Universitatea POLITEHNICA București

Facultatea Automatică şi Calculatoare

Departamentul Automatică şi Informatică Industrială

LUCRARE DE DIZERTAŢIE

Conducerea numerică a unei staţii electrice

Coordonator: Absolvent:
Prof. dr. ing. Sergiu Stelian Iliescu
S.l. dr. ing. Nicoleta Arghira Baciu Laurentiu-Costin

2016
 Cuprins
1. Introducere ....................................................................................................................... 3

1.1 Alegerea tematicii.........................................................3

1.2 Sistemul electroenergetic..............................................4

1.3 Sisteme inoformatice în electroenergetică....................7

2. Analiza sistemică a procesului ......................................................................................... 9

2.1 Staţie electrica. Definiţie, rol. ......................................9

2.2 Funcţii de automatică de sistem ..................................13

2.3 D.A.S/R.A.S – cerinţe şi restricţii................................15

3. S.C.A.D.A in industria energetică................................................................................... 20

3.1 Conceptul S.C.A.D.A....................................................20

3.2 Conducerea unei staţii electrice prin S.C.A.D.A.......... 22

4. Implementarea funcţiilor de DAS................................................................................... 25

4.1. Structura hardware......................................................25

4.2. Structura software.......................................................27

4.3. Proiectarea şi implementarea interfeţei grafice...........32

4.4. Proiectarea şi implementarea funcţiei D.A.S-f...........34

4.5 Testarea funcţiei D.A.S.-f............................................37

4.6 Proiectarea şi implementarea funcţiei D.A.S-u............39

4.7 Testarea funcţiei D.A.S.-u............................................41

5. Concluzii......................................................................................................................... 43

6. Bibliografie..................................................................................................................... 44

7. Anexe.............................................................................................................................. 45

2
 1. Introducere
1.1 Alegerea tematicii

Având în vedere specializarea programului de masterat urmat, precum şi studiile de

licenţa ( Facultatea de Energetică, specializarea sisteme electro-energetice ), tema aleasă
pentru proiectul de diplomă reprezinta un exemplu de întrepatrundere a celor două
domenii, şi totodată un exemplu de aplicare a cunoştinţelor acumulate în cadrul
programului de master pe un proces industrial real pe care l-am studiat în trecut.

Pentru aceasta, am cercetat metodele teoretice şi practice de realizarea a proiectului, în

ceea ce priveste partea de echipamente de achiziţie de date şi/sau control, tipuri şi moduri
de comunicatie între ele şi/sau catre echipamentul centralizator de date, modul în care se
poate face interfaţarea între acestea şi operator/programator, mediile în care se pot
programa secvenţe de conducere numerică, modurile de realizarea a aplicaţiilor de
conducere şi control distribuit, etc.

În continuare voi prezenta câteva informaţii care m-au ajutat să inţeleg procesul de
automatizare în ansamblu, dar şi specific pe proiect, şi care vor fi folosite în continuare în
elaborarea proiectului de dizertaţie.

Dependența de energie electrică a societați moderne conduce la dezvoltarea soluțiilor de

alimentare în condiții de sigranță și continuitate maxime. Acest lucru este imposibil de
realizat în zilele noastre fară asistentă computerizată, care castigă din ce în ce mai multă
credibilitate în domeniul ingineriei energetice.

Aceleași concepte se aplică și în cazul conducerii optime a statiilor electrice atat din
punct de vedere al eficinetei cat şi al siguranţei.

Conducerea numerică a unei staţii electrice deserveşte aceste nevoi, deoarece asigura
toate funcţiile necesare şi prin intermediul achiziţiei de date şi a procesării acestora, este
capabilă să returneze date de iesire concludente pentru funcţia şi procesul respectiv.

3
 1.2 Sistemul electroenergetic

„ Totalitatea instalațiilor electroenergetice interconectate, situate pe teritoriul unei țări,

prin care se realizează producerea, transportul, distribuția şi utilizarea energiei electrice
constituie un sistem electroenergetic național.” [1]

Sistemul electroenergetic national ( sau SEN ) este alcatuit în principal din linii
electrice, aparate de transformare şi conectare, maşini electrice, diferite instalații auxiliare
şi construcțiile aferente, ce au ca scop producerea, transformarea, distribuirea sau utilizarea
energiei electrice. Aici sunt incluse şi staţiile electrice, despre care vom face referire în
capitolele urmatoare.

Sistemul electroenergetic national din România funcţionează interconectat cu sistemul

european, pentru asigurarea parametrilor la o calitate cat mai ridicată.

Figura 1.1. Sistemul electroenergetic national din România

4
 Sistemul electroenergetic național (SEN) din România a fost infiintat în 1958, prin
interconectarea unor sisteme energetice locale şi în prezent este coordonat de către
operatorul naţional de transport al energiei electrice Transelectrica SA, împreuna cu
structurile sale organizaţionale, deţinute majoritar de către statul roman, iar la nivel de
distribuţie sunt implicate mai multe companii, atât de stat cât şi private.

Un sistem electroenergetic este alcătuit în principal din :

 Surse de energie electrică = Ansamblul de instalații, construcții şi echipamente care

au ca scop producerea de energie electrică.

 Reţele electrice = Ansamblul de linii şi stații electrice, racordate între ele, care
funcționează interconectat. În cadrul SEN, rețele electrice contribuiesc la funcții de
transport şi/sau distribuție a energiei electrice. Prin intermediul acestor rețele, în România
sunt alimentați aproximativ 8,5 milioane de abonați, iar aproximativ 11% din puterea
produsă în centralele electrice se „pierde” în rețelele de transport şi distribuție în fiecare an.

 Stațiile electrice = Noduri în SEN care cuprind mai ales extremitățile liniilor
electrice, legături conductoare, aparataj electric, clădiri şi eventual, (auto)transformatoare
de forță. În principal, stațiile electrice pot realiza funcții de transformare/ distributie/
conexiune/ conversie a energiei electrice.

 Consumatori de energie electrică = persoană fizică sau juridică ce cumpără energie

electrică pentru uzul propriu sau pentru un subconsumator racordat la instalațiile sale.
Persoana fizică sau juridică ce consumă energie electrică pe bază de contract şi ale cărui
instalații electrice de utilizare sunt conectate la instalația de alimentare a furnizorului, prin
unul sau mai multe puncte de delimitare , constituie un consumator final.

5
Elemente caracteristice:

În general, sistemele electroenergetice funcționează în curent alternativ trifazat, la

frecvența nominală de 50 Hz sau 60 Hz. În Europa, şi în România, frecvenţa nominală este
de 50 Hz. Ea reprezintă parametrul ce caracterizează echilibrul dintre puterea consumată şi
puterea generată în orice moment de timp dintr-o reţea.

Este permisă o mica fluctuaţie a acestuia, respectiv +/- 0,2 Hz faţă de frecvenţa de
consemn. În cazul în care această valoare scade sub pragul permis, intră în acţiune diferite
mecanisme de autoreglaj pentru restabilirea valorii de consemn, iar daca valoarea atinge
pragul minim de 45 Hz se recurge la deconectarea tuturor consumatorilor din punctul de
consum respectiv, pentru evitarea producerii fenomenului de avalansă de frecvenţă şi
tensiune care poate determina ieşirea din funcţiune a întregului sistem energetic.

Tensiunea nominală este de asemenea o mărime de referință, la care se raportează

anumite caracteristici de funcționare şi în funcţie de care se face o clasificare a instalaţiilor.

Valorile normate pentru rețele cu trei conductoare sunt, de obicei, mărimile efective
între faze. Conform recomandarii generale a Comisiei Electrotehnice Internaționale (CEI),
în aceeaşi țară, raportul între două tensiuni nominale succesive să nu fie mai mic de doi.

În România sunt standardizate următoarele tensiuni :

• pentru rețele de curent alternativ cu tensiune nominală cuprinsă între 100 - 1000 V şi
echipamentul aferent se foloseşte denumirea de “joasă tensiune”.

• pentru rețele trifazate de curent alternativ şi echipamentul aferent (denimit de “înaltă

tensiune”) au fost adoptate treptele prezentate în tabelul 1.2

Fig.1.2. Trepte de înalta tensiune standardizate in România

6
 1.3 Sisteme informatice in electroenergetică

În general procesele electroenergetice sunt procese mari, distribuite în teren,

caracterizate prin structură interconectată, dimensiuni mari, topologie dinamică, o
eventuala predictibilitate în modul de funcţionare dar şi incertitudini.

Din aceste considerente, pentru modelarea procesului sunt necesare atât datele de
proiectare ale sistemului precum şi datele de desfăşurare a procesului, aşadar sistemul va
fii împărtit într-o parte de proces şi o parte de conducere, prezentate în figura următoare,
unde DP reprezintă datele de proiectare iar DD reprezintă date de desfăşurare ale
procesului.

Figura 1.3.1. Fluxul informaţional

In ceea ce priveste arhitectura sistemului de conducere, acesta poate fi centralizat sau

descentralizat în functie de caracteristicile şi cerintele procesului şi ale sistemului de
conducere.

Figura 1.3.2. Structură centralizată/ descentralizată

7
 Pentru o conducere optimă a sistemului electroenergetic se preferă modelul ierarhizat
sub coordonare centralizată, care are rolul de a rezolva posibilele conflictele dintre
subprocese astfel încât sã creeze un optim pentru întregul sistem. În sistemele
electroenergetice acest sistem de conducere centralizat se numeşte dispecerat.

Conducerea ierarhizată presupune descompunerea în subsisteme (subprocese, funcţii,

etc), să existe interconexiuni intre ele, fiecăruia atribuindu-se o anumită problemă
specifică.

Avantajul conducerii SEN este exploatarea coordonată a instalaţiilor şi echipamentelor

componente, în vederea asigurarii anumitor caracteristici de proces, precum :

 funcţionarea unitara a SEN şi alimentarea cu energie electrica a consumatorilor în

condiţii de siguranţa, calitate şi economicitate;

 asigurarea unui echilibru permanent între producţia de energie electrica şi consumul

de energie electrică, adică a frecvenţei de funcţionare în limitele admisibile, atât în
cazul funcţionarii izolate cât şi în cazul funcţionarii interconectate;

 facilitarea schimburilor de energie electrică cu sistemele energetic alăturate, în

cazul funcţionarii interconectate, prin asigurarea infrastructurii;

 coordonarea regimurilor de funcţionare precum şi a manevrelor din instalaţiile

energetice ale SEN atât în regim normal de funcţionare cât şi în situaţii de urgentă.

8
 2. Analiza sistemică a procesului
2.1 Staţie electrică. Definiţie, rol.

Aşa cum ştim, energia electrică produsă de centralele electrice suferă mai multe
transformări ale parametrilor până ajunge la consumatorul final, pentru a putea fi
transportată cu pierderi cât mai mici la distanţe cât mai mari şi apoi utilizată de
consumatori conform cerintelor contractuale.

Cel mai semnificativ parametru din acest punct de vedere îl reprezintă tensiunea
electrică, iar pentru a putea fii transportată cu pierderi cât mai mici, energia electrică suferă
succesiv transformari de tensiune, în instalaţii numite staţii/ posturi de transformare, care
sunt noduri ale sistemului electroenergetic şi la care sunt racordate liniile electrice.

Conform definiţiilor din normativ [2]:

 o staţie electrică este un ansamblu de instalaţii electrice şi construcţii anexe, destinat

conversiei energiei electrice şi/sau conectării a două sau mai multe surse de energie
electrică ori a două sau mai multe căi de curent;

 staţia de transformare este o staţie electrică care realizează transformarea energiei

electrice prin transformatoare de putere;

 staţia de conexiuni este o staţie electrică, care primeşte şi distribuie energie electrică
la aceeaşi tensiune şi frecvenţă, tensiunea între faze fiind mai mare de 1 kV;

 post de transformare este o staţie de transformare mică, destinată alimentării în joasă

tensiune (până la 1 kV inclusiv) a consumatorilor;

 punct de alimentare este o staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată

alimentării unor posturi de transformare;

9
Statiile electrice sunt noduri în SEN, care conform [3]: cuprind mai ales extremitătile
liniilor electrice, legături conductoare, aparataj electric, clădiri şi (auto)transformatoare de
fortă. În principal, statiile electrice pot realiza funcţii de:

• transformare: prin intermediul transformatoarelor este modificată tensiunea (staţii

ridicătoare sau coborâtoare), fiind deci posibilă interconectarea mai multor reţele de
diferite tensiuni. Staţiile de transformare care realizează transformarea energiei la o
treaptă de joasă tensiune ( ≤ 1 kV) constituie categoria posturilor de transformare.

• conexiune: contin legături conductoare şi aparataj electric cu tensiunea nominală

mai mare de 1 kV şi sunt destinate primirii şi distribuirii energii electrice, la aceeaşi
tensiune şi frecvenţă. Staţiile de conexiuni de medie tensiune, destinate alimentării
unor posturi de transformare constituie puncte de alimentare.

• conversie: prin intermediul convertizoarelor, curentul alternativ este convertit în

curent continuu sau invers.

Din totalul de peste 900 de stații de tensiune nominală intre 35 şi 750 kV existente în
SEN, doar una este de 750 kV, iar aproximativ 90% stații sunt de 110 kV. O categorie
foarte importantă a stațiilor de transformare o reprezintă posturile de transformare, în SEN
fiind în funcțiune peste 60.000 de posturi de transformare.

Figura 2.1.1. Schema monofilară, subansamblu staţie elecrică de distribuţie

10
Instalaţiile electrice ale staţiilor electrice pot fi împărţite în următoarele subsisteme:

a) reţeaua de circuite primare

b) reţeaua de circuite secundare

c) reţeaua instalaţiilor auxiliare şi a serviciilor proprii

Reţeaua de circuite primare a staţiei electrice este reprezentată de circuite care

funcţionează la cea mai ridicată tensiune din instalaţie şi sunt esentiale pentru funcţionarea
optimă a acesteia. În această categorie sunt incluse şi circuite care nu sunt parcurse de
fluxul principal de energie însa care sunt racordate la acestea şi pe care le deservesc,
precum circuitele transformatoarelor de fortă sau ale descărcătoarelor cu rezistenţă
variabilă.

Reţeaua de circuite electrice secundare deserveşte circuitele electrice primare şi nu este

parcursă de fluxul principal de energie care circulă spre consumatori şi este caracterizată
de un nivel redus al tensiunii (de exemplu Un=230 V) şi foarte redus al curenţilor ( In<=5
A, în secundarul transformatoarelor de curent).

La randul lor se împart în circuite de comandă şi circuite de control. Circuitele de

comandă servesc la acţionarea (de la faţa locului sau de la distanţă) a diferitelor comenzi
aparţinând aparatelor de conectare.

Circuitele de control servesc sistemul informatic (semnalizare, măsură, înregistrare

date), interblocaj (pentru evitarea manevrelor greşite – blocaje operative, protejării
personalului de exploatare – blocaje de siguranţă, protejării instalaţiilor tehnologice –
blocaje tehnologice), sincronizare între acţiuni, protecţie prin relee şi evident automatizare.

Principalele echipamente ale circuitelor secundare dintr-o staţie electrică sunt amplasate
într-o încapere sau corp al cladirii (ce poate fi cameră de comandă, cameră de
supraveghere sau cabină de relee), pe panouri, ansamblul lor formând tabloul de comandă.
Conexiunea aparatelor circuitelor secundare cu aparatele din circuitele primare pe care le
deservesc, se realizează cu ajutorul unui foarte mare număr de cabluri speciale ( tipul lor
depinde de modul in care comunică între ele şi cu elementele din jur - protocol) de circuite

11
secundare (fiecare cablu are mai multe conductoare izolate corespunzătoare nivelului de
tensiune redus), conductoare care datorită curenţilor relativ mici, au secţiune mică.
Cablurile de circuite secundare sunt pozate în canale speciale de cabluri.

Reteaua instalaţiilor auxiliare şi a serviciilor proprii este caracterizat de un nivel scazut

de tensiune, care este racordată la reteaua de circuite primare şi prin intermediul careia se
asigură alimentarea cu energie electrica, spre exemplu, a iluminatului, ventilatie, sisteme
de securitate sau comunicaţie.

Figura 2.1.2. Topologia unei staţii electrice

12
 2.2 Funcţii de automatică de sistem

Nevoia exploatarii eficiente a sistemului energetic, inclusiv a statiilor electrice, a

dus la dezvoltarea diferitelor mecanisme de optimizarea a procesului. Aceste mecanisme se
bazează pe o logica de funcţionare, şi pe baza anumitor parametrii masuraţi se iau anumite
decizii de gestionare eficientă a situaţiei. Astfel de mecanisme, pe care le voi denumi în
continuare funcţii, au început să fie implementate înca de la începuturile dezvoltării
sistemelor electroenergetice, când procesarea informaţiilor se făcea cu ajutorul logicii cu
relee. În prezent aceste funcţii apelează la un microprocesor pentru procesarea datelor, însa
principiile de funcţionare au rămas aceleaşi.

Iată cateva exemple de astfel de funcţii utilizate în industria energetică:

Anclansarea automată a alimentarii de rezerva ( AAR ) este funcţia prin care, în

cazul deconectării, indiferent de motiv, a alimentarii normale, se comandă conectarea
automată a alimentarii de rezervă. Prin conectarea automată a alimentarii de rezervă se
întelege totalitatea comenzilor necesare efectuarii manevrei de conectare a alimentarii de
rezervă ( acţionare întreruptoare, separatoare, cuţite de legare la pământ, etc.)

Funcţia de AAR se aplică şi în instalaţiile de distributie a energiei electrice, unde atunci

când calea principală de alimentare este indisponibila, se comandă preluarea automată a
sarcinii de la două sau mai multe puncte de alimentare învecinate. Evident se va ţine cont
de încarcarea pe care acestea vor trebuii să o preia. În cadrul Dispeceratului Energetic
National există un departament care are una dintre atribuţii evitarea congestiilor în
alimentare, iar unul din mecanisme prin care se obtine acest rezultat îl reprezintă
gestionarea corectă a situaţiilor în care un punct de alimentare trebuie să preia încarcare
suplimentară.

Reanclanşarea automată rapidă ( RAR ) reprezintă funcţia prin care, în ipoteza

apariţiei unui defect trecator pe o linie electrică, aceasta este reanclanşată dupa pauza de
RAR. Analiza avariilor din instalatiile de înaltă tensiune a aratat ca pana la 80% dintre ele
reprezintă defecte trecatoare. Acestea sunt identificate de protecţii, şi lichidate prin
deconectarea liniilor. În majoritatea cazurilor s-a constatat că, după o anumită perioadă

13
necesară stingerii arcului electric ce a cauzat defectul, defectul nu revine şi în ipoteza
conducerii optime a procesului electroeneergetic este indicată reconectarea liniei.

Aceste concepte au dus la apariţia funcţiei de RAR. Totalitatea operaţiilor din momentul
declanşării intrerupatorului, pauza de rar, şi până la reanclanşarea sa prin RAR formează
un ciclu de RAR. Există situaţia când dupa un ciclu de RAR defectul nu este lichidat, caz
în care se poate apela la un al doilea ciclu, însa acest lucru nu este recomandat deoarece
statistic doar 5-10% din reanclanşari reusesc dupa al doilea ciclu, iar acţionarea repetată
duce la uzura întreruptorului comandat.

Descărcarea automată a liniilor de transport ( DALT ) contribuile la creşterea

gradului de stabilitate a sistemului energetic. Controlul încarcarii liniei de transport pentru
DALT se face indirect prin măsurarea mărimilor şi acţionează cand se ajunge la o încarcare
maximă admisă ce se menţine un anumit moment de timp.

Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive ( RAT-Q ) este funcţia responsabilă

de menţinerea unui echilibru local între puterea reactivă generată şi cea consumată;
împreuna cu funcţia de reglare automată a frecvenţei şi puterii active ( RAF-P ), care are ca
scop menţinerea unui echilibru global între puterea activă generată şi cea consumată, sunt
alte tipuri de funcţii care contribuie la menţinerea stabilitaţii sistemului energetic.

În capitolul urmator vom trata alte două funcţii cu rol important în menţinerea
stabilităţii sistemului electroenergetic, şi anume descărcarea automată a sarcinii ( DAS ) la
scăderea frecvenţei şi respectiv la scăderea tensiunii.

14
 2.3 D.A.S/R.A.S.-cerinte şi restricţii

La nivelul unei staţii electrice există mai multe tipuri de funcţii decizionale care
asigură buna funcţionare a procesului, precum cele enumerate în capitolul anterior.

O astfel de funcţie o reprezintă şi descarcarea automată a sarcinii, respectiv

reanclanşarea automată a sarcinii dintr-o staţie electrică, la scăderea tensiunii şi a
frecvenţei de pe barele de alimentare.

Atât timp cât se menine echilibrul dintre puterea electrică activă generată în sistem
şi cea consumată, frecvenţa ramâne în jurul valorii de consemn de 50Hz. La conectarea
unor consumatori mari, sau la deconectarea unor surse mari, acest echilibru se pierde,
determinând scăderea frecvenţei.

Scăderea frecvenţei în SEE determină scadereă productivităţii unor maşini, sau

chiar ieşirea din funcţiune a unor consumatori. De asemenea scăderea frecvenţei determină
importante reduceri ale tensiunii la noduri la generatoare. Aceasta scădere poate produce
astfel, un fenomen de avalansă de frecvenţă şi tensiune. În aceste condii, unica soluţie
pentru evitarea unei avarii generalizate în SEE ramâne deconectarea anumitor consumatori,
mai puţin importanţi, prin întreruperea automată a alimentarii lor.

Dispozitivele de automatizare care realizează deconectarea automată a

consumatorilor la scăderea frecvenţei în SEE se numesc dispozitive de descărcare
automată a sarcini (DAS) şi în funcţie de parametrul supravegheat se definesc mai multe
tipuri de DAS: de frecvenţă, de tensiune, de putere, de curent.

Caracteristici importante pentru descarcarea automată a sarcinii:

 Este activată de releele de minimă frecvenţă şi minimă tensiune

 Acţionează asupra intreruptoarelor

15
 Metode DAS utilizate in SEE

Scopul unor DAS este să asigure o producție uniformă, care să corespundă

permanent cererii; în caz contrar sistemul poate deveni instabil. Pentru evitarea acestui
lucru se utilizeaza mai multe metode/tehnici de dispozitive DAS:

 Comanda directă asupra sarcinii pentru reducerea consumului sau chiar oprirea
consumatorilor; În practică se utilizeaza deconectarea totală a consumatorului,
şi clasificarea lor pe nivele de importantă, în funcţie de activitatea pe care o
desfasoară

 Folosirea unor sisteme de control cu comutatoare de ploturi în sarcină (on-load

tap-changer (OLTC) prin care se realizează o stabilizare temporară a
parametrilor reţelei;

 Utilizarea unor prețuri diferențiale, aferent nivelului de asigurare a alimentării;

Descărcarea automată de sarcină la scăderea tensiunii de alimentare (DAS-u)

Funcţionarea propriu-zisă a acestei funcţii constă în scartificarea unor consomatori

atunci când nivelul de tensiune pe barele de alimentare scade sub un anumit nivel, după o
anumită logică.

Intrucât scaderea tensiunii se poate datora şi scurtcircuitelor, nu apare necesitatea

sacrificării imediate a unor consumatori, ci dupa o anumită perioada de timp care trebuie să
fie mai mare decat perioada de timp maxima necesară eliminarii defecelor de tip
scurtcircuit. În practică, se foloseste pragul de 0,8 Un şi un timp de asteptare de ordinul a
câtorva secunde, pentru activarea funcţiei de Das-u.

De regula echipamentele care sustin o astfel de funcţie sunt reprezentate de relee de

protecţie la scăderea tensiunii ( Load Shedding Relay ) care au în componentă şi alte
funcţii, însa în cadrul proiectului vom implementa funcţia DAS cu ajutorul automatului
programabil.

16
 Descărcarea automată de sarcină la scăderea frecvenţei (DAS-f)

Având în vedere că scăderea frecvenţei in SE, ca urmare a deficitului de putere activă,

antrenează şi importante reduceri ale tensiunii la nodurile generatoare, datorită modului de
construcţie a gereratoarelor sincrone.

În consecintă, este posibilă aparitia unui deficit de putere reactivă, însotit de scaderea în
continuare a tensiunii în diferite puncte ale SE. Se poate spune că ia nastere
astfel un fenomen de avalansă de frecvenţă şi tensiune care, la valori în jur de 45 Hz
poate determina ieşirea din funcţiune a întregului sistem energetic.

În aceste condiţii, unica soluţie pentru, evitarea unei avarii generalizate în SE

rămane sacrificarea anumitor consumatori, mai putin importanţi, prin întreruperea
automată a alimentarii lor, eşalonată, în trepte, astfel încat, prin reducerea deficitului de
putere, să se restabilească cât mai repede egalitatea PG = Pc şi frecvenţa să revina la
valoarea de consemn f = 50 Hz sau în vecinatatea acesteia.

Figura 2.3.2

Privind graficul de mai sus, putem trage urmatoarele concluzii referitoare la schema
de DAS-f în doua trepte:

- Pentru evitarea avariei generalizate a sistemului se iau in considerare două

transe de sacrifiiciu a consumatorilor a1 şi a2
- Dupa sacrificarea consumatorilor a1, evoluţia frecvenţei va fi descrisă de curba
2 in loc de 1
- Dupa sacrificarea consumatorilor a2, evoluţia frecvenţei va fi descrisă de curba
3, caz în care trebuiesc luate măsuri suplimentare de corecţie, sau dupa curba 4
daca se restabileşte echilibrul.

17
 Metodologia de calcul al numărului şi volumului diferitelor tranşe de sacrificiu în
cadrul DAS-f, conform [4], este următoarea:

(2.1) =

(2.2)

(2.3)

(2.4)

(2.5) τ ≈τ ≈τ ≈≈τ ≈

(2.6)

(2.7)

(2.8)

(2.9) P-f

τ = constantă de timp a SE la frecvenţa nominală şi se determină prin

subtangenta la curba 1 în punctul ao.

τ = este constanta de timp a întregului SE, dependentă de suma momentelor de

inerţie ale maselor în rotaţie din intregul SE, de pulsaţia de consemn şi de constanta
de amplificare a regulatorului de viteza al turbineilor

= funcţia de transfer ce descrie comportarea dinamică a SEE în raport cu

variaţia frecvenţei

q = numărul tranşelor pentru DAS

În SE naţional se folosesc două trepte de DAS: prima este rapidă, are rolul de a
evita scăderea frecvenţei sub valoarea critică fcr = 45Hz şi are o temporizare de numai 0,5s
(necesară pentru a nu se produce acţionarea în timpul fenomenelor tranzitorii provocate de
scurtcircuite, în timpul acţionarii RAR şi AAR rapide, etc.); cea de a doua are rolul de a
restabili frecvenţa la valoarea de revenire f’0= 48-49Hz, fiind temporizata cu 3s. Daca
fcr=45Hz, se adoptă drept frecvenţa minimă admisibilă pentru un timp scurt (de ordinul
secundelor) valoarea de 45,5Hz. De asemenea, nu se admite scaderea frecventei sub 47 Hz
mai mult de 20-30s.

18
 Reanclanşarea automată a sarcinii (RAS)

Restabilirea alimentării consumatorilor sacrificaţi anterior prin DAS, la revenirea

frecvenţei sau tensiunii, ca urmare a lichidării defectelor sau a conectării unor generatoare
cu pornire rapidă, se poate face folosind funcţia de reanclanşare automată a sarcinii – RAS,
care este înglobata în funcţia de DAS.

Implementarea acestor funcţii se face folosind ca dispozitive, fie relee, fie automate
programabile. Astfel de dispozitive se folosesc şi în staţiile fără personal de deservire, care
sunt echipate cu dispozitive pentru DAS.

Eficacitatea RAS este direct legată de durata efectivă a întreruperii, astfel că ea

funcţionează eficient la întreruperi de alimentare care nu depăsesc 25 secunde.

Reanclanşarea automată rapidă este comandată tot în trepte (sau transe) de

consumatori. Dispozitivele care asigură reconectarea automată a sarcinii sunt aceleaşi prin
intermediul cărora s-a realizat şi sacrificarea consumatorilor, iar procesul este identic, doar
că în sens invers.

19
 3. S.C.A.D.A în industria energetică

3.1 Conceptul S.C.A.D.A

Acronimul SCADA este o prescurtarea pentru Monitorizare, Control şi Achiziţii de

Date ( din engleză: Supervisory Control And Data Acquisition ). Termenul SCADA se
referă de obicei la un centru de comandă care monitorizează şi controlează un întreg
proces. Cea mai mare parte a operaţiunilor se execută automat de către RTU - Unităti
Terminale Comandate la Distanţă ( din engleză: Remote Terminal Unit ) sau de către PLC
- Unităti Logice de Control Programabile ( din engleză: Programmable Logic Controller ).
Funcţiile de control ale centrului de comandă sunt de cele mai multe ori restrânse la funcţii
decizionale sau funcţii de administrare generală.

Achiziţia de date începe la nivelul RTU sau PLC şi implică citirea informatiilor de la
echipamentele de măsură, de pozitie sau senzori, care apoi sunt comunicate la cerere către
unitatea centrala. Datele sunt apoi restructurate într-o formă convenabilă operatorului care
utilizează o interfaţă grafica – HMI ( din engleză: Human Machine Interface ), pentru a
putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru al RTU/PLC. Un sistem SCADA
include componentele: HMI, controlere, senzori, dispozitive de intrare-ieşire, reţele de
comunicaţie, software şi altele.

Un sistem SCADA tipic implementează o bază de date distribuită care conţine

elemente denumite înregistrari. O înregistrare reprezintă o singură valoare de intrare sau
ieşire monitorizată sau controlată de către sistem. O înregistrare poate să fie de tip
hardware sau software. O înregistrare hardware este reprezentarea unei intrări sau ieşiri
conectată la sistem, iar una software reprezintă rezultatul unor operaţii matematice şi
logice aplicate altor inregistrari. Inregistrarile sunt stocate de obicei împreună cu momentul
de timp când au fost înregistrate sau calculate. Seria de înregistrari + timp reprezintă
istoricul acelei înregistrari. Aceste înregistrari sunt folosite pentru a genera evenimente,
alarme, rapoarte, etc.

20
 De asemenea cu ajutorul sistemului SCADA se pot gestiona utilizatorii, se poate face
un management activ, se pot trimite mesaje, se poate monitoriza procesul online pe
dispozitive mobile, etc.

Achiziţionarea unui sistem SCADA ( denumit uneori şi DCS - Sistem de control

distribuit, din engleză: Distributed Control System ) poate fi facută de la un singur
producător sau utilizatorul poate asambla un sistem SCADA din mai multe componente
achizitionate de la producatori diversi, însa pentru aceasta este nevoie de cunoştinţe
specifice de integrare a componentelor, cu observaţia că există cazuri când anumite
echipamente sunt incompatibile în anumite configuraţii.

În practică se folosesc echipamente de la producători diferiţi deoarece este o soluţie mai

economică, însta decizia folosirii acestei metode trebuie analizata prin prisma tipului de
proces pe care se doreşte a fi utilizat, necesitaţile şi importanţa sa în sistem.

Figura 2.2.3. Arhitectura de bază a sistemului SCADA

21
 3.2 Conducerea unei staţii electrice prin S.C.A.D.A

Conducerea unei staţii electrice se poate face atât local, cât şi de la distantă prin
dispecer. Conducerea prin dispecer a sistemelor electroenergetice este o activitate specifică
industriei energiei electrice, având drept scop exploatarea coordonată a instalațiilor şi
echipamentelor componente..

Obiectivele conducerii prin dispecer a sistemelor energetice se referă la:

•disponibilitate ridicată (>99.99%) pentru alimentarea consumatorilor în condiții de

siguranță, calitate şi eficiență economică;

• asigurarea în permanentă a echilibrului producție-consum;

• asigurarea condiţiilor necesare schimburilor comerciale cu țările vecine;

• coordonarea regimurilor de funcționare şi a manevrelor în regim normal şi de avarie.

Conducerea sistemului electroenergetic privită prin considerentul teoriei sistemelor

ierarhizate constă practic în organizarea acesteia pe mai multe nivele, fiecare nivel
reprezentând un ansamblu integrat de subsisteme de nivel inferior, conduse de catre un
coordonator ( numit dispecer ) subordonat nivelului ierarhic superior. Aceste nivele, în
ordinea creşterii gradului şi importanţei deciziei prezentate în figura 2.2.1.

Organizarea conducerii fiecarui nivel prin dispecer se realizează în funcţie de structura

instalaţiilor, dimensiunea şi importanţa lor, de posibilităţile de integrare în reţeaua de
telecomunicaţii, telemecanica şi sistemul informatic, astfel încat să se asigure în mediul cel
mai eficace activitatea conducerii prin dispecer a SEN.

Figura 2.2.1. Niveluri dispecerizabile

22
 Sistemul informatic ce deserveste un anumit nivel trebuie să îndeplineasca anumite
funcţii, precum cele enumerate mai jos, ele fiind implementate în principal cu ajutorul
sistemului SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition):

 Funcţia de achiziţie a datelor şi prelucrarea lor primară.

 Funcţia de monitorizare.

 Funcţia de comandă.

 Funcţia de reglare

 Funcţia de protecţie

Figura 2.2.2. Funcţiile sistemului SCADA

Volumul de informaţii necesar sistemului informatic pentru asigurarea funcţiilor

necesare conducerii operative a unei staţii electrice difera în funcţie de nivelul de tensiune,
modul de operare a staţiei ( cu sau fără personal ), regim de funcţionare şi sunt reprezentate
în principal de urmatoarele tipuri de informaţi:

 Mărimi electrice:

- puterea activă şi reactivă produsă şi/sau consumată

- tensiunea pe barele staţiei şi pe liniie electrice

- intensitatea electrică în regim normal/avarie într-un anumit punct

- frecvenţa din sistem/ de pe barele staţiei, etc.

23
  Semnalizari :

- de stare: semnalizarea modului de funcţionare ( manual/automat), poziţia

elementelor de comutaţie ( separatoare, întreruptoare, etc. ), starea activă/inactivă a
diferitelor funcţii de automatizare ( DAS, AAR, etc. ), etc.

- de prevenţie: are ca scop semnalizarea stării instalatiei ( defectul unui echipament

sau a unei zone din instalaţie )

- de alarmă: atunci când apar niste evenimente definite anterior drept cauzatoare de
alarme ( de exemplu depasirea unor limite maxime admise pentru un anumit
parametru )

 Comenzi:

- Anclanşarea/declanşarea întreruptoarelor

- Închiderea/deschiderea separatoarelor sau a CLP-urilor

- Activarea/dezactivarea unei funcţii ( DAS, AAR, etc.)

Aceste informaţii vor fii achiziţionate din teren, prin intermediul Terminalelor ( în
principal senzori ). Aceste terminale vor fii interogare de un echipament de tip RTU ( din
engleză : Remote Terminal Unit ) care joacă rol de master de staţie şi vor fii trimise catre
serverul din camera de comandă, şi pe care le va afisa pe calculatorul de proces.

24
 4. Implementarea funcţiilor de DAS

4.1. Structura hardware

Pentru implementarea funcţiilor de DAS-u şi DAS-f am ales să folosesc tehnologia

oferită de catre producatorul SIEMENS, însa doresc sa precizez că în domeniul conducerii
numerice activează numeroase firme cu tradiţie, ale caror produse pot de asemenea
implementa o astfel de funcţie.

Structura hardware va fi alcatuită dintr-o unitate PLC şi una HMI.

Configuraţia unitatii PLC:

SIMATIC S7-300 este un controler universal care are o structură modulară, şi astfel
permite conecrarea, dupa caz, a diferitelor module necesare aplicaţiei, fiind astfel o soluţie
cost – eficientă.

Pentru implementarea functiei de DAS am ales un PLC SIEMENS S7-300, cu procesor

317-2 PN/DP care poate rula aceste funcţii fară probleme şi care se foloseşte destul de des
şi în practica. Pe precizat faptul că pentru simulare este de ajuns decat procesorul, însa într-
o implementare reală trebuiesc adaugate surse de alimentare, module de intrari – iesiri,
extensie, etc.

Figura 3.1.1. Unitate centrala SIEMENS SIMATIC S7-300

Principalele caracteristici ale echipamentului sunt precizate în anexa 1 „ Siemens simatic

s7-300 CPU 317-2F PN/DP specification”.

25
Configuraţia unitaţii HMI:

Interfaţa grafică reprezintă un element esenţial din componenta instalaţiilor moderne ce

deservesc procese industriale. În acest scop producatorii au început să abordeze această
componentă cu foarte mare seriozitate, venind în intampinarea clienţilor cu o gamă variată
de panouri operator care să se plieze perfect pe nevoi. Acestea au devenit mai uşor de
utilizat şi mai intuitive, şi cu ajutorul pachetului software de configurare a aplicaţiilor se
pot realiza de la aplicaţii simple până la aplicaţii foarte complexe.

Pentru acest proiect am ales modelul TP1500 Basic PN deoarece dispune de o diagonală
de 15 inch, şi se pliaza pe proiectul nostru deoarece avem nevoie de o dimensiune cat mai
mare a diagonalei pentru a exemplifica cât mai sugestiv funcţia de DAS. De asemenea
panoul este color şi suportă animaţii, ceea ce ne va ajuta în exemplificare.

Figura 3.1.2. Panou operator TP1500 Basic PN

Principalele caracteristici ale echipamentului sunt precizate în anexa 1 „Specification of

TP1500 Basic PN SIEMENS panel operator”.

26
 4.2. Structura software

În ceea ce priveşte tehnologia software folosită, trebuie precizat că fiecare producator

de echipamente asigură contra cost şi pachetul software necesar pentru programarea
dispozitivelor. În ceea ce priveşte echipamentele de la SIEMENS, programarea
echipamentelor se poate face folosind mai multe versiuni de software; pentru acest proiect
am ales să folosesc pachetul software TIA PORTAL V11.

TIA PORTAL este un software dezvoltat de către Siemens Automation cu scopul de a

integra mai multe medii de programare. Această necesitate a aparut întrucat în trecut, se
foloseau soft-uri diferite pentru programarea automatului programabil, pentru interfaţa
panoului operator şi pentru interfaţa sistemelor de tip SCADA. Exact cum sugereaza şi
acronimul numelui TIA = Totally Integrated Automation Portal, vine în întampinarea
acestei probleme şi oferă un singur soft care permite programarea tuturor echipamentelor
necesare aplicaţiei.

Interfaţa aplicaţiei este simplă şi intuitivă, oferind un mediu placut programatorului şi

este compusă din mai multe secţiuni, care oferă acces către o zonă specifică de programare
( programarea plc-ului, a hmi-ului, stabilirea comunicaţiei, etc ).

Figura 3.2.1 Structură generală TIA PORTAL V11

27
 Pentru implementarea funcţiei DAS este necesar ca în prealabil să se aleaga structura pe
care va rula această funcţie, adică selectarea echipamentelor fizice folosite, dintr-o lista
predefinită.

Am realizat configuraţia hardware pe care o dorim, şi anume am ales modelul de PLC

Simatic s7-300 CPU 317-2F PN/DP şi modelul de HMI TP1500 Basic PN , conform
imaginilor urmatoare:

Figura 3.2.2 . Selectarea modelului de PLC şi HMI

Dupa selectarea modelului de PLC, este absolut necesar să se conecteze o sursă de

alimentare, atât în situaţiile reale cât şi în cazul în care faceţi decat o simulare, acest lucru
fiind necesar pentru a utiliza simulatorul PLC SIM şi a rula programul în modul ONLINE.
În cazul în care se folosesc şi variabile de tip intrare-iesire se vor adauga şi modulele
aferente de intrare-iesire analogice sau digitale.

28
 Următorul pas în crearea scheletului programului nostru îl reprezintă configurarea reţelei
de comunicaţie între PLC şi HMI. În cazul echipamentelor noastre, comunicaţia se va face
utilizând protocolul Profinet.

Figura 3.2.4 . Realizarea comunicaţiei între PLC şi HMI

Limbajul de programare Ladder Diagram (LAD) reprezintă unul din cele 3 tipuri de
limbaje de programare suportate de catre software--ul TIA Portal V11 de la Siemens,
celelalte fiind Structured Text Language (STL) şi Function Block Diagram (FBD).

El reprezintă un limbaj grafic de programare, procedural, ce este executat de către

procesorul automatului programabil începand cu prima linie de sus, de la stânga la dreapta,
linie cu linie, până la ultima.

Este folosit pe scara largă deoarece este considerat usor de înteles, poate fii privit ca o
reprezentare grafică a logicii binare, constând în principal din succesiuni de operaţii logice,
unde simbolurile de bază sunt contactele ( variabile de intrare ) şi bobinele ( variabile de
ieşire ).

29
 În alcatuirea unei diagrame ladder trebuiesc respectate anumite convenţii, şi anume:

-linia verticală din stanga reprezinta „+”-ul sursei de alimentare

-linia verticală din partea dreaptă reprezintă „-”-ul , mai exact conductorul prin care se
închid toate circuitele de pe linia respectivă de instrucţiuni

- între cele două se gasesc linii orizontale pe care se adaugă instrucţiuni, în stanga
condiţiile iar în dreapta acţiunile

Orice program folosit de un automat programabil va avea o zonă principală de memorie

numita Main, la nivelul căreia se realizează compilarea datelor. Această zonă poate conţine
atât „linii de cod” cât şi „structuri de cod” grupate în funcţii. În practică se utilizeză aceste
funcţii pentru gruparea operaţiilor din considerente de uşurare a activitaţii de mentenantă
precum şi reutilizarea codului.

În zona principală Main OB vom adauga funcţiile de DAS-u şi DAS-f pe care le vom
implementa în capitolul urmator.

Figura 3.2.5 . Programul principal al unui automat

30
 Un alt software important din cadrul pachetului Tia Portal îl reprezintă S7- PLC SIM.
Prin intermediul acestui program se poate simula funcţionarea unui automat programabil
din gama Siemens S7.

Pentru a putea simula un program realizat cu ajutorul Tia portal, trebuiesc urmatiţi câtiva
paşi:

- Lansarea aplicaţiei Tia Portal

- Lansarea aplicaţiei S7-PLCSIM

- În PLCSIM statusul automatului trebuie să fie STOP

- Din aplicaţia Tia Portal, se va încarca programul realizat în simulator, utilizând

comanda „Download”. Înainte de download, programul va compila, eventualele
erori vor fi semnalizate.

- În PLCSIM se va trece automatul în modul de functionare RUN, apoi se pot

face simulări de intrari şi nu numai, pentru a observa statusul marimilor de
ieşire.

- Adiţional, în Tia Portal se poate opta, dupa respectarea paşilor anteriori, pentru
activarea modului „Online” de vizualizare a aplicaţiei realizata în ladder, astfel
se poate urmarii linie cu linie modul de functionare atunci cand se simuleaza
anumite variabile din PLCSIM.

- Asemanator se poate opta şi pentru vizualizarea interfeţei grafice în timp real în

timpul simulării cu PLCSIM, prin activarea ferestrei RT-Runtime.

Figura 3.2.6 . S7- PLCSIM

31
 4.3 Proiectarea şi implementarea interfeţei grafice

Pentru realizarea interfeţei grafice se va accesa sectiunea „Visualization”, unde se va

selecta un ecran ( „Screen” ) şi se vor adaga elementele grafice ale procesului, şi anume
schema monofilară a staţiei electrice de distribuţie. Elementele de comutaţie vor fii
dinamice, pe când elementele fixe vor fii constante. De asemenea se vor configura şi două
butoane de activare, respectiv dezactivare a funcţiilor de DAS.

Pentru realizarea elementelor grafice se vor folosi elementele grafice disponibile în

editorul grafic al soft-ului TIA Portal.

Figura 3.2.9. Implementarea schemei monofilare în HMI

32
 De asemenea se va creea o tabelă cu variabilele ce sunt atribuite elementelor dinamice
de pe ecran, acestea vor fii de tipul boolean şi prin intermediul lor se va afisa pe ecran
starea elementelor de comutaţie ( deschis/închis ).

Figura 3.2.8. Tabela cu variabile folosite pentru elementele dinamice din interfaţa grafică

Pentru realizarea animaţiei elementul ce se doreste a fii dinamizat şi se va configura o

animaţie, după principiul vizibil dacă ( „visible if” ), ca în figura urmatoare:

Figura 3.2.10. Exemplificarea animaţiei unui element

Pentru realizarea funcţionalităţii butoanelor de activare/dezactivare a funcţiilor DAS-u şi

DAS-f , acestea se vor configura în modul urmator:

Figura 3.2.11. Exemplificarea funcţionalităţii butonului de activare DAS-u

33
 4.4 Proiectarea şi implementarea funcţiei DAS-f în două trepte

Pentru realizarea programuli de DAS-f în două trepte am urmat paşii:

- Am creat un contact normal deschis pentru a simula situaţia în care dorim să activăm sau
să dezactivam această funcţie.

- Apoi am comparat frecvenţa măsurată pe bara de înaltă tensiune cu o anumită valoare de

prag pentru activarea funcţiei, şi anume 49.5 Hz

- Dacă frecvenţa măsurată este mai mică decât pragul ales, se va activa un element de
temporizare de 0,5s ( ales mai mare decât timpul de declansare al protecţiilor la defecte
tranzitorii )

- După care se activează un contact intermediar care va activa variabila „transa 1”. În acest
caz se va deconecta linia 2.

- După un alt moment de timp ales de 3s ( necesar restabilirii frecvenţei nominale ) se va

compara din nou valoarea măsurată a frecvenţei cu valoarea de prag, şi dacă aceasta
îndeplineşte condiţia, variabila aferentă „transa 1” se va dezactiva şi linia va fii
reconectată.

- În caz contrar va ramane deconectată sau dacă valoarea frecvenţei va scădea şi mai mult,
până la o noua valoare de prag de 48,5 Hz, atunci dupa un principiu similar se va activa
„transa 2” şi linia 1 va fii deconectata. Se va astepta restabilirea frecvenţei timp de 20s,
apoi se va reconecta linia sau nu, după caz.

Implementarea funcţiei în limbajul de programare ladder se gaseste integral in Anexa 3

„Implementarea funcţiei DAS-f în ladder”, iar un fragment de cod, aferent implementării
primei transe de DAS-f este urmatoarea:

34
Figura 3.2.6. Fragment cod ladder DAS-f

35
 De precizat că mărimile „măsurare” sunt simulate, şi vor fii introduse de la tastatură.

De asemenea pentru implementarea funcţiilor este nevoie de organizarea variabilelor în

tabele, denumite corespunzator, şi cu adrese bine stabilite pentru a nu exista conflicte de
nume/adrese.

Figura 3.2.7. Tabela cu variabile folosite la funcţia DAS-f

36
 4.5 Testatea funcţiei DAS-f

Pentru testarea funcţiei vom apela la simularorul automatului programabil PLCSIM şi la

simulatorul HMI-ului numit RT Simulator, după ce în prealabil am încărcat în ambele
simulatoare versiunea noastra de program.

Recapitularea variabilelor pe care le vom simula din PLCSIM:

-MB100.0 reprezintă starea activă/inactivă a functiei DAS-f

-MD110 reprezintă valoarea măsurată a frecvenţei pe barele din primar

-MB130.0 şi MB140.0 reprezintă bitul de activare al transei 1 respectiv 2

Vom simula cateva valori în PLCSIM, pentru frecvenţa măsurată, şi anume 49.9 Hz,
49.2 Hz şi 48 Hz şi vom observa în RT Simulator cum se schimbă topologia reţelei de
distribuţie în funcţie de aceste valori.

Figura 4.5.1 Test cu frecvenţa 49.9 Hz

37
Figura 4.5.1 Test cu frecvenţa 49.2 Hz

Figura 4.5.1 Test cu frecvenţa 48 Hz

38
 4.6 Proiectarea şi implementarea funcţiei de DAS-u

Pentru realizarea programuli de DAS-u în doua trepte am urmat paşii:

- Am creat un contact normal deschis pentru a simula situaţia în care dorim să activăm sau
să dezactivăm această funcţie.

- Apoi am comparat tensiunea măsurată pe bara de înalta tensiune cu o anumită valoare de

prag 19 kV

- Dacă tensiunea măsurată este mai mică decat pragul ales, se va activa un element de
temporizare, de 5s ( necesar dispariţiei avariilor trecătoare )

- După care se activează un contact intermediar care îmi va activa variabila „treapta 1”. In
acest caz se va deconecta linia 2.

- După un alt moment de timp 10s ( necesar restabilirii tensiunii nominale ) se va compara
din nou valoarea măsurată a tensiunii cu valoarea de prag 19 kV, şi dacă aceasta
indeplineşte condiţia, variabila aferentă „treapta 1” se va dezactiva şi linia va fii
reconectată.

- În caz contrar va ramane deconectată sau dacă valoarea tensiunii va scadeă şi mai mult,
sub 18 kV, atunci dupa un principiu similar se va activa „treapta 2” ce va deconecta linia 1
până la restabilirea tensiunii.

Implementarea funcţiei în limbajul de programare ladder se gaseste integral in Anexa 4

„Implementarea funcţiei DAS-u în ladder”, iar un fragment de cod, aferent implementarii
primei transe de DAS-u este urmatoarea:

39
Figura 4.6.1. Fragment cod ladder DAS-u

40
 4.7 Testatea functiei DAS-u
Pentru testarea funcţiei vom apela la simularorul automatului programabil PLCSIM şi la
simulatorul HMI-ului numit RT Simulator, după ce în prealabil am încarcat în ambele
simulatoare versiunea noastra de program.

Recapitularea variabilelor pe care le vom simula din PLCSIM:

-MB0.0 reprezintă starea activă/inactivă a funcţiei DAS-u

-MD20 reprezintă valoarea măsurată a tensiunii pe barele din primar

-QB0.0 şi QB1.0 reprezintă bitul de activare a transei 1 respectiv 2

Vom simula cateva valori în PLCSIM, pentru tensiunea măsurată, şi anume 19.9 kV,
18.9 kV şi 18 kV şi vom observa in RT Simulator cum se va schimba topologia reşelei de
distribuţie în funcţie de aceste valori.

Figura 4.6.1 Test cu tenisune 19.9 kV

41
Figura 4.6.2 Test cu tenisune 18.9 kV

Figura 4.6.3 Test cu tenisune 18 kV

42
 5. Concluzii

Sistemul electroenergetic national, prin numarul mare de componente, ansambluri

şi subansambluri, precum şi prin aria mare pe care se desfasoară, are nevoie de o
exploatare coordonată şi ierarhizată pentru a funcţiona în bune condiţii.

Această coordonare se face la nivelul dispecerului, care poate să fie local, zonal sau
national, şi care are drepturi depline în luarea hotararilor necesare desfaşurării procesului
în conditii optime şi eficiente.

Staţiile electrice reprezintă o componentă importantă a sistemului electroenergetic

national întrucat ele reprezintă noduri de conexiune între zone diferite, şi totodata la nivelul
lor se pot lua acţiuni corective pentru menţinerea parametrilor în anumite limite.

Conducerea numerica a unei statii electrice reprezintă varianta moderna, eficientă şi

practică prin care se pot întreprinde diferite acţiuni manuale sau automate, cu personal
redus şi cu limitarea factorilor ce pot duce la erori umane de exploatare a staţiei electrice.

Pentru a putea beneficia de avantajele conducerii numerice a unei staţii electrice,

este necesară implementarea unei infrastructuri hardware ( automat programabil, panou
operator, infrastructură de comunicaţie, echipamente pentru achiziţia datelor, server de
date, calculator de proces, etc.) şi apoi dezvoltarea unei aplicaţii software prin care să se
asigure logica funcţionării.

Implementarea functiei DAS a fost realizată cu succes. Nu s-au întampinat

dificultăţi majore, întrucat sistemul de programare al automatelor programabile este simplu
şi intuitiv, iar realizarea ecranelor din panoul operator de asemenea.

S-a testat funcţionalitatea acesteia cu ajutorul instrumentului de simulare al

automatului programabil S7-PLCSIM şi a interfeţei grafice RT Simulator, prin
introducerea de valori relevante procesului, şi s-a constatat o funcţionare corecta atât a
funcţiei de DAS-f cât şi a funcţiei de DAS-u.

În staţiile electrice, acestea funcţioneaza integrat cu alte funcţii pentru a atinge

scopul final al conducerii optime şi eficiente, simularea functiei DAS prezintă cât se poate
de fidel cazul real, şi reprezintă o bază teoretică utilă ce poate fii folosită şi în practică.

43
 6. Bibliografie

[1]. Gh.Comanescu, S.Costinas – Partea electrica a centralelor si statiilor electrice, Ed.

U.P.B, 2005 , pag.13
[2]. * * * Codul tehnic al retelei electrice de transport. CONEL, aprilie 2000.
[3]. Gh.Comanescu, S.Costinas – Partea electrica a centralelor si statiilor electrice, Ed.
U.P.B, 2005 , pag.18
[4]. Mihoc D., Iliescu S.St., Fagarasan I., Taranu G., Matei G.,Automatizarea Sistemelor
Electro-si-Termoenergetice, Ed. Printech, Bucuresti 2006, pagina
[5].***, Documentatie tehnica SIEMENS
[6]. 27Sergiu Iliescu, Ioana Fagarasan, Dan Pupaza, - Analiza de sistem in informatica
industriala, Editura AGIR, Bucuresti, 2006
[7]. Nicoleta Arghira – Sisteme informatice in energetica, notite Curs UPB, 2015
[8]. Hans Berger - Automating with STEP 7 in LAD and FBD: SIMATIC S7-300/400
Programmable Controllers, 5th Edition, Ed. Siemens, 2012
[9]. Hans Berger - Automating with SIMATIC S7-300 inside TIA Portal,Ed. Siemens,2014
[10]. ***, Simatic HMI – WinCC Flexible 2008, Ed. Siemens, 2008
[11]. P. Kundur - Power System Stability and Control, Ed. McGraw-Hill, 1994
[12]. https://en.wikipedia.org/wiki/SCADA accessat la data de 29.05.2016
[13]. S7 PLCSIM Tutorial https://support.industry.siemens.com/tf/ww/en/posts/video-
tutorial-to-get-started-with-s7-plcsim accesat la 03.02.2016

44
 7. Anexe

[1] „ Siemens simatic s7-300 CPU 317-2F PN/DP specification”.

[2] „Specification of TP1500 Basic PN SIEMENS panel operator”.

[3] „Implementarea functiei DAS-f in ladder”

[4] „Implementarea functiei DAS-u in ladder”

45