reduce considerent incertitudinea cu privire la efortul bugetar anual necesar
efectuării plăţilor de dobînzi pentru segmentul de datorie de stat purtătoare de rată
flotantă;

2) optimizarea riscului de credit,


Prin optimizarea riscului de credit se are în vedere reducerea riscului bugetar care a fost
provocat de posibila activare a garanţiilor de stat. Riscul efectuării de Ministerul Finanţelor, în
calitate de garant, a acelor plăţi acordate din bugetul de stat se va diminua datorită rambursării
integrale, a celor prognozate de beneficiarii garantaţi, a împrumuturilor garantate de stat pînă în
anul 2014 inclusiv, precum și de prevederile Legii nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire
la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, conform căreia acordarea garanţiilor
de stat se fac numai pentru proiectele prioritare destinate economiei naţionale.
3) optimizarea riscului operaţional, ţinîndu-se cont de următoarele:
a) implementarea sistemelor de control intern adecvate, precum şi modernizarea
sistemelor informaţionale actuale de înregistrare şi monitorizare a datoriei de stat;
b) asigurarea existenţei unor descrieri detaliate a procedurilor de înregistrare şi validare
a datelor datoriei de stat. Un aspect important este accesul la sistemele de înregistrare
a datoriei de stat precum și a păstrării copiilor datelor din sistemele informaţionale
într-o sigură locaţie, ce ar permite continuitatea activităţilor în caz de evenimente
neprevăzute;
c) activitatea personalului, la concret, separarea activităţilor pentru unele funcţii-cheie şi
îmbunătăţirea a capacităţilor resurselor umane.
Tabelul 3.1
Parametrii de risc şi sustenabilitate aferenţi datoriei de stat
Parametri de risc pentru perioada 2015-2017 Valoarea
Ponderea datoriei de stat scadentă în decurs de un an în totalul datoriei de stat < 35%
Ponderea datoriei de stat interne în totalul datoriei de stat > 20%
Ponderea datoriei de stat într-o anumită valută străină în totalul datoriei de stat < 50%
Ponderea datoriei de stat cu rata dobînzii fixă în totalul datoriei de stat > 50%

47
Parametri de sustenabilitate pentru perioada 2015-2017
Ponderea serviciului datoriei de stat în veniturile pe componenta de bază a < 22%
bugetului de stat
Ponderea datoriei de stat şi a unităţilor administrativ-teritoriale în PIB < 60%
Sursa: Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)”,
www.mf.gov.md (citat 13.04.2015)
Pentru o monitorizare permanentă a riscurilor şi prevenirea expunerii majore a
portofoliului datoriei de stat faţă de anumite tipuri de risc, s-au stabilit parametri de risc ce reiesă
din structura curentă a portofoliului datoriei de stat. În dependență de evoluţia acestora, structura
portofoliului datoriei de stat rezultă a fi ajustată prin intermediul instrumentelor relevante. Se
pemit unele devieri mici de la limitele propuse, doar în cazul în care aceasta nu provoacă riscuri
financiare adiţionale.
Pe lîngă acești parametri de risc se mai monitorizeză și doi indicatori ce măsoară
sustenabilitate datoriei de stat, şi anume:
1) ponderea serviciului datoriei de stat în veniturile pe componenta de bază a bugetului de
stat. Indiicatorul dat a fost stabilit în baza metodologiei recomandate în Cadrul sustenabilităţii
datoriei pentru ţările cu venituri mici;
2) ponderea datoriei de stat şi a unităţilor administrativ-teritoriale în PIB. Nivelul
indicatorului dat este stabilit în Tratatul de la Maastricht, drept un criteriu care trebuie să-l
respecte statele membre ale Uniunii Europene.
4. Dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat
Obiectivul strategic pe termen lung al Ministerului Finanţelor, ramîne a fi dezvoltarea
pieţei interne a valorilor mobiliare de stat. Astfel se întreprind următoarele:
a) extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară;

b) consolidarea comunicării cu participanţii pe piaţă;

c) restructurarea sistemului de dealeri primari;

d) asigurarea transparenţei şi previzibilităţii pieţei valorilor mobiliare de stat.


Pentru a fi consolidată şi extinsă curba de randament pe piaţa internă a valorilor mobiliare
de stat, în perioada anilor 2015-2017 se va modifica treptat structura emisiunii instrumentelor
existente, acordînd preferinţă acelor instrumente cu un termen mai lung de circulaţie.
Deasemenea seașteaptă sporirea volumului ofertei de bonuri de trezorerie cu scadenţa de 182 de
zile şi a celor cu scadenţa de 364 de zile, precum şi a obligaţiunilor de stat cu dobîndă fixă pe

48
termen de 3 ani. Pe termen mediu deasemenea se așteaptă o examinare a oportunității lansării
unor noi instrumente de datorie, precum ar fi obligaţiunile de stat indexate la rata inflaţiei.
Pentru asigurarea unei cereri stabile pentru valorile mobiliare de stat, şi extinderea
maturităţii emisiunilor, diversificarea bazei de investitori prezintă o importanţă deosebită. Deci
pentru consolidarea comunicării cu participanţii pe piaţă, acţiunile Ministerului Finanţelor şi
Băncii Naţionale a Moldovei se vor referi la menţinerea permanent a unui dialog cu investitorii şi
participanţii pe piaţa valorilor mobiliare de stat, vor viza la organizarea reuniunilor periodice cu
aceştia, pentru a asigura transparenţa şi previzibilităţii modului de contractare şi administrare a
datoriei de stat interne, precum și evaluarea cu regularitate a necesităţilor investiţionale la nivelul
pieţei, cît şi aşteptările referitoare la condiţiile de piaţă.
Deasemena pe termen mediu se preconizează a se examina şi oportunitatea restructurării
sistemului de dealeri primari, cu scopul de a-l perfecționa , de a-l face mai eficient şi competitiv,
în vederea dezvoltării pieţei valorilor mobiliare de stat.

3.2. Particularitățile gestiunii datoriei publice în UE și SUA. Analiza


comparativă
Datoria publică pentru prima dată apare în orașele italiene din secolul al XIII-lea, în
Veneția și Florența, unde împrumuturile erau contractate în numele orașului, dar nu în numele
liderilor săi. La momentul actual, datoria publică a tuturor țărilor, constituie circa
55,972,743,770,842 dolari SUA, și continuă să crească cu pași enormi.

49
Figura: 3.1. Harata țărilor cu cea mai mare și cea mai mica datorie publică, 2014
Sursa: http://science-economique.com/concepts-economiques/finance/deficit-dette/compteur-de-
la-dette-publique-mondiale-et-par-pays-692 (citat 22.03.2015)
Majorarea datoriei publice în marea majoritate a statelor, este cauzată atît de factori
economici, cât şi sociali, politici sau militari. Printre cele mai importante cauze menţionate în
literatura de specialitate necesită a fi menţionate următoarele: „finanţarea conflictelor militare,
adoptarea unor politici de stimulare a cererii agregate de inspiraţie Keynesistă, finanţarea
politicilor sociale ale Statului Providenţă, creşterea deficitelor bugetare şi a deficitelor din
structura balanţei de plăţi externe ca urmare a inflaţiei sau recesiunii economice.” 9 „Diversele
şocuri înregistrate în economia mondială, de la şocurile petroliere, la fluctuaţiile principalelor
valute utilizate pe piaţa internţională, au contribuit semnificativ la creşterea problemelor legate
de gestionarea datoriei publice a statelor. Totodată, ritmul susţinut de creştere a participării
economiilor la schimburile internaţionale de bunuri şi servicii, care s-a menţinut în medie peste
ritmul de acumulare a lichidităţilor internaţionale a statelor a condus la creşterea datoriei
externe.”10
În urma unui proces de îndatorare externă și a unei strategii de dezvoltare, cîteva ţări din
Asia, au putu să înregistreze o creştere rapidă, ca efect, s-a îmbunătăţit standardul de viaţă al
populaţiei. Țările date au promovat politica unică de industrializare eficientă, combinată cu un
management al îndatorării externe, prin aceasta ei au putut să evite o criză a datoriilor publice,
comparative cu alte ţări, în special din Africa şi America Latină.
Actualmente Uniunea Europeana se confrunta cu două fenomene majore, care afectează
într-o bună parte economia:
 majorarea datoriei publice;
 deficitul public a țărilor membre a Uniunii Europene.

9
D.I. Trotman- Dickenson, Economics of the public sector, Ed. MacMillan, London, 1996, pag.293;
10
Gheorghe Ciobanu (coord.) Tranzacţii Economice Internaţionale, Cluj-Napoca, 2004, pag. 30

50
Figura: 3.2. Harta țărilor cu cea mai mare și cea mai mica ponderea a datoriei
publice în total PIB, 2014
Sursa: http://www.tradingeconomics.com/country-list/government-debt-to-gdp (citat 18.03.2015)
La finele anului 2014, datoria a celor 28 țări membre a Uniunii Europene, a constituit
86,6% din total PIB. În zona euro, situația este un pic mai dificilă, ponderea datorie în total PIB,
atinge pragul de 92,1%. Analizată în dinamică, datoria publică a crescut cu 1,3 puncte
procentuale pe teritoriul Uniunii Europene și cu 1 punct procentual în zona euro, față de perioada
anului 2013. Nu bucură faptul, dar aceasta este, începînd cu anul 2010 pînă în prezent, nivelul
datoriei publice în raport cu PIB a crescut puternic în multe țări europene, ca urmare a fost ,
majorarea ratelor dobînzii pe termen lung, figura 3.3

51
Figura: 3.3. Dinamica ratelor dobînzii pe termen lung, a țărilor membre UE
Sursa: Calculele Comisiei Europene și Banca Centrală Europeană pe baza datelor Eurostat,
http://sdw.ecb.europa.eu (citat 10.04.2015)
Individual, șase țări membre a Uniunii Europene au înregistrat un nivel ridicat al datoriei
publice în raport cu PIB-ul, precum sunt: Grecia (176%), Italia (131,8%), Portugalia (131,4%),
Irlanda (114,8%), Belgia (108,2 %) și Cipru (104,7%).
Nu toate țările membre a Uniunii Europene au înregistrat o mărime a datoriei publice mai
mare ca PIB-ul. În schimb, 12 din 28 țări membre, rămîn sub pragul de 60% din PIB, stabilit prin
Pactul de stabilitate și creștere. Cele mai scăzute niveluri ale datoriei publice se regăsesc în
Estonia (10,5%), Luxemburg (22,9%), Bulgaria (23,6%) și România (38,1%).
Analizînd Tabelul A 1.1, cele mai mari creșteri a datoriei publice în raport cu PIB, a
țărilor membre a Uniunii Europene, au fost înregistrate în Slovenia cu 16,8 p.p., Croația cu 7,3
p.p. și Bulgaria cu 6,6 p.p., a anului 2014, în comparație cu finele anului 2013.
Cele mai mari scăderi a datoriei publice în raport cu PIB, a țărilor membre a Uniunii
Europene, au fost înregistrate în Irlanda, care a putut diminua datoria publică cu 9.4 p.p. din PIB,
nu este de mirare faptul dat, ținînduse cont de creșterea economică în Polonia, ce a înregistrat o
diminuare a datorie publice cu 8.0 p.p. și Luxemburg cu 5.0 p.p., din total PIB.

52
Figura: 3.4. Evoluția datoriei publice în PIB, a zonei euro, (%)
Sursa: Calculele Comisiei Europene și Banca Centrală Europeană pe baza datelor Eurostat,
http://sdw.ecb.europa.eu (citat 10.04.2015)
De menționat este faptul că creșterea bruscă a datoriei publice, paradoxal a redus
substanțial deficitul public, ce este caracteristic majorităților țărilor Europei.
Creșterea semnificativă a deficitului bugetar și a datoriei publice duce la apariția crizei
finanțelor publice. Chiar și de se întreprind măsuri radicale pentru a le diminua, echilibrul
bugetar nu este determinat în mod essential de stabilitatea macroeconomică, ci estenecesar ca
statul să reglementeze toate procesele economice pentru a evita criza finanțelor publice.
Țările din America de Sud cu precădere, sunt acele state care au promovat strategia de
substituire a importurilor, care au avut un impact puternic asupra crizei datoriilor externe.
Aplicînd această strategie pe un termen mediu şi termen lung, ţările date au încercat să treacă
peste cercul vicios format al subdezvoltării, care a fost cauzat de tendinţele divergente ale
preţurilor mondiale la produsele manufacturate şi cele primare.
Datoria publică din SUA, ca pondere in PIB a început a crește în urma războaielor și a
recesiunilor, ca mai apoi, incetul cu incetul să scadă.
Datoria sectorului public, ca pondere în total PIB, a atins punctul culminant de 113% din
PIB după al doilea război mondial în 1945, dar apoi a căzut în următorii 35 ani.
Actualmente, la data de 6 martie 2015, datoria publică a Statelor Unite ale Americii a
ajuns la cifra de 13080 miliarde dolari, dintre care 6100 miliarde dolari sau aproximativ 47% din
datoria publică este deținută de investitorii străini, printer care: China și Japonia cu 1300
miliarde dolari și 1200 miliarde dolari, respectiv.

53
Din septembrie 2014, China este titularul unic al datoriei publice din SUA, cu 21% din
totalul titlurilor de trezorerie americane străine deținute (10% din datoria publică totală SUA).

Figura: 3.5. Ponderea datorie publice în PIB, a SUA în comparatie cu Republica Moldova,
(%)
Sursa: http://www.tradingeconomics.com/united-states/government-debt-to-gdp
(citat 13.04.2015)
Datoria publică a Statele Unite ale Americii este adesea exprimată ca un raport al datoriei
publice la Produsul Intern Brut. Raportul dintre datoria publică și PIB poate scădea ca urmare
creșterii PIB și a inflației. Datoria publică ar putea fi redusă prin creșterea rezervelor minime
obligatorii bancare. Nici experiența, nici teoria economică, nu poate indica în mod clar pragul de
la care datoria publică începe să pună în pericol prosperitatea și stabilitatea economică.
Conform calculelor efectuate de către Ministerului Finanţelor Publice a României,
constatăm că Romania va împrumuta 428 de euro în fiecare secudă din 2014, cu 11% mai puţin
decât în 2013, 82 de euro reprezentând dobânzile şi comisioanele plătite de stat pentru
împrumuturile prin care va fi finanţată datoria publică. Pentru anul 2014, Romania a împrumutat
circa 60,1 miliarde de lei, echivalentul a 13,5 miliarde de euro, sumă suficientă pentru a plăti
pensiile pe un an şi trei luni.
Datoria publică a România a atins nivelul de 38,7% din PIB, respectiv 242 de miliarde de
lei, circa 54,7 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,4190 lei/euro, in perioada lunei octombrie
a anului 2013. Dacă e să analizăm, evoluția datoriei guvernamentale a României, observăm un
salt semnificativ în 2009, când s-a majorat cu aproape 10 puncte procentuale, de la 13,4% din
PIB cu un an înainte, la 23,6%. Deficitul bugetar, respectiv diferenţa dintre veniturile bugetului
şi cheltuielile statului, a urcat la 9% din PIB, de la 5,7% cu un an înainte, respectiv 2,9% în 2007.

54
Situaţia economică s-a deteriorate în urma crizei, deaceea autorităţile solicitat un
împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca
Mondială (BM) în sumă de circa 20 de miliarde de euro, pentru a putea asigura finanţarea
deficitului bugetar şi a datoriei publice. Nu toată suma a fost folosita pentru acoperirea
deficitului si a datoriei publice, o parte din suma data, 9,7 miliarde de euro, au ajuns la Banca
Naţională a României (BNR) cu scopul de a menține stabilitatea leului. În afară de
împrumuturile de la partenerii financiari internaţionali, România se mai împrumută prin emisiuni
de titluri de stat, cumpărate pe piaţa locală în special de către bănci.
România preconizează să finanţeze o parte din datoria publică, respectiv împrumuturile
care ajung la scadenţă, în fiecare an. Acestea fiind înlocuite cu alte împrumuturi. În 2012,
necesarul de finanţare a atins pragul de 14,4 miliarde de euro, pe cînd la finele anului 2013, suma
a crescut cu 6,2% ajungând la 15,3 miliarde de euro.
Împrumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI, CE şi BM este plătit pe de o parte de
BNR, din rezerva valutară a României, ceea ce slăbeşte poziţia valutară a Băncii Naţionale, însă
nu afectează bugetul de stat, şi pe de alta de MFP, din Trezorerie.
În anul 2014, Guvernul a fost nevoit să achite o sumă similară, 1,186 miliarde de euro,
din suma împrumutată de la partenerii internaţionali. 
În urma împrumuturilor contractate, România va rambursa, suma împrumutată de la FMI,
începând cu 2016, iar de la CE începând cu 2020. Ultimii bani din acest pachet financiar se vor
îndrepta către BM în perioada 2022-2023.
Reeșind din datele prezentate în raportul privind datoria publică a Ministerului Finanțelor
Publice a României, putem constata că din fiecare 100 de lei colectaţi din impozite, taxe şi alte
venituri, 10 lei vor fi cheltuiţi pentru a plăti costurile împrumuturilor contractate de stat. Banii
aferenţi plăţii dobânzilor este undeva de cinci ori mai mare decât suma alocată de guvern în
perioada anului 2014, pentru cheltuielile de capital, respectiv investiţiile finanţate din surse
proprii.
„Există un cerc vicios al sărăciei:
ţările sărace nu pot să acumuleze pentru că sunt sărace
şi rămîn sărace pentru că nu pot să acumuleze"
(Ragnar Nurske)

55
CONCLUZII
Construirea succesivă a unei economii de piaţă, nu a fost un proces uşor pentru Republica
Moldova, dificultăţile nu au întirziat să apară, încetinind procesul tranziţiei, schimbările
structurale în cadrul economiei şi, ulterior, alinierea acestora la standardele europene.
În urma analizei şi cercetărilor efectuate au fost evidenţiate, concretizate şi fundamentate
conceptele de bază şi teoriile tradiţionale macroeconomice ale datoriei publice, indicatorii de
măsurare a gradului de îndatorare a țării, precum şi acei indicatori care caracterizează efortul
financiar anual reclamat de datoria publică, aplicabile în procesul gestiunii datoriei publice
autohtone.
Societatea din Republica Moldova se află astăzi la limita supravieţuirii, ajungînd să-şi
consume resursele de viitor (financiare, materiale şi umane) pe care, în mod firesc, o societate le
direcţionează pentru dezvoltare.
Înglodată în mlaştina datoriei publice şi a deficitelor bugetare enorme, economia
Republicii Moldova va trebui să lucreze în următorii zeci de ani în favoarea creditorilor. Ca efect
a unei datorii publice cornice, putem enumăra următoarele: creşterea ratei inflaţiei, criza
valutară, dificultăţi la finanţarea deficitului bugetar şi multe alte fenomene nedorite ce
influenţează negativ procesul de stabilizare macroeconomică şi al întregului progres economic.
Cel mai important lucru este, stabilirea de către țară, a unui nivel optim de îndatorare pe
care respectiva economie îl poate suporta. De aceea este necesar ca datoria de sta externă și
internă, să fie contractată în strictă concordanţă cu necesităţile acestei economii, ce ține
împrumuturile, s-ar fi de droit să se țină cont de capacităţile de rambursare ale acesteia, pentru a
evita declanşarea unei crize de lichiditate sau solvabilitate. De-a lungul anilor 2011-2014,
împrumuturile de stat au ocupat ponderea majoritară în structura datoriei de stat externe. Soldul
acestora înregistrînd o majorare cu 22.4 p.p. în anul 2014, comparativ cu perioada similară a
anului 2013.
Reeșind din cele spuse mai sus, putem menționa că: gradul de îndatorare a Republicii
Moldova, nu a depăşit limitele standard pentru diferite categorii de indicatori, nici chiar atunci
cînd erau și momente de vârf ale serviciului datoriei de stat, înregistrîndu-se o creștere lentă a
acesteia de la an la an.
O creștere a datoriei publice cu 14,6 p.p.în anul 2014, sau cu 4670,8 mil. lei față de
perioda precedentă, într-o mare măsură depinde de instabilitatea de pe pieţele financiare
internationale, ca urmare a diminuării fondurilor externe disponibile, pe fondul unor ieşiri de
capital, deaceea s-a apelat la un volum mai mare de resurse financiare împrumutate pe piaţa

56
internă, adică emisiunea valorilor mobiliare de stat, majorîndu-se costurile serviciului datoriei de
stat interne.
O nouă agravare a situației economice din Uniunea Europeană care a fost cauzată de
criza datoriilor suverane ar putea duce la implimentarea unei serii de consecințe negative asupra
economiei Republicii Moldova, în pofida dependenței comerciale și financiare a țării noastre de
Uniunea Europeană. Diminuarea influxurilor de valută în urma reducerii exporturilor, a
remitențelor și a investițiilor, totodată, o depreciere a monedei euro față de leul moldovenesc va
eroda competitivitatea exporturilor moldovenești în Uniunea Europeană și va majora povara
datoriei de stat externe a țării noastre.
Astfel din cele menţionate anterior, privind managementul datoriei publice, se
concluzionează următoarele:
1. În urma analizei şi cercetărilor efectuate s-au evidenţiat, concretizat și fundamentat
conceptele de bază şi teoriile tradiţionale macroeconomice ale datoriei publice, au fost calculați
indicatorii de măsurare a gradului de îndatorare a ţării;
2. Evoluția datoriei de stat internă a cunoscut o majorarea a acesteea de-a lungul perioadei
2011-2014, înregistrînd o crestere la data de 31 decembrie 2014 cu 399,6 mil. lei sau cu 6,0 p.p.
în comparație cu situaţia de la finele anului 2013, drept cauză a servit majorarea VMS emise pe
piața primară;
3. Soldul datoriei de stat externe exprimat în valută națională, înregistrează o crestere a
acesteea cu 7003,6 mil. lei sau cu 52,3 p.p., de la finele anului 2011 pină la data de 31
decembrie 2014. Această evoluţie a fost cauzată de deprecierea monedei naționale faţă de
dolarul SUA, precum şi datorită majorării împrumuturilor primite, exprimate în dolari SUA;
4. Criza datoriilor suverane ar putea duce la implimentarea unei serii de consecințe negative
asupra economiei Republicii Moldova, în pofida dependenței comerciale și financiare a țării
noastre de Uniunea Europeană;
5. Cercetînd experienţa internaţională în domeniul gestiunii datoriei publice, am constatat
că lipsa mijloacelor financiare a creat mari dificultăţi în funcţionarea normală a statului. O
datorie publică cronică, provoca creşterea ratei inflaţiei, duce la apariția crizei valutare,
dificultăţi în ce privește finanţarea deficitului bugetar şi multe alte fenomene nedorite care
influenţează negativ procesul de stabilizare macroeconomică şi progresul economic;
6. Un grad de îndatorare redus al unei ţări, raportat la PIB, și al celui mediu pe locuitor;
precum şi al exporturilor pe care le realizează, aceasta îi va asigura o poziţie solidă faţă de
creditorii săi actuali şi o bază de negociere avantajoasă în raport cu creditorii săi potenţiali,
acești facxtor, ar caracteriza o politica de succes a datoriei publice.

57
Instabilitate economică şi politică a Republicii Moldova, creează o imagine nefavorabilă
pentru potenţialii investitori străini, precum şi pentru cei rezidenţi, prin cererea mică la licitaţiile
de valori mobiliare de stat. Trist este faptul că acest petec verde de pămînt a lui Ștefan cel Mare
se află într-o permanentă căutare de a atragere a unor noi surse de finanţare, întru acoperirea
deficitului bugetar, precum şi finanţarea proiectelor economice, sociale din sectorul public. O
activitate de management cît mai eficientă a datoriei de stat nu va face decît să faciliteze
parcursul european spre care statul nostru tinde să ajungă.

BIBLIOGRAFIA
ACTE NORMATIVE

58
1. Legea nr.419-XVI din 22.12.2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat,
și recreditarea de stat, Monitorul Oficial nr.32-35 din 09.09.2007;
2. Legea nr.847-XIII din 24.05.96 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Republicat:
Monitorul Oficial, ediţie specială, 2005;
3. Legea nr.181 din 25.07.2014 privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-
fiscaleială, Monitorul Oficial nr. 223-230 din 08.08.2014 art Nr : 519;
4. Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, Monitorul Oficial
nr.248-253/996 din 19.12.2003;
5. Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007 cu privire la la unele măsuri de executare a
Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi
recreditarea de stat, Monitorul Oficial nr.175-177/1216 din 09.11.2007;
6. Hotărîrea Guvernului nr. 573  din  06.08.2013 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare
a managementului finanţelor publice 2013-2020, Monitorul Oficial nr.173-176/669 din
09.08.2013.

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI


1. ARMEANIC, Alexandru. Drept financiar. Chișinău: ASEM. 2008. 300 p. ISBN 978-
9975-75-425-5.;
2. MANOLE, Tatiana. Finanțe publice. Teorie și aplicație. Chișinău: Tacis. 1998. 348 p.;
3. MOȘTEANU, Tatiana. Buget și trezorerie publică. București: Universitara. 2008. 346 p.
ISBN 973-749-368-2.;
4. RĂILEANU, Ion. Aspecte conceptuale ale datorie publice. Legea și viața. 2013, nr.12,
18-20. ISSN 1810-30x.;
5. STRATULAT, Oleg. Împrumuturile publice interne. Chișinău: ASEM. 2008. 117p. ISBN
978-9975-75-435-4.;
6. SECRIERU, Angela. Finanțele publice. Instrumente și mecanisme financiare de
intervenție guvernamentală. Chișinău: Epigraf. 2004. 423 p. ISBN 9975-903-99-1.;
7. TELEUCĂ, Lina. Impactul politicilor economice asupra datoriei publice: autoref. al tz.
de doct. în economie. Chişinău. 2010. 27p.

ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

59
1. STOICA, Emilia Cornelia. Indicatori de analiză a datoriei publice. Tribuna economică.
2010, nr.20, 62-68. ISSN 1018-0451.;
2. DOBRESCU, Emilian. ”Toboganul” deficitelor publice. Tribuna economică V. 2010,
nr.15, 75-77. ISSN 1018-0451.;
3. Modelarea sustenabilitații datoriei publice în vederea aderarării la Uniunea Europeană.
București: Centrul de informare și documentare economică. 2003. 43p. ISBN 973-7940-
36-9.

RESURSE ELECTRONICE
1. Raportul privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării
de stat pe anul 2013 [online]. Ministerul Finanțelor, 2014, [accesat 26 martie 2015].
Disponibil: http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/Datoria
%20Publica/Raport%20anual%202013%20domeniul%20datorii%20publice.pdf ;
2. Raportul privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării
de stat pe anul 2014 [online]. Ministerul Finanțelor, 2015, [accesat 26 aprilie 2015].
Disponibil: http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/Datoria
%20Publica/Raport%20dat%20sect%20publ%202014.pdf ;
3. Programul ”Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 939 din 13.11.2014, publicată in Monitorul Oficial nr. 345-351
din 21.11.2014, art. nr. 1013, [online]. Ministerul Finanțelor, [accesat 10 aprilie 2015].
Disponibil: http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/managem/Program
%202015-2017%20aprobat%20RO.pdf ;
4. SCHWARTZ, Pedro. Oare chiar contează datoria publică? [online]. 2013,[accesat 16
martie 2015]. Disponibil: http://www.ecol.ro/content/oare-chiar-conteaza-datoria-publica ;
5. www.mf.gov.md. site-ul Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova;
6. www.europa.eu site-ul oficial al Uniunii Europene;
7. www.eurostat.com site-ul Comisiei europene, Statistica statelor europene;
8. www.worldbank.org site-ul Băncii Mondiale;
9. www.imf.org site-ul Fondului Monetar Internaţional;
10. www.bnro.ro site-ul Băncii Naţionale a României;
11. www.bnm.md site-ul Băncii Naţionale a Moldovei;
12. www.statistica.md site-ul Biroului Naţional de Statistică.

60
ANEXE
Anexa 1
Tabelul 1.
Ponderea datoriei publice în Produsul Intern Brut

61
Țări 2014 2013 Cel mai mare nivel Cel mai mic nivel Unitate Dinamica
înregistrat înregistrat
Afghanistan 6.80 6.90 184.00 6.80 % [+]
Albania 60.92 59.40 84.60 53.40 % [+]
Algeria 9.86 9.28 116.20 8.82 % [+]
Angola 31.00 34.57 104.50 20.60 % [+]
Argentina 45.60 44.90 166.00 34.50 % [+]
Armenia 30.40 37.71 46.19 13.56 % [+]
Australia 28.60 27.07 31.70 9.70 % [+]
Austria 84.50 80.90 84.50 56.10 % [+]
Azerbaijan 13.75 11.60 24.20 7.30 % [+]
Bahamas 73.40 66.20 73.40 23.20 % [+]
Bahrain 43.87 33.90 43.87 8.50 % [+]
Bangladesh 18.00 18.90 44.90 18.00 % [+]
Belarus 36.71 38.46 112.50 0.15 % [+]
Belgium 106.50 104.40 133.10 74.10 % [+]
Belize 66.90 64.50 87.10 31.40 % [+]
Benin 18.40 16.60 58.20 11.40 % [+]
Bhutan 101.30 98.40 101.30 36.90 % [+]
Bolivia 32.40 32.60 80.40 32.40 % [+]
Bosnia și 28.30 27.80 56.04 17.00 % [+]
Herzegovina
Botswana 24.30 23.50 25.30 5.98 % [+]
Brazil 58.91 56.80 60.90 53.40 % [+]
Brunei 2.46 2.36 2.46 0.00 % [+]
Bulgaria 27.60 18.30 77.60 13.70 % [+]
Burkina Faso 22.48 23.80 43.40 20.90 % [+]
Burundi 14.20 15.10 224.60 14.20 % [+]
Cambodia 28.12 28.76 43.16 27.46 % [+]
Cameroon 13.40 18.23 131.44 9.30 % [+]
Canada 89.10 88.10 101.70 66.50 % [+]
Cape Verde 79.10 69.20 79.10 38.50 % [+]
Cayman Islands 21.10 22.80 24.50 7.50 % [+]
Central African 32.60 32.30 97.40 32.30 % [+]
Republic
Chad 36.10 32.80 61.90 23.50 % [+]
Chile 15.10 12.80 31.40 3.90 % [+]
China 22.40 26.00 33.50 1.00 % [+]
Colombia 38.00 35.80 45.60 23.30 % [+]
Comoros 26.30 51.30 78.10 26.30 % [+]
Congo 33.00 38.40 237.30 33.00 % [+]
Costa Rica 55.45 50.48 58.68 36.57 % [+]
Croatia 80.60 76.00 80.60 34.40 % [+]
Cuba 20.20 21.10 21.10 14.80 % [+]
Cyprus 107.50 102.20 107.50 48.90 % [+]
Czech Republic 42.57 45.02 45.02 12.50 % [+]
Denmark 45.20 45.00 58.10 27.50 % [+]
Djibouti 48.10 48.80 67.80 46.00 % [+]
Ecuador 29.80 24.20 85.50 16.40 % [+]
Continuare tabelul 1.
Egypt 87.10 80.30 102.30 73.30 % [+]
El Salvador 61.37 60.86 61.37 37.35 % [+]
Equatorial 8.80 6.00 325.60 0.80 % [+]
Guinea
Eritrea 45.00 29.10 62.50 29.10 % [+]

62
Estonia 10.60 10.10 10.60 3.70 % [+]
Ethiopia 27.40 25.70 41.80 24.70 % [+]
Euro Area 91.90 90.90 91.90 66.20 % [+]
Fiji 49.00 53.30 56.20 33.69 % [+]
Finland 59.30 55.80 59.30 10.80 % [+]
France 95.00 92.30 95.00 20.70 % [+]
Gabon 18.81 18.52 86.96 16.73 % [+]
Gambia 47.70 44.50 117.40 35.10 % [+]
Georgia 31.79 37.90 43.62 21.55 % [+]
Germany 74.70 77.10 80.30 55.60 % [+]
Ghana 55.64 49.82 125.40 26.20 % [+]
Greece 177.10 175.00 177.10 22.60 % [+]
Guatemala 24.70 30.64 50.45 20.82 % [+]
Guinea 20.81 22.97 113.00 20.81 % [+]
Guinea Bissau 26.70 25.40 209.50 21.40 % [+]
Guyana 65.80 63.90 135.70 59.90 % [+]
Haiti 26.70 21.32 60.88 11.97 % [+]
Honduras 53.58 45.05 83.03 31.95 % [+]
Hong Kong 33.84 34.19 35.47 13.70 % [+]
Hungary 76.90 77.30 82.20 0.00 % [+]
Iceland 86.40 91.40 101.00 23.00 % [+]
India 67.72 66.60 84.30 66.60 % [+]
Indonesia 26.11 24.03 95.10 24.03 % [+]
Iran 10.63 11.78 24.14 9.19 % [+]
Iraq 37.02 32.10 334.85 32.10 % [+]
Ireland 109.70 123.20 123.20 24.80 % [+]
Israel 67.40 68.20 96.70 67.40 % [+]
Italy 132.10 128.50 132.10 90.50 % [+]
Ivory Coast 54.10 50.10 84.20 29.00 % [+]
Jamaica 132.72 135.50 135.50 87.31 % [+]
Japan 227.20 218.80 227.20 50.60 % [+]
Jordan 87.75 80.17 219.73 60.24 % [+]
Kazakhstan 13.53 12.39 17.60 5.90 % [+]
Kenya 51.70 49.30 78.30 42.80 % [+]
Kuwait 5.28 6.43 203.36 1.09 % [+]
Kyrgyzstan 46.70 43.80 122.27 43.80 % [+]
Laos 62.03 33.43 81.70 33.43 % [+]
Latvia 40.00 38.20 44.50 9.00 % [+]
Lebanon 145.90 139.50 175.05 133.99 % [+]
Lesotho 37.70 44.60 88.66 33.50 % [+]
Liberia 29.79 28.08 720.73 28.08 % [+]
Libya 6.10 6.80 21.20 5.90 % [+]
Lithuania 40.90 38.80 40.90 15.50 % [+]
Luxembourg 23.60 24.00 24.00 6.10 % [+]
Macedonia 28.21 30.40 48.80 20.60 % [+]
Madagascar 29.50 25.80 111.88 24.30 % [+]
Malawi 18.00 25.50 119.70 14.60 % [+]
Malaysia 54.80 53.30 80.74 31.80 % [+]
Maldives 34.90 38.70 47.35 30.78 % [+]
Continuare tabelul 1.
Malta 68.00 69.20 69.80 35.30 % [+]
Mauritania 87.72 77.90 280.45 63.60 % [+]
Mauritius 58.10 57.60 63.70 48.40 % [+]
Mexico 36.90 33.10 37.20 17.10 % [+]
Moldova 24.39 24.54 159.42 19.27 % [+]

63
Mongolia 51.70 45.30 105.50 24.50 % [+]
Montenegro 56.84 53.97 56.84 27.50 % [+]
Morocco 61.70 60.45 117.71 21.66 % [+]
Mozambique 42.80 40.40 138.40 39.30 % [+]
Myanmar 42.66 47.27 140.95 42.66 % [+]
Namibia 22.28 23.75 27.49 14.22 % [+]
Nepal 28.80 31.90 69.50 28.80 % [+]
Netherlands 68.80 68.60 76.10 45.30 % [+]
New Zealand 35.90 37.50 71.60 17.40 % [+]
Nicaragua 49.10 49.80 169.10 49.10 % [+]
Niger 21.70 17.70 69.90 15.80 % [+]
Nigeria 11.00 19.00 88.00 11.00 % [+]
Norway 29.52 29.40 53.80 28.40 % [+]
Oman 4.90 4.60 38.57 4.10 % [+]
Pakistan 63.30 64.30 87.90 54.90 % [+]
Palestine 19.90 24.20 28.00 9.40 % [+]
Panama 45.60 41.70 115.75 41.70 % [+]
Papua New 30.80 24.00 71.06 23.60 % [+]
Guinea
Paraguay 15.16 12.60 66.90 12.50 % [+]
Peru 20.70 20.30 47.10 20.30 % [+]
Philippines 45.40 49.20 74.90 45.40 % [+]
Poland 50.10 55.70 55.70 36.80 % [+]
Portugal 130.20 129.70 130.20 48.50 % [+]
Qatar 34.25 35.41 65.50 8.03 % [+]
Republic of the 38.19 34.14 270.18 22.89 % [+]
Congo
Romania 39.60 38.00 39.60 12.40 % [+]
Russia 13.41 12.74 99.00 7.90 % [+]
Rwanda 29.42 24.11 119.50 21.27 % [+]
Sao Tome and 72.45 81.40 309.20 33.30 % [+]
Principe
Saudi Arabia 2.68 3.60 103.50 2.68 % [+]
Senegal 29.60 30.80 72.60 17.70 % [+]
Serbia 70.90 59.60 201.20 28.30 % [+]
Seychelles 65.00 69.00 87.00 49.00 % [+]
Sierra Leone 30.50 36.90 247.38 30.50 % [+]
Singapore 105.50 108.40 108.40 67.40 % [+]
Slovakia 53.60 54.60 54.60 27.90 % [+]
Slovenia 80.90 70.30 80.90 18.30 % [+]
South Africa 46.10 42.50 46.10 27.80 % [+]
South Korea 33.80 34.80 34.80 7.99 % [+]
Spain 97.70 92.10 97.70 16.60 % [+]
Sri Lanka 78.30 79.20 103.20 78.30 % [+]
Sudan 62.00 56.30 139.30 56.30 % [+]
Suriname 26.20 29.20 114.98 16.86 % [+]
Swaziland 9.90 9.98 26.16 8.78 % [+]
Sweden 43.90 38.70 73.20 36.20 % [+]
Switzerland 35.40 36.40 54.60 25.10 % [+]
Continuare tabelul 1.
Syria 30.01 31.21 189.76 30.01 % [+]
Taiwan 40.98 35.70 40.98 11.19 % [+]
Tajikistan 40.98 40.86 111.43 33.29 % [+]
Tanzania 39.90 39.50 66.60 31.10 % [+]
Thailand 45.70 43.70 57.80 15.20 % [+]

64
Togo 16.60 14.10 124.00 13.60 % [+]
Trinidad and 41.20 42.00 58.84 13.18 % [+]
Tobago
Tunisia 44.38 46.40 69.90 40.20 % [+]
Turkey 33.00 35.85 77.90 33.00 % [+]
Turkmenistan 20.65 18.07 64.41 2.42 % [+]
Uganda 33.26 31.07 84.40 22.10 % [+]
Ukraine 41.03 37.43 61.00 12.30 % [+]
United Arab 16.70 16.50 23.40 2.70 % [+]
Emirates
United Kingdom 89.40 87.30 89.40 31.30 % [+]
United States 101.53 100.10 121.70 31.70 % [+]
Uruguay 62.80 62.10 111.55 54.90 % [+]
Uzbekistan 8.58 8.62 59.38 8.58 % [+]
Venezuela 49.80 45.90 71.90 26.30 % [+]
Vietnam 54.98 49.95 54.98 31.90 % [+]
Yemen 49.95 51.70 51.80 27.20 % [+]
Zambia 34.10 35.50 277.53 4.40 % [+]
Sursa: http://www.tradingeconomics.com/country-list/government-debt-to-gdp

Anexa 2
Tabelul 2
Calendarul desfăşurării licitaţiilor de vînzare a valorilor mobiliare de stat în formă de
înscrieri în conturi pentru trimestrul IV al anului 2014

65
Bonuri de Trezorerie pe
Data termen de Obligatiuni de Stat pe termen de
desfăşura decontării 91 zile 182 364 2 ani 3 ani Total
Volumul Data Volumul Data Volumul Data Volumul Data Volumul Data
rii (platii)
oferit scadenţei oferit scadenţei oferit scadenţei oferit scadenţei oferit scadenţei
licitaţiei
30.09.14 02.10.14 39 01.01.15 75 02.04.15 56 01.10.15 170
07.10.14 09.10.14 39 08.01.15 75 09.04.15 56 08.10.15 170
13.10.14 16.10.14 39 15.01.15 75 16.04.15 56 15.10.15 170
15.10.14 17.10.14 12 17.10.16 12
21.10.14 23.10.14 39 22.01.15 75 23.04.15 56 22.10.15 170
28.10.14 30.10.14 39 29.01.15 75 30.04.15 56 29.10.15 170
29.10.14 31.10.14 12 31.10.17 12
04.11.14 06.11.14 39 05.02.15 75 07.05.15 56 05.11.15 170
05.11.14 07.11.14 12 07.11.16 12
11.11.14 13.11.14 39 12.02.15 75 14.05.15 56 12.11.15 170
18.11.14 20.11.14 39 19.02.15 75 21.05.15 56 19.11.15 170
19.11.14 21.11.14 12 21.11.17 12
25.11.14 27.11.14 39 26.02.15 75 28.05.15 56 26.11.15 170
02.12.14 04.12.14 39 05.03.15 75 04.06.15 56 03.12.15 170
03.12.14 05.12.14 12 05.12.16 12
09.12.14 11.12.14 39 12.03.15 75 11.06.15 56 10.12.15 170
16.12.14 18.12.14 39 19.03.15 75 18.06.15 56 17.12.15 170
17.12.14 19.12.14 12 19.12.17 12
23.12.14 29.12.14 39 26.03.15 75 25.06.15 56 24.12.15 170
X x 507 x 975 x 728 x 36 x 36 x 2282
Sursa: http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/grafic/trimestrul%20IV-
2014%20rom.pdf

Anexa 3
Tabelul 3

66
Informaţia privind rezultatele activităţii pe piaţa valorilor mobiliare de stat
la situaţia din 31 decembrie 2014

2013 2014
Unitatea
Indicatori de luna
la situaţia
luna
la situaţia
măsură din 31 din 31
decembrie decembrie
decembrie decembrie
2013 2014
2013 2014
• Volumul VMS comercializat, total mil. lei 1267,91 15697,38 1190,15 16454,28
inclusiv:
- VMS emise pe piaţa primară mil. lei 623,24 7443,81 545,47 8200,71
- VMS convertite mil. lei 644,67 8253,57 644,68 8253,57
- VMS emise pentru asig. stabilităţii mil. lei - - - -
Financiare
• Numărul licitaţiilor unităţi 5 64 6 75
• Structura VMS comercializate pe piaţa 0/ 100 100
primară, total, pe tipuri VMS:
- 91 zile 0/ 28,3 24,6
- 182 zile 0/ 42,8 42,5
- 364 zile 0/ 28,0 30,4
- 2 ani 0/ 0,9 1,2
- 3 ani 0/ 1,3
0/
• Ponderea VMS procurate de către investitori % 10,87 3,46 21,05 7,31
• VMS în circulaţie, total mil. lei 28,70 6675,79 -108,11 7075,36
inclusiv:
- VMS emise pe piaţa primară mil. lei 51,98 4426,12 -84,82 4918,83
- VMS convertite mil. lei - 2063,39 - 2063,39
- VMS emise pentru asig. stab. fin. mil. lei -23,28 186,28 -23,29 93,14
• Rata dobânzii la VMS realizate pe piaţa 0/ 6,95 5,55 8,89 6,72
primară, total, inclusiv:
- 91 zile 0/ 5,58 4,53 5,28 4,38
- 182 zile 0/ 7,06 5,53 9,75 7,28
- 364 zile 0/ 7,92 6,58 10,40 7,73
- 2 ani 0/ 7,66 6,07 8,76 7,56
-3 ani 0/ - - 9,00 8,55
%
• Cheltuieli pentru răscumpărarea VMS, total mil. lei 1239,22 15180,52 1298,25 16054,70
inclusiv:
- VMS emise pe piaţa primară mil. lei 571,26 6833,81 630,29 7708,00
- VMS convertite mil. lei 644,68 8253,57 644,68 8253,57
- VMS emise pentru asig. stab. fin. mil. lei 23,28 93,14 23,28 93,14
• Serviciul VMS, total, inclusiv mil. lei 24,82 306,41 34,37 377,66
- VMS emise pe piaţa primară mil. lei 17,43 218,26 27,18 282,90
- VMS convertite mil. lei 7,39 88,13 7,18 94,74

- VMS emise pentru asig. stab. fin. mil. lei 0,005 0,024 0,003 0,015
• Datoria de stat internă mil. lei - 6675,79 - 7075,36
Sursa: http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%20de%20Stat/Datori%20Iterna/rezult
%20activi%20pe%20piata%20vms%2031%20dec%202014.pdf

67

S-ar putea să vă placă și