Nedjma-Prin Tara Simturilor

«In viaț ă, unora le este dat să ı̂nvețe bunele maniere, altora să ı̂și
educe spiritul ori să ı̂și ı̂ntă rească tot mai mult credinț a. Nu am avut
privilegiul de a mă bucura de niciuna dintre acestea, ba nici mă car nu
ș tiu să citesc ori să scriu, din cauza pasiunii pe care mi-a insu lat-o Cel
de Sus pentru plă cere. Numai un mijloc ı̂mi mai ră mâ ne pentru a face o
faptă bună ı̂nainte de a muri: să iniț iez o tâ nă ră ı̂n arta iubirii. Fireș te,
ı̂n cel mai mare secret. Fiindcă ț ara asta s-a hotă râ t să proscrie sexul ș i
să se acopere cu faldurile celei mai mincinoase virtuț i. Dacă aș i
identi icată , cu siguranț ă m-ar aș tepta spâ nzură toarea.»
Colecție coordonată de
MAGDALENA MARCULESCU & PASCAL BRUCKNER
NEDJMA
Prin țara simțurilor
Poveste erotică
Titlul original: LA TRAVERSEE DES SENS, Pion, Paris, 2009
Traducere din limba franceză ș i postfaț ă de:
DORU MAREȘ
Editura Trei
- 2009 -
PRELUDIUL PRELUDIILOR
In viaț ă, unora le este dat să ı̂nvețe bunele maniere, altora să ı̂și
educe spiritul ori să ı̂și ı̂ntă rească tot mai mult credinț a. Nu am avut
privilegiul de a mă bucura de niciuna dintre acestea, ba nici mă car nu
ș tiu să citesc ori să scriu, din cauza pasiunii pe care mi-a insu lat-o Cel
de Sus pentru plă cere. Numai un mijloc ı̂mi mai ră mâ ne pentru a face o
faptă bună ı̂nainte de a muri: să iniț iez o tâ nă ră ı̂n arta iubirii. Fireș te,
ı̂n cel mai mare secret. Fiindcă ț ara asta s-a hotă râ t să proscrie sexul ș i
să se acopere cu faldurile celei mai mincinoase virtuț i. Dacă aș i
identi icată , cu siguranț ă m-ar aș tepta spâ nzură toarea.
P/O: Zobida Aı̈t Lemsè ne
PRELUDIU
Mă numesc Zobida. Asta nu e un prenume, susură Ali muș câ ndu-
mi sâ nii, e un program de futut! Zici Zobida ș i-ț i ș i miroase-a umezeală
lipicioasă ș i-a spermă ierbinte. Ț i se topeș te ca zahă ru-n gură numele
ă sta. Ajunge doar să -i mesteci silabele. Ia-ncearcă : ZO-BI-DA! Numele
tă u are-n el tot ce trebuie pentru a duce direct ı̂n iad pe-oricare bine-
credincios: zob, baise ș i bide („pulă , futut ș i pâ ntece" – n. trad) ı̂n limba
necredincioș ilor franț uji, iar ı̂n araba cea curată : zid – „hai, mai hai!",
zad – „comoara de lucruri minunate", ș i bida’ – „frumosul sacrilegiu"!
Să -i ierte Dumnezeu pe cei care ț i-au pus astfel de nume!
Mă distrez de câ te ori ı̂l ascult pe Ali. Vorbeș te de parcă ar face
dragoste, să ltâ nd spectaculos ı̂n ș a ș i ı̂nghiț indu-ș i chicotelile. Habar nu
are că nu doar din numele meu pot rezulta asemenea combinaț ii. Că
mai e ș i viaț a mea. Ș i că visez să mi-o scriu. Cel puț in, despre ce-am
fă cut la Zebib. Ah! Nu sunt decâ t Zobida. Expertă ı̂n sex, dar complet
neș tiutoare-ntr-ale spiritului. O câ ntă reaț ă-a dorinței ce-ar i vrut să ie
maestră a vorbelor!
Iată de ce m-am hotă râ t să ı̂mi iau un iubit literat, după lungul ș ir
de puli analfabete. Ș i-anume pe el, pe institutorul Ali, cel cu priviri
vicioase ș i bucile nervoase, tare ș i-n caracter ș i-n ș urubelniț ă, ı̂n coada-
nfoiată ș i-n lungimea ei! Il iau ı̂n pizdă de două ori pe să ptă mâ nă , fă ră
să ș tie nimeni, fă ră să a le cretinii lui de elevi că , dacă -i curg cuvintele
din gură ca din izvor ı̂n timpul zilei, asta este iindcă noaptea ș i-o adapă
din plin la fâ ntâ na mea.
Tocmai mă pregă team să ı̂l că lă resc eu de data asta, câ nd am lă sat
să -mi scape:
— Ră ul a sosit odată cu mine. Să mă ierte Dumnezeu, dar am
semă nat haosul ı̂n sat!
— Ai luat-o razna, pisicuțo, s-a mulț umit să ı̂mi ră spundă cu
mâ inile prinse zdravă n de ș oldurile mele.
— De-acum e prea tâ rziu, ră ul e-n fruct.
— Se zice „viermele" e-n fruct.
— Dacă vrei...
— In de initiv, ce-ai fă cut...? a mormă it, că lcâ ndu-ș i pe inimă , fă ră
a-ș i pierde concentrarea.
— Tot ce-a trebuit pentru a transforma fecioarele-n destră bă late.
— Tii, ce mai coardă ! Chiar meriț i să te trag ı̂n țeapă !
Ali mi-a ı̂nlă nț uit mijlocul pentru a putea să mă ridice mai bine, să
mă aș eze la loc cum se cade ı̂n spada lui caldă , pă trunsă -n adâ ncul
blă niței mele, ı̂n pă să rica mea ı̂nghiț indu-l lacomă ș i dâ ndu-i drumul cu
mii de regrete, reteveiul ı̂nă lț ându-i-se tot mai fă los ı̂nainte de a ajunge
pâ nă la capă t ı̂n că suț a mea ospitalieră . Mi se pă rea că mă miș c ı̂ntre
cer ș i pă mâ nt, că viaț a ı̂nsă ș i intră ș i iese din mine, că su letul ameninț ă
să -mi iasă pe acolo, prin gă urică .
Nu vroiam ı̂ncă să ı̂mi dau drumul, aș a că era necesară o
diversiune:
— Să -ț i povestesc ceva.
— Nu acum!
— Bine, mai tâ rziu, dar ı̂ți voi povesti!
— De-acord.
— Cu două condiț ii. In primul râ nd, să nu spui nimic altcuiva, altfel
oamenii din Zebib mă vor omorı̂ cu pietre, ca pe un câ ine.
— Ș i a doua?
— Să notezi ce ai să auzi.
— Am altceva de fă cut decâ t să -ț i scriu memoriile...
— Ș tiu, să mă fuț i...
— E mai plă cut.
— Tocmai de aceea.
M-am ridicat.
— Nu! Intoarce-te! Hai mai departe!
Mi se ț inea de umeri, ı̂n igâ ndu-ș i capul sexului ı̂ntre buzele a lui
meu.
— De ce vrei să ı̂ți scriu povestea? Crezi că ai să ajungi vreo
savantă ı̂nainte de a i ı̂nceput mă car ș coala?
— Câ nd le scrii, lucrurile ı̂și tră iesc o a doua viaț ă.
— Iubito, ce e cu pă să reasca asta?
— Mă aș tept să o pui tu la punct cu stil de adevă rat scriitor.
— Adică ?
— Adică ı̂ngrijit, nu ca un „labă tristă “. Intr-un fel pe care să ı̂l
ı̂nțeleg ș i eu ș i care să mă impresioneze.
— Adică vrei să te dai arteziană ș i de spirit, nu doar de uț a-
fâ ntâ nuț a?!
— Doar n-oi i fă cut tu degeaba carte!...
— Ș i cu ce mă plă teș ti?
— Iț i dau pizdă la iecare ı̂ncheiere de capitol.
— Nu te temi c-am să te dau ı̂n gâ t?
— Nu, că ț i-l am pe sculă rel la mâ nă . Lasă că n-o să ı̂ndră zneș ti tu
să calci porunca lui Allah ș i să mă rturiseș ti public că ț i-ai pus-o cu o
femeie fă ră binecuvâ ntarea imamului. Cu atâ t mai puț in tu, domnule
ı̂nvă ț ător, care ș tii să citeș ti ı̂n Cartea Sfâ ntă !
I-am simț it-o cum se-nmoaie ș i l-am auzit dintr-odată spunâ nd
cuvintele arză toare ale soț ului meu: Nu voi lăsa bărbaților, după mine,
mai mare blestem decât femeia.
— Aha! Ș i-ă sta o ș tie!
A izbucnit ı̂n râ s. Iar eu m-am apucat de povestit.
De iecare dată câ nd Sadek mă biciuia, ı̂mproș ca saliva ca pe o
burniț ă infernală , curgâ nd bă loasă , din abundenț ă, dâ nd pe-afară ca apa
murdară din canale, scă pâ ndu-i pe la colț urile gurii, um lâ ndu-se ca
niș te bube, mâ njindu-i barba odată cu aceleaș i cuvinte, pe care le
ı̂nvă ț asem pe de rost. Cuvinte care mă izbeau ı̂n creș tet la fel de tare ca
loviturile de bici. Le-mproș ca ı̂n ritmul cravaș ei ț inute ferm ı̂n mâ na
dreaptă , niciodată ı̂n stâ nga, iindcă era haram: „Profetul a spus: Nu voi
lăsa bărbaților, după mine, mai mare blestem decât femeia. Ș i n-a greș it!“
Aceeaș i frază . Iar ș i iar. Iț i ı̂nchipui că pentru mine, care nu citisem
nicicâ nd cele spuse de Profet sau Coranul, ı̂nsemna tot ce putea i mai
ră u. De la prima silabă , scuipată cu cea dintâ i pică tură de salivă , eram
gata. In numele Celui Trimis, n-ai să scapi, mă ameninț a! Imi apă ram
doar faț a ș i capul, lă sâ nd ı̂n voia urii ș i dispreț ului lui tot restul: pieptul,
spatele, brațele, fesele. Totuș i, ı̂ncercam să pricep. Să ı̂mi pun la treabă
inteligenț a, pe câ nd pielea ı̂mi ș iroia de sâ nge. In că pș orul meu de
femeie izolată de lume ș i analfabetă , că utam motivele biciuirii ș i ale
acelor cuvinte.
Sadek mă lă sase ı̂ntotdeauna să ı̂nțeleg că nu fă ceam nici două
parale. La fel ș i tată l ș i fraț ii mei. De unde ș i fraza aceea, atribuită
Profetului, Allah ie cu el, care sugerează că femeile nu sunt decâ t un
spin ı̂n talpă , cauza tuturor necazurilor ș i că , fă ră ele, credincioș ii ar i
fost scă paț i de mizerie, ca pă rul de pă duchi? Ele dau totul peste cap,
iind, ı̂ntr-un fel, un soi de degustare a infernului, mai rele decâ t ciuma
sau ră zboiul!
Mă tot gâ ndeam, ı̂ncercâ nd să gă sesc un ră spuns ș i, aș a, uitam de
ce mă bă tea bă rbatul. Imi ziceam: fă ră iicele Evei, pă mâ ntul nu ar i
ceea ce este ș i bă rbaț ii s-ar plictisi. Blestemul face sarea ș i piperul,
nă scâ nd motive pentru a-ncepe lupta. Poate că din această cauză a
creat Dumnezeu femeia. Un ră u necesar.
Imi strâ ngeam ı̂ntre coate capul ș i gâ ndurile care se ciocneau
unele de altele ca niș te muș te. Blestemul acela, ura, să ț ină , oare, doar
de femei? Nu e scris pe fruntea noastră că suntem fă cute pentru plă cere
ș i pentru a le-o-nmuia câ nd li se scoală ? Pe scurt, cine cui a declarat
ră zboi? Ș i cine ı̂mpotriva cui a ı̂nceput ostilită ț ile?
Mă gâ ndeam la toate acestea nu iindcă mi-ar i fă cut vreo plă cere,
ci iindcă descoperisem ı̂n asta cel mai e icient mijloc de a uita de
lovituri. Pe mă sură ce mă pierdeam ı̂n sensurile frazei aceleia, durerea
se micș ora. E-o nebunie cum ne pot face capetele să abandonă m
trupurile, câ nd se pun ele pe gâ ndit!
Conform soț ului meu, Profetul ı̂nsuș i, Allah să -l binecuvâ nteze, ș i-a
prevenit idelii asupra ră zboiului dintre bă rbaț i ș i femei. Iș i fă cuse
dintr-o singură miș care datoria de profet, avertizâ ndu-i, repetâ ndu-le
credincioș ilor: atenț ie, eu m-am că rat, dar vă las o problemă , una mare,
damele astea de care trebuie să vă feriț i, rezolvaț i-o, nu e treabă uș oară .
Cine are credinț ă de crezut, să ia aminte!
Aparent, bă rbaț ii au vrut să se descurce singuri, fă ră să ț ină cont
de pă rerea femeilor. Ș i-or i zis: n-ai cum să pui ră ul la treabă ı̂n folosul
binelui. Poț i evita ı̂ncă ș i mai bine ră ul, domesticind femeile cu
metodele necesare. Insă mie tot nedrept mi se pă rea să mă bată
bă rbatul. Uneori se ı̂ntâ mpla să mai protestez printre dinț i, că ci lacrimi
de plâ ns nu mai aveam: „Chiar eș ti sigur că Profetul a zis ce spui?“ Sau:
„Poate-o i fost ș i el nervos, ı̂n ziua aia, din cauza vreuneia dintre
neveste. O i fost vorba doar despre o decepț ie personală . Nu cred că ț i-
a cerut ț ie, Sadek Chioru’, să mă cotonogeș ti! Ș i-apoi, putem ș i noi să
gă sim altă ieș ire, altă soluț ie!" Numai că Sadek Chioru’ nu auzea nimic.
Iș i numă ra loviturile, ı̂n crescendo, iar barba-i pă rea a lui Dumnezeu ı̂n
persoană !
Oare pentru a mă ră zbuna pe ră posatul soț , sau pentru a-i da
dreptate m-am hotă râ t să pun cuvintele acelea ı̂n practică ș i să merg
pâ nă la capă t ı̂n linia logicii lor? Nu mai aveam decâ t o singură dorinț ă:
să aduc blestemul, să provoc discordia ı̂n satul acesta liniș tit, ı̂n care m-
am mutat ani de zile după ce mi-am ı̂nmormâ ntat bă rbatul ș i am
scuipat pe mormâ ntul lui.
— Prinț iș orule, ai destul material pentru cel dintâ i capitol! i-am
zis ridicâ ndu-mă . Iț i permit să ı̂mi schimbi cuvintele, dar ı̂ți interzic să
modi ici detaliile sexuale. Ș tiu eu că bă rbaț ii n-au coaie.
S-a ridicat pe jumă tate din pat pentru a-mi prinde sâ nii, dar i-am
scă pat.
— Mă -ntorc mâ ine, după miezul nopț ii, ca de obicei. Vezi să nu dea
nimeni tâ rcoale casei.
Adevă rul este că nu mă cheamă Zobida. Mi-am inventat prenumele
sosind la Zebib, inspirâ ndu-mă , poate, de la litera Z cu care ı̂ncepe
numele satului, ı̂nrudirea fonetică ajutâ ndu-mă cumva să mă
familiarizez cu localitatea aceasta izolată . Chiar aș a: ce idee să mă i
mutat ı̂ntr-un tâ rguș or din vestul extrem, unde nu se cunosc nici gustul
să rat al mă rii, nici savoarea anotimpurilor intermediare! In acest Zebib
suspendat ı̂ntre cer ș i pă mâ nt, ı̂ntre munț i ș i vă i, la jumă tatea distanței
dintre ț ărâ nă ș i un Dumnezeu pe care locuitorii de aici ı̂l sancti ică ı̂n
moschei, dar de care nu mai ț in cont ı̂n dormitor, de care se tem ı̂n
public, dar nu ı̂ncetează să -l tot ı̂nș ele ı̂n intimitate!
Intr-adevă r, am greș it pretextâ nd că aparț in Uled-Mail, un trib
berber care locuieș te pe platourile din ı̂nă lț imi. Nu cunoș team
aversiunea celor de aici pentru kabyb, pe care ı̂i consideră niș te
renegaț i, un fel de maimuțe tră itoare ı̂n munț i. Incă mai puț in a lasem
despre convingerea lor că lumea s-a nă scut odată cu arabii, că tot ce
fusese mai ı̂nainte nu era decâ t a’dam, adică neant, ș i, prin extensie, o
magmă informă , existenț ă zero, o stare de stupefacț ie absolută , ca-n
gaura neagră ș i fă ră sfâ rș it a curului vră jitoarelor. „Că că reze din nas“, ar
i zis simplu de tot micuț a mea nepoată Badra, prima expresie cu care
ne-a lă sat paf câ nd a-mplinit doi ani, adică ultima oară câ nd am vă zut-
o, cu vreo zece-n urmă .
In fapt, toț i zebibienii se declară „coborâ tori din Profet". De la
sâ nul lui s-au tot rostogolit pâ nă la noi, pe o ilieră protejată , purtâ nd pe
piele ș tampila mă rcii „arab", o marcă prin ea ı̂nsă ș i ı̂ncă rcată de tot
respectul, dovadă sipetele pe care vi le deschid sub nas, ı̂ntr-un
ceremonial ridicol – simț iț i moscul de Arabia, e luviile de chihlimbar ș i
ș oaptele mă tă sii?! —, din care scot niș te foi decolorate de trecerea
timpului ș i-a metodelor de falsi icare, habar n-am, pe care vi le arată
plini de mâ ndrie – priviț i, citiț i literele acestea aurite! —, vă zic vră jiț i,
urmă rindu-ș i arborele genealogic cu ramuri aplecate de greutatea
iliaț iilor ı̂nchipuite, trimiț ându-ș i originile pâ nă la nu ș tiu ce veriș or,
stră nepoț ică ori chiar nepot al Profetului, Allah să -l binecuvâ nteze! Eu,
ce e drept, nu l-am vă zut niciodată pe Profet, dar mi-e tare greu să cred
că are vreo legă tură cu ț ără noii ă ș tia slabi de minte, cu pă rul scurt ș i
creț ca zegrasul, cu ochi de un negru murdar, maimuțoii ă ș tia de fund
de vale!
Cu tot handicapul sâ ngelui berber, mi-am fă cut o reputaț ie dată
naibii. Se spune despre mine că sunt bună , serviabilă ș i puț in
vră jitoare, din cauza subitelor mele dispariț ii. Nu-i contrazic. Bâ rfele
astea sunt ca niș te ramuri ce-mi camu lează trecutul ș i mă apă ră de
zilele ı̂n care am suferit atâ t de mult din cauza soț ului meu! Tot ele-mi
acoperă nopț ile de dragoste ı̂n brațele unor bă rbaț i că rora nu le voi da
numele! Ii acopă r ș i eu, la râ ndul meu, cu ı̂ntreaga greutate a
recunoș tinței ce le-o port, iindcă m-au fă cut să gust plă cerea ș i mi-au
redat dorinț a de a exista. Vei i ultimul dintre ei, Ali, m-am jurat, iindcă o
ai lungă și energică, desigur, dar, mai ales, iindcă te folosești de cuvinte
frumoase și acestora trebuie să le revină privilegiul de a încheia destinele
noastre.
Cu siguranț ă numai tâ nă ră nu mai sunt, dar nimeni nu mi-ar da
vâ rsta pe care o am ı̂n realitate. Fă ră ı̂ndoială , pentru că nu am ră mas
niciodată gravidă . Nici bă rbatul legiuit, nici iubiț ii nu mi-au fă cut vreun
copil. Nici nu ș tiu dacă din cauza lor ori a mea. Aș a a vrut Dumnezeu. Ș i,
indiscutabil, ș i pâ ntecele meu.
La Zebib, statutul de vă duvă ı̂mi oferă respectul de care doar
virtuoș ii s inț i au parte. Ca ș i cum ar i de la sine ı̂nțeles că eș ti
ı̂ncoronat ca sfâ nt ı̂n schimbul unei centuri de castitate, pe care nu ț i-o
mai descui niciodată ! In că tunul acesta ı̂mpuț it, a te abț ine de la sex
este condiț ia necesară pentru a i admis ı̂n clubul bă rbaț ilor. Ș i, uite aș a,
ı̂n câ teva luni m-am trezit ı̂ndreptă ț ită să fac treabă de cadiu. Mergeam
să le sfă tuiesc despre absolut orice pe mamele care nu mai gă seau
soluț ii, mustram, la gră madă , fete ori bă ieț i fă ră a mi se ı̂ntoarce
vreodată un cuvâ nt mă car ș i alergam la chemarea taț ilor de familie care
mă convocaseră pentru a-mi da cu pă rerea despre logodne, ba chiar
despre litigii inanciare. Nimeni nu ezita să mă invite ı̂n propria-i viaț ă,
ı̂n care pă trundeam cu aceeaș i ı̂ndreptă ț ire ca la mine-n casă ,
necazurile ș i bucuriile zebibienilor devenindu-mi familiare, că să toriile
ș i divorț urile lor iind de iecare dată ı̂nsoț ite de sfaturile mele atâ t de
potrivite.
Dintr-un asemenea motiv mă a lam ı̂ntr-o zi la familia Omran.
Trimiseseră după mine cu noaptea-n cap, iar câ nd am ajuns parcă
aterizasem ı̂n plină ı̂nmormâ ntare. Tată l ı̂și clama furia, stâ nd ı̂n
picioare ı̂n faț a casei, sub cerul ı̂ncă prins pe jumă tate ı̂n tenebre:
„Curve, toate sunt niș te curve!", ı̂ncepâ nd cu „ea“, cu mama copiilor lui,
„Rupea-i-ar Dumnezeu oasele!" „Cinci fete-a fă tat, ca vacile! Oricum,
dintr-o curvă , doar curve pot să iasă !" Tot mai mâ nios, le-a tras o porț ie
ș i stră moș ilor care ș i-au luat-o, iecare, conform gradului de rudenie:
„Niș te pui de că țea, curiș ti de doi lei, escroci, câ rpe, peș ti de colț de
stradă , niș te avortoni! Cum altfel să -mi explic că lucrurile stau cum
stau?!"
Ș tiam că , pentru zebibieni, insulta era o practică la ordinea zilei,
iar furia o tendinț ă naturală . Aș a că l-am ocolit pe tată ș i m-am
ı̂ndreptat că tre curtea interioară . Din ochii fetei celei mari, lacrimile
curgeau ca apa la robinet.
— Ce s-a-ntâ mplat? am ı̂ntrebat-o pe Asmahan.
— Soră -mea n-a sâ ngerat...
— Nu e vina Leilei că nu i s-a sculat lui Tareq. Doar era virgină ,
Dumnezeule mare!
— Da, dar acum toată lumea se-ndoieș te.
— Vezi de treabă , n-a ș tiu el cum să i-o pună . Un lă că iaș ne-
nceput, ș i-atâ t!
— Nu ș tiu ce să mai zic. Doar că Leila a fost alungată de noua ei
familie, după ce i-au azvâ rlit cu imineii ı̂n cap.
Nu mai era nevoie să ı̂mi descrie scena, la ordinea zilei sub cerul
Zebibului. Leila fusese nevoită să se ı̂ntoarcă acasă cu zestrea că rată de
două perechi de brațe caritabile, fă ră a-i i aruncat cineva mă car o
privire ı̂ncă rcată de milă , fă ră să se i auzit mă car un ululu, strigă tul
acesta al nostru ascuț it ș i nesfâ rș it. Gata cu câ ntecele, cu că lă reț ii ș i cu
puș tile slobozite ı̂n aer. Doar luna mai ră mă sese, martoră tă cută , cu
re lexe roș iatice, a ruș inii.
— Vino, intră , m-a invitat Asmahan, luâ nd-o ı̂nainte că tre una
dintre cele trei camere ale casei.
M-am aș ezat ı̂n faț a Leilei. Incă ı̂n stare de ș oc, aceasta pă rea să nu
ı̂și dea seama de ce se petrecea ı̂n jurul ei. Repeta, doar, cu privirile
ră tă cite:
— N-am... N-am fă cut nimic... Nu sunt eu de vină ! Ț ipetele,
ț ipetele... ı̂njură turile. Erau mâ nioș i. Toț i. In spatele porț ii...
I-am luat mâ na ı̂n mâ na mea. Continua, fă ră să -i pese că mai eram
ș i eu pe acolo:
— Cearș aful, cearș aful! Mereu cuvâ ntul acesta. Ș i el zicea: vine,
vine. Dar, pentru Dumnezeu! Hai să mai ı̂ncercă m. Ș i-am mai ı̂ncercat...
Au strigat: ia vino să -ț i iei fata! Are o problemă . Curvă -mpuț ită , ce i-ai
fă cut lui frati-miu?! Au zis...
— Liniș teș te-te, Leila. Nu te mai amă rı̂ atâ ta.
Am cerut puț ină apă de lori de portocal ș i i-am dat să bea.
După care a reı̂nceput să -mi vorbească , mai calmă :
— Nu ı̂nțeleg. Tanti, dar eu nu m-am apropiat niciodată de vreun
bă rbat. Sunt curată .
— Nu te pune nimeni la zid, iubito. Haide, povesteș te-mi cum s-a-
ntâ mplat.
— Ț i-am urmat toate sfaturile. M-am pregă tit ı̂nainte de intrarea
lui. Am pus cearceaful alb ı̂ntre fese, pentru sâ nge. Mi-a cerut să mă
ı̂ntind, ceea ce am fă cut. L-am auzit citind versetele din Coran. Mi-a dat
să muș c de trei ori dintr-o pră jitură cu migdale. Mi-a pus două perne
sub ș olduri ș i s-a ı̂ntins peste mine. Auzeam la uș ă fetele câ ntâ nd ș i
bă ieț ii bă tâ nd ı̂n tobe.
A tă cut cu ochii duș i ı̂n amintirile ı̂ncă proaspete:
— Continuă ...
— Tarek, degeaba a...
A roș it.
— Nu-ț i mai ie ruș ine, fata mea, de acum, că tot ai cunoscut
bă rbatul, poț i vorbi despre treburile astea.
— Degeaba s-a tot frecat, că nu s-a ı̂ntâ mplat nimic. Mi-a zis:
„Trebuie să ı̂nceteze odată cu zgomotul ă sta groaznic, dincolo de uș ă!"
Iar eu ı̂mi spuneam, ı̂n gâ nd: să nu cumva să scapi cearș aful de sub
fund, trebuie neapă rat să sâ ngerezi. O oră mai tâ rziu, cum nimic nu se
ı̂ntâ mpla, membrul lui a cedat ș i nu l-am mai simț it. A zis: „Nu ı̂nțeleg
ce e cu tine, veriș oară ?“ Nu i-am ră spuns, iindcă nu ș tiam ce. Apoi a
strigat: „Gata! Este! Am redevenit bă rbat!” S-a suit pe mine ș i a luat-o
de la capă t. Eram ruptă de oboseală , de trei ceasuri tot că uta drumul,
aș a că am vrut să ı̂l dau la o parte. S-a supă rat, a spus că i-am fă cut
farmece, că dacă ı̂l refuzam ı̂nsemna că aveam eu ceva să -mi reproș ez...
— Ș i că l-ai lă sat pe altul să te necinstească ... Ș tiu refrenul.
Leila ș i-a acoperit faț a cu mâ inile ș i a ı̂nceput din nou să plâ ngă .
— „Blestemată -ț i ie familia!" Numai asta am auzit din gura
surorilor lui, care m-au dat pe poartă afară .
— Ș i soț ul tă u?
— A ı̂ncercat să mă apere. I-au ră spuns că asta e o treabă a
femeilor. Cele mici strigau ș i ele, odată cu cele mari: „Las-o-ncolo, e o
curvă , nu e fată mare!"
— Liniș teș te-mă mă car pe mine, a rugat-o Asmahan,
ı̂ngenunchind ı̂n faț a surorii ei. Nu cumva ai cunoscut vreodată un...
— Cum aș i putut-o face fă ră a pleca de acasă ? Doar ș tii bine! a
ı̂ntrerupt-o tâ nă ra nevastă desfă câ ndu-ș i coapsele ı̂n care lovea pâ nă la
sâ nge.
Am privit-o pe Asmahan prinzâ nd-o de mâ ini, ı̂n timp ce mă
gâ ndeam la noaptea nunț ii mele. La bă trâ nul Sadek sub care fusesem
ı̂ntinsă , ı̂ntr-o noapte de toamnă , câ nd nu ș tiam prea bine nici cine era,
nici ce că uta la mine ı̂n cameră . Că să torie surpriză . Prea bă team toț i
coclaurii ș i nu ascultam sfaturile pentru buna purtare a femeilor. L-aș i
tras de bă rbuț a aia pe Sadek doar aș a, ca să râ d. Numai că ș i-a scos
mă tă râ nga. Iar eu am ı̂nceput să mă zbat. Ș i ı̂ncă atâ t de abitir, ı̂ncâ t
mama m-a legat ș i mi-a acoperit gura cu mâ inile ei, lă sâ ndu-l să se suie
pe mine, ca un animal, dar cu ı̂ncă mai multă lipsă de tandrețe.
M-am uitat la faț a Leilei. Un oval perfect, ochi de gazelă , piele de
mă tase. Aveam ı̂ndoieli că fata nu era conș tientă de propria ei
frumusețe. Dar s-ar i putut altfel pe la ț ără noii ă ș tia tot atâ t de avari cu
complimentele pe câ t de să rac le e dialectul ı̂n cuvinte blâ nde? Numai
tu, Ali, continui să te juri că Zebib a fost cândva inima vie a unui imperiu
ce avea o sută de cuvinte pentru dragoste, cinci sute pentru cur, tot atâtea
pentru a lăuda crupele generoase, metafore cât să umple multe
dicționare și tone de tratate pe care ni le-au furat cruciații ca să le poată
face curte frumuseților din țările lor.
Cer să vă d cu ochii mei! In aș teptare, eram convinsă că Leila fusese
crescută ală turi de surorile ei fă ră să i auzit vreodată nici cel mai mic
cuvâ nt de laudă pentru izicul ei ș i ignorâ nd cu desă vâ rș ire iinț a care-i
dormea ı̂n trup... ı̂n trup? Ce este acela un trup? Hrană pentru viermi, ı̂i
tot repeta Fatema, mama sa, dacă nu cumva ș i un culcuș pentru bă rbat,
o saltea, de preferinț ă bine umplută , pe care acesta se poate culca sau
se poate piș a, după cum ı̂i vine. Corpul femeilor nu pe ele le interesează ,
adă uga aceeaș i mamă , ci pe soț ii lor. Fireș te că Leila ı̂nghiț ise
nemestecat hapul matern. Fireș te că nici nu se uita la trupul ei. Oricum,
nici nu ar i avut câ nd să o facă , din moment ce muncea din greu de
dimineaț a pâ nă seara, alergâ nd ı̂ntre maș ina de gă tit, puț ș i curtea de
oră tă nii. Ș tia, totuș i, ca toate fecioarele din Zebib, că bă rbaț ii erau o
altă planetă , necesară , totuș i, dacă nu aveai de gâ nd să cră pi ı̂n propria
familie ș i să te ı̂ngropi de vie la umbra mustă ț ilor paterne. Apropo: ı̂mi
amintesc de dispariț ia mamei Leilei ı̂ntr-un accident stupid, cu
treisprezece luni ı̂n urmă . Fatema ı̂și petrecuse ı̂ntreaga viaț ă ı̂ntre
patru pereț i, ieș ind doar ca să chiuie ș i ea ululu pe la vreo nuntă sau să
verse o lacrimă la vreo ı̂nmormâ ntare. Cu excepț ia unor asemenea
ocazii, nu se aventura niciodată ı̂n afara casei, sfâ rș ind prin a suferi de
patologia feminină curentă sub cerul nostru, care e incapacitatea de a
mai pă ș i cum se cade. Lucrul a costat-o ı̂n dimineaț a aceea: la două
aruncă turi de bă ț de casă , o simplă alunecare i-a pus capă t zilelor.
Incă ı̂i mai scrutam chipul frumos, câ nd Asmahan a renunț at la
tă cere, zicâ nd cu voce autoritară :
— Las-o pe tanti Zobida să te veri ice.
Fata mi-a aruncat o privire ı̂n care nu puteam distinge speranț a de
teroare.
S-a sculat ı̂n picioare, ș i-a ridicat rochia ș i a coborâ t ı̂ncet chiloț ii.
I-am cerut să depă rteze coapsele. M-a ascultat. I-am desfă cut petalele
vulvei ș i am privit cu atenț ie. Ș i-a ı̂nchis ochii. Mucoasa era albă , semn
că niciodată să mâ nț ă de bă rbat nu se vă rsase pe acolo. Doar pereț ii
exteriori, iritaț i, erau roș ii ca o rodie. Am introdus degetul ceva mai
adâ nc. Gă urica era strâ mtă ca-n ziua-n care se nă scuse. Am dat
verdictul:
— Sunt sigură că Leilei nu i-a tras-o nicicâ nd un bă rbat. Himenul e
ı̂ntreg.
Cele spuse de mine nu au pă rut deloc să liniș tească tâ nă ra. Mi-a
ră spuns:
— Poate că virgină mai sunt, dar viaț a mi-e terminată ! Terminată !
Nu mai sunt bună de nimic.
Habar nu aveam cum să o consolez ș i că utam o manevră ca s-o
ı̂ntind, câ nd Asmahan a strigat:
— Ș tiu!
— Ce ș tii?
— E din cauza mamei.
— Morț ii nu-i vorbeș ti decâ t de bine!
— Trebuie că i-a legat-o ș i ei la pubertate, cum a fă cut ș i cu ale
noastre.
— Cum adică ? a ı̂ntrebat Leila cu ochii câ t cepele. Ce-a fă cut
mama?
Asmahan nu i-a dat atenț ie. Cu sprâ ncenele ridicate, cu bă rbia ı̂n
palmă , murmura, conversâ nd cu defuncta ei mamă :
— Cu siguranț ă ai uitat să o dezlegi ı̂nainte de că să torie!
— Ce a fă cut? a mai ı̂ntrebat fata o dată .
— Nu avem decâ t să o dezlegă m noi, a continuat Asmahan, surdă
la ı̂ntrebă rile surorii.
Cuvintele ei m-au atins ca o revelaț ie. Nu am lă sat să mi se vadă
uimirea ș i i-am zis celei mari:
— Aș a e. Atâ ta doar că , după cum bine ș tii, doar persoana care a
legat-o o poate ș i dezlega. Numai aceea poate pronunț a formula.
— Adevă rat! a exclamat Asmahan tră gâ ndu-ș i o palmă peste
obraji. Cine a legat-o pe Leila? Dumnezeule mare! Cine a legat-o pe
Leila?
M-am abț inut să nu izbucnesc ı̂n râ s uitâ ndu-mă la Asmahan cea
voinică ı̂nvâ rtindu-se prin curtea interioară , cu trupul ı̂notâ nd ı̂n
caftanul de nuntă de culoarea ș ofranului, cu igura crispată , cu fruntea
ı̂ntrebă toare, cu palma izbind tot timpul obrajii ș i repetâ nd ı̂ntruna:
— Cine a legat-o pe Leila? Cine a legat-o pe Leila?
Apoi, schimbâ ndu-ș i starea:
— Ce proastă sunt! Mama cred că a vorbit cu Zubida. Doar ea ne-a
legat ș i pe mine ș i pe celelalte surori.
— Dumneavoastră ? a ı̂ntrebat Leila privindu-mă uluită . Ce mi-aț i
fă cut?
— Nu, idioato!, i-a ră spuns Asmahan, nu tanti Zobida. Zubida din
Wasakh.
M-am ı̂ntors că tre Leila:
— Iț i aminteș ti de cea care te-a legat?
— N-am nicio idee despre ce vorbiț i ș i nimeni nu vrea să ı̂mi
explice. Ah, dac-ar mai tră i mama!...
A ı̂nceput să plâ ngă .
— Trebuie s-o gă sim pe Zubida! a hotă râ t Asmahan pe ton
milită ros. Neapă rat, ı̂n seara asta. Trebuie să salvă m onoarea Leilei!
Am aș teptat pâ nă la că derea nopț ii pentru a putea traversa satul.
Siluetele noastre ı̂nfofolite ș i paș ii noș tri febrili se strecurau printre
lă tratul câ inilor ș i surâ sul maliț ios al lunii.
O urmam pe Asmahan care mergea iute, cu paș i mici, ı̂nfă ș urată ı̂n
vă l, crezâ nd că mă luminează asupra motivului real al temerilor ei:
— Toț i cei care nu mi-au avut niciodată la inimă familia vor avea
acum o adevă rată bucurie ı̂n a ne vorbi de ră u, ı̂ncepâ nd cu cumnatele
mele!
— Taci din gură , noaptea are urechi.
Asmahan nu mai ț inea cont de sfaturi:
— Am vă zut-o eu pe cea mai mică dintre ele, după scandal. S-a
gră bit să ia pudra de henna pe care o ı̂mpă rțea cu Leila, de teamă să nu
aibă aceeaș i soartă !
Am urmat cursul ued-ului, râ ul ă sta pe care seceta ı̂l usucă de tot.
Cum ploaia nu mai că zuse de multe anotimpuri, ı̂n albia lui nu mai
creș teau decâ t bolovani ș i mă ră cini.
La vederea celuilalt mal, Asmahan ș i-a ı̂nfă ș urat ș i mai strâ ns vă lul
ı̂n jurul chipului, aș a că jumă tate din cele ce spunea se pierdeau ı̂n
țesă tură :
— Tică loasele!... Fă ț arnicele! Dar ș i mama lui Tarek... Să ne
mâ njească ele reputaț ia... Cine s-or i crezâ nd? Ș i ce mare brâ nză mai e
ș i i-su?... L-or i crezâ nd profetul Iosif ori califul Arabiei! Un amă râ t de
gre ier, un funcț ionar oarecare...! Dacă ı̂n pat s-a ară tat un..., ce vină are
soru-mea?!
Malul de sud ni se ară ta haotic ș i rupt ı̂n bucă ț i, parcă , plin de
colibe ı̂necate ı̂ntr-o liniș te suspectă . Doar câ teva luminițe se ițeau din
cuptoarele de lut lipite de niș te grajduri improvizate, pe unde umblau
gă ini pră pă dite ș i cocoș i jumuliț i. Umbre masculine, ı̂mpleticindu-se cu
brațele ı̂ntinse, cotrobă iau ı̂n ı̂ntuneric că utâ ndu-ș i casele.
Știi la fel de bine ca mine, Ali, la Wasakh locuiesc cei mai
amă ră ș teni, mai antisociali indivizi, toate ghicitoarele-n cafea, hoț ii de
catâ rce, ș omerii, fetele vesele, toț i cei pe care Dumnezeu i-a poprit ı̂n
zona aia ı̂n care să ră cia ș i pă catul fac casă bună , acolo unde Zebibul ı̂și
aruncă pubelele o dată cu bolile, spaimele ș i mizeriile su leteș ti, acolo
unde se seamă nă ș i de unde se recoltează cele mai macabre fapte
diverse. Numai jandarmii se aventurează prin muntele acela de
murdă rii, punâ ndu-se ı̂n pericol pe riscul lor, unii jucâ nd mezuar,
ciudaț i judecă tori ı̂nsă rcinaț i să pună prostituatele să plă tească o taxă
proporț ională cu semnele lor particulare, uneori cu vâ rsta, de ce nu,
după alte toate, cu forma sexului iecă reia! Tot pe acolo se strecoară ı̂n
fapt de seară notabilită ț ile tâ rguș orului, garanț ii onorabilită ț ii noastre,
la lumina zilei, pe care o calcă -n picioare noaptea, ı̂ntre pulpele tâ rfelor.
De exemplu, bă rbatul lui Asmahan. Nu ș tie ea, dar eu ș tiu. N-am niciun
gâ nd să -i spun ș i, oricum, ș i dac-ar a la-o, tot s-ar face că habar n-are.
Poate că nici nu s-ar speti să dreagă reputaț ia soră -sii dacă nu s-ar
teme s-o vadă pe-a ei terfelită de cocaru’ lu’ bă rbati-su.
Ne-am ı̂ndreptat hotă râ te că tre cea dintâ i formă feminină ,
ghemuită ı̂n faț a unei colibe:
— Ș tii unde stă Zubida?
— Cine?
— Zubida.
— Halima? N-o cunosc! ne-a ră spuns baba cu gura că scată ı̂ntr-un
zâ mbet dră cesc.
— Nu! Zubida! Zubida!
— Badra?! Asta-i luna. Zubida e un mare futai. Ș i eu nu m-am mai
futut de mult.
— O că utaț i pe Zubida?
Ne-am ı̂ntors. O negresă uriaș ă ı̂și fă cuse apariț ia, ca o geamă nă a
nopț ii:
— O cunoș ti?
— Da.
— Poț i să ne spui unde stă ?
— A plecat la Ranger, ı̂n sud, ș i sunt puț ine ș anse să se mai
ı̂ntoarcă , a adă ugat cu voce plină de mister.
După care, aruncâ nd o pă tură pe spinarea hodoroagei, ne-a
ı̂ntrebat:
— De unde veniț i?
— De pe malul de nord.
— Nevestelor de bogă taș i le pute curu’ scuipă baba ı̂n urma
noastră .
Zebib la că pă tâ iul fecioarei! Condoleanțe pentru de lorarea ratată !
Câ tă grabă ı̂n a o compă timi pe Leila din partea acelor zeci de ț ără nci
care o strâ ngeau la pieptul ı̂n care colcă ia minciuna, la inima lor
nă scută pentru complot! „Ei, nu e grav, draga mea! Dumnezeu să -i
orbească pe duș mani ș i să le taie limbile-mpuț ite!“ Ș oapte ș i lacrimi
curgâ nd pe fă gaș ul unei bucurii secrete, pot pune pariu, aceea de a i
evitat o asemenea dramă . Cotoroanțele degustau bâ rfele, ı̂mpră ș tiindu-
le ı̂n patru ză ri, cu aerul că nu se ı̂ntâ mplase nimic deosebit,
scuturâ ndu-ș i cearș afurile pe terase sau mestecâ nd ı̂n cuș cuș . Ș i, de
altfel, de ce-ar tot freca ele cuș cuș ul, zi de zi, te-ntreb, dacă nu iindcă
nu au nimic de fă cut femelele astea ajunse niș te vipere, niș te greută ț i
fă ră rost ce apasă duș umelele casei, bestiile astea pe care Dumnezeu le-
a uitat prin cine ș tie care cursă de ș oareci, sub ameninț area nuielei
masculilor care-ș i trec timpul piș ându-se pe copaci ca niș te câ ini,
scă rpinâ ndu-se la coaie de parc-ar avea râ ie ș i aș teptâ nd ora rugă ciunii
pe care ș i-o fac de frica imamului, nu de a lui Allah, că n-oi i fraieră să
cred altceva!
Tată l Leilei vedea de ilâ nd toată această lume dincolo de storurile
coborâ te. Nici că va mai ı̂ndră zni să scoată nasul din casă , nici mă car
pentru a merge la moschee. Câ t despre fetele cele mari, s-au dus iecare
la ea acasă , cu drapelul ı̂n bernă ș i su letul ı̂nvineț it. Numai Asmahan se
hotă râ se să mai ră mâ nă o vreme sub acoperiș ul pă rintesc, de frică să
ı̂nfrunte batjocura familiei soț ului, dar ș i ı̂n speranț a de a gă si o ieș ire
pentru sora ei – repeta gâ nditoare, cu palma de initiv lipită de obraz.
Imi petreceam timpul ı̂ntre casa mea ș i cea a familiei Omran,
lipsind doar câ t aveam nevoie ca să ı̂mi rezolv treburile personale. Pe
vremea aceea aveam un iubit care locuia la două leghe de Zebib ș i la
care mă duceam la că derea nopț ii. Mă strecuram ı̂n patul lui fă ră să mai
aș tept, el mă primea, mă scutura de tot ce aveam pe mine, mi-o tră gea
ı̂n tă cere ș i mă aducea acasă ı̂nainte de ivirea zorilor. Tot ce am reuș it
să a lu despre viaț a acelui bă rbat este că fă cea comerț , luâ nd la râ nd
toate satele ı̂nvecinate, ı̂n aș a fel ı̂ncâ t să ı̂și poată vinde marfa. Mă
ı̂ntâ lneam cu el de iecare dată ı̂n alt tâ rguș or, mereu după as inț it ș i, ie
că era vorba despre o fermă , dosul unor că pițe de fâ n, adă postul
coroanei unui copac ori albia secată a unei ape, eram mereu dispusă să
o facem.
Da, ș tiu, am promis să nu amintesc despre iubiț ii mei, dar nu sunt
ı̂n stare, fă ră ei nu aș i ceea ce sunt. Vroiam doar să spun că toate
deplasă rile astea datorate dragostei mi-au permis să ı̂nțeleg ı̂n ce
mă sură li se albise atunci, tuturor, noaptea, nu zgâ indu-se la sâ ngele
roș u al Leilei, ci umplâ nd-o ochi de bâ rfe! In ce mă sură su letele
caritabile puteau aț âț a focul denigră rilor, indignâ ndu-se că nu au vă zut,
că nu au vă zut ele cu ochii lor cearș aful pă tat, ș optind teza acelui tqaf, a
legă rii: „Leila a fost legată ı̂n adolescenț ă ș i familia a uitat să o dezlege
ı̂nainte de noaptea nunț ii", dar, mai ales, versiunea conform că reia:
„Fata Omranilor n-a ajuns virgină la mă ritiș , ci gata gă urită , spartă sub
burtă ș i cu privirea aia per idă a golă ncilor care-au dat deja de gustul
bă rbatului."
O febrilitate nemaivă zută de la epidemia de ciumă din secolul
trecut cuprinsese ı̂ntreaga vale. Nimeni nu mai zicea nimic despre
viitoarele recolte, despre sacri iciile datorate s inț ilor, ca să nu mai
amintim despre hotă râ rea guvernatorului de a ne ı̂nchide frontiera cu
Jumhuriyya vecină , care râ vnea la probabilele noastre bogă ț ii. Umbla
vorba, ı̂ntr-adevă r, că providenț a ne-a luat sub aripa ei, după ani ș i ani
de să ră cie groaznică ș i de pă mâ nturi fă ră roade, că mă runtaiele patriei
noastre iubite s-au dovedit ı̂n sfâ rș it binecuvâ ntate, pă mâ ntul ei
doldora de comori ca saltelele bă trâ nelor ș i că nu peste multă vreme va
i su icient doar să râ câ i puț in ca să ț âș nească să mâ nț a neagră ș i fă ră
de sfâ rș it care să ne umple tuturor toate gă urile. Vă zâ nd aș a ceva,
stră inii cu ochi albaș tri vor i invitaț i, iar ei vor sosi cu zecile,
pretindeau aceleaș i vorbe care, de câ nd cu drama fetei lui Omran, nu
mai treceau nici ele dincoace de liziera colinelor ı̂nconjură toare.
Uitate erau, deci, toate acestea! Istoria avea de acum un singur
nume: „Himenul Leilei". Ț ara putea i anexată de o alta, credincioș ii
puteau i uciș i de necredincioș i, munț ii nu aveau decâ t să crape ca niș te
harbuji, râ urile să ie ı̂nghiț ite de vâ nt, doar nu astea erau grijile
ț ăranilor. Cineva din ceruri supraveghea sexul femeilor, iar bă rbaț ii
riscau să ie lipsiț i de dreptul la paradis dacă nu l-ar i urmă rit ș i ei cu
acelaș i ochi vigilent. Ș i cum zebibienii nu ı̂ntreprind nimic pe aici, pe
jos, despre care să nu-ș i ı̂nchipuie că ar da bine pe lâ ngă Cel de Sus, era
de aș teptat ca negustorii ă ș tia ce contabilizau viaț a de dincolo de
mormâ nt să ı̂și facă ı̂n primul râ nd griji pentru membranele fecioarelor
ș i să se declare cei mai buni paznici ai virtuț ii.
Treburile ț ării interesau ı̂ncă ș i mai puț in femelele ei. De altfel, nici
nu le-ar i cerut cineva pă rerea, lumea mergâ nd ı̂nainte ș i fă ră , mai bine
chiar, cum zicea fostul meu soț , Dumnezeu să -i ı̂nece-n mocirlă ș i-n
balegă pe-acolo pe unde-o i!
Cu toate acestea, iată că tinerele zebibiene ı̂și asumau riscul de a
se apleca asupra propriilor pă să ruici (ce premieră prin alcovuri!) ș i să
ı̂și pună ı̂ntrebă ri legate de instrumentele care le vor desțeleni. Se
interesau despre practica „legatului” la care erau supuse fă ră ș tirea lor.
Mamele ridicau din sprâ ncene ı̂n semn de dezaprobare, ı̂nainte de a
declara că „legarea" era „lege a lui Allah“. Gura ș i curul trebuie-nfundate,
altfel lumea risca tot ce putea i mai ră u! Imamul, pâ nă la care ajungeau
toate aceste vorbe, pă rea că se sufocă de indignare, zicâ nd că nu e
adevă rat, că zgripț uroaicele erau lipsite ș i de minte ș i de credinț ă, că
Dumnezeu va spâ nzura de pleoape pă gâ nele!
Cu toate acestea, mamele se gră beau să recurgă la practica
respectivă , ca la un vaccin ı̂mpotriva turbă rii, ș i zeci de fete au fost
astfel supuse ritualului, ș tiu prea bine, iindcă eu ı̂nsă mi l-am o iciat,
inventâ nd de iecare dată o nouă modalitate de a lega membranele
graț ie magiei care ș tie să adune la un loc puterea obiectelor ș i a
formulei, aceeaș i ı̂n astfel de ı̂mprejură ri, oricare ar i fost natura
legă rii.
— Niciun bă rbat nu se va mai putea apropia de tine, su letul meu.
De ce? Fiindcă membrul lui va ajunge un ir de aț ă, iar himenul tă u un
zid. Repetă după mine: „Fie ca membrul lui să devină un ir de aț ă, iar
himenul meu un zid. Amin!“
La metoda „cusutului”, care constă ı̂n a pune fata să treacă de trei
ori printre niș te ire, cu ochii ı̂nchiș i, pronunț ând aceeaș i frază ,
adă ugasem o practică pe care o ı̂nvă ț asem de undeva, din estul ț ării,
ridicâ nd rochiile tinerelor, aplecâ ndu-mă deasupra coapselor lor
pentru a le ı̂n ige un vâ rf de ac, cu mâ nă uș oară ș i zâ mbet ı̂ncurajator pe
buze:
— Nu te miș ca, inimioaro. Nu-ț i ie frică , doar o mică zgâ rietură , n-
o să te doară ! Doar o pică tură de sâ nge, nimic mai mult, n-o să curgă
deloc, doar vezi, ș i acum dă -mi bucă ț ica de sta idă pe care o ț ii ı̂n mâ nă ,
o s-o-nmoi ı̂n minunatul tă u lichid purpuriu, uite-aș a, gata, ș i acum hai!
Mă nâ ncă -l! Cum să ie murdar, Mariam, doar e sâ ngele tă u! Haide,
ı̂nghite sta ida! N-ai decâ t să te gâ ndeș ti la altceva ș i gata treaba! Acum
tu, Naı̈ma. Nu-ț i face griji. Ia uite cum am terminat!
Imi mă rturisesc totuș i preferinț a pentru o metodă mai carnală , ı̂n
care distracț ia era ı̂n concurenț ă cu obscenitatea. Cum soseam, ceream
ca fecioara să ie ı̂nchisă undeva, ı̂n aș a fel ı̂ncâ t să nu vadă nimic din
cele ce se puneau la cale sub acoperiș ul matern, apoi solicitam să mi se
aducă plumb, pe care ı̂l puneam la ı̂ncă lzit pe un brasero, după care ı̂l
dam la o parte, ı̂l lă sam să se mai ră cească după care ı̂l fră mâ ntam
ı̂ncetiș or, ca să ı̂i dau forma unui sex feminin, a buzelor mari, mai ales,
din câ nd ı̂n câ nd ridicâ nd privirea că tre mama aplecată spre mine,
tă cută ș i idioată , curgâ ndu-i balele ı̂n faț a migdalei pe care o formam,
netedă ș i rotundă , ı̂ntredeschisă , două feliuțe ı̂ntre care curgea un
lichid transparent care nu era altceva decâ t transpiraț ia propriilor mele
degete.
— Voi ascunde cu mare grijă lucrul acesta la mine acasă . Vii să ț i-l
caut ı̂n ziua că să toriei. Il voi reı̂ncă lzi ș i-i voi deschide buzele ı̂n faț a
iicei tale. Va i de ajuns să pronunț formula ș i va i ca untul de moale!
Ș i aș a, ı̂mi fă ceam publicitate ı̂n faț a mamelor nepricepute ı̂n
asemenea practici. Deseori mă rugau, ı̂nainte de a mă vedea plecată :
— Zobida, te rog, ascunde cu grijă igurina! Ș tii bine că dacă o
pierzi, pentru fata mea totul va i terminat. Nimeni nu o va mai putea
deschide.
— Fireș te, ireș te! repetam râ zâ nd ı̂n hohote, ı̂n sinea mea.
Zebibul ı̂mpă rț it ı̂n două . Pe de o parte, erau cei care se dovedeau
ı̂n favoarea fetei lui Omran, crezâ nd neclintit ı̂n teza „legă rii", de
cealaltă , cei care invocau viclenia feminină , imputâ nd nereuș ita
de loră rii comportamentului dezmă ț at al logodnicei. La centru, erau
partizanii teoriei complotului ș i adepț ii magiei negre. Aceș tia spuneau,
ı̂ntinzâ nd un deget acuzator spre sudul satului, că tot ră ul de acolo, de
jos ne vine, de la vră jitoarele alea care au ajuns la mare preț , ele fac tot
felul de farmece, leagă ș i dezleagă , doar cel care bagă ră u-n tine mai ș tie
să -l scoată , aș a că , haide o dată , Asmahan! Du-te cu ea la Wasakh, tanti
Zobida!
Nu m-am bă gat, lă sâ nd lucrurile să ı̂și urmeze cursul.
Nicio presupunere, niciun sfat nu putea pune capă t tristeț ii Leilei.
Gazela mea plâ ngea mai ceva decâ t o vă duvă : – Câ t am visat să -mi vă d
curgâ nd sâ ngele virginită ț ii...
Se vă ita că surorile ei mai mari avuseseră mai mult noroc.
Cearș afurile lor circulaseră prin ı̂ntreg satul, chiar ea le dusese expuse
pe o tavă , sute de degete ș i le smulgeau unele altora, femeile le
adulmecaseră , le priviseră cu atenț ie, ca ș i cum su letul fetelor, esenț a
existenței lor s-ar i imprimat pe acestea, după care Leila adusese
ı̂napoi tava plină cu monede de aur ș i de argint, din care ceruse o cotă
parte. In zilele care urmaseră , Fatema ı̂ntinsese cearș afurile pe faț ada
casei pentru ca toată lumea să poată veni să veri ice cinstea copilelor
ei. Nevestele le atingeau ı̂n ierbâ ntate, ca pe moaș tele unui sfâ nt,
că utâ nd ı̂n ele norocul acela pe care să -l poată duce fetelor lor virgine,
de acasă .
— Pâ nă ș i pe babe le-am vă zut frecâ ndu-se la ochi după ce le
atinseseră ! Ziceau că e ı̂mpotriva orbirii.
Ș i Leila povestea iar ș i iar despre nunț ile acelea, despre
cearceafuri, sâ nge, caracterul miraculos al lenjeriei pă tate. Obsedată ,
geloasă , ı̂mbolnă vită de faptul că nu a ı̂nroș it ș i ea culcuș ul nupț ial.
— Ce e de fă cut? se plâ ngea Asmahan, ră masă ı̂n stare de
prostraț ie, ı̂n mijlocul curț ii. Ne-am fă cut de ruș ine ı̂n tot satul. Tata e
iert de supă rare, iar sora mea nu o va mai duce mult.
Peste ı̂ncă ș apte zile, considerâ nd că a venit momentul, am lă sat
să -mi scape:
— Nici nu se pune problema ca Leila să ră mâ nă ı̂n starea asta.
Trebuie să plece.
— Unde? m-a ı̂ntrebat Asmahan, pă lmuindu-se ca de obicei.
Nu am avut nevoie să mai cad pe gâ nduri pentru a ră spunde:
— Pur ș i simplu, ı̂n că utarea celei care a legat-o.
— Nici să nu te gâ ndeș ti! Nicio femeie de pe la noi nu s-a
ı̂ndepă rtat vreodată de sat.
— Va trebui să se resemneze ș i să o facă .
— Ș i cine o va ı̂nsoț i?
Am lă sat o clipă de liniș te, apoi am zis:
— Mi se ı̂ntâ mplă adesea să ı̂ți vă d mama ı̂n vis, Dumnezeu să o
aibă ı̂n pază ! De iecare dată ı̂mbră cată ı̂n alb, ı̂ntre ramuri ı̂nverzite, ca
o hurie din rai. Figura ei ră spâ ndeș te lumină . Leila, te rog, n-o lua de la
capă t cu plâ nsetele! Mai bine, ascultă -mă . De iecare dată , mama
voastră , dusă din lumea aceasta, mă ia de mâ nă ș i mă pune să jur pe
Coran că voi avea grijă de voi.
Am tuș it ș i am adă ugat:
— In amintirea Fatemei ș i pentru a-mi ț ine promisiunea, sunt gata
să o ı̂nsoțesc pe Leila ș i pâ nă la capă tul lumii!
Nu ș tiu dacă satisfacț ie ori uluire a fost ceea ce le-am citit pe
chipuri. Le-am luat-o ı̂nsă ı̂nainte, ca să nu le las timp să ı̂și exprime
temerile sau să protesteze:
— Nu mă leagă nimic de casă , nici bă rbat, nici copii. Aș a că voi face
că lă toria ală turi de Leila. Câ nd se va ı̂ntoarce, ı̂și va putea spă la
onoarea.
Aș a ne-am ı̂nceput periplul, la acel sfâ rș it de primă vară al anului
care tă ia secolul ı̂n două pă rț i egale. Că lă toria trebuia să se sfâ rș ească
ı̂nainte de trei luni, altfel riscam ca diavolul să ne facă vră ji pentru a ne
smulge de sub steaua cea bună , după cum pretindea familia
logodnicului, ceea ce, ı̂n cuvinte mai simple, ı̂nsemna că , după
respectiva perioadă , Tarek urma să o repudieze pe Leila.
In aceeaș i dimineaț ă, noutatea a dat ocol satului, iar familia Omran
a fă cut ı̂n aș a fel ı̂ncâ t nimeni să nu ră mâ nă neș tiutor ı̂n legă tură cu
motivul plecă rii: gă sirea Zubidei ș i recuperarea statuetei care-i
ı̂ntruchipa vulva, prin care fusese legată . Astfel, Leila va putea pronunț a
formula magică de dezlegare, că să toria va avea loc, Zebibul ı̂și va regă si
liniș tea, femeile vor vorbi mai puț in despre sex, imamul nu va mai face
scandal, cocoș ii se vor trezi mai tâ rziu, câ inii nu vor mai urla ca la mort,
Dumnezeu va i mulț umit ș i le va dă rui bogă ț ii oițelor lui pe lumea
aceasta ș i speranțe mari pentru cealaltă . Leila se va mă rita cu Tarek,
Tarek se va ı̂nsura cu Leila ș i, ı̂n acest fel, cuplul va popula pă mâ ntul cu
o droaie de mici musulmani.
Am plecat luâ ndu-ne drept bagaje două boccele, un al-karaz, un coș
mare plin cu bucă ț i de carne uscată , fă ină ș i coarne de gazelă ,
pră jiturile acelea delicioase cu miere. Am ı̂ntâ rziat puț in, pentru că mai
aveam câ teva lucruri de pus la punct, dar ix la ora ș apte ne-am
aș ternut la drum.
Burnuzurile ne apă rau de privirile ș i de curiozitatea celor pe care ı̂i
ı̂ntâ lneam. Leilei nu i se vedeau decâ t labele picioarelor, date cu pudră
de henna. Cum trecusem de vâ rsta pâ nă la care o femeie trebuie să se
ı̂nfofolească de parcă ar i o mumie, legea ı̂mi dă dea voie să las să -mi
scape câ teva ș uvițe de pă r ori să -mi descopă r gleznele, pe motiv că am
trecut de patruzeci de ani ș i, ı̂n consecinț ă, niciun bă rbat nu mai risca
să i se scoale din cauza mea. Dumnezeule! Câ t de tare se ı̂nș ală ,
nepunâ nd la socoteală bucuria dorinței de a se refugia sub pâ ntece
coapte ș i ı̂ntre sâ ni hră niț i cu omagieri repetate.
In corsaj strecurasem banii care urmau să ne ducă la destinaț ie ș i
de care tată l Leilei se despă rț ise că lcâ ndu-ș i pe inimă .
O parte din drum am fă cut-o ı̂n cotiga unui ț ăran. Ne mai
ră mâ neau vreo zece kilometri de mers pe jos, ı̂nainte de a ajunge la
gară .
In plin câ mp, am reluat conversaț ia, hotă râ tă să mă ı̂ntorc la
motivul plecă rii:
— Soț ul tă u nu te-a putut deschide iindcă himenul tă u a rezistat
asalturilor lui.
Obrajii Leilei s-au fă cut roș ii ca macii dimprejur.
— Ț in să ș tii exact ceea ce ț i s-a ı̂ntâ mplat. Ințelegi câ t de câ t ce ı̂ți
spun?
A bâ lbâ it:
— Am mai auzit eu aș a... spunâ ndu-se cuvâ ntul... legată , dar nu am
ı̂ncercat să a lu despre ce e vorba.
— Nu mai ț ii minte nicidecum momentul ı̂n care ț i-au ı̂nchis-o?
— Nu, deloc.
Ce proastă sunt! Bineı̂nțeles că nu mai ț ine minte, doar e icacitatea
legă rii cu plumb constă ı̂n a-i ascunde operaț ia celei interesate.
— Dar am auzit-o o dată pe mama, a reluat Leila foarte
concentrată , ș optindu-i viitoarei mele soacre: „Nici armata faraonului
n-ar putea să -i dea de cap himenului fetei." Nu am că utat să -nțeleg.
Am ı̂ncetinit pasul:
— Ș tii ce este acela un himen?
— Ceea ce mi s-a cerut ı̂ntotdeauna să ı̂mi pă zesc.
— Bine, bine, dar ce e el, de fapt?
— E ceva ca o pâ nză de pă ianjen, care apă ră intrarea ı̂n...
Cu un gest, am ı̂ncurajat-o să continue:
— Abia dacă mi-am atins... de teamă să nu mă de lorez din
neatenț ie. Mama ı̂mi pipă ia sâ nii, ș oldurile ș i coapsele pentru a i
sigură că mijlocul mi-e tare, burta la locul ei ș i fundul neschimbat.
Trebuia să iu atentă cum mergeam, alunecam ori să ream ș i, pe câ t
posibil, am evitat să ı̂mi desfac picioarele. Ș tiam că acesta era preț ul
pentru a menț ine pâ nza la locul ei.
Mi-am amintit de propria mea mamă . Ș i de aceleaș i consemne, de
aceleaș i veri ică ri ale stă rii corpului. Pe atunci, aprobâ nd din cap
cercetă rile ei, fă ceam tot ce puteam pentru a uita câ t mai repede
atingerile pe care le consideram obscene. De cum ră mâ neam ı̂nsă
singură , fă ceam iar ș i iar turul trupului meu, mă frecam de orice obiect
pe care mă puteam ı̂ntinde, de la marginea saltelei, a patului ori a mesei
pâ nă la balustrada scă rii. Intr-o fermă pă ră sită sau la marginea râ ului
secat ı̂mi lă sam verii să se avâ nte pâ nă la buzele pă să ricii. L-am
considerat ca fă cut pentru mine, proverbul care circula ı̂n tribul nostru,
zicâ nd: „Să rută -te ș i fă nebunii câ te pofteș ti, dar ai grijă să pă zeș ti locul
care e doar al bă rbatului tă u!“ Acea legă tură care mă ț inea, ı̂n chip
fericit, laolaltă cu propriul meu trup, a fost ı̂ntreruptă ı̂ntr-o zi de Sadek,
care l-a luat ı̂n proprietatea lui.
Era prea devreme pentru a face astfel de con idențe tinerei, care
continua să -mi vorbească foarte serios:
— Poate că m-au legat, dar cred că n-ar prea i trebuit. Am fost
ı̂ntotdeauna convinsă că trupul meu nu este al meu.
— Ah, da?!
— Mama spunea că trupul femeilor nu le aparț ine lor. Ințeleg...
— Ce ı̂nțelegi?
— Că a trebuit cusut ceva ı̂n mine care, dacă s-ar i deschis, ar i
putut deveni izvorul multor necazuri.
Sarcina mea se anunț a di icilă .
— Ț i s-a ı̂nchis pă să rica iindcă avea ceva periculos, acolo,
ı̂nă untru, nu-i aș a?
— Da... mama zicea: „ı̂n tine locuiesc toț i demonii pă mâ ntului, ai
grijă să nu-i laș i să scape, iindcă atunci ar muri toț i bă rbaț ii."
Dintr-odată , auzindu-se cum pronunț ă cuvâ ntul mamă , Leila s-a
ı̂ntors că tre sat, scuturată de suspine.
— Ce s-a ı̂ntâ mplat?
— Nu vreau să mă ı̂ndepă rtez de ai mei. Nu trebuia să i plecat de
acasă .
Am ı̂ncercat să o ı̂mpac:
— La ceva-ceva tot o i bună ș i nenorocirea. Fă ră ea nu ai i avut
nicicâ nd norocul să că lă toreș ti.
Am dat să schimb cursul conversaț iei:
— Cel puț in, ı̂l iubeș ti?
— Pe cine?
— Pe cel cu care te pregă teș ti să te uneș ti pe viaț ă.
— Pă i, Tarek nu mi-a fă cut nimic ră u, aș a că nu am de ce să -l ură sc.
— Dar simț i ceva pentru el?
— Este vă r cu mine, aș a că ı̂l consider ca iindu-mi un fel de frate.
Nu m-am gâ ndit la el ca la un soț , pâ nă acum. Dar ce, chiar contează
dragostea?
Eram deja departe de sat câ nd Leila a luat-o de la cap cu plâ nsul,
repetâ nd că vrea să se ı̂ntoarcă acasă . Nu mi-am mai putut stă pâ ni
exasperarea:
— Incetează să te mai porț i ca un copil! In loc să -ț i tot plâ ngi
soarta, gâ ndeș te-te la ceea ce eș ti pe cale să faci acum. Acum, câ nd eș ti
dincolo de zidurile casei tată lui tă u, câ nd eș ti liberă , departe de Zebib ș i
de baligile lui! Oricum, ș i dacă ai i sâ ngerat ı̂n prima noapte, tot nu ț i-
ar i folosit la nimic! Ț i-ai i petrecut zilele spă lâ nd pe jos ș i oferindu-ț i
curul bă rbatului, care s-ar i dat mare vă zâ nd cum ı̂ți creș te burta pâ nă
la nas, ai i suferit, ai i ră mas gravidă , ai i plâ ns ș i-ai i nă scut, pentru
ca, apoi, să te bagi iar sub el. Asta-i viaț ă? Prefer să te anunț că nu pierzi
nimic dacă mai aș tepț i puț in. O să te-ntorci acasă ș i-o să te ı̂neci ı̂n
existenț a asta de zi cu zi de tot că catul! Aia e!
Leila a fă cut ochii mari. Ai i zis că mă vede pentru ı̂ntâ ia oară ı̂n
viaț ă.
Am lă sat-o mai moale:
— Ai vă zut casa socrilor tă i? Zidurile sunt tot atâ t de ı̂nalte ca ale
unei ı̂nchisori. A, nu ai vă zut niciodată o ı̂nchisoare... Nu ai avut timp să
tră ieș ti cum se cade experienț a de a i ı̂nchisă . A lă că a trece de sub
acoperiș ul pă rintesc sub cel al soț ului ı̂nseamnă să schimbi o puș că rie
cu alta. Iar a socrilor e ș i mai rea. Tavane joase, ferestre care dau ı̂n
coridoare ı̂ntunecate ca niș te burț i de ș arpe boa ș i, dacă ı̂ți ridici capul,
nu vezi nimic altceva decâ t barba lui Dumnezeu. Ș i ce face ea, barba
asta? Pă i te somează să laș i fuguț a ochii-n pă mâ nt ș i să ı̂ți ı̂ndeplineș ti
datoriile faț ă de bă rbatul tă u ș i de toț i ceilalț i masculi ai tribului. Ș i
atunci te ı̂ntorci la aceleaș i treburi, muncind pe brâ nci, convinsă că , ie
zi, ie noapte, plă cerea ș i viaț a aparț in bă rbatului tă u, ș i nicidecum ș i
ț ie. Auzi, ia să mai câ nte ș i la altă masă cu igura asta!
— Femeia e fă cută să servească bă rbaț ilor. Mama zicea că o femeie
fă ră bă rbat e o...
— ... Curvă , zi-o pe-a dreaptă !
— ...
— Mai bine curvă decâ t sclava unui bou de bă rbat.
S-a poticnit.
— Da, da! De acum o să ciuleș ti urechile ș i n-o să te mai roș eș ti de
câ te ori zic bou sau curvă , de acord?
S-a mulț umit să mormă ie, doar pentru ea:
— Mai bine aș i murit. Câ nd mori virgină , mergi ı̂n rai.
— Să mori din vina unui lă că u nu e tocmai ce s-ar putea numi o
moarte frumoasă .
— Flă că ul acesta mi-a fost ales, iar eu trebuie să ı̂l iubesc.
— Dacă l-ai i iubit cu adevă rat, nu ai mai i aș teptat ziua nunț ii ca
să ı̂i dă ruieș ti virginitatea!
— Poftim?
Se sufoca. I-am repetat cele spuse, cuvâ nt cu cuvâ nt. A ı̂nghiț it ı̂n
sec ș i mi-a ră spuns:
— Tanti, himenul meu nu ı̂i aparț ine decâ t bă rbatului meu. Este un
bun al ı̂ntregii familii, iar eu trebuie să am grijă de el. Ș i uite că , acum,
suntem bâ r iț i ș i eu, ș i el. Ințeleg furia tuturor...
Cum ı̂ncepuse iară ș i să se smiorcă ie, am fost gata să fac cale-
ntoarsă .
Leila mergea ı̂nainte, iar eu mă gâ ndeam: trebuie bă tut ierul câ t e
cald, haide, Zobida, bag-o o dată pe treabă pe virgina asta, altfel o să
prindă muș iț ă pâ nă la sfâ rș itul zilelor. Ia nu-i mai menaja tu inocenț a ș i
sensibilitatea că , dacă nu, o să se ı̂ntoarcă la Zebib la fel de fată mare
cum a plecat! Trebuie acț ionat repede ș i bine, trebuie vorbit puț in ș i pe
ș leau. Fata asta a trecut de vâ rsta metaforelor ș i a piruetelor de limbaj,
ı̂mpinge-o pâ nă la capă tul trupului, al su letului ș i al tribului ei, fă ı̂n aș a
fel ı̂ncâ t niciodată , niciodată să nu mai ie ca ı̂nainte! Chiar cu preț ul de
a o ș oca, ș ocheaz-o, am ı̂ncredere-n tine!
Am renunț at la tă cere pentru a o ı̂ntreba:
— La ce vâ rstă ai fost ı̂nchisă ı̂n casă ?
— La doisprezece ani.
— De câ te ori ai mai ieș it din Zebib de atunci?
— O singură dată , la nunta veriș oarei mele, la Ain Hara.
— Te-ai plimbat vreodată pe aici, prin vale?
— Nu mi-a dat prin cap. Ș i, de altfel, la ce foloseș te să mergi aș a,
fă ră niciun scop? mi-a ră spuns fă ră să ı̂ncetinească pasul, cu zâ mbet
ră ută cios pe buze.
— Ca să ı̂ți miș ti oasele ș i să te uiț i ı̂mprejur, ceea ce tot e mai mult
decâ t nimic.
Am prins-o de braț , obligâ nd-o să se oprească :
— Acum o să stai să -ț i tragi su letul ș i să observi ceea ce te
ı̂nconjoară . Prima miș care a libertă ț ii ne este dată prin zbaterea
pleoapei care se ridică . Ochii noș tri sunt cei care fac prima că lă torie.
„Totul poate i ı̂nchis ı̂n cuș că , zice un proverb al stră bunilor tă i, numai
privirea nu.“ Aș a că , ı̂nmoaie-ț i pupilele ı̂n minună ț iile naturii.
Scrutează cerul, pietrele, frunzele furate de vâ nt, ră murelele care
trosnesc sub paș ii tă i. Admiră câ mpurile de grâ u, lorile pe care
primă vara ni le-a lă sat ı̂n dar pentru vară . Ș tii că iecare privire a ta le
prelungeș te viaț a?
Mă asculta ı̂mpietrită , cu aerul buimac al cuiva că ruia i se
povesteș te despre o lume supranaturală .
— Ș tii că mă plimb deseori singură , departe de sat. Bâ rfele mă dau
drept magiciană , pretinzâ nd că adun plante ciudate ș i omor reptile
pentru a face poț iuni vră jitoreș ti.
A bolborosit:
— Aș a e, zice că ...
Am ı̂ntrerupt-o:
— Nu e adevă rat, chiar dacă nu am dezminț it niciodată ... Ai tă i nu
au ı̂nțeles că a vorbi cu natura este o datorie a iecă ruia dintre noi.
Sigur că da, aparent, nimic nu este mai indiferent decâ t natura, dar, ı̂n
fond, nici mai disponibil ș i mai plin de o dragoste de mamă . Să nu te
ı̂nspă imâ nte tă cerea ei, o dată ce s-a obiș nuit cu tine, ı̂ți vorbeș te fă ră
ca nimeni altcineva să audă . Iț i ș opteș te ı̂ntreaga ei singură tate, care
astfel devine ș i a ta. Iț i aș ază ı̂n palme daruri, arome ș i mâ ngâ ieri, fă ră
a-ț i cere altceva ı̂n schimb. Iș i ascute urechile pentru a-ț i auzi bine
suspinele, fă ră să ii nevoită să mai plâ ngi iar ș i iar. Natura e un uriaș
sipet, doldora de bogă ț ii. E aliatul nostru, al femeilor, fâ ntâ na care
adă posteș te ı̂n adâ ncul ei cuvintele noastre lipsite de sunet. Ș i câ tă
libertate ne oferă aceste cuvinte câ nd se adresează cuiva care nu ne
poate ră spunde!
O urmă ream pe Leila: scruta peisajul din jur cu urechea atentă la
mine, ca un animal la pâ ndă .
— Diseară vom numă ra stelele una câ te una, dar, pâ nă atunci,
pro ită de ocazie ș i hai de saltă liberă ca un mieluș el. Haide! Uite-aici, ı̂n
faț a mea. Plimbă -te cum te taie capul, lasă -ț i paș ii să te poarte la
ı̂ntâ mplare. Aruncă -ț i bocceaua ș i arată -mi cum ș tii tu să alergi!
La ı̂nceput, a să rit cu stâ ngă cie, ca o oaie ră nită . Apoi a fă cut câ ț iva
paș i, tot mai gră biț i. Ș i-a lă sat vă lul să cadă peste vâ rfurile unor spice,
ca un lințoliu. Am vă zut-o că ț ărâ ndu-se cu greutate pe deluș orul
dinspre ră să rit, ı̂ntorcâ ndu-se pe picioare, cu ochii spre cerul vecin,
luâ nd-o la vale, aruncâ ndu-se ı̂n iarbă ș i alunecâ nd, alunecâ nd parcă
fă ră să se oprească . Intregul ei trup nu mai era decâ t miș care, copilul
din ea ț âș nea la iecare pas, la iecare salt, la iecare scufundare ı̂n
marea verde. Pă rea fericită . Se rostogolea ı̂n iarbă , fugea de-a lungul
pâ râ iaș ului ce ș erpuia la picioarele dealului, aruncâ nd cu pietre ș i
izbucnind ı̂n râ s de iecare dată câ nd acestea fă ceau câ te un „pleosc!",
spă rgâ nd oglinda liniș tii dimprejur.
De-acum, Leila mergea lâ ngă mine, cu pasul ș i respiraț ia regulate.
— Cu câ t mai mult vei putea cunoaș te natura, cu atâ t ı̂ți vei
cunoaș te propriul trup, i-am zis.
Nici ea nu mi-a pus mai multe ı̂ntrebă ri, nici eu nu am mai ı̂naintat
pe respectivul teritoriu.
Ceva mai departe ne-am aș ezat pe două pietre de lâ ngă o fâ ntâ nă .
Un nor de tristețe acoperise dintr-odată chipul fetei. A suspinat:
— Cu toate cele pe care mi le spunea mama, m-am gâ ndit că ,
oricum, corpul tot nu mi-ar aparț ine decâ t pe jumă tate. Restul este al
Zubidei, care mi l-a legat. De parcă aș avea o casă , numai că a ı̂ncuiat-o
cineva ș i a plecat cu cheia. Nu mai pot intra ca mai-nainte...
Uite cum te deș teaptă natura, mi-am spus. Nu se-mpiedică ea de
niș te tâ mpiț i de pereț i. Leila ı̂ncerca să ı̂nțeleagă :
— E normal că ı̂ncă nu am ı̂ncredere ı̂n corpul ă sta. Pă i, câ nd am
să -l deschid, ce-o să gă sesc ı̂n el? Binele ori blestemul?
Va să zică , micuț a a trecut ș i la metafore. Gă sea repede drumul
cuvintelor ș i, odată cu ele, pe acela al imaginilor. Nu aveam de a face cu
o gâ sculiț ă, lucru pentru care m-am felicitat.
Impresia mi s-a con irmat puț in mai tâ rziu, câ nd a ı̂nceput să ı̂mi
pună ı̂ntrebă ri.
Ne gă seam la jumă tatea drumului spre gară , ı̂naintâ nd ı̂ncetiș or pe
o potecă plină de pietre, câ nd s-a ı̂ntors că tre mine:
— La tine cum a fost, tanti?
— Ce, că să toria?
— Da.
— Nu ș tiam ce urma să mi se ı̂ntâ mple, dar eram mulț umită .
Mulț umită ș i mirată . Fusesem ı̂mbră cată ı̂n cele mai frumoase rochii,
mă tratau ca pe o regină , ca pe o sultană , ca ı̂n poveș ti... Iț i dai seama
cum era?!... Ț ăranii plecaseră de la câ mp, că lă reț ii erau cu toț i ı̂n ș a,
femeile pronunț au cu inima deschisă cuvinte atâ t de ı̂ndră znețe ı̂ncâ t
mă ı̂ntrebam dacă nu cumva ı̂nnebuniseră . Nu eram atâ t de surprinsă
de consideraț ia pe care mi-o ară tau, câ t de libertatea tonului lor, iind
ı̂ncă doar un copil! Nevestele acelea atâ t de ruș inoase ș i de rezervate,
de obicei, râ deau ı̂n hohote vorbind despre picioare dezgolite, valuri de
sâ nge ș i foc aprins ı̂ntre coapse. Tot ceea ce, pâ nă atunci, fă cuseră
efortul de a-mi ascunde, ı̂mi dezvă luiau dintr-odată , fă ră pericolul de a
i fost pedepsite.
Am tă cut un moment, apoi am continuat pe un ton mai relaxat:
— Totuș i, un lucru pot să recunosc: cred că , aș a un pic, eram
pregă tită să le aud vorbind cum vorbeau. Ca ș i cum, dintotdeauna, cele
ce mi se interziseseră erau ı̂n asemenea mă sură interzise, ı̂ncâ t
ajunsesem să le ș tiu.
Nu-mi fă ceam griji dacă Leila ı̂nțelegea ori nu sensul spuselor
mele ș i, trecâ nd peste aventurile mele de fetiț ă, am reluat pe un ton mai
serios:
— M-am trezit ı̂ntr-o cameră pe care nu o cunoș team, cu cineva pe
care nu ı̂l vă zusem ı̂n viaț a mea. Am pă ț it-o exact ca sora mea. Mi-am
dat seama abia câ nd mă a lam deja ı̂n faț a lui, goală ca un vierme.
Fusesem mă ritată cu un că pcă un cu patruzeci de ani mai bă trâ n decâ t
mine! Faț a ı̂i era acoperită de pă r, iar ı̂n frunte avea o pată mare, de
atâ tea rugă ciuni. Tocmai fusesem vâ ndută pe trei oi ș i două vaci unui
satir de-o vâ rstă cu tata, care, la râ ndul lui, trebuia să ı̂și mă rite cele trei
fete ș i să aibă grijă de unicul iu, handicapat mintal. Pentru a enș pea
oară fă cuse ı̂ncă un pariu pe care ı̂l pierduse ș i pe care, dacă nu l-ar i
achitat, ar i fost dezonorat. Mama era genul tă cut ș i supus. Incă nu
cunoscusem bă rbatul, deci ı̂ncă nu-l puteam urı̂. Mă gâ ndeam la tata ș i-
mi ziceam că moș ul nu-mi putea face niciun ră u. Tare mă mai ı̂nș elam...
In ziua aceea mi-am pierdut, odată cu virginitatea, ș i copilă ria. Ș i-o
groapă s-a că scat ı̂n timp.
Corpul mi s-a cutremurat la gâ ndul celei dintâ i ră niri.
Nu i-am mai spus Leilei că mă bă tea seară de seară iindcă mă
durea burta ș i nu vroiam să se suie pe mine. Nu putea concepe că
penisul lui lasc ș i puturos, respiraț ia fetidă , burdihanul revă rsat ca o
pereche de pepeni constituiau motivele neı̂nțelegerii. Pentru el, nu
eram decâ t femeia lui, sclava, animalul lui de povară ș i, prin urmare,
trebuia să -i suport toate hachițele, loviturile, bă ș inile, reumatismele,
chinurile. Il rugam, ı̂i să rutam picioarele, ı̂l invocam pe Allah. Mă tră gea
de pă r pâ nă ı̂n pat: „Nu murdă ri cu gura ta de fată toare numele lui Allah.
Doar el ne-a anunț at de câ tă mâ rș ăvie dau dovadă femeile ș i ne-a
sfă tuit să le batem pâ nă se vor tâ rı̂ la picioarele noastre." Tare-n surele
pe care le interpreta ı̂n folosul lui, mă lega fedeleș ș i-mi tră gea treizeci
de lovituri de cravaș ă, cu mare mă iestrie. Se mai ı̂ntâ mpla să mă
lovească din toate puterile, ı̂n cap, cu piuliț a, de se-mpră ș tia sâ ngele
peste tot, ori să -mi ardă pubisul cu jă ratec. Nu vorbeam cu nimeni
despre toate acelea, iindcă nimeni nu mă putea ajuta. Uneori, ı̂ntrucâ t
fugeam mai repede decâ t el, ı̂i scă pă m ș i mă ascundeam prin dulapuri
sau, mai departe, ı̂n livadă , ı̂n cuptorul cel mare pentru pâ ine, mă
că ț ăram ı̂n copaci, pâ nă ı̂n ziua ı̂n care a vrut să mă arunce ı̂n puț .
Atunci mi-am luat picioarele la spinare ș i nu m-am mai oprit decâ t
după două zeci de kilometri, ı̂n locul ı̂n care locuia o mă tuș ă din partea
mamei, că reia i-am spus că mai bine mor decâ t să mă ı̂ntorc la el. Am
ameninț at că o să beau dezinfectant, că o să -mi tai venele, că o să mă
stropesc cu gaz ș i-o să -mi dau foc ș i multe alte scenarii cu inaluri la fel
de nedemne pentru orice drept-credincioasă , dacă voi i dusă cu forț a
ı̂napoi, ı̂n casa lui. Bineı̂nțeles că am fost ară tată cu degetul. Mă tuș a,
care fusese de acord să mă adă postească , a avut de suferit tot felul de
insulte ș i de lovituri josnice. Sadek ș i-a trimis emisarii, pe care i-am
alungat cu lovituri de mă tură . Pâ nă ı̂n ziua câ nd fratele lui a venit să ı̂mi
spună că era pe moarte ș i că mă implora să ı̂l iert. Ș i m-am ı̂ntors.
Pentru toată lumea eram ı̂ncă nevasta lui, iar concubine nu ı̂și luase.
Intr-adevă r era bolnav ș i l-am observat cum piere, ı̂ncet-ı̂ncet, timp de
câ teva luni, fă ră să miș c un deget pentru a-l ajuta.
— Din ce cauză a murit soț ul tă u?
— De bă trâ nețe.
Ar i trebuit să adaug „ș i de ră u ce era“, dar am preferat să tac. Nu i-
am spus nici că ı̂n noaptea ı̂n care, dâ nd de cadavrul lui Sadek, am ieș it
ı̂n curtea interioară , mi-am uns picioarele cu pudră de henna, mi-am
ı̂nfă ș urat ș oldurile ı̂ntr-un fular ș i am dansat pâ nă -n zori, sub ochiul
complice al stelelor! Nu am su lat un cuvâ nt nici despre ritualul de
vinerea, pe care l-am instaurat ceva mai tâ rziu, luâ nd drumul
cimitirului odată cu plecarea bă rbaț ilor la moschee, pentru a ajunge să
scuip pe mormâ ntul lui. Treizeci de legme, niciuna mai mult, niciuna
mai puț in.
Tocmai traversam un ultim câ mp cu grâ u câ nd un bă rbat ne-a ieș it
ı̂n drum de nică ieri parcă , de-ai i zis că e dracul.
M-am gâ ndit că o i unul dintre stră inii aceia care tot sapă -n
mă runtaiele pă mâ nturilor noastre, dar nici vorbă , ciutanul era de-al
nostru, cu pă rul ră sucit ca o claie de arcuri, cu că maș ă cenuș ie de vă car
ori de cioban. Cu toate că nu se vedea nici picior de animal pâ nă la
orizont.
— Ia te uită , ce fată mare ș i miș to!
— Nu ca curu’ tă u! i-am ră spuns voit agresivă ș i vulgară . Dă -te la o
parte din drum că -ț i cră p capul cu un bolovan!
Leila s-a gră bit să ı̂și acopere faț a cu voalul, dar de-acum era prea
tâ rziu.
— Niciodată ! Nu laș i să -ț i scape aș a o bucă ț ică ... Cu piele de
chihlimbar ș i ochi de că prioară !...
Invâ rtind deasupra capului ciomagul pe care-l ț inea ı̂n mâ nă , s-a
apropiat de protejata mea:
— Eș ti frumoasă ca luna ș i atră gă toare ca o hurie din raiul lui
Allah.
In ochii Leilei am ză rit o lucire ı̂n care se amestecau spaima ș i
satisfacț ia. O privire ı̂n care am ghicit pentru ı̂ntâ ia oară un lucru care
avea să mi se con irme mai tâ rziu: nebă nuita lascivitate, absolut
naturală , a tinerei.
Cum ș tiam prea bine bă rbaț ii, am ı̂nțeles că acela nici că ne va da
drumul. Ințepenise acolo, cu mâ inile ı̂n ș olduri, uitâ ndu-se pieziș la
mine ș i că scâ nd gura la Leila. M-am temut ı̂ntotdeauna de ciobani, mai
ales de cei care au un punct negru ı̂n ochi ș i sunt supranumiț i „violatori
de copii". Ș tiam că singură tatea la care ı̂i obligă viaț a ı̂n mijlocul
turmelor le dopează , parcă , sexualitatea, aș a că le este la fel de uș or să
ș i-o bage-n orice gaură cum le e să bea apa din ulcioarele ı̂n care se
pă strează proaspă tă .
Ș i, Dumnezeu să mă ierte, dar ı̂n clipa aceea mi-a dat prin cap
ideea. M-am gâ ndit că un asemenea lă că u o-n igea atâ t de amarnic că
putea intra pâ n’ la fund ı̂n orice pizdulice, chiar dacă aceasta nu vrea,
ori era câ t de strâ ns legată . O mă tă râ ngă care-o arde ca mă ciuca ș i
scotoceș te ca un animal că utâ nd urma prin ierburi...
Am luat-o pe Leila deoparte ș i i-am ș optit la ureche:
— Acum ori niciodată , poț i să veri ici dacă ai cu-adevă rat legat
himenul.
Fata a holbat ochii de parcă ar i auzit o ı̂njură tură .
— Nu e nimeni prin locurile astea, am adă ugat fă ră să -i mai iau ı̂n
seamă indignarea, aș a că nu riscă m să ne surprindă cineva. Prefă -te că -i
cedezi, dar câ nd ı̂i vei simț i ciocanul, sari ı̂n sus ș i urlă . Vin eu atunci ș i
te ajut.
— Pă i, tanti, nici nu-l cunosc pe bă rbatul acesta!
— Nici n-ai nevoie. Trebuie doar să veri ici dacă o are la el ș i i se
scoală doar câ nd te miroase.
— Acesta nu-i un motiv ca să ...
— Tu ascultă -mă ș i nu o să regreț i.
Ș i, pe Messia, am ș i vă zut-o cum se ı̂ntinde ı̂n iarbă ca un mieluș el!
M-am ascuns după un copac. Am vă zut cum bă rbatul o acoperă cu
trupul lui pe jumă tate dezgolit. S-a ridicat după câ teva clipe ș i a plecat
fă ră să mai ceară restul.
S-a ridicat ș i Leila, ı̂nspă imâ ntată ca un iepure că zut ı̂n cursă , cu
pă rul plin de beț iș oare.
M-am gră bit:
— Ei?
— Habar n-am. Mi-a alunecat mie ceva printre coapse... Numai că
am simț it pe loc un lichid cald...
— Ai dat peste un ejaculator precoce, fata mea. E o nenorocire, dar
aș a sunt fă cuț i jumă tate dintre bă rbaț i!
Am adă ugat, pentru a o liniș ti:
— Dar e semn bun că i s-a sculat! Ceea ce ı̂nseamnă că vră jitoria ı̂și
face efectul ı̂n corpul tă u, nu ı̂n bă rbaț ii care se apropie de tine.
Nu pă rea convinsă . M-am corectat:
— Doar dacă n-o i fost lichidul tă u...
— Pă i, de ce? Femeile piș ă ș i ele de sub bă rbaț i?
Doamne-Dumnezeule! Trebuia să ı̂i explic câ t mai repede
gâ sculiței aceleia pâ nă ș i lucrurile cele mai simple ale iubirii.
Ne-am continuat drumul cu o primă aventură pusă deja deoparte,
ı̂n traistă . Fapt de bun augur. Că lă toria se anunț a bogată ș i ı̂mi trebuia
un mijloc de a consemna toate viitoarele peripeț ii. Re lex care m-a dus
cu gâ ndul la ticul pe care mi-l formasem, ca fetiț ă, de a calcula cu
precizie numă rul de poveș ti dintre mine ș i bă ieț i (un semn din ochi, un
să rut pe fugă erau de ajuns), fă câ nd câ te un nod la un fular pe care ı̂l
ascunsesem ı̂n fundul cufă rului mamei. Erau tot atâ tea secrete strâ nse
chiar sub nasul celor din preajmă , tot atâ ț ia iepuri adunaț i ı̂n tolba mea
de vâ nă tor. După moartea soț ului, am schimbat sistemul, marcâ nd
sosirea iecă rui nou amant cu un ac de arici pe care ı̂l puneam ı̂n
sticluțele de farduri, care ı̂ncepuseră să dea pe-afară . Râ deam de una
singură zicâ ndu-mi: oricum, mai degrabă aș a dau dovadă de milă , doar
n-o să le tai sculă rețele ca să -mi ı̂mpodobesc rafturile cu ele! Ș tiu eu că
mă aricesc de poț i să te tai ı̂n mine câ nd mă superi, dar fac eforturi să
par ı̂mpă ciuitoare ș i mâ ngâ ioasă , pentru a-mbâ rliga mai bine iarele de
fraț i de specie ai lui Sadek!
Fiindcă bestii să lbatice ca defunctul meu bă rbat există peste tot,
dovadă satirul cu care a fost mă ritată veriș oara mea Arem, mama
micuței Badra. Nu ezitase să o stropească cu benzină ș i s-o frigă ca pe
vâ nat numai pentru că o surprinsese ı̂n pragul porț ii, uitâ ndu-se cum
trecea un alai de că lă reț i. Asta se ı̂ntâ mpla acum zece ani. In ziua ı̂n care
mă hotă râ sem să pă ră sesc Berberia natală ș i-mi strâ nsesem la piept
pentru o ultimă oară nepoț ica.
— Intr-un ceas vom ză ri acoperiș urile gă rii din Ain Hara.
— Inshallah! a suspinat Leila.
— Nu uita că , din acest moment, pentru toț i ceilalț i eș ti fata mea.
Minciuna asta ne va uș ura misiunea ș i ne va scă pa de curioș i.
A clă tinat capul, ı̂n semn că era de acord.
M-am uitat ı̂n urmă : absolut nimeni – nici vorbă de cioban, nici
mă car de un ir de lâ nă ... Am ı̂ntrebat-o:
— Ai vă zut vreodată un sex de bă rbat?
— Niciodată .
— Nici mă car pe cel al soț ului tă u?
— Nu, n-am ı̂ndră znit...
— Nu i-ai surprins niciodată pe tată l ș i pe mama ta ı̂n pat?
— Nu dormeau ı̂mpreună .
— Dar cum de-aț i venit pe lume tu ș i surorile tale?
— Prin mila Domnului!
— Aia e!
Am insistat:
— Eș ti absolut sigură că n-ai vă zut ı̂n viaț a ta nicio pulă de bă rbat?
— De bă rbat adevă rat?
— Da. Că doar nu de maimuț ă!
— Nu, nu-mi aduc aminte.
Am chicotit vă zâ nd atâ ta ignoranț ă! Câ t de ı̂nchise om i fost noi, ı̂n
satul nostru, tot reuș eam să a lă m mai multe. Degeaba lă sau pă rinț ii să
se creadă că nu se atingeau unul pe altul, toț i fraț ii ș tiam că tata se urcă
pe mama după zgomotul scâ ndurilor patului, care scâ rț âiau anormal.
Cum mama obiș nuia să culce ultimul nă scut cu ea, am avut, râ nd pe
râ nd, ocazia să im martori ai iubirii, cu excepț ia fratelui meu
handicapat, care crescuse fă ră să ı̂nțeleagă nimic din viaț ă. Odată
ajunsă ı̂n pat, mama ș optea: „Hei, bă rbate, oala te-aș teaptă -
n ierbâ ntată !“ Propoziț ia aceea cu dublu ı̂nțeles, provocarea aceea
parcă lipsită de consecințe, cuvintele acelea afrodiziace erau ı̂ndeajuns
pentru ca tata să pună mâ nă pe ea. Se aplecau amâ ndoi spre copilul
culcat ı̂ntre ei, pentru a vedea dacă doarme. Personal, eu nici mă car nu
clipeam. Ș i atunci, tata se aș eza peste mama. Fiindcă mereu era ea
dedesubt, dar greutatea bă rbatului nu pă rea să o deranjeze. Simțeam
cum alunecă cearș afurile trase de mâ na mamei. La drept vorbind, era
greu de ș tiut dacă mâ na era aceea care tră gea plapuma, dinț ii sau
degetele de la picioare, dar odată dezvelită , cam tremuram. Tata
mormă ia, iar mama dispă rea ı̂ntr-o noapte de tă cere. Doar gesturile ei
crispate pe cearș afuri dovedeau că ı̂ncă mai exista.
Dimineaț a o urmă ream trebă luind prin curtea interioară , cu mâ ini
agile ș i coapse lipsite de astâ mpă r. Fredona, bă tâ nd lâ na, cu ochii
pironiț i undeva, probabil ı̂n profunzimile ı̂n care fusese pierdută
noaptea trecută . Mama nu se supă ra decâ t câ nd tata avea ghinion la joc
ș i se ı̂ntorcea acasă beat mort. Cum ı̂nsă nu ridica niciodată tonul, se
mulț umea să intre ı̂n greva pâ ntecului, venind pur ș i simplu să se culce
ı̂ntre noi, copiii, pentru a-i bara ı̂n ı̂ntregime accesul.
Dacă noi, surorile, nu vorbeam niciodată despre ı̂mbră ț iș ările
pă rinț ilor, ı̂n schimb ne dă deam drumul la gură cu veriș oarele. Dinspre
partea mea, puteam reproduce perfect respiraț ia gâ fâ itoare ș i miș că rile
cearceafurilor. Veriș oara Arem ț inea să ș tie ș i mai multe, aș a că a
propus să o plă tim pe Haja Mahfuda pentru alte detalii. Bă trâ na,
adă postită ı̂ntr-o seară de furtună sub streaș ina noastră , ș i aparent
lipsită ș i de trecut ș i de viitor, ne-a povestit despre „mă ciuca" ce
vizitează despică turile de sub pâ ntece, ı̂n ierbâ ntată de focul lui
Dumnezeu, luptâ ndu-se ca un viteaz cavaler! Am rugat-o să ne descrie
mai exact mă ciuca. „Nu aveț i decâ t să vă uitaț i la ale mă garilor!" ne
ră spunsese. Drept pentru care am tot alergat pe la ferme ș i pe la
grajdurile din ı̂mprejurimi cu unicul scop de a observa mă garii, caii sau
orice alte animale prevă zute cu sculă . Pâ nă la urmă ne-am speriat de
chestia aceea enormă câ t stâ lpul unui cort ș i am acuzat-o pe Haja
Mahfuda că ne-a minț it, iindcă un asemenea instrument nu putea intra
ı̂ntr-o femeie fă ră să o rupă -n două .
Mai tâ rziu, ı̂n timpul serbă rilor de la Aı̈d, Arem ș i cu mine am
pro itat de vizita unui nepot care locuia la oraș , Brahim, a că rui faț ă era
acoperită de pete mari de roș eaț ă câ t niș te cireș e, ș i ne-am ı̂nchis cu el
ı̂ntr-un hambar pă ră sit. Eu am fost cea care i-a cerut să ne arate
„pă să rica", iar el nu s-a ı̂mpotrivit, cu condiț ia să i-o mâ ngâ iem pe
pene. Pe râ nd, i-am atins chestia aceea micuț ă, curioase ș i
ı̂nspă imâ ntate, ı̂n acelaș i timp, vă zâ nd-o cum se ı̂ntă reș te, se um lă , de
parcă i-ar i su lat diavolul ı̂n ea! După care am alergat pentru a ajunge
din nou lâ ngă cei mari, cu inimile ș i pizdele fremă tâ nd.
Leila ar i ascultat cu atenț ie de copil povestirea acestor prime
aventuri. Insă ț ineam să o las să o ia câ t mai repede cu putinț ă pe
propriul ei drum, fă ră să o ı̂ncurc prea tare cu amintirile mele.
Un ț ăran care mâ na doi catâ ri a trecut foarte aproape de noi. M-am
ı̂nfă ș urat mai bine ı̂n vă l ș i l-am oprit, propunâ ndu-i să ne lase să
mergem că lare pâ nă la gară , pentru un bă nuț . A fost de acord, ne-a
ajutat să ne suim pe animale ș i a luat-o pe jos mai departe, ı̂n urma
noastră .
Foarte repede, Leila mi-a luat-o ı̂nainte. M-am uitat cum se clă tina,
cu sexul frecâ ndu-i-se de spinarea animalului. Cu toate acestea, mă
ı̂ndoiam că simțea ceva. Crescută ı̂n absenț a orică rei aluzii privitoare la
sex, doar mi-o dovedise, dispusă să lase să i se tragă prin toate gă urile,
ca o corvoadă , nici că auzise vorbindu-se despre plă cere ori voluptate.
Habar nu avea care era partea aceea a corpului care te putea face să
leș ini doar mâ ngâ ind-o, care s-ar i um lat sub unduirile unui deget,
care-ar i scos capul la lumină ca un boboc, zemos ca un fruct. Tot aș a
cum trebuie că nu cunoș tea spasmele care fac pâ ntecele să tresalte,
urcâ nd vertebră cu vertebră , strâ ngâ nd pereț ii, aprinzâ nd incendiul,
pâ nă la explozia care te nă uceș te, cu clitorisul zvâ cnind ca o inimă , cu
vaginul uluit de ț ipetele de fericire!
Am avut bucuria să gust din toate acestea. Cu unul dintre iubiț ii
mei, al că rui nume ı̂l voi trece sub tă cere – iindcă am de gâ nd să ı̂mi
respect promisiunea unei minime discreț ii! Să zicem, totuș i, că se
numea D. Ei bine, D nu avea ı̂ncredere decâ t ı̂n mine. Sau mai degrabă
ı̂n pizda mea. Nu eram niciodată satisfă cută , nici setea nu-mi era
stinsă . Mi-o putea pune oricâ nd ar i vrut, ba chiar ı̂l rugam să o facă
chiar dacă eram bolnavă sau obosită . Imi spunea că sunt posedată de
diavol, iar eu ı̂l ameninț am că exact pe acesta mi-l voi face iubit dacă nu
avea de gâ nd să mă satisfacă el!
La lă sarea serii am ajuns la gară , pe unde trecea trenul că tre Taj. Cu
boccelele sub braț , ne-am aș ezat pe două locuri improvizate, printre
gă ini, curci ș i baloturi de lâ nă . Oboseala ne dă râ mase, aș a că am
adormit amâ ndouă , lă sâ ndu-ne su letele ș i trupurile ı̂n mâ inile lui
Allah.
Insă , vai, Dumnezeu nu s-a dovedit vigilent ı̂n seara aceea. Câ nd să
coborâ m din tren, nu am mai gă sit nici urmă de bagaj. Mi-am dus
instinctiv mâ na la piept. Punga ı̂n care bă gasem ceva bani dispă ruse ș i
ea.
— Fata mea, ı̂napoi nu mai avem cum ajunge ș i nici cu ce ne plă ti
restul că lă toriei, iindcă mai este mult pâ nă la Ranger. Trebuie să ne
oprim ș i să câ ș tigă m ceva bani pentru a continua.
Oraș ul Taj, unde ne-a lă sat trenul, era un tâ rg mare, presă rat cu
plantaț ii de mă slini ș i plin de fâ ntâ ni ș i de jgheaburi pentru spă lat. Pe la
toate colț urile se ciondă neau zgomotos fetițe venite să ı̂și umple
ulcioarele cu apă , sub privirile concupiscente ale vâ nză torilor de
castane, stâ nd pe vine, ı̂n aș teptarea cumpă ră torilor.
Ni s-a indicat o piaț ă unde ne puteam oferi serviciile ală turi de
multe alte femei venite să caute de lucru pe la cei bogaț i. Erau acolo
tinere ș i mai puț in tinere, unele frumoase, altele schiloade, fete cu
ı̂nfă ț iș are periculoasă ori virgine ı̂nfricoș ate.
Primul venit a refuzat să mă ia ș i pe mine. N-o vroia decâ t pe Leila.
I-am ră spuns nu, de o mie de ori nu, nu-mi las eu fata fă ră mine niciun
pas. Era un bă rbat bine, pe la vreo cincizeci de ani, cu burnus de mă tase
ș i pieptul larg câ t un pat. Pâ nă la urmă a fost de acord să ne angajeze pe
amâ ndouă , cu condiț ia să plă tească doar câ t pentru una singură . M-am
supus, iindcă privirea lui deja mă vră jise.
Nevastă -sa, slabă ca o ofticoasă , cu turbanul ı̂nă lț ându-i-se ca un
minaret deasupra capului, ne-a primit cu ră ceală , trimiț ându-ne ı̂ntr-o
că mă ruț ă de la capă tul unui culoar. Ne-a explicat ce aveam de fă cut ı̂n
casa cu trei etaje, fă ră copii, tră snind a vomă de mahmur ș i a să mâ nț ă
bă rbă tească . A plecat, apoi a revenit cu două djellaba ș i două perechi de
papuci pe care ni le-a aruncat pe saltelele puse direct pe jos.
După câ teva ore, ı̂n casă nu mai mirosea decâ t a să pun de Damasc
ș i a tă mâ ie. Scrobisem cearș afurile, scuturasem covoarele, cususem
saltele rupte, spă lasem cu valuri de apă terasa de unde se deschidea o
perspectivă minunată deasupra acoperiș urilor Taj-ului.
Seara, ne-am dus iară ș i ı̂n că mă ruț ă, pentru o binemeritată
odihnă .
I-am spus Leilei:
— In câ teva zile vom avea cu ce merge mai departe, spre Ranger.
Nu mi-a ră spuns ș i am observat că mă privea cu un aer contrariat.
Am ieș it să beau niș te apă de la fâ ntâ na din curtea interioară ș i, la
ı̂ntoarcere, am gă sit-o dezbră câ ndu-se. Ș i-a ascuns sâ nii ı̂n djellaba ș i i-
am ı̂nțeles motivul ruș inii.
— Sunt ș i eu femeie ca ș i tine. Nu vă d de ce te-ai ascunde. Mai
mult, astfel am să pot ș i eu să te vă d goală .
A roș it.
— La mine acasă , nu e voie...
— Suntem departe de casa ta, aș a că te poț i ı̂nvâ rti prin faț a mea
goală puș că , doar n-o să sar pe tine. Haide, dă chestia aia la o parte ș i
lasă -mă să te vă d!
— Dar nu vreau să te uiț i la mine.
— Nu de mine e vorba acum, ci de gâ sculiț a care eș ti ș i care, sunt
convinsă , nu s-a privit nicicâ nd.
A lă sat veș mâ ntul să -i alunece pâ nă pe ș olduri ș i nu s-a mai
miș cat.
— In loc să te uiț i ix la mine, mai bine ț i-ai coborı̂ ochii ș i te-ai
̦ ̦ ̦
uita la pâ ntece ș i la picioare. Haide, descoperă -te!
A ezitat, cu privirile paralizate.
— Fă -o odată , ori vin eu ș i-ț i bag sub nas propriul tă u corp!
Ș i-a coborâ t mecanic ochii spre ș olduri.
— Intoarce-te, din câ nd ı̂n câ nd, la trupul tă u, aș a ceva nu-ț i poate
face decâ t bine. Admiră ceea ce ț i-a dă ruit Dumnezeu ș i ce le-a dă ruit ș i
celorlalț i, prin propria ta frumusețe.
Tot mai stă tea pe gâ nduri.
— Nu-ț i mai ie ruș ine, trupul tă u este ı̂nsă ș i frumusețea!
— Nu este adevă rat, mi-a ră spuns dintr-o dată , mâ nioasă . Trupul
meu este ră ul, pă catul, vrajba, altfel nu aș i aici!
Am fost uimită de litania recitată pe de rost, mai mult decâ t de
cuvâ ntul „vrajbă “ ı̂ntr-o gură atâ t de proaspă tă ș i de nevinovată .
M-am prefă cut că nu am auzit ce a spus:
— Eș ti frumoasă !
A luat-o de la capă t, privindu-mă ı̂n ochi:
— Nu e adevă rat, nu am nimic deosebit. Totul este obiș nuit la
mine, inclusiv mijlocul. Nu am de ce să iu mâ ndră !
— Cine ț i-a spus că bă rbaț ilor nu le plac femeile ca tine, nici prea
mari, nici prea mici? Pot să te asigur că au chiar tendinț a de a le prefera
pe cele mai micuțe iindcă au senzaț ia, câ nd le acoperă cu trupurile lor,
că le fac să dispară ı̂n ei ı̂nș iș i, ceea ce le dă o ı̂mbă tă toare impresie de
dominare. Vezi tu, sunt ei bă rbaț i, dar sunt ș i niș te că pcă uni puș i pe
ı̂nghiț it pe cei mai slabi. Dragostea izică nu funcț ionează , pentru ei,
fă ră dorinț a tiranică de a se simț i stă pâ ni. Mai lasă -mă cu discursurile
false care ț i-au fost bă gate ı̂n cap. Bă rbatul ia ș i nici că mai dă ı̂napoi,
iubito, iar dorinț a nu-i merge fă ră impresia că eș ti proprietatea lui.
M-am apropiat ș i am prins-o de ı̂ncheieturi:
— Haide, arată -mi brațele. Ia te uită ce mai liane, blâ nde ș i suple!
Dar degetele! Sunt lungi ș i ine, cu unghii tari ș i tranda irii, semn de
să nă tate. Fă ră cră pă turi, fă ră griji ș i de rotunjimea semilunelor.
— Ș i sâ nii sunt de mă rime medie, a ı̂ndră znit, desfă câ ndu-ș i
sutienul.
— Sâ nii nu trebuie să ie nici prea grei, nici prea mici, nici prea
moi, nici prea tari, iindcă totul, ı̂n trupul unei femei, câ ș tigă atunci
câ nd se arată dulce ș i voluptuos. Vezi, mijlocul ı̂ți este su icient de in
pentru ca bă rbatul, ı̂nlă nț uindu-l, să aibă senzaț ia că ı̂și cuprinde
ı̂ntreaga proprietate. Câ nd te va ı̂mbră ț iș a astfel, pâ ntecele nu ț i se va
suge, nici nu se va revă rsa, iar fesele se vor bomba de va crede că s-au
despă rț it de tine. Câ nd te vei cambra aș a, bă rbatul ı̂ți va ghici sexul
primitor, iar câ nd fundul ț i se va clă tina la o distanț ă respectabilă de
pâ ntece, se va hră ni fericit din bolul tă u deplin ı̂n bogă ț ii.
S-a-nroș it din cap pâ nă -n picioare.
— Insă tot mai ră mâ ne un lucru la care nu ne gâ ndim niciodată ș i
care ı̂nchide ı̂ntreaga enigmă , un lucru la fel de ı̂ndepă rtat ca stră fundul
despică turii tale, locul acela de unde i se trage bă rbatului ș i setea, ș i
pierzania.
Curiozitatea i s-a citit pe chip, dar nu a scos niciun cuvâ nt.
— Ochii! Acolo e ascuns ı̂ntreg misterul curului, iar bă rbatul va
observa, câ nd ı̂ți vei da ochii peste cap ș i vei i departe de lumea asta, ı̂n
ce mă sură ț i-a oferit plă cere ș i câ t ț i-a ı̂mpă rtă ș it-o.
Ș i-a fă cut curaj ș i ș i-a scos sutienul de tot.
Câ t despre mine, am mormă it, alunecâ nd sub cearș af: – Bine.
Bucură -te de trupul tă u, fata mea, bucură -te tu ı̂naintea oricui altcuiva.
La râ ndul lui, trupul ı̂ți va ı̂ntoarce bucuria, câ nd va veni momentul.
A doua zi, la aceeaș i oră , mi-am reluat lecț iile, după ce ne-am
terminat treburile prin gospodă rie.
Am aș ezat-o pe Leila ı̂n faț a mea, i-am luat mâ na ș i i-am plimbat-o
ı̂ncetiș or peste ı̂ntregul trup, cuvintele ı̂mblâ nzidu-mi-se de parcă aș i
legă nat un copil.
— Apleacă -te. Cuprinde-ț i picioarele sub genunchi ș i plimbă -ț i
palmele pâ nă la tă lpi. Masează -ț i iecare deget. Acum, urcă iară ș i pâ nă
la genunchi. Eș ti tu de talie medie, dar coapsele ı̂ți sunt tare frumos
rotunjite. Numă ră -ț i cu atenț ie alunițele ș i ia seama pe unde se ascund.
O aluniț ă n-are rival ı̂n aprinderea dorinței. E mai e icace decâ t
afrodiziacele.
— Ce e aia afrodiziac?
— Iț i voi explica mai tâ rziu. Deocamdată priveș te-ț i pâ ntecele: da,
draga mea copilă , pâ ntecele ı̂ți este cel dintâ i acoperiș al iinței tale, aș a
că lasă -ț i degetele să se joace sub el, ı̂ndelung, ș i-o să ı̂nțelegi fericirea
pe care ț i-o poate dă rui. Acum prinde-ț i sâ nii ı̂n palme, ridică -i spre
ochi, oglindeș te-te-n ei, câ ntă reș te-i, lasă -i ı̂n voia lor. In miș carea pe
care vezi că au că pă tat-o ț i-au ș i luat-o ı̂nainte că tre plă cere, aleargă
spre ea fă ră ca tu să mai faci vreun gest, cer să ie bă uț i ș i mâ ncaț i.
M-a ascultat urmâ nd cuvâ nt cu cuvâ nt tot ceea ce ı̂i spuneam.
— Ș tii cum este fă cut un sex de femeie?
— Nu l-am privit nicicâ nd ı̂n amă nunt.
— Nici câ nd fă ceai pipi?
— Nu mai departe de mica um lă tură .
— De pubis, vrei să zici.
— Da, care mă -mpiedică să vă d ș i restul...
— Cum presupun că n-o să ai curajul să duci pâ nă la capă t aș a ceva
ı̂n faț a mea, uite cum o să facem: eu voi ieș i din cameră , iar tu te vei
ajuta de oglindă . Vei sta jos, ı̂ți vei desface picioarele ș i o vei aș eza ı̂ntre
ele, chiar ı̂n faț a despică turii. Ș i-ai să admiri tu, după aceea, peisajul
care ț i se va deschide ı̂n faț a ochilor!
Luâ nd dintr-un cui o oglinjoară de forma mâ inii Fatmei, am
adă ugat:
— Poț i să scotoceș ti cu degetele, să desfaci blă niț a mă tă soasă ,
doar să nu te sperii câ nd o să vezi ieș ind la iveală o mică moluscă .
Apoi m-am ı̂ndepă rtat, explicâ ndu-i:
— Gă urica aceea ı̂l primeș te pe bă rbat. Cea din faț ă. Cea dinapoi nu
te mai obosi să o cauț i ș i, oricum, nu e nici vreo urgenț ă, nici o
prioritate. Doar perverș ii se folosesc de ea. Dumnezeu nu a creat decâ t
o singură despică tură pentru plă cerea femeiască . Bă rbaț ii vor ı̂ncerca
să te convingă de contrariu. Să nu-i crezi. Dacă o vei face, ı̂i vei lă sa să
smulgă mai multă plă cere decâ t tine. O să te-ntoarcă ei pe burtă , cu
viclenie, dar nu-i lă sa să facă cu tine decâ t ceea ce ı̂ți place. O să ai doar
impresia că eș ti fericită , iindcă dragostea te va face să uiț i ce gaură ț i-a
umplut iubitul tă u.
— Dumnezeule mare!
Deschizâ nd uș a m-am izbit de trupul unui bă rbat care, după toate
aparențele, stă tea cu urechea lipită de uș ă. Am ı̂nchis-o imediat, ı̂n
urma mea, pentru ca fata să nu observe nimic. Negustorul era. Gâ fâ ia,
ț inâ ndu-ș i ı̂n mâ nă scula care ț âș nea ca un obuz din ș alvari.
Ș i-a aranjat pantalonii ș i s-a pregă tit să se ı̂ntoarcă ș i să plece.
— Acuma ascultă m ș i pe la uș ile altor femei? am ș optit. Nu vă
ajunge conversaț ia cu nevasta?
S-a ı̂ndepă rtat fă ră un cuvâ nt ș i am remarcat că ı̂ncă ı̂și mai
mâ ngâ ia testiculele.
Am aș teptat câ teva minute, după care am intrat la loc, ı̂n cameră ,
mi-am reluat postul ș i, gâ ndindu-mă doar la sexul enorm pe care numai
ce-l ză risem, am continuat educaț ia fecioarei:
— Sper că ai fă cut cunoș tinț ă cu despică tura. Pe acolo vin copiii.
Dar mai are ș i alt rol. De acolo ne vine plă cerea, un soi de a doua naș tere
cu repetiț ie. Aș adar, trebuie mâ ngâ iată ș i ı̂ngrijită câ t mai bine.
— De unde pot să ș tiu dacă a mea este frumoasă ?
— Iț i voi explica mai tâ rziu. Acum, trebuie să dormim.
A ı̂ntins mâ na după djellaba, dar nu am lă sat-o să se mai ı̂mbrace:
— Din noaptea aceasta, fa-mi plă cerea ș i dormi fă ră nimic pe tine.
Că scâ nd, am rugat-o:
— Su lă tu-n lampă .
Am simț it că ezită , după care am vă zut-o ridicâ ndu-se ș i
ı̂ndreptâ ndu-se goală că tre opaiț . Observâ nd că o priveam, a ı̂ncercat să
ı̂și ascundă sâ nii cu o mâ nă ș i sexul cu cealaltă .
— Haide, doar de acum te cunosc! Ia lă să -mă să -mi bucur ochii cu
minună ț iile acelea, ori vrei să -ț i trag o bă taie?! am ameninț at-o ı̂n
glumă .
Trecâ nd prin faț a mea, s-a oprit dintr-odată , ș i-a ridicat mâ inile,
mi-a trecut pubisul pe la nas, după care a luat-o la fugă , chicotind ca o
puș toaică .
— Alta-acuma! Hai ı̂napoi! Apropie-te ș i ară tă -mi bine pă să rica,
pentru ultima oară , ș i cu asta basta, nu o să mai ai de ce face atâ tea
acrobaț ii ca să ț i-o ascunzi. In afară de asta, aș a o să a lu dacă merită să
ie numită dră guț ă fră guț a!
S-a ı̂ntors, s-a apropiat, apoi a ezitat.
— Lasă igurile ș i arată -mi-o! E tâ rziu ș i mi s-a fă cut somn.
Astfel m-am convins ı̂ncă o dată de anatomia perfectă a protejatei
mele. Avea sexul ı̂mbră cat ı̂ntr-o piele ină ș i albă , acoperită de puf
negru ce se ı̂ntindea vesel, numai creț uri ș i bucle. O migdală perfectă ,
despicată -n două , admirabil desenată ı̂ntre coapse, ı̂n iorâ ndu-i valea
de sub pâ ntece, care se ı̂ntredeschidea la capă tul unui giuvaier ridicat
din sipetul de carne. O perlă ı̂n cochilia-i. Un mugur de tranda ir, o caisă
timpurie, sfâ rcul unei hurii cereș ti.
Clitorisul Leilei scosese nasul dintre cei doi pereț i netezi ș i țopă ia,
de-acum, ı̂n timp ce camera din spate ı̂și ı̂ntredeschidea uș ile, tapisată
cu o piele stră lucitoare, ca un cer ı̂nstelat.
I-am pus palma pe pâ ntece, pronunț ând ca pe o rugă ciune:
— Asta ț i-e nervura, centrul de gravitaț ie, revanș a contra morț ii,
hohotul de râ s ı̂mpotriva zeilor ș i demonilor. Aici, sub pielea ta, sunt
adunate cerul ș i pă mâ ntul, astrele ș i cometele. Nici nu ș tii cum ș i câ nd
poate izbucni incendiul. Dar dacă izbucneș te, să nu cumva să te
gră beș ti să ı̂l stingi. Nimeni nu ı̂i va vedea pă lă lă ile, cu atâ t mai puț in
bă rbaț ii. Mulț i dintre ei au declarat ră zboaie ș i au provocat dezastre ca
să facă să zâ mbească mă car iinț a aceea dintre picioare. Nici c-or să
a le vreodată cum se-ntâ mplă . Misterul se cere bine pă zit. Trebuie ca
bă rbatul să te vadă ı̂n culmea plă cerii, fă ră a ș ti cum s-a-ntâ mplat
miracolul. Nici tu nu vei ș ti. Doar vei vedea că pă mâ ntul ț i se surpă sub
tă lpi, că o ı̂nfricoș are fericită aleargă prin tine cu viteza sâ ngelui,
urnind vâ nt ș i maree, dă ruind luna fă ră de vreun ajutor ı̂ngerului ori
demonului care, la râ ndul să u, ț i-a dă ruit plă cerea. Ș i-ai să crezi că o
parte din tine s-a desprins pentru a redeveni nimic. Nimic. Ș i-n acelaș i
timp, totul.
— Ințeleg, a zis Leila.
— Ce ı̂nțelegi?
— Motivul pentru care tata nu ieș ea niciodată fă ră a lua la el cheile
casei.
— ???
— Ii era frică să nu o ș tergem noi, fetele, din cauza poveș tii ă steia
cu... plă cerea.
— Nu mai face pe proasta ș i a lă că , ı̂ntr-o bună zi, trupul va ı̂ncepe
să ı̂ți vorbească . Ai de grijă ! Bineı̂nțeles că totul se poate ı̂ncheia cu un
fâ sss! de petardă udă , ceea ce de multe ori se ș i ı̂ntâ mplă . Ș i-o să faci ca
toată turma, o s-ajungi o cotoroanț ă otră vită ș i o nevastă clonțoasă .
Numai că s-ar putea ca trupul să -ț i explodeze ceva mai tare, ș i atunci,
altă ieș ire decâ t nebunia nu vei mai avea. Se va pretinde că eș ti
posedată de iințe de pe lumea cealaltă , de unde ș i comportamentul
tă u, pe câ nd, draga mea, adevă raț ii djinni ı̂n corpul tă u locuiesc ș i
niciunde altundeva!
In dimineaț a celei de-a patra zile, o stranie atmosferă de
nervozitate a cuprins ı̂ntreaga casă . Cel care ne angajase se hotă râ se să
nu mai iasă ı̂n oraș , refuzâ nd să mai dea pe la presa de ulei sub pretext
că ı̂l doare un picior. Se mulț umea să se uite cum muncim din greu ș i să
bea vin, eram sigură de asta, chiar dacă ı̂și luase precauț ia să ı̂mbrace
sticla ı̂ntr-un material prin care nu se vedea nimic. Nevastă -sa se tot
ı̂nvâ rtea ı̂ncolo ș i-ncoace, uitâ ndu-se urâ t de iecare dată câ nd ajungea
ı̂n apropierea noastră . Dintr-odată , a trecut pe lâ ngă noi ca o vijelie, cu
capul strâ ns ı̂nfă ș urat ı̂n vă l, trâ ntind uș a ı̂n urma ei. Bă rbatul nu a
pă rut impresionat, continuâ nd să o mă nâ nce pe Leila din ochi. Ș tiam
deja ce urzea ș i mă ș i pregă tisem, doar vroiam să ı̂i dă ruiesc Leilei o
primă noapte de dragoste.
— Dacă, din ı̂ntâ mplare, peste puț in timp se va petrece ceva sub
ochii tă i, nu zice nimic, nu ț ipa, ci doar mulț umeș te-te să priveș ti ș i să
ı̂nveț i. Pâ nă una-alta, fă -mi plă cerea, urcă pe terasă , ș i stai la taclale cu
vecina. Dar, mai ales, să nu cumva să ră mâ i singură , nicio clipă mă car,
cu că pcă unul ă sta.
Ș i, pretextâ nd că am ceva de cumpă rat pentru cură țenie, am plecat.
Mă interesasem la vecina cu pricina, care ı̂și petrecea ı̂ntreaga zi
cocoț ată pe un taburet, nescă pâ nd din ochi tot ceea ce miș ca ı̂n stradă .
De la ea a lasem că cel mai dat dracului vră jitor din regiune era un
anume Madjdub, care ș tia să ı̂nchege apele, să alunge bolile ș i să -ț i
arunce la picioare ș i pe cel mai ı̂ncă pă ț ânat dintre bă rbaț i.
— Nu pentru mine. Ori, mai degrabă , aș vrea ca iubitul să mă
confunde cu „ea“, iar numele acesteia să i se ș teargă din minte ș i să -i
ră mâ nă al meu, i-am explicat domnului aceluia de care-am dat la
capă tul unei fundă turi, cu picioarele ı̂ncruciș ate sub el, cu faț a suptă ș i
barba mă turâ nd pă mâ ntul.
Nu a pus nicio ı̂ntrebare, mi-a cerut doar prenumele meu ș i al
protejatei mele, a murmurat niș te versete din capul lui, iindcă eu nici
că mai auzisem aș a ceva, ș i-a bă gat capul ı̂ntr-un fular impregnat de
mirosul Leilei, a scuipat ı̂n palme, a scris trei râ nduri pe o foaie de
hâ rtie pe care a strecurat-o ı̂ntr-o sticlă umplută pe jumă tate cu un
amestec de apă dulce ș i de mare ș i, câ nd literele au ı̂nceput să se
dizolve, a ı̂mbibat o altă hâ rtie ı̂n lichidul acela, a ı̂mpă turit-o ș i mi-a
bă gat-o ı̂ntre sâ ni.
— Să -i dai bă rbatului să bea asta, iar Dumnezeu ı̂i va arde privirile.
Te va lua drept „ea“ ș i nu se va juca decâ t cu tine.
Nu ș tiu dacă formula a funcț ionat, dar cert este că , după ce l-am
servit pe negustor cu ceai ș i m-am retras cu Leila pentru a ne face
siesta, am vă zut lupul intrâ nd ı̂n bâ rlog! Mai ı̂ntâ i ș i-a iț it capul, apoi s-a
ı̂ndreptat spre culcuș ul meu ca un somnambul, ș uș otind niș te cuvinte
care mi-au pus ı̂n miș care iinț a de sub pâ ntece:
— Eu sunt... te iubesc... deschide-te!
Uimită , Leila a fă cut ochii mari. Dar, amintindu-ș i de ordinul meu,
n-a su lat o vorbă , ci s-a ghemuit ı̂ntr-un colț , cu palma la gură .
Mi-am desfă cut coapsele. Somnambulul meu vedea roș u-n faț a
ochilor, luâ ndu-mă drept Leila. Doar nu era să i-o spun, din moment ce
deja grohă ia peste mine, cum ar i fă cut-o peste oricare alta. Drace! Mai
bine economiseam cele două drahme date vră jitorului, pierzâ nd din
vedere faptul că bă rbaț ii orbesc de-a binelea câ nd ț i-au ı̂n ipt pisă logu-
n piuliț ă. O gaură , doar asta suntem ı̂n ochii lor. Mai dă -le-ncolo de
sentimente! Su let, iubire, tandrețe – doar baliverne! Nu pot deosebi
două cururi, cum nu pot deosebi mă nuș ile din aceeaș i pereche. Haide,
pula-n pizdă fă ră fasoane ș i mai dă -le-n mă -sa de elucubraț ii! Mă ı̂ntreb
de ce ne-or mai i supunâ nd pe iecare dintre noi moralei lor
ș chiopă tâ nde, din moment ce, câ nd e vorba să ne-o tragă , suntem toate
la fel pentru ei! Evident, gâ ndurile acestea le pă stram pentru mine,
iindcă mai ră u ar i ı̂ncurcat-o pe protejata mea ș i ar i fă cut-o să ı̂și
spună că ș i dragostea, ca ș i trupul ei, nici vorbă să existe.
Ș i-apoi, ce mai conta! Insul mi-o punea ca un zeu. Că ci avea un
membru de o grosime cum nu mai vă zusem, o bă dulă rotundă a că rei
că pă ț ână , de câ t se frecase de nă dragi, se asprise ș i se bă tă torise, iar
acum mă zgâ ria, mă pilea de o luasem razna! Mă abț ineam totuș i să las
să ı̂mi scape vreun cuvâ nt, ca nu cumva să ı̂mi descopere stratagema,
dar ș i iindcă nu vroiam să o deranjez pe Leila, că reia mi se pă rea că ı̂i
disting respiraț ia trecâ nd ı̂n gâ fâ it ș i ai că rei ochi ı̂i ghiceam ixâ ndu-ne
ı̂mbră ț iș ările. Aveam drept martor nevinovă ț ia ı̂nsă ș i, dar asta nu mă
ı̂ncurca nicidecum. Ofeream astfel virginei o lecț ie de nesperat, de care
nu avea cum da ı̂n nicio altă parte, poate doar ı̂n celebrele povestiri O
mie și una de nopți ı̂n care este vorba despre sexul Ș eherezadei, pe care
iubitul meu M se distra citindu-mi-le uneori ı̂n pat pentru a mă educa,
spunea muș câ ndu-mi sfâ rcurile, repetâ nd că , adă ugat naturii, spiritul
transformă iubirea ı̂ntr-o „operă de artă “, expresie care ı̂i aparț inea.
După ce a că zut lat pe rogojină , m-am ı̂ntors că tre Leila. Era albă
precum cearș aful de sub ea. Am ș optit:
— Incepâ nd de azi nu mai poț i susț ine că nu ș tii ce ı̂nseamnă
dragostea sau, cel puț in, fututul!
Câ t despre mine, ș tiam prea bine ı̂n forul meu interior că dacă m-
aș mai i lă sat o dată , chiar avea să -mi vină cheful de-a binelea. Ceea ce
ar i pus capă t expediț iei de că utare a doamnei Zubida.
Aș a că , pe câ nd negustorul sforă ia, i-am sustras ı̂ncetiș or punga ı̂n
̦ p g ̦ p g
care se gă sea un pachet de bancnote gros câ t o pasă re ı̂ndopată , i-am
cerut Leilei să adune bagajele ș i ne-am gră bit să pă ră sim oraș ul ı̂nainte
de ı̂ntoarcerea stă pâ nei casei ș i de ridicarea lunii pe tronul ei de
deasupra stelelor.
Am mers ı̂ntreaga noapte ș i o parte din dimineaț ă.
Sub tă lpile noastre se succeda câ mp după câ mp. După grâ u ș i
mă slini au urmat portocalii, migdalii, lă mâ ii ș i merii, viile ı̂ncovoiate
sub greutatea ciorchinilor, toate acele daruri ale naturii care ne ară tau
că eram ı̂ncă departe de nisipuri. Culegeam de drag fructele direct din
pomi, uneori spre supă rarea fermierilor care-ș i puneau dulă ii pe
urmele noastre. Dar ne-am ș i odihnit ı̂ntr-o livadă ai că rei proprietari s-
au dovedit mai generoș i. Ne-am mai ș i ră tă cit, iindcă habar nu aveam
să citim panourile indicatoare. Câ ț iva ț ărani ne-au ară tat drumul cel
bun, dâ ndu-ne ș i niș te plă cinte sau câ te un ulcior cu lapte. Le urmam
sfaturile, mergâ nd de-a lungul vreunei că i ferate, vreunui pâ râ u sau
că tre vreun minaret ascuns printre coastele câ te unui deal.
Leila se uita la mine cu surâ sul pe buze. Iș i amintea de
ı̂mbră ț iș ările mele cu storcă torul de ulei ș i eram sigură că dorea să ș tie
mai multe. De aceea am ı̂ncurajat-o:
— Nu-i aș a că ı̂ți spui că există o vâ rstă de la care femeile ar i
cazul să se mai abț ină de la sex?
— In sfâ rș it... poate... câ nd n-ai copii...
— Nu am nici frumusețea, nici vâ rsta ta, i-am tă iat-o scurt. Nici
ochii de gazelă , nici ț inuta mă reaț ă. Ar ș ti ı̂nsă toată lumea, dacă
dragostea n-ar trebui să se facă decâ t de că tre cei ș i tineri ș i frumoș i.
Nu, fata mea, dorinț a nu are legă tură nici cu frumusețea, nici cu
numă rul anilor. Ba chiar din contră : uneori tocmai din cauza unui defect
ră sare dorinț a mai abitir. Din cauza a ceva ce e ie prea puț in, ie prea
mult. Vezi urmele de vă rsat de pe frunte, gura cam prea mare ș i
uș oarele scă pă ri ale ochiului meu stâ ng? Ei bine, cei mai vorbă reț i
dintre iubiț ii mei...
— Iubiț ii?
Aceeaș i expresie uluită , stupe iată , ca ș i ı̂n ajun se aș ternuse pe
igura Leilei.
Imi ziceam: „Ce idioată ! Iș i ı̂nchipuie, pesemne, că m-am bă gat sub
storcă torul de ulei ı̂n virtutea cine ș tie că rui act de că să torie ori că a
trebuit să iu mă ritată cu toate pulile pe care Providenț a le-a lă sat să -
mi cadă ı̂n mâ nă !“ Ș tiind ı̂nsă că fata nu cunoș tea din persoana mea
decâ t pe Zobida din Zebib, o femeie respectuoasă ș i respectată , ș i că e
ı̂ncă prea devreme spre a-i dezvă lui trecutul meu – ar intra la bă nuieli ș i
ı̂ntovă ră ș irea noastră ar putea i afectată – mi-am corectat tirul:
— Am spus „iubiț i“ ca să te impresionez ș i ca să ı̂ți deschid
conș tiinț a, aș teptâ nd să ț i se desferece pă să rica. De fapt, mă refeream
la cel de-al doilea soț al meu, Dumnezeu să -i odihnească su letul, care
jura că aveam ochii cei mai senzuali din lume, tocmai din cauza faptului
că sunt un pic saș ie. Pula ı̂i intra ı̂n gura asta mare a mea, bucurâ ndu-se
de privilegii deosebite, că ci limba ș tia să o servească ș i să o alinte
neobosită . Ră spâ ndeam ı̂n jurul meu o aromă care-mi atră gea bă rbatul
imediat ce aveam nevoie de el, ca să mai facem economie de cuvinte.
Dar ceea ce ı̂l minuna cel mai tare era chiar sexul meu. O pizdă cum
puț ine au norocul să deț ină , mă lă uda, lacomă ș i generoasă , totodată ,
aplicată ș i veselă , ș tiind să facă pula prizonieră ș i să o elibereze la
vreme, să o aspire ș i să o strâ ngă , să o pompeze cu nesaț ș i să o dea
afară cu tot respectul cuvenit.
Roș ie ca racul, Leila a fă cut eforturi pentru a-mi putea ră spunde:
— Storcă torul de ulei nu a avut la dispoziț ie tot atâ ta timp ca al
doilea soț al tă u, Dumnezeu să ı̂i odihnească su letul, pentru a vedea
toate astea.
N-am fost ı̂n stare să ghicesc tonul pe care ı̂și formulase fraza. Să
se i ascuns ironia ı̂n glasul Leilei sau fata aceasta poseda un lucru
extrem de rar printre ai noș tri: un spirit lipsit de plă cerea criticii.
Am conchis, aș adar, sub pecetea aceleiaș i ambiguită ț i, care mi se
pă rea potrivită cu situaț ia:
— El avea nevoie de-o pizdă ș i eu de o pulă . Nu e niciun fel de
vră jitorie ı̂n afară de asta.
Soarele se lă sa că tre as inț it câ nd am pă truns ı̂ntr-o livadă ı̂ntinsă
de mă slini. Un bă rbat că lare pe un catâ r ı̂ncă rcat de coș uri mari ne-a
fă cut semn că tre un deal ca o semilună , pe care se ı̂nfă ș ură un să tuc.
Pentru câ teva drahme ne-a vâ ndut două blă nuri de oaie ș i o rogojină .
— Puteț i s-o duceț i doar cu astea. Nici mă car noaptea nu e frig pe
aici, pe la noi.
Ș i ı̂nainte de a apuca eu să ı̂l ı̂ntreb ceva, a adă ugat:
— Nu aveț i cum că uta gă zduire ı̂n satul de sus. Nu-i niciun su let
pe-acolo.
— E pă ră sit?
— Se povesteș te că a fost atacat de un soi necunoscut de corbi,
mari câ t niș te tancuri, cu ciocurile ascuț ite ca niș te cuț ite.
— Groaznic! a exclamat Leila. Ce nenorocire!
— Ș i-au meritat-o! a ră spuns dur bă rbatul, tră gâ ndu-ș i voalul din
care-ș i ı̂nfă ș ură turbanul, pă tat de câ t scuipase la tutun de mestecat.
Locuitorii erau ș i nebuni, ș i inconș tienț i. Adorau o zeiț ă pă gâ nă , una,
Finus. Pă i ce, noi suntem musulmani ori idolatri?! Apostaț ii ă ia ı̂i
ridicaseră vră jitoarei statui pe stră zi ș i, ı̂n loc să -i ı̂nvețe pe copii
Coranul, preferau să le recite versuri, de parcă ă i mici ar trebui să ı̂nvețe
ce e dragostea ı̂naintea religiei! Mai ră u: ı̂nlocuiseră rugă ciunea de
vineri cu un concurs oratoric, iar poemele considerate cele mai
frumoase le lipeau pe pereț ii moscheii. Marele nostru muftiu a spus că
e haram, că sunt blestemaț i. Poeț ii sunt indivizi fă ră credinț ă ș i fă ră de
lege, iar concursurile de poezie sunt interzise, iindcă amintesc de
Jahiliyya, de haosul de dinaintea Profetului, Allah să -l binecuvâ nteze!
Ascultam fă ră a comenta. Nici nu s-ar i aș teptat la aș a ceva, ı̂nsă a
adă ugat cu ră utate:
— Dacă , cu toate acestea, vă hotă râ ț i să vă petreceț i noaptea
printre ruine, iț i fă ră grijă , nu veț i i singurele.
M-am dus cu gâ ndul la djinni ș i la spiritele morț ilor, care se ș tie că
zboară prin ı̂ntuneric. Dar m-a corectat:
— De cu totul altcineva veț i da!
Observâ ndu-ne scepticismul, ne-a explicat:
— Vă a laț i ı̂n Valea Lacrimilor.
— Ș i cum ı̂i zice satului din vâ rful dealului? l-a ı̂ntrebat Leila.
— Ichq (Dragostea), i-a ră spuns izbucnind ı̂n hohote de râ s,
ı̂nainte de a-ș i ı̂nfă ș ură iară ș i faț a ı̂n turban ș i de a se ı̂ndepă rta gră bit,
cu mâ inile ı̂n ipte ı̂n spinarea mă garului.
Am lă sat bagajul sub un migdal ș i am urcat că tre ruine.
Satul era fă cut numai din ulicioare ș i din fundă turi. Stră zile
ocoleau mici boschete arse, iar de-a latul lor erau pră buș iț i copaci cu
trunchiurile mâ ncate de putregai. Drumeaguri desfundate duceau spre
tot felul de obstacole, după care dispă reau ca vră jite. Ici-colo apă reau
urmele unor gră dini luxuriante. Ca un ultim vestigiu, ı̂n picioare, ı̂n
mijlocul uneia dintre ele, se gă sea un mă slin cu trunchiul noduros ș i
frunzele nemiș cate. Din pă mâ nt ieș eau, din loc ı̂n loc, coloane ca niș te
gâ tlejuri cu capetele tă iate, nu departe de ș ănț ulețele care nu mai
purtau decâ t amintirea apei. Ș i a bucuriei, probabil.
Casele, pe jumă tate distruse, aveau turnulețe ș i ferestre fă ră de
storuri, prin care se puteau vedea pereț ii scorojiț i, marmura spartă a
curț ilor interioare ș i fâ ntâ nile lor, coridoare ducâ nd spre dormitoarele
cu paturi cu baldachin, ale că ror voaluri se fă cuseră de multă vreme
praf ori serveau drept pâ nze pă ianjenilor.
Am regă sit-o pe Leila la intrarea ı̂n sat, aplecată spre un iriș or de
apă , cel din urmă , fă ră ı̂ndoială . Tâ nă ra ı̂și umezea iar ș i iar palmele,
trecâ ndu-le peste pă rul liber, pe care soarele, ı̂n drumul lui că tre
as inț it, ı̂l aureola cu o minunată nuanț ă roș iatică . Spectacolul acesta
contrastant, al frumuseț ii sclipitoare ı̂n mijlocul celei mai mari tristeț i,
era cu deosebire straniu.
— Ei? Suntem mulț umită să descoperim că avem ș i noi un chip ș i
că e chiar interesant să ne uită m cu atenț ie la el?
Nu a pă rut deloc deranjată să mă audă ș i, ı̂ntorcâ ndu-se spre mine,
am observat câ t de frumos ı̂i era zâ mbetul. Ba chiar mai mult. Era un
zâ mbet de o absolută puritate lascivă . Mi-am amintit expresia ochilor
ei ı̂n faț a complimentelor ciobanului ș i mi-am zis că , ı̂n surâ sul Leilei,
ca ș i ı̂n privirile ei, se ascundea, de fapt, dorinț a. Buzele dantelate,
um late ca un fruct pâ rguit erau cea mai cinstită chemare la sexualitate
pe care o vă zusem vreodată !
Avusesem dreptate să i-o trezesc ı̂n ı̂ntreg trupul, ș tiind că acela
care nu ș i-l iubeș te, nici nu simte plă cerea, nici nu ș tie cum să o
dă ruiască . Dar, mai ales, nu mă ı̂nș elasem ı̂n legă tură cu natura
ı̂n lă că rată a tinerei. Totul ı̂n ea insinua sexualitatea, fă ră s-o ș tie, fă ră
s-o vrea, iar voluptatea ț âș nea din chiar nevinovă ț ia ei. Trupul ı̂i era tot
o chemare, precum cea mai frumoasă dintre ofrande, iar zâ mbetul i-o
spunea mai mult chiar decâ t dulcea-i migdală . Pâ nă ș i eu, pe care
Dumnezeu m-a fă cut femeie, muream câ nd ı̂i vedeam surâ sul care te
lă sa să -i ı̂ntreză reș ti porț ile plă cerii, lucru care mă fă cea deseori să
visez la pielea ei, la sexul alb ș i rotunjor, la sâ nii care ı̂mpungeau pe sub
djellaba ca două rodii coapte.
Imi ı̂ntorceam privirile, blestemâ nd diavolul purtă tor de idei
condamnabile ș i de gâ nduri urâ te.
In timp ce urcam că tre Ichq mă tot miram de tulburarea pe care o
resimțeam pentru ı̂ntâ ia oară ı̂n viaț ă. Pâ nă atunci nu-mi plă cuseră
decâ t bă rbaț ii ș i nu mi-ar i dat prin cap ideea de a că uta plă cerea
ală turi de vreo femeie, nu din ruș ine ori scrupul, iindcă nu aveam aș a
ceva câ nd era vorba despre voluptate, ci iindcă ı̂ntotdeauna ı̂mi
spusesem că a face dragoste cu cineva de acelaș i sex cu tine trebuie să
ie de o plictiseală ...! Corpul meu, el singur, era rezumatul tuturor
corpurilor feminine. Ș i avea numai el atâ ț ia sâ ni, atâ tea pâ ntece, atâ tea
gă uri ș i fante moarte de neră bdare, cerâ nd să ie umplute, supte,
mâ ncate, că aș mai i avut nevoie de multe veacuri pâ nă să mă satur de-
a binelea. Prin cel mai straniu dintre miracole, martirizâ ndu-mi trupul
ș i su letul, bă rbatul legiuit nu mă ı̂ndepă rtase de ceilalț i, nici nu mă
dezvă ț ase de gustul lor ci, din contră , mi-l afundase ı̂n carne, ca ș i
durerea pe care mi-o provoca, aprinzâ ndu-mi dorinț a de a avea
neı̂ncetat, ı̂n mine, masculul.
Am tras concluzia că o clipă de slă biciune nu putea să mă scoată de
pe poteca luminoasă care, pâ nă -n clipa aceea, mă ı̂ndreptase că tre
ceruri ș i mă dusese-n pragul paradisului. N-o să dau eu pulile pe pizde.
Nici mă car pe-a Leilei.
In amurg, am ză rit un convoi de siluete ı̂mbră cate ı̂n negru,
umplâ nd linia orizontului, ı̂naintâ nd ı̂ncet, dar hotă râ t ș i intrâ nd, nu
peste multă vreme, printre ruine.
Odată cu tenebrele, apropiindu-se, ne-am dat seama că erau femei
ı̂mbră cate ı̂n rochii, ı̂n ș alvari, ı̂n qamis sau ı̂n niș te rochii fă ră mâ neci,
ca niș te patra ire, decolorate, dacă nu chiar rupte. Musa irele, de toate
vâ rstele, purtau pă rul lung sau scurt, câ teva erau chiar rase pe creș tet,
unele aveau pielea neagră ca mă slinele, altele albă ca dinț ii Profetului.
Mi-am adus aminte de aluzia ț ăranului la o anume „tovă ră ș ie" ș i am
priceput-o.
Fă ră să pară mirate de prezenț a noastră , ne-au salutat, după care
s-au aș ezat ı̂n cerc, ı̂n piaț a satului pă ră sit.
Luna se ridica deasupra capetelor noastre, ı̂nvă luind locurile ı̂n
ı̂mbră ț iș area conturului ei care luase forma unei urechi uriaș e, gata să
ne asculte. In acelaș i timp, de nu mai ș tiu unde, poate din mă runtaiele
stâ ncilor, dacă nu cumva era ecoul trecutelor veri fericite, a ı̂nceput să
se audă ț ârâ itul greierilor ș i oră că itul broaș telor.
Au fost rostite noi saluturi, mâ inile se apucaseră de trebă luit, pe
jos s-au ı̂ntins rogojini, din boccele au apă rut cafeaua ș i ceaiul, focul a
trosnit ı̂n câ teva brasero improvizate, apa a ı̂nceput să iarbă .
Nu am ı̂ntâ rziat să pricep că toată lumea aceea nu trecuse peste
dealuri, n-o apucase pe că ră rui, nu ı̂nfruntase pericolele drumului ș i
riscul aventurii decâ t pentru a spune lâ ngă ruine poveș ti de dragoste la
fel de ruinate. Femeile care, după toate aparențele, ziua se ascundeau,
iar noaptea ı̂și fă ceau apariț ia, nu gă siseră altă modalitate de a alunga
ră ul decâ t povestindu-l. Cuvintele le erau leș ia, cu ele ș tergeau
ungherele mizerabile ale vieț ii lor, cutele cele mai ı̂ntunecate ale
su letelor. A lam pentru prima oară ı̂n viaț ă asemenea lucruri,
incapabilă ı̂ncă să ı̂mi explic fenomenul.
Eu ș i Leila le ascultam cu acelaș i interes punctat de repetate
aprobă ri din cap, de „Maktub!“, de „Doamne-ajută !“. Am remarcat că , tot
vorbind, obiș nuitele de la Ichq schimbau ı̂ntre ele diferite mă rfuri:
curmale, lapte, ori tot felul de obiecte adunate de prin alte sate.
Halima a vorbit cea dintâ i. O vedeam foarte bine, iindcă luna
stră lucea din plin. Ii distingeam conturul nasului ș i sprâ ncenele unite,
care-i mă rgineau fruntea. Era din Zaua, un trib ı̂n care era admisă
că să toria doar ı̂ntre veri, conform milenarei devize: „Puritatea sâ ngelui
ori moartea!", laitmotiv care le stră bă tea că rț ile, conș tiințele,
să rbă torile ș i țesă turile.
Intr-o zi, câ nd stă tea la fereastră , Halima l-a observat sosind pe
Tahar, un stră in. S-a ı̂ndră gostit de el la prima vedere ș i a fă cut ı̂n aș a fel
ı̂ncâ t s-o a le ș i bă rbatul acela. Ș i-au dat ı̂ntâ lnire, a urmat o primă
noapte, apoi altele. Ea să rea zidul ș i ı̂l gă sea aș teptâ nd-o ı̂ntr-o fermă
pă ră sită . Se iubeau pâ nă câ nd auzeau moartea dâ ndu-le tâ rcoale. Se
ı̂ntorcea acasă ı̂nainte de câ ntatul cocoș ilor. Mai mult decâ t frica de
pă rinț i, obsesia ei era să nu dea nas ı̂n nas cu imamul, poreclit „Djinnul
zorilor", iindcă obiș nuia să stră bată satu-n lung ș i-n lat ı̂nainte de
ră să ritul soarelui ș i de cea dintâ i rugă ciune. Apoi, ı̂ntr-o bună zi, s-a
să turat. S-a să turat să -i tot ie frică de tată l ei, de veri, de imam ș i de
cocoș i. S-a hotă râ t să fugă că lare, ı̂mpreună cu iubitul ei, la familia
acestuia. Dar, vai! Să rmanul bă rbat era condamnat la moarte de o boală
nemiloasă , care i l-a ș i ră pit. Soacra, care n-o acceptase decâ t neavâ nd
ı̂ncotro, a alungat-o cu pietre câ nd trupul iubitului ei nici nu fusese
bă gat ı̂n pă mâ nt. Fata s-a hotă râ t să se ı̂ntoarcă la pă rinț i. Dar, iară ș i,
vai ș i vai! Nimeni nu-i uitase purtarea din trecut, aș a că ı̂ntreg satul s-a
ridicat ca un singur om, alungâ nd-o. De atunci bate drumurile nu
departe de locurile ı̂n care a tră it, fă ră a se mai putea ı̂ntoarce acolo
vreodată . Numai satul acesta, Ichq, ı̂i oferea adă post...
A continuat Jauida. Voce curgă toare, ochi de pisică . Ii fă cuse vră ji,
zicea, cealaltă femeie a bă rbatului ei. „ı̂ncă din ziua ı̂n care am trecut
pragul noii mele case, pe prima nevastă a soț ului meu a cuprins-o o
mâ nie dră cească ș i s-a apucat să urzească tot felul de viclenii pentru a
mă distruge. Eram tâ nă ră ș i frumoasă , ba chiar, mai ră u, riscam să -i
dă ruiesc soț ului bă iatul la care nă dă jduia."
Totul a ı̂nceput cu gustul ciudat al ceaiului, cu amuletele pe care
Jauida le gă sea strecurate ı̂n saltea ori ı̂n ulcioarele cu cuș cuș . Au urmat
pergamente murdă rite de tot felul de hieroglife, pe care le descoperea
prinse ı̂n ace sau lipite pe dulapuri, prafurile cu care erau unse
scâ ndurile patului, capetele de cameleon ori degetele de cadavru uman
pe care le dezgropa ı̂n patio. De iecare dată câ nd cealaltă ı̂și punea
voalul pentru a ieș i la cumpă ră turi, Jauida se ruga, speriată că ı̂ntr-o zi
va aduce niș te amestecuri vră jitoreș ti din care i se va trage moartea.
Rivala trecuse la metode mai so isticate, iar Jauida ș i-a pierdut
ı̂ncrederea ı̂n ea ı̂nsă ș i, ı̂ncepâ nd să nu mai ie atâ t de sigură că
bă rbatul ei o iubea. De iecare dată câ nd se apropia de el, acesta fă cea
gesturi de nebun, urla ș i fugea din aș ternut. Apoi a devenit violent,
bă tâ nd-o cu regularitate ș i ameninț ând-o că o s-o strâ ngă de gâ t. Aș a că
Jauida a ı̂nțeles ce are de fă cut. A mers la hamam ı̂n aceeaș i zi ca ș i
cealaltă femeie, s-a apropiat de ea pe la spate, a privit-o ı̂ndelung, apoi,
cu o miș care bine gâ ndită , a ı̂mpins-o ı̂n bazinul cu apă clocotită . Ș i-a
fugit fă ră urmă de regret.
Câ t despre Fatiha, aceasta fusese surprinsă cu vă rul ș i iubitul ei.
Cei doi ı̂ndră gostiț i au aș teptat ca familia să plece ı̂n satul vecin pentru
a se refugia ı̂n grajdul de lâ ngă casă . Bă iatul o dezbră case, ı̂i mirosise
gâ tul, ı̂i să rutase sâ nul. Ea se minunase să ı̂l vadă atâ t de frumos ș i de
ı̂ncordat. Ș i uite-aș a grajdul ajunsese locul lor de ı̂ntâ lnire pâ nă ı̂n ziua
câ nd se auzise focul de armă , iar trupul iubitului se pră buș ise peste ea.
Fatiha ridicase privirile ș i ı̂și descoperise tată l: „ı̂mbracă -te, curvă -
mpuț ită , ș i urmează -mă !“, i-a zis aruncâ nd puș ca. Fatiha nu ș tia cine ı̂i
condusese mâ na, dar se aplecase, luase arma de pe jos ș i-i tră sese ı̂n
spinare. Tată l s-a pră buș it ș i el, la râ ndul lui, peste corpul iubitului. Iar
ea a deschis uș a ș i a plecat ș optind: „Mare e pă mâ ntul lui Dumnezeu. Oi
gă si eu pe undeva un adă post. “
Baya câ nta de mică . Era ı̂nchiriată pentru circumcizii ș i că să torii
ı̂n schimbul cuvintelor frumoase ș i al complimentelor, iindcă familia ei
nu avea nevoie de bani, posedâ nd titluri funciare pe care le putea
revinde. Iș i lipea o palmă de obrazul drept ș i vocea ı̂i urca atâ t de pură ,
de melodioasă , ı̂ncâ t ai i zis că râ urile ı̂și opreau cursul ș i, intimidate
de vocea ei, pă să rile fă cuseră ı̂nțelegere cu toatele să nu mai scoată un
sunet. La ș aisprezece ani pă rinț ii au vrut să o mă rite. Ea a cerut un
ră gaz sub pretextul unui lung ș ir de opreliș ti. La optsprezece ani, ai ei
deja se temeau că o să ră mâ nă fată bă trâ nă . Nimeni nu purta de grijă
iubirii ei pentru câ ntec, considerâ ndu-se esenț ial mă ritiș ul. Impotriva
voinței ei, a fost dată celui mai mare dintre veri. A fugit cu o trupă
venită ı̂ntr-o seară să câ nte ı̂n apropiere de casa lor. Dar care poate i
soarta unei fete de familie bună ı̂ntr-o trupă de saltimbanci?! Mai ră u:
niciunul dintre câ ntă reț i nu accepta ca o fată să fugă de la familia ei, pe
care să o expună , astfel, ruș inii. Drept pentru care noii ei tovară ș i s-au
ș i gră bit să o anunțe: se comportase ca o tâ rfă , aș a că se considerau ı̂n
drept să se folosească de ea ca atare! Au violat-o pe râ nd, apoi au
vâ ndut-o bă rbaț ilor din mahalalele pe unde câ ntau. A fugit din infernul
acela preferâ nd un altul, un bordel pentru marinari dintr-un oraș de la
malul mă rii.
Cu moartea-n su let ı̂și desfă cea picioarele sub clienț i,
ı̂nchipuindu-ș i că ı̂și mai uită nenorocirea câ ntâ nd de câ te ori se ivea
ocazia. Fusese trezită ı̂ntr-o noapte ș i ı̂mpinsă ı̂n patul unui client care
tocmai sosise. Nu avusese puterea de a mai aprinde vreo lumâ nare.
Lă sase stră inul să ı̂și facă treaba, intrâ nd ș i ieș ind din ea, grohă ind ș i
scuipâ nd, lovind-o cu mă ciuca de parcă ar i fost supă rat pe ı̂ntreg
pă mâ ntul. In zori a ieș it ı̂n curte, iar ultimele stele i-au amintit de
copilă rie, aș a că a ı̂nceput să câ nte: „o tu, lacă ră , spadă ce mă vei
stră punge-n ziua-n care iubitu-o trece pragul!"... Un zgomot a fă cut-o să
se oprească . S-a ı̂ntors. De acum era deja ziuă . A ridicat ochii spre
fereastră ș i a ză rit chipul bă rbatului care i-o tră sese ı̂ntreaga noapte.
Sunetele i-au ră mas ı̂n fundul gâ tului. Clientul nu era altul decâ t
propriul ei frate!
Ș i după ? Nu-ș i mai aducea aminte. Atâ ta doar că a fugit, a tot fugit,
pâ nă la dealurile din ı̂mprejurimi. Ș tia prea bine că nicio ț ară nu-i va
putea adă posti ruș inea, că niciun adă post nu o aș tepta pe acest pă mâ nt
ı̂n afară de Ichq. Ș i mulț imea aceasta de nefericite.
Sosise miezul nopț ii. Un nor negru a trecut prin dreptul lunii,
ascunzâ nd-i o treime din chip. Ai i zis că ı̂și tră sese ș i ea voalul spre a-
ș i ascunde durerea ı̂n faț a acelor destine sfâ ș iate.
Baya tocmai ı̂și ı̂ncheiase povestea câ nd plâ nsetele ș i jalea
ı̂ncetaseră . Semne de relaxare cuprinseseră adunarea. O vecină mi-a
explicat că acesta era obiceiul: odată scă pate de amă ră ciune, femeile se
dedau exerciț iului lor preferat care ı̂nsemna descrierea celei mai rele
creaturi a lui Allah – bă rbatul.
Efectiv, diatribele se ı̂ntreceau ı̂n virulenț ă, amintind ı̂n versuri sau
proză , ı̂n tirade ș i proverbe, groză via ș i urâ țenia masculilor,
nenumă ratele lor defecte. Nici Dumnezeu, presupus a i de sex
masculin, nu a scă pat de glumele lor deș ănț ate.
Leila observa amuzată acea societate feminină isterizată de atâ tea
nenorociri, râ zâ nd cu lacrimi după ce plâ nsese, cu turbarea ascunsă -n
dorinț a de a supravieț ui, dorinț ă cu atâ t mai clară , mai transparentă , cu
câ ț ț âș nea ı̂n tă cerea unui sat mort.
La râ ndul meu, ı̂nțelegeam că providenț a se ı̂nsă rcinase, ı̂n seara
aceea, să mă ră zbune ı̂mpotriva ră posatului meu soț . După ce am
ascultat câ teva femei acoperindu-ș i de insulte bă rbaț ii cu „coaie seci“ ș i
„câ rpe de sule“, nu m-am abț inut să nu ı̂mi aduc ș i eu contribuț ia, ı̂n
picioare ı̂n mijlocul auditoriului, sub privirile pline de mâ ndrie ale
Leilei.
Am denunț at, astfel, laș itatea ș i meschină ria iilor lui Adam,
ı̂ngrozitoarea lor spaimă ı̂n faț a durerii, covâ rș itorul sentiment al
agoniselii, vanitatea mai presus de orice, avari ș i fanfaroni cum sunt,
fă uritori de planuri prosteș ti, ră i ı̂n credinț ă, asasini de inimi,
profanatori ai naturii, ca să nu mai zic de multe altele... Mi se pă rea că
mi-a venit ș i mie râ ndul să -l biciuiesc pe Sadek Chioru’, iar gâ ndul că a
murit nu-mi scă dea nimic din imensa uș urare pe care o resimțeam.
Uite că ș i eu, acum, prin insultele aduse, puteam lovi! Ș i, oricum, mai
bine mai tâ rziu decâ t niciodată ! Realizam numai pe jumă tate cum
cuvintele ı̂mpră ș tiau ș i ele, ı̂n jur, puterea magică de a exista!
Luna ș i-a aruncat voalul ș i a de ilat aș a, goală , la fel de lipsită de
umbră de nor precum eram ș i noi de povara bă rbaț ilor.
M-am uitat la Leila ș i i-am redescoperit surâ sul. O să geată mi s-a
ı̂n ipt ı̂n inimă ș i ı̂n mine s-a strecurat ı̂ndoiala. Ceva ı̂mi ș optea că
ı̂nclinaț ia mea pentru bă rbaț i dezvă luia, probabil, o ı̂ntunecată dorinț ă
de ră zbunare... Nu cumva consumam cel mai mare numă r cu putinț ă de
amanț i pentru a ajunge pâ nă la capă tul per idiei masculine?
Asemenea ı̂ntrebă ri puteau să ı̂mi compromită sentimentul de
ı̂nfrigurare veselă care mă cucerise ș i să mă arunce ı̂n ghearele
culpabiliză rii, numai că nu despre mine era momentul să ı̂mi pun
ı̂ntrebă ri. Aveam responsabilitatea unei alte iințe, Leila, ș i obligaț ia de
a o conduce la destinaț ie.
Am renunț at, prin urmare, să duc mai departe un raț ionament atâ t
de complicat, care mi-ar i dat aceleaș i migrene ca pe vremea lui Sadek!
Râ setele s-au potolit, iar nostalgia a desfă ș urat deasupra capetelor
noastre un vă l de tristețe.
— Noi suntem damnatele pă mâ ntului, a zis Halima. Niciun alt
popor nu ș i-a detestat femeile mai mult decâ t al nostru.
— Dar nici că le-a iubit mai mult vreun altul, am ră spuns
provocator.
— Cum de este cu putinț ă ca dragostea să se exprime odată cu
ura? O să sfâ rș esc prin a crede că bă rbaț ii nu iubesc decâ t bă rbaț ii.
Dacă ș i-au fă cut un titlu de glorie din a se ascunde de noi, asta s-a
ı̂ntâ mplat de frică să nu cumva să rivaliză m cu ei.
— Vreț i să spuneț i că bă rbaț ii nu se ı̂ndră gostesc decâ t de bă rbaț i?
a ı̂ntrebat Leila nemaiı̂nțelegâ nd nimic.
— Dacă n-ar i aș a, micuțo, ce din condiț ia noastră te lă mureș te că
ei chiar ne preferă ?
— Eu cred că ne ț in ı̂nchise tocmai pentru că ne iubesc prea mult, a
spus Baya. Ș i pentru că , totodată , se tem de noi.
— De ce? Ce ră u le-am putea face?
— Mie mi se pare că tocmai corpul nostru bagă spaima-n ei, a
ı̂ndră znit Leila.
Am felicitat-o din priviri pentru a o ı̂ncuraja să continue. Dar a
tă cut, uluită parcă ș i ea de propria-i ı̂ndră zneală .
— Mai degrabă aș spune că sunt prea apucaț i să ne-o tot ı̂n igă , a
intervenit Halima. Dacă se gră besc să ne pitească sub vă l, asta e pentru
ca să nu umble cu puț a-n vâ nt zi ș i noapte!
— Totuș i, de ce aș a? Chiar i-a fă cut Dumnezeu doar pentru a li se
scula ș i pe noi doar pentru a le tot stoarce pulile nesă tule? s-a ară tat
jignită Baya. Nu cred, iț i serioase! Nimic nu-mpiedică un
dreptcredincios să se abț ină câ nd vede o femeie. Doar n-o să -mi
spuneț i că Allah i-a fă cut pe musulmani să dea dovadă de mai multă
slă biciune-n faț a pizdei decâ t pe masculii altor naț ii!
— Ba-nchipuieș te-ț i că da, a ı̂ndră znit o brunetă tatuată . Se pare că
necredincioș ii au sexul mai leneș ș i mai timid, diform ș i puturos.
— Fiindcă nu sunt circumciș i, s-a bă gat o anume Kaltum.
— Nu, iindcă aș a i-a fă cut Dumnezeu.
— Spuneț i numai prostii! a intervenit iară ș i Baya. Am avut ocazia
să mă uit cu atenț ie la sexul unui creș tin de dincolo de mare. Era lung,
dulce la pipă it ș i catifelat.
Jauida a lă sat să -i scape:
— Nu contează , doar e ı̂nscris ı̂n noi pentru totdeauna gustul
pentru bă rbaț i!
— Pentru toț i bă rbaț ii, a corectat-o Baya.
Luna, ı̂ndră zneaț ă, ı̂și plimba peste ruine razele ce ı̂naintau cu paș i
de pisică , aș ezâ ndu-se câ nd pe creasta vreunui zid, câ nd ı̂n vâ rful unei
coloane, dâ ndu-ț i impresia că piatra se ı̂nfă ș ură ı̂ntr-un turban alb ca de
muftiu.
Se iviseră zorii câ nd Baya a conchis, cu un râ s nervos:
— Apropo de necredincioș i: se zice că bă rbaț ii cu ochii albaș tri au
venit să ne dezgroape comorile. Poate că ne vor dori ș i pe noi. De
bună voie m-aș strecura ı̂n bagajele lor ı̂n ziua câ nd vor pleca acasă .
— Dacă vor mai pleca vreodată ! a lă sat să ı̂i scape singura
refugiată din Ichq ce nu ı̂și ridicase voalul.
Zvonul s-a con irmat chiar a doua zi, câ nd ne-am ı̂ndepă rtat de
Ichq. Se spunea că bă rbaț ii cu ochii albaș tri veniseră ı̂n numă r mare
dinspre sud ș i ı̂ncepuseră să sape pă mâ ntul cu niș te maș ină rii
deș tepte, care nu aveau nicio legă tură cu secerile bunicilor. Ințelegerea
prevedea ı̂mpă rț irea bene iciului ı̂ntre suveranul nostru ș i ei, ı̂n timp ce
ț ăranii tremurau de frică la gâ ndul că ne vor profana câ mpurile. Mi-am
amintit de Baya ș i de cuvintele ei despre acei stră ini pe care ı̂i vedea ca
pe o speranț ă.
— In fond, avea dreptate, am zis cu voce tare.
— Dar la pă mâ ntul stră bunilor de ce nu s-a gâ ndit Baya?
Am remarcat tonul dur al Leilei ș i expresia gravă a chipului.
Că pă tase ı̂ncredere ı̂n ea ș i avea ș i de ce.
I-am ră spuns nu fă ră a simț i o nevoie teribilă de a o gâ dila uș or, aș a
cum ș tiu eu:
— La nimic nu-i foloseș te Bayei pă mâ ntul stră bunilor, care nici
mă car nu i-a dat o brumă de senzaț ie că e viaț ă ceea ce a tră it!
— Totuș i, este vorba despre originea, despre ră dă cinile noastre!
— Alea care ț i-au legat bucile ș i ne-au pus pe alergă tură prin toată
ț ara, doar-doar om face ceva? Ai grijă , puiș or! am adă ugat cu
vehemenț ă. In numele stră bunilor ai fost dusă la vră jitoare. Dacă
bă rbaț ii cu ochi albaș tri o vor putea dezlega pe Baya de propria-i
suferinț ă, ı̂n sfâ rș it va putea avea ș i ea prieteni, dacă de familie tot nu a
avut parte. Ș i va i cu atâ t mai bine!
Leila s-a ı̂ndepă rtat bosum lată , iar eu am ră mas mirată de ieș irea
de care dă dusem dovadă . Constatam că dragul de aventură ı̂mi
ră mă sese intact, ascuns ı̂n egală mă sură ı̂n descoperirea sexului ș i ı̂n
indiferenț a faț ă de ră dă cini ș i de conjunctură ! Să ie clar: nu am
că lă torit niciodată decâ t prin ț ara mea ș i nici nu am mâ ngâ iat pă rul
vreunui creș tin de peste mare. Insă unul dintre iubiț ii mei, S, mi-a
inoculat microbul că lă toriilor ı̂n nemiș care. Incă ı̂l mai aud povestindu-
mi printre cearș afuri poveș tile „altor popoare", ale obiceiurilor,
revoluț iilor ș i eroilor lor. El chiar că lă torise, culesese multe cunoș tințe
de prin că rț i ș i le ducea cu el ecoul pâ nă la mine ı̂n memorie, ı̂n loc să le
predea unor elevi adevă raț i. Era un bă rbat plin de energie, frumos,
nesupus ș i greu de stă pâ nit printr-o că să torie. Imi amintesc de bucuria
care ı̂l cuprindea câ nd, rupt de oboseală după ce fă cuseră m dragoste, cu
ț igara ı̂n colț ul gurii, ı̂ncepea să ı̂și bată joc de compatrioț i, ferindu-se
să dea senzaț ia că face parte dintre ei, declarâ ndu-se „de nică ieri".
Protestam spunâ ndu-i că nu m-aș i ı̂ndră gostit de el dacă nu ar i fost
de pe acelaș i teritoriu ca ș i mine. Imi ră spundea că sunt o ț ără ncuț ă
incurabilă ș i că se piș ă pe ră dă cinile mele tot aș a cum ı̂și dă dea drumu-
n pâ ntecele mele. La ı̂nceput, mă jignea de-a binelea latura aceea a lui
de renegat lipsit de respect faț ă de tradiț iile noastre, de ceea ce fă cea
din noi niș te musulmani. Rezistam ră stindu-mă la el că doar câ inii ı̂și
renegau specia, iar el mă ameninț a lă trâ ndu-mi ı̂ntre sâ ni. Ii puneam
mâ na la gură ca să nu mai blesteme. Mi-o muș ca izbucnind ı̂n râ s,
ı̂ncă pă ț ânâ ndu-se să laude acele „popoare ale lumii" că rora le apă ra
dreptul de a exista ca ș i noi, jurâ ndu-se că vor ajunge ı̂n rai ı̂naintea
credincioș ilor noș tri. Tră geam cearș aful pentru a-mi acoperi
goliciunea, ca ș i cum ultragiul ar i avut ochi. Pâ nă la urmă , nici că mai
pricepeam cine sunt, iar constatarea că nu am nicio legă tură cu
„ceilalț i" ı̂mi dă dea adesea senzaț ia că sunt neterminată . Urmă rindu-l
pe S cum desfă cea hă rț ile aranjate cu grijă ı̂ntr-un raft, aveam
sentimentul că stau pe buza unei pră pă stii ș i, aplecâ ndu-mă peste
desenele geogra ice fă ră a ș ti să citesc, intram ı̂n panică la gâ ndul că aș
putea aluneca ı̂n gol. Imi prindeam iubitul de mâ ini, inconș tientă , deș i
nu fă cea altceva decâ t să vorbească . Cred că din cauza lui S mi-am
pierdut acea stabilitate primară care ı̂mi oferea niș te contururi clare,
de inind diferenț a dintre mine ș i un stră in. Ca ș i ı̂ncă pă ț ânarea
zdravă nă ș i odihnitoare care te face să ı̂i aperi pe ai tă i, indiferent cu ce
preț .
Am mers ı̂ntreaga dimineaț ă fă ră să ne oprim. Amintirea
povestirilor din ajun ne ț inea loc de hrană , ı̂ndepă rtâ nd ș i oboseala, ș i
foamea.
Noaptea ne-a prins din urmă câ nd mai aveam doar câ teva leghe
pâ nă la Samara. Oraș ul era vestit prin rigoarea moravurilor ș i credinț a
să nă toasă a locuitorilor să i care se considerau de viț ă nobilă . Imi
aduceam aminte că tata mergea acolo pentru a implora iertarea
Domnului, spă lâ ndu-ș i pă catele prin rugă ciuni ș i bani ı̂mpă rț iț i
să racilor. La asta adă uga ș i un tur complet al celor câ torva mii de
vră jitori oploș iț i prin câ mpurile din ı̂mprejurimi. Samarioț ii se
ı̂ncă pă ț ânau să vorbească ı̂n dialectul stră moș esc ș i pă straseră obiceiul
de a se plimba cu sabia prinsă la centură . Degeaba ı̂ncercase valiul,
prefectul din acele locuri, cu tot soiul de argumente, să interzică portul
armelor albe, nu a fă cut altceva decâ t să pledeze pentru o cauză
pierdută . De mai multe ori, guvernul central trimisese un emisar
special: „Nu mai suntem ı̂n ră zboi, se ră stise acela. Ș i chiar dacă v-ar
ataca un duș man, statul este aici pentru a vă apă ra.“ „Statul? Cine mai e
ș i ă sta?“, l-au ı̂ntrerupt cei din triburi, scandalizaț i de invocarea
necunoscutului acela numit Statul pe care, după câ te ș tiau ei,
Dumnezeu nu ı̂l ı̂nsă rcinase vreodată cu treburile lor. Ț inuseră cu dinț ii
de portul să biilor, simbolul onoarei lor, atributul virilită ț ii, adă ugâ nd
pentru cine vroia să -i asculte: „Nu-i mai ră mâ ne pă gâ nului ă stuia de
Stat decâ t să ne dea ș i izmenele jos ca să ră mâ nem aș a, cu fundul gol, ı̂n
vă zul ı̂ntregii lumi!“
Aș adar, nu degeaba erau porecliț i bă rbaț ii din Samara „puli-sabie“.
Mai aveau ș i reputaț ia de a nu ı̂și lă sa niciodată nevestele să iasă ı̂n aer
liber. „Din pâ ntecele mamei ı̂n cele-ale pă mâ ntului" le era deviza. Iș i
ı̂ncuiau jumă tă ț ile ı̂n case opulente, cu gratii la ferestre, ı̂n vestibuluri ș i
coridoare subterane pe unde o cohortă de eunuci se dă dea de ceasul
morț ii pentru a le servi câ t mai bine.
Cu toate acestea, era de notorietate faptul că masculii samarioț i se
rugau ziua, iar noaptea se dedau beț iei. Tot aș a cum nici vorbă să se
dedice pariurilor, pentru ca, ı̂n schimb, să joace din greu jocuri de
noroc. Le plă cea mai ales spirtul de palmier pe care ı̂l beau ca pe apă ,
avâ nd ș i o predilecț ie evidentă pentru o plantă ciudată pe care o lă sau
să li se macereze ı̂n gură ceasuri ı̂n ș ir, ceea ce le um la obrajii de-ai i
zis că sunt câ ntă reț i din cimpoi. Numai că estetica locuitorilor Samarei
se potrivea cu deformă rile, delirurile ș i mirosurile fetide ale gurilor,
provocate de alcool ș i de narcotice. Ziua le ră scumpă ra reputaț ia fă ră
de pată , iar viciile ascunse nu le clinteau ı̂n niciun fel convingerea că
urmau să ajungă direct ı̂n paradis.
Erau supranumiț i ș i marii că lă tori iindcă , asemenea pă să rilor
migratoare, plecau ı̂n anotimpurile calde prin ț ările necredincioș ilor. Pe
acolo obiș nuiau să consume de faț ă cu toată lumea licori interzise de
religia noastră ș i să se ț ină după fustele albelor, pe care le că lă reau fă ră
cel mai mic sentiment de vinovă ț ie, ș tiut iind că femeile lui Iisus ș i ale
lui Moise numai femei nu sunt, iar Dumnezeu nu pune la socoteală
pă catele decâ t atunci câ nd sunt comise cu adevă ratele credincioase,
cele care aparț in doar comunită ț ii noastre. Allah nu are timp ș i pentru
necredincioș i. Se ș tie că aceș tia merg ı̂n iad ș i gata, au mai puț in de
lucru, astfel, selecț ionerii de su lete de pe-acolo, de pe sus!
Se mai spune că , ı̂nainte de a se ı̂ntoarce la neveste cu brațele
ı̂ncă rcate de daruri, pentru a le face pe acestea să le uite necuviințele,
samarioț ii fac escală ı̂n ț ările lui Allah mai puț in preocupate de
moravuri, numite „ț ări tolerante", pe unde sunt ı̂ncurajaț i să se bucure
de toate binefacerile lumii acesteia. Nu aveau decâ t să ı̂și treacă
proasta purtare ı̂n seama gazdelor ș i să ră spundă ele ı̂n faț a
autorită ț ilor divine pentru comportamentul celor din Samara. In aș a fel
ı̂ncâ t aceș tia din urmă să nu aibă vreo ezitare lansâ nd noi fatwa ı̂n care
se stipulează , de pildă , că orice pă cat comis ı̂n afara teritoriului
Samarei nu este pă cat. Sau e, ı̂nsă doar pe jumă tate. Un soi de pă rere de
pă cat. Fiindcă mai trebuiau să pă că tuiască ș i ei aș a, câ te un piculeț ,
samarioț ii, altfel s-ar i sufocat ı̂n ı̂mpuț itul acela al lor de tâ rguș or pe
care tot restul ț ării ı̂l considera teritoriu al virtuț ii.
In „ț ările tolerante", samarioț ii manifestau o predilecț ie clară
pentru fecioare, pe care ș i le serveau una după alta, ca pe niș te
gustă rele, dintre candidatele atrase de clinchetul monedelor de aur, sub
ochiul complice al autorită ț ilor locale. Virginele erau alese pe
sprâ nceană , numai ı̂ntre cincisprezece ș i două zeci ș i opt de ani, vâ rstă
dincolo de care femeile deveneau niș te câ rpe ı̂n ochii lor. „Mai degrabă
amă râ ț ii ă ia ai lor de viermiș ori au nevoie de ı̂ntă ritoare țepene!",
râ deau viitoarele prostituate, aș teptâ nd ră bdă toare pe culoarele
palatelor cumpă rate special pentru asemenea ocazii. O spuneau iindcă
acceptaseră să ı̂și vâ ndă pă să ruica, urmâ nd să intre ı̂n viaț ă, de acum,
lipsite de virginitate, dar ș i de grija banului, doar Allah e mare ș i nici
samarioț ii nu-s mai mici!
O ironizam pe Leila, care mă asculta mai puț in morocă noasă decâ t
ı̂nainte:
— Dacă ai i candidat, nimic nu ai i câ ș tigat. Ț i-e poarta-nchisă .
Doar dacă ...
— Doar dacă ce?
Constatam că micuț a ı̂mi ră spundea deja mai prompt la ı̂ntrebă ri
ș i nu se mai ofusca auzindu-le.
— Imi ı̂nchipui că bă trâ nii samarioț i ar i pus la bă taie atâ ta timp
ș i ra inament pentru a te deschide, ı̂ncâ t s-ar i crezut ajunș i ı̂n cel mai
frumos dintre visurile lor care este, cum zicea tata câ nd se ı̂mbă ta, să
dezvirgineze o fată cum ar da o bă tă lie, ı̂ndelung, cu mâ ndre asalturi,
ı̂naintă ri ș i retrageri, considerâ ndu-se niș te ră zboinici care se duc ı̂n
pizde ca-n tranș ee!
— Pă i ce plă cere simt bă rbaț ii aceia să sfâ ș ie niș te membrane?
— Ț i-am mai zis: confundă sexul cu gloria!
După ce ne-am odihnit ı̂ntr-o livadă , unde ne-am potolit foamea cu
câ teva mere ș i ne-am ră corit cu apa unui pâ râ iaș , am trecut ș i de ultima
cotitură ı̂nainte de intrarea ı̂n Samara. Ah, mulțumesc, Ali, mor ce frumos
scrii, pur și simplu ador stilul tău! Dintr-odată ne-am auzit strigate de un
glas de femeie:
— Hei, creaturi ale Domnului! Voi, femeilor!
Era o ț ărancă ı̂mbră cată ca ı̂n centrul ț ării, cu un material lung,
ixat la piept cu niș te ibule. Avea tatuată o cruce pe frunte ș i strâ ngea
ı̂ntre degete gâ tul unei pă să ri care piuia câ t putea, tră gâ nd să moară .
— Unde vă -ndreptaț i, din voia lui Allah?
— Spre Samara, a ră spuns Leila.
— Nici să nu vă gâ ndiț i!
— De ce?
— Riscaț i să iț i ucise!
— !!
— Femeile nu pot intra singure ı̂n oraș , ne-a explicat.
— Cum poț i vedea, că lă torim fă ră bă rbaț i.
— Haideț i odată ș i faceț i cale-ntoarsă , nu ispitiț i diavolul,
Dumnezeu să -l blesteme!
Leilei i-a scă pat un ț ipă t, ară tâ nd că tre silueta unui bă rbat ce ieș ea
din colibă .
— Uite, tanti, cred că e domnul care ne-a indicat drumul spre Ichq.
— Il ș tiț i pe soț ul meu? a ı̂ntrebat ț ăranca mirată .
Gă sind ră spunsul bun, Leila a propus cu entuziasm:
— Dacă ni l-ai ı̂mprumuta ca să putem intra ı̂n Samara?
— Nici vorbă ! Oră ș enii ă ia ne cunosc bă rbaț ii.
Ț ăranul s-a abț inut să se uite ı̂n direcț ia noastră , deș i aș i bă gat
mâ na ı̂n foc că ne recunoscuse.
— Pă i, atunci, cum facem? a zis Leila ı̂ncepâ nd să -ș i piardă
ră bdarea.
— Trebuie să ajungem acolo, orice-ar i, am conchis.
— Or să vă ia drept curve ș i-or să vă omoare cu pietre.
— Sau drept s inte, ș i-atunci se vor ı̂nchina la noi! i-am ră spuns.
— Haide să o luă m ı̂n altă direcț ie, mi-a sugerat Leila.
— Nici aș a nu v-aș sfă tui, s-a bă gat iară ș i ț ăranca, a că rei mâ nă
termina de gâ tuit pasă rea, care dă duse ochii peste cap.
— Atunci, am hotă râ t, vom aș tepta noaptea pentru a pă trunde ı̂n
oraș . Nu are să ne vadă nimeni!
— Cu atâ t mai ră u pentru voi!
In po ida tonului ei dezaprobator, buna să teancă ne-a oferit câ teva
plă cinte unse cu seu ș i presă rate cu cimbriș or, ı̂nainte de a ne
ı̂ncredinț a „grijii lui Allah“, după cum pă rea să bodogă ne.
Ne-am hotă râ t să aș teptă m pe o coastă de deal, adă postite sub
trunchiul scurt, dar noduros, al unui mă slin care, pe de o parte ne
ascundea de alte priviri, pe de alta ne lă sa deschisă o perspectivă largă
asupra oraș ului. Ne-am desfă cut pieile de oaie, gata să stă m de veghe
pâ nă spre dimineaț ă. Urma să intră m ı̂n Samara ı̂naintea rugă ciunii din
zori.
Oare pentru a-ș i mai omorı̂ timpul, ori pentru că prinsese gustul
ı̂nvă ț ăturilor mele, m-a ı̂ntrebat Leila:
— Tanti, dragostea chiar există ?
— De ce mă ı̂ntrebi?
— Fiindcă mi-am amintit de Ichq. Dacă dragostea ar exista cu
adevă rat, satul nu ar i ajuns o ruină .
— Cel care spune că dragostea nu există se aseamă nă unui orb ori
unui surd care nu ajunge să cunoască niciodată adevă rata savoare a
lucrurilor. Cel care nu ș tie să iubească este un handicapat pe viaț ă.
Habar nu are de cheia care deschide uș a unei alte lumi.
— Care lume?
— Aceea ı̂n care orele au o altă durată , lumina nuanțe nebă nuite,
ı̂ntinderile profunzimi prin care doar celor care iubesc le place să
ră tă cească . Fiindcă iubirea este aceea care colorează acoperiș ul
cerului, dă ruie stelelor stră lucirea ș i face nopț ile să ie cristaline.
Iubirea te face să te miș ti, să respiri, să vorbeș ti altfel. Iubirea, fata mea,
este un dar al cerului, chiar dacă te ı̂mpinge să suferi ș i să plâ ngi, chiar
dacă , din cauza ei, dorinț a de a tră i este fă ră ı̂ncetare expusă ispitei
morț ii.
— Nimeni nu mi-a vorbit ca tine despre acest sentiment.
— Fiindcă aparț ii unui popor care nu mai ș tie să iubească . Uite ce
s-a ı̂ntâ mplat cu satul Ichq.
— Dar niciodată nu am ș tiut să iubim?
— Din contră , dacă e să cred ce ı̂mi spunea D, care pretindea că ai
noș tri ı̂nvă ț au arta iubirii, metodele ș i deliciile ei ı̂n moschei. Că
deț ineau o sută de nume pentru a o desemna ș i că ș tiau să o descrie de
la simpla afectare pâ nă la marele vertij.
— Cine e D?
Mi-am dat seama de greș eala fă cută ı̂ncă o dată , ı̂nsă nemaiavâ nd
timp să inventez vreun vicleș ug pentru a-mi repara indiscreț ia, i-am
ră spuns ı̂n doi peri:
— Iț i spun eu altă dată .
Ceea ce nu a ı̂mpiedicat amintirea lui D să mi se ivească din
memorie ca duhul din lampa lui Aladin. Imi sugea sfâ rcurile ș i-mi
arunca vesel sperma caldă pe buze, fă câ ndu-mi cunoscute, ı̂n acelaș i
timp, ı̂nvă ț ăturile trase din istoria poporului lui. Imi recita ı̂ntre coapse
cele mai frumoase poezii, acoperindu-mi trupul cu să rută ri pe care le
ı̂nsoțea de sinonime ale iubirii. Vezi bine, Ali, că nu ești singura pulă
cultivată a cărei sevă am avut norocul de a o bea! Poate că ı̂i voi povesti,
ı̂ntr-o zi, Leilei despre D, după ce se va pă trunde de ı̂nvă ț ăturile pe care
i le dau ș i va ı̂nțelege ce ı̂nseamnă cuvâ ntul plă cere.
Dintr-o dată a ı̂nceput să se audă un bâ zâ it puternic. Instinctiv, ș i
eu, ș i Leila ne-am lipit de trunchiul mă slinului. Noaptea era limpede, iar
cerul acoperit de stele.
Nemiș cate pe pieile noastre de oaie, am observat urcâ nd că tre
adă postul nostru una dintre acele maș ină rii ciudate, aduse de curâ nd
de bă rbaț ii cu ochi albaș tri ș i dă ruite cu amabilitate bogă taș ilor ș i
conducă torilor ț ării, care tot aceleaș i persoane sunt. S-a apropiat pâ nă
la vreo sută de metri de ascunziș ul nostru. Ne-am ț inut respiraț ia, gata
să o rupem la fugă dacă stranii musa iri ș i-ar i dat seama că eram ș i
noi pe acolo.
Nu s-a ı̂ntâ mplat nimic. Maș ină ria s-a oprit ș i patru femei au ieș it
din ea. Erau ı̂mbră cate ı̂n niș te rochii negre, transparente, ca niș te zâ ne
ı̂ndoliate. Una dintre ele s-a ı̂ntors ș i a deschis uș a din spate. Un corp a
că zut ș i s-a rostogolit pe jos. L-au luat toate patru ș i l-au tâ râ t ceva mai
departe, prin iarbă .
— E un bă rbat, i-am ș optit Leilei, pe care uimirea o lă sase fă ră
grai.
Omul avea mâ inile ș i picioarele legate. In jurul lui, cele patru femei
fă ceau gesturi gră bite, dezlegâ ndu-i banda ce ı̂i acoperea ochii ș i
desfă câ ndu-i legă turile care ı̂i imobilizau membrele. O clipă mai tâ rziu
era gol puș că , iar ı̂ntre coapse scula-i atâ rna ca ramurile unei să lcii
plâ ngă toare. Probabil că era foarte tâ nă r, iindcă trupul ı̂i degaja parcă o
aură de energie ieș ită din comun.
L-au pus jos cu forț a, iar una dintre ele i-a ordonat:
— Umple-ne de plă cere, e ultima noapte ı̂mpreună , iubitule!
— Ah, da! a adă ugat a doua, du-ne iară -n brațele singurei morț i
frumoase, dacă vrei să -ț i pă strezi viaț a. Fii atent cum ı̂ți su lă m ı̂n bâ tă
ca s-o facem să se ridice!
L-au ı̂ncercuit ș i au ı̂nceput un dans straniu, trecâ ndu-ș i mâ inile
peste gâ t ș i peste piept, jucâ ndu-se cu pă rul pe care ı̂l purtau lung unele
pâ nă la brâ u, altele pâ nă la că lcâ ie. Iș i mâ ngâ iau pâ ntecele ș i coapsele,
scuturâ ndu-ș i pulpele, mimâ nd miș că rile iubirii. Se apropiau unele de
altele pentru a se să rută ı̂ndelung pe gură , apoi, ı̂ncet, au lă sat să le cadă
rochiile fă ră mâ neci, ș i-au desfă cut ș alvarii, ș i-au aruncat câ t colo
centurile ș i, după ele, chiloț ii, ı̂n hohote de râ s. S-au apropiat iară ș i, ca
ı̂ntr-o paradă , de prizonier, ı̂nainte de a să ri pe trupul lui.
Intinzâ ndu-l la pă mâ nt, s-au suit că lare pe el toate patru. Pă rea să
se i supus, masculul din el cedâ nd instinctelor. S-a ridicat ı̂n capul
oaselor, trecâ nd de la una la alta, muș câ nd ici un sâ n, lingâ nd dincolo un
altul, ı̂nainte ca buzele să i se lipească de muntele lui Venus al celei mai
durdulii. Gesturile ı̂i deveniseră mai ı̂ndră znețe, de-acum palpa o fesă ,
muș ca un gâ t, sugea degetele de la picioare ale celei mai micuțe, ı̂nainte
de a i-o ı̂n ige celei mai voinice. Trupurile femeilor câ nd ne ascundeau
pe acela al bă rbatului, câ nd ni-l dezvă luiau. I-am ı̂ntreză rit membrul
intrâ nd ı̂ntr-o pizdiș oară , mâ inile scormonind o alta, pe câ nd a treia se
masturba la nasul lui. „Ș i eu! Ș i eu!“ Din câ nd ı̂n câ nd, printre ț ipete,
ră gete ș i cuvinte murdare, auzeam: „Ce pulă ț i-a dat natura, prinț ule!",
„Bă rbaț ii ă ia ai noș tri sunt niș te eunuci ı̂n comparaț ie cu tine,
iubitule!", „Umple-mi-o pâ n’ la fund! Sunt sclava ta! Femeia ta! Curva
ta!“
Totul a durat cel puț in două ceasuri. Absorbită de spectacol, nu
puteam ghici efectul produs asupra Leilei. Mă rturisesc că unele gesturi
erau atâ t de ș ocante, că am fost tentată să ı̂i acopă r ochii. Dacă tot
trebuia să ı̂nvețe ce ı̂nseamnă dragostea, ı̂mi ziceam, anumite gesturi
nu erau cea mai potrivită ilustrare a ei. M-am abț inut, totuș i, gâ ndindu-
mă că aș a va putea cunoaș te cel mai bine ipocrizia alor să i ș i descoperi
ce se ascundea ı̂n nopț ile Samarei, supranumită Virtuoasa.
Dintr-odată , una dintre femei a bă tut din palme ș i am vă zut
fă câ ndu-ș i apariț ia un negru uriaș , ieș ind din maș ină rie ca un diavol
din tenebre.
— Bagă -l ı̂n maș ină ș i ai grijă de el!
— Nu! a strigat prizonierul. Doar n-o să -mi faceț i aș a ceva! Mi-aț i
promis că mă lă saț i ı̂n viaț ă!
— Tică losule, ai uitat de pericol ı̂ntre pulpele noastre!
— Nu sunt de la voi din oraș . Am nevastă ș i copii. Lă saț i-mă să plec
acasă !
Aceeaș i voce feminină ı̂nsă i-a ordonat negrului:
— Ai grijă să nu cumva să ie gă sit ı̂n viaț ă.
Monstrul mecanic s-a ı̂ndepă rtat cu ocupanț ii să i. Câ teva minute
mai tâ rziu nu se mai auzea niciun zgomot, nu se mai vedea nicio
umbră , nu mai ră mă seseră decâ t ı̂ntinderea neagră a nopț ii ș i ecoul
gemetelor ș i al strigă telor...
— Ce ı̂i vor face? m-a ı̂ntrebat Leila ameț ită .
— Il vor arunca ı̂ntr-un puț sau ı̂l vor ı̂ngropa de viu.
— De ce?
— Bă rbatul care ı̂și ı̂ncuie femeile pentru a i sigur de virtutea lor e
un mare imbecil.
— Nu-nțeleg...
Simțeam tremurul Leilei. Ț ără ncuț a tâ nă ră , care nu mai vă zuse aș a
ceva ı̂n viaț a ei, era pur ș i simplu ı̂n stare de ș oc. Descoperise că sexul
se putea practica ı̂n mai mulț i, ı̂n afara cadrului legitim, fă ră a mai ț ine
cont de morală ș i, ı̂n de initiv, de niciun principiu. Eu, ı̂n schimb, o
ș tiam prea bine. Insă aș i preferat ca Leila să ı̂nvețe bunele maniere ale
iubirii ș i modalită ț ile frumoase de a ajunge la ea, nu viciile ș i
perversiunile cu care dragostea se bucură că se poate ı̂mpodobi.
Personal, nu aveam nevoie de ingrediente speciale pentru a mă
uda toată ș i nici de teatru pentru a-mi da drumul. Dumnezeu m-a
binecuvâ ntat, pentru a putea ajunge la plă cere, cu mijloacele cele mai
simple: un bă rbat cu izic plă cut ș i pula nesă tulă ! După care ı̂mi puteam
asculta iubiț ii amintind de modurile cele mai neaș teptate de a atinge
orgasmul, povestindu-ș i ı̂mbră ț iș ările cele mai nebuneș ti, doar nu
eram obligată să fac ș i eu la fel. Imi puteau dezvă lui câ te fantasme
aveau chef, acceptam oricâ nd să iu iniț iată pe gaura urechii, nu a
curului!
Leila a continuat cu greutate:
— Dar prizonierul nu a greș it cu nimic. Nu era vinovat.
— Plă teș te pentru toț i ceilalț i bă rbaț i. Asta-i legea naturii.
A pă rut să ı̂și ia un moment de gâ ndire, ı̂nainte de a spune:
— Nu vreau să intru ı̂n oraș ul acesta.
— De ce?
— Un oraș ı̂n care bă rbaț ii ș i femeile sunt niș te ipocriț i ș i niș te
tră dă tori nu merită să ie vizitat.
Am fost de acord cu hotă râ rea ei, ș i pă rerea mea iind cam aceeaș i.
Aș a că ne-am decis să ne schimbă m itinerariul ș i să mergem să cerem
adă post femeii care ı̂ncercase să ne convingă să nu intră m ı̂n Samara.
Incă nu se luminase de ziuă câ nd am ajuns la destinaț ie.
Trecâ nd pe lâ ngă grajd, ne-a atras atenț ia un zgomot. Am lă sat-o
pe Leila să ı̂nainteze ș i am ciulit urechile.
O respiraț ie sacadată ș i una zgomotoasă , de animal chinuit, m-a
alarmat. M-am aplecat peste zidul scund ș i am vă zut tot ceea ce
Dumnezeu detestă mai mult la creaturile sale: ț ăranul, cu djellaba
ridicată pâ nă la brâ u ș i cu mă tă râ nga-n iptă -n curul catâ rcii.
M-am ı̂ndepă rtat ı̂n vâ rful picioarelor, consternată de
ingratitudinea bă rbaț ilor care preferă sexului femeilor pe cel al
animalelor. Nu am regretat nicidecum că Leila nu a mai vă zut ș i
spectacolul acela. Oricum, ı̂ntâ mplarea că reia ı̂i fusese martoră o oră
mai devreme o ı̂nvă ț ase destule despre impenetrabilele că i ale iubirii...
La Samara, pâ nă ș i ț ăranii trecuseră la cele mai neaș teptate!...
Dimineaț a ı̂și aruncase vă lul alb peste câ mpie. Lă sasem ı̂n urmă
Samara, cu bacantele sale nocturne ș i cu ț ăranii-nfută tori de catâ rci.
Leila pă ș ea cu fruntea sus, graț ioasă ș i uș oară , de parcă ar i de ilat
prin faț a djinnilor muntelui. Mi se pă rea că se fă cea tot mai frumoasă ,
ceas de ceas. Că lă toria o obliga la miș că ri ample, minunate, iar aerul
liber ı̂i dă duse pielii o nuanț ă ară miu-aurie, ca de piersică .
Am mers ı̂ntreaga dimineaț ă, intenț ionâ nd să ne adă postim sub
cupola altarului vreunui sfâ nt dacă noaptea avea să ne surprindă
ı̂nainte de a ajunge la Zuirat. Constataseră m cu surprindere că , ı̂ntr-
adevă r, regiunea era plină de mausolee ș i de adă posturi ale pustnicilor,
că nu exista nici o singură coastă de deal fă ră cupola vreunei zauia, nici
o linie curbă a reliefului fă ră avâ ntul ca de spadă al vreunui minaret. Un
damf de credinț ă alerga prin aer ș i nori de superstiț ie ı̂nnegurau
orizontul.
Vegetaț ia devenea tot mai rară pe mă sură ce ne apropiam de
tâ rguș oarele Sahelului. Colinele din depă rtare erau tot mai ră zlețe,
pă râ nd niș te cranii pe jumă tate chelite.
— Tanti, uite!
Leila s-a oprit ș i m-am luat ș i eu după ea. Un câ mp de purpură
sclipea ı̂n vale. Nu mai vă zusem nicicâ nd o plantă de o asemenea
culoare uniformă , roș ie ca sâ ngele.
— Nu e nicio plantă , m-a corectat fata, care avea vederea mai bună
decâ t a mea. Par a i mai degrabă niș te sperietori.
Odată ajunse lâ ngă ele, am constatat că era vorba despre vreo zece
fanioane puse pe vâ rfurile unor trestii groase. Ca niș te că ciuli puse-n
cap de suli.
Abia de-am ocolit ciudata plantaț ie, ı̂n direcț ia colinei, câ nd am dat
peste un că tun ı̂nghesuit ı̂ntre două râ nduri de arbori. Mici grupuri de
femei fă ră vă l stă teau de vorbă ı̂n faț a colibelor din paie. Câ nd ne-au
observat, au ı̂ncetat conversaț iile. Unele chiar s-au ridicat, pe câ nd
altele ne scrutau ră mâ nâ nd aș ezate, cu o mâ nă deasupra frunț ii, pentru
a se apă ra de soarele prâ nzului.
Era clar că nu eram deloc binevenite pe acolo.
— Ce că utaț i? ne-a ı̂ntrebat o roș cată cu pă rul lung ș i voce
bă rbă tească .
— Mergem spre Ranger, dar am impresia că ne-am ră tă cit.
— Oraș ul Ranger? Mai aveț i de mers pe puț in trei zile.
Ceva ı̂n acele femei tră da ı̂n egală mă sură curajul ș i spaima,
iniț iativa atacului ș i disperarea. Imi cunoș team eu curiozitatea: se
ridică la fel ca un sex bă rbă tesc ș i nu se mai ı̂nmoaie de fel ı̂nainte de a
i satisfă cută .
— V-am putea ruga să ne gă zduiț i?
Au schimbat priviri ș i ș oapte. După care una dintre ele, foarte
voinică , planturoasă , la vreo patruzeci de ani, privind-o ix pe Leila, ne-
a declarat:
— Vă gă zduim ı̂n seara asta, dar mâ ine vă că raț i.
— Veț i i invitatele lui Zuhur, a continuat imediat roș cata.
Numita Zuhur, cu fese bombate ș i ochi migdalaț i, a fă cut un semn,
iar celelalte femei s-au ı̂mpră ș tiat. Ne-am urmat gazda ș i am intrat ı̂ntr-
o magherniț ă ı̂n care se gă seau cinci femei lipite unele de altele, cu
narghileaua-n gură , cu evantaie de ră chită ı̂n mâ ini. Ne-am aș ezat ı̂n
liniș te. Abia de ne-au aruncat o privire.
Una dintre ele a ı̂nceput să câ nte dintr-odată o melodie atâ t de
melancolică , de tristă , ı̂ncâ t am ză rit ivindu-se lacrimi ı̂n ochii Leilei.
Câ t despre mine, mi-am pă strat neı̂ncrederea, ră mâ nâ nd la pâ ndă .
Câ nd câ ntecul s-a terminat, cele mai tinere s-au ridicat, au ı̂ntins ı̂n
mijlocul ı̂ncă perii o faț ă de masă ș i au servit mâ ncarea: plă cinte de
porumb, brâ nză de oaie, miere ș i pră jituri de griș .
Nimeni nu a spus niciun cuvâ nt. Odată masa terminată , iecare ș i-a
reluat locul ș i am fă cut ș i noi la fel.
— Tanti, nu am vă zut niciun bă rbat prin preajmă , mi-a ș optit Leila.
— Ț i-a luat ceva timp ca să -ț i dai seama, fata mea. Eu simt absenț a
bă rbatului după densitatea aerului.
— Cum ı̂ți explici?
M-am gâ ndit ș i am tras o concluzie:
— Trebuie că ne a lă m ı̂ntr-un sat care ziua se goleș te de bă rbaț i,
ce pleacă să lucreze la câ mp ori prin tâ rgurile dimprejur. Unii s-or i
ducâ nd chiar mai departe, ı̂n marile oraș e, ı̂ntâ mplâ ndu-se să lipsească
ș i luni de zile.
Ne-am oprit din conversaț ie de teamă să nu im auzite ori să
deranjă m. Oboseala drumului ne adusese ı̂n sfâ rș it ı̂n pragul unei nopț i
ospitaliere.
Am fost trezită de Leila. Stă tea ı̂n picioare cu nasul lipit de
fereastră :
— Tanti, tanti! Am vă zut un bă rbat!
M-am uitat de jur-ı̂mprejur. Camera era goală ș i nici urmă de
femeile care dormeau lâ ngă noi.
M-am ridicat ș i m-am ı̂ndreptat că tre uș ă. Spre marea mea
surpriză , era ı̂ncuiată . M-am dus lâ ngă Leila, la fereastră ș i, ı̂n numele
Profetului ș i al lui Iisus!, iată ce-am vă zut: vreo treizeci de bă rbaț i
ı̂naintau, cu privirile-n pă mâ nt, ı̂ntre două ș iruri de femei ce stă teau ı̂n
picioare, tă cute. Toate ajunse la o anumită vâ rstă , fă ră nicio fată mai
tâ nă ră printre ele. Gazda noastră care, fă ră ı̂ndoială , era stă pâ na acelor
locuri, comanda, indicâ nd iecă rui bă rbat câ te o colibă . Imediat, acesta
dispă rea dincolo de perdeaua care juca rol de uș ă.
Odată ră mase singure, femeile s-au aș ezat ı̂n cerc ı̂n jurul unui
cazan mare de aramă ș i au aș teptat. Leila ș i cu mine fă ceam cu
schimbul la locul de observaț ie, pentru a nu pierde nimic din spectacol.
Peste o oră am sesizat zgomot de paș i. Ne-am reluat amâ ndouă
locul la fereastră . Bă rbaț ii erau iară ș i afară , ı̂n ș ir indian. De data
aceasta au trecut unul după altul pe lâ ngă cazan ș i am auzit sunet de
metal lovind pereț ii de aramă .
Ceva mai tâ rziu, câ nd ı̂ntunericul ı̂nghiț ise ș i ultimul bă rbat, am
vă zut femeile ı̂ndreptâ ndu-se că tre adă posturile lor ș i am sesizat că se
apropie cineva ș i de al nostru. Ne-am bă gat ı̂n culcuș uri ș i ne-am
prefă cut că dormim, cu pumnii strâ nș i.
Am fost trezite a doua zi de dimineaț ă, la ordinul ș efei. Aceasta era
afară , aș ezată sub un dud, ı̂ntr-o rochie cu lori roș ii ridicată pâ nă la
genunchi, ı̂nteț ind cu o mâ nă focul ı̂ntr-un brasero pe care era pusă apă
la iert. Am pro itat pentru a o aborda ș i a o face să vorbească , ı̂n felul
meu:
— Ne-aț i ı̂ncuiat azi-noapte. Dar aț i uitat de fereastră .
Mi-a ră spuns fă ră a clipi:
— Nu m-am ı̂ndoit nicio clipă că ar i trebuit. Ba chiar mi-am zis că
nu am fă cut nimic pentru a vă opri să vedeț i. Prea v-am ghicit
curiozitatea ș i am presupus că zgomotul vă va trezi. De altfel, nu v-aț i
ascuns nicidecum prezenț a la fereastră , ș tii?
Ș i a adă ugat suspinâ nd:
— La ce bun să mai acopă r ceea ce ș tie toată lumea de prin pă rț ile
astea?
— Aș adar, nu a folosit la nimic faptul că ne-aț i ı̂ncuiat...
— Sunteț i niș te stră ine, aș a că avem datoria să vă protejă m,
inclusiv ı̂mpotriva acelor masculi cu aer atâ t de inofensiv.
Ș i-a ı̂ndreptat iară ș i atenț ia spre ı̂ntreț inerea focului. Soarele
ı̂nroș ise orizontul, iar primele sale raze ı̂ncercau ı̂n van să pă trundă
prin alaiul de nori care ı̂și manifestau prezenț a că tre est.
— Bine, vă voi povesti totul, ne-a anunț at gazda fă ră cea mai mică
ezitare.
Ș i ne-a povestit. Nu departe de acolo tră ia tribul Purilor,
descendenț ii lui Sidi Tahir, pentru care toate femeile erau niș te tâ rfe ș i
trebuiau tratate ca atare. Fatwa pronunț ată de ș eic prevedea ca
progenitura feminină să ie ț inută ı̂ntr-un campus special, departe de
sat, pentru a nu compromite salvarea su letelor credincioș ilor nici ı̂n
lumea aceasta, nici ı̂n cealaltă . O dată pe lună , bă rbaț ii veneau să
ı̂nsă mâ nțeze femeile, după care coborau din nou ı̂n satul lor. Fetele
nă scute din aceste ı̂mpreună ri ră mâ neau pe loc pentru a-ș i oferi mai
tâ rziu virginitatea Purilor. Bă ieț ii erau crescuț i de bă trâ ne sechestrate
ı̂n alt lagă r, abia la pubertate avâ nd dreptul să intre ı̂n trib. Odată
scă paț i de să mâ nț ă, bă rbaț ii plă teau membranele rupte, ı̂n aș a fel ı̂ncâ t
femeile să poată supravieț ui pâ nă ı̂n luna urmă toare.
Din poveste am ı̂nțeles ș i de unde culoarea roș ie a plantaț iei.
— Intr-adevă r, mi-a con irmat Zuhur, iecare fată de lorată ı̂n
timpul nopț ii trebuie să meargă ı̂n zori să ı̂mpodobească un arbust cu
câ rpe roș ii. Prin alte pă rț i se expune sâ ngele virginelor ca un trofeu.
Aici, e semnul unei bă tă lii pierdute. Fiecare fată ı̂și ia adio de la tinerețe
pentru a se pregă ti ș i ea să se ală ture sorț ii celorlalte femei pă ră site.
Dintr-o dată , Zuhur m-a ı̂ntrebat:
— Fata ț i-e virgină ?
— Pâ nă -n vâ rful nasului!
Nu s-a mulț umit cu atâ t.
— Ar i trebuit să o scoatem ș i pe ea la plată , a adă ugat cinică . I-ar
i adus o sumă serioasă .
— Imposibil, i-am ı̂ntors-o.
— De ce? Ne pricepeam noi să -i facem alt himen, ca nou. Doar n-oi
i ș i tu la fel de proastă ca bă rbaț ii ı̂ncâ t să ajungi să crezi că la Telluja se
nasc fete mari toată ziua!?
— Ințeleg. Numai că singura problemă cu Leila nu e să o pă strez
intactă , ci să reuș esc să ie de lorată .
Pentru ı̂ntâ ia oară surpriza a putut i citită pe chipul
interlocutoarei.
I-am explicat:
— Uite cum stă treaba: domniș oara e legată !... Iar lucrul ă sta ar i
putut pricinui ceva necazuri cavalerilor voș tri.
— Ba chiar din contră . S-ar i dovedit un soi de acum ori niciodată!
a exclamat Zuhur cu un entuziasm ı̂n care, ı̂nsă , am ghicit ș i
prefă că torie. Cavalerii noș tri, cum le zici, sunt crescuț i special pentru
asemenea ı̂mprejură ri. Oraș ul, munca, frustră rile ı̂i ı̂nfometează peste
poate. Aș teptarea-i ı̂n ierbâ ntă . Urcă la greu drumul pâ nă la noi ș i pun
jos bă nuț ii pentru care-au muncit câ teva luni. Te asigur că n-au egal ı̂n a
da gaură cu ardoare-n vaginurile ș ovă itoare!
M-am abț inut de la orice comentariu.
Zuhur a amuț it, pă râ nd că se gâ ndeș te serios la ceva anume,
precizâ nd:
— V-aș propune să ră mâ neț i la noi. Bă rbaț ii ni se ı̂ntorc abia peste
o lună . Sunt convinsă că vor da de cap himenului fetei tale, iar banii ı̂i
vom ı̂mpă rț i. Astfel, veț i avea ș i cu ce să vă continuaț i că lă toria.
I-am mulț umit, preferâ nd să pă strez semnul nevinovă ț iei fetei
pentru zile mai bune.
— Trebuie să vă pă ră sim.
Ș i-a aș ezat o mâ nă pe coapsa mea ș i mi-a spus cu voce stranie:
— La noi, ospitalitatea ț ine două zile ș i două nopț i. Nu ne jigniț i
plecâ nd de acum.
Ne pregă team să ne petrecem ș i o a doua noapte ı̂n acest ciudat
campus feminin, câ nd am ză rit-o pe Zuhur ı̂ndreptâ ndu-se că tre coliba
ı̂n care eram gă zduite. Leila se a la doar la doi paș i, scuturâ nd o faț ă de
masă .
Ș efa aș eză rii m-a luat de-o parte ș i, la un moment dat, i-am
observat privirea care-i stă ruia pe trupul fetei.
Mi-a zis fă ră nicio pregă tire:
— Ghicesc ı̂n tine o femeie pricepută ı̂n ale dragostei. De asta nici
nu am de gâ nd să umblu cu vicleș uguri, ci ı̂ți spun de-a dreptul: de
multă vreme nu am mai cunoscut plă cerea...
I-am ră spuns prompt, fă ră ezitare:
— Ce-aș putea face pentru tine?
— Am ajuns să ură sc bă rbaț ii de câ t i-am vă zut scormonindu-ne
fecioarele. Pe care le iubesc după câ t le-am vă zut suferind.
— Fiindcă nu ț i-a tras-o niciun bă rbat cum se cade.
— Prefer mâ ngâ ierilor lor, cele pe care mi le pot dă rui creaturile
de-un sex cu mine.
Nu mi-au trebuit mai multe explicaț ii pentru a ı̂nțelege de ce ră u
suferea cvadragenara.
— Leila?
— Da, o doresc pe gazela ta. Aș putea-o ı̂nvă ț a ce ı̂nseamnă
dulceaț a pielii de femeie.
— Ar trebui să o guste mai ı̂ntâ i pe aceea a unui bă rbat.
In realitate ı̂mi ziceam: „tot e bine că mă mai ascultă “.
— Nu o expune violenței ı̂nainte de a i cunoscut blâ ndețea, a
continuat Zuhur cu glas rugă tor. Las-o să apuce pe potecile
nepovâ rnite, pâ nă să ajungă pe pantele abrupte. Fă -o să ı̂noate ı̂n apele
molcome ı̂nainte de a o fura curenț ii turbaț i. Soarta vrea să nu ne ră nim
unele pe altele, câ nd avem acelaș i sex.
— Lă să -mă să mă gâ ndesc.
In realitate, mă hotă râ sem.
Era deja plină noapte câ nd a sosit ordinul de a o gă zdui pe Leila
altundeva. Aceasta a bombă nit, nedorind să ie despă rț ită de mine.
— O să mergi să dormi la ș efa satului, care are dreptul la camera ei
personală . O să te simț i mai bine decâ t cu mine, iindcă nu ai să mă mai
auzi sforă ind.
Nu a mai insistat ș i s-a lă sat condusă că tre o colibă mai mare, care
dispunea de o adevă rată uș ă, din lemn.
Am adormit liniș tită ș i nu m-am mai trezit decâ t la zgomotul
paș ilor Leilei. Totuș i, am evitat să ı̂i pun ș i cea mai mică ı̂ntrebare,
aș teptâ nd zorii pentru a mă ı̂ntâ lni cu Zuhur.
Aceasta era aș ezată ı̂n faț a uș ii, scă rmă nâ nd de zor niș te lâ nă pe
care o ț inea pe genunchi:
— Miere, auzi, mie-re! mi-a ș optit pâ nă să apuc să deschid gura.
Sigur că a protestat ea, la ı̂nceput, gazela ta, câ nd degetele mi-au
ı̂nceput să se joace pe trupul ei, să -i apese oasele ș i curburile. Chiar m-a
ı̂ntrebat ce m-am apucat să fac. Nimic, i-am zis, explorez. Incerc să te
dezleg. De mâ ine te vei putea deschide fă ră nicio grijă ș i, după cum vezi,
o fac fă ră să am mă tă râ ngă -ntre picioare. Corpul a ı̂ncetat să i se mai
contracte ș i pielea mea a ı̂mbră cat-o pe a ei. Nu se ı̂ntâ mplă nimic ră u,
suntem doar ı̂ntre noi, fetele, n-ai să -ț i pierzi virginitatea, ı̂n schimb ı̂ți
vei putea primi mai uș or bă rbatul. Asta ı̂nseamnă vră jitorie, adevă rata
vră jitorie! Am mâ ngâ iat-o ı̂ndelung pe pă r, i-am să rutat lobii urechilor,
i-am trecut uș or palmele peste piept, peste sfâ rcurile care se ı̂ntă riseră .
Am pupat-o mă runt, din vâ rful buzelor, urmâ nd conturul aureolelor ș i,
ı̂ți jur, mi se pă rea că ı̂mplinesc ritualul ocolirii moscheii. Am lipă it tot
mai jos, ı̂n buric, ı̂nsetată ca o felină ajunsă nu departe de izvor. Avea
gustul acela dulce-să rat care mi-a amintit de bucă tă ria ș auiș ilor, tribul
acela berber, nu ș tiu dacă -i ș tii, de pe platourile de sus, din munț i.
— Ii ș tiu, ı̂i ș tiu.
— I-am desfă cut cele două buze, i-am masat carnea, avâ nd grijă să
nu ı̂i fac vreun ră u ori să -mi afund degetul din greș eală , ı̂n timp ce ı̂i
să rutam pubisul. „Să -mi spui unde-ț i place mai mult.“ I-am pus degetul
cu blâ ndețe pe muguraș ș i l-am ı̂nvâ rtit ca pe un gră unte de cuș cuș . Pe
mă sură ce-l apă sam se tot um la, ı̂și ițea că pș orul, o ș opâ rliț ă
ı̂nsu leț ită de razele soarelui, un iepuraș lă sâ ndu-se scos din vizuină .
Potirul ı̂ncepuse să lase să i se scurgă nectarul pe care n-am ı̂ntâ rziat să
i-l culeg. Ciudat lucru, ai i zis că gră untele acela de carne vorbeș te ș i el,
ı̂ngroș ându-i-se nervurile ș i loarea deschizâ ndu-i-se ı̂n fâ ș âit de corolă
ș i de bule efervescente. Era mai mult decâ t o fâ ntâ nă , era o gră dină
ı̂n lorindă , un izvor ierbâ nd care-mi reaprindea setea de câ te ori mi-o
credeam stinsă . I-am desfă cut ș i mai mult picioarele ș i mi-am ı̂ndreptat
limba, mai ı̂ntâ i ı̂ncetiș or, cu miș că ri scurte, apoi tot mai fermă , tot mai
tenace. Mă opream câ nd o simțeam contractâ ndu-se, apoi o luam de la
capă t, mă turâ ndu-i ı̂ntreaga vale dintre coapse cu lingeri ample,
ı̂mpungâ nd-o cu vâ rful limbii, pă ră sindu-i de bună voie clitorisul
pentru a reveni lingâ ndu-l, enervâ ndu-l, ocolindu-l, ı̂ntorcâ ndu-mă ș i
mai ı̂ndră gostită , ș i mai ı̂nnebunită . Am auzit-o strigâ nd: „Acolo! Acolo!
Ah! Nu mai pot! Mă arde! O să iasă ceva pe-acolo! Mor!“ N-o să mori,
gazela mea de prin nisipuri, i-am spus. N-o să mori, ci o să tră ieș ti ı̂ncă
multă vreme! Nu-ț i face griji, te iubesc, te sug, te sorb, su letul meu! Ș i-
uite că -mi vine ș i mie, da, da, acolo e bine, da! La fel ca tine, pisicuț a
mea adorată , clitorisul meu cel mai frumos dintre toate! De-acum nu
mai suntem decâ t una!
Câ nd Zuhur ș i-a terminat povestea, nu am comentat nimic. Eram
udă toată .
La plecare, Zuhur m-a sfă tuit să trecem prin oraș ul Zuirat, de unde
ne-am i putut procura de-ale gurii ș i ı̂mbră că minte ieftine – nu ș tia că
banii din punga furată de la storcă torul de ulei ne puteau ajunge ı̂ncă
multă vreme – ș i dormi, ı̂nainte de a o lua spre Ranger.
Tot drumul Leila a pă rut dusă -n altă lume ș i nu am avut grosolă nia
de o ı̂ntreba din ce cauză . După alte toate, avea ș i ea dreptul la micul ei
secret, iindcă secretele ı̂ți dau sentimentul că ai mai crescut ș i iluzia că
ai ı̂nceput să devii ceva important.
In sfâ rș it, ı̂n zare s-a ară tat oraș ul Zuriat, iar noi am simț it ı̂n nă ri
stranii e luvii de umezeală ș i de sare, deș i mai era destul pâ nă la mare.
Leila a ieș it din toropeală pentru a-ș i exprima uimirea ı̂n faț a atâ tor
balcoane, terase, minarete care mai că nu te mai lă sau să vezi cerul.
Stră zile colcă iau de ș arete, tră suri ș i licitaț ii cu strigare. Peste tot
dă deai de bă rbaț i cu turbane, de domni ı̂n costume stră ine, copii
murdari, handicapaț i, orbi, ı̂mblâ nzitori de ș erpi.
— Pă i, cum, lalla, nu vrei să cumperi de la mine un fular?
— Câ t costă ?
— O drahmă .
— Eș ti nebun? Ceri o avere?
— Nimic nu e prea scump pentru a acoperi un cap ca al tă u!
— Mai lasă din preț ș i jură -te că e mă tase.
Mă tase era, ș tiam eu bine, dar mă prefă ceam că nici vorbă ,
adă ugâ nd că pă tratul de material era prea mic ș i motivele imprimate
prea grosolane. Negociam ferm, iar negustorul se lă sa tot mai greu.
In jurul nostru mulț imea se ı̂ndesea, se auzeau ț ipete din tot locul
ș i o droaie de ț ânci mi se rostogoleau printre picioare. Câ nd m-am
ı̂ntors, Leila dispă ruse.
L-am ı̂ntrebat pe negustor dacă nu o vă zuse pe fata care mă
ı̂nsoțea, iar el mi-a ră spuns că , dacă ar i fost vreo micuț ă cu mine, nasul
lui ar i amuș inat-o pe loc, doar dacă nu era vorba despre altceva...
N-am luat ı̂n seamă obră znicia bă iatului aceluia, deseori
ı̂ntâ mplâ ndu-mi-se să mi se adreseze unii bă rbaț i cu o uluitoare lipsă
de ruș ine. Rar mă scandalizam, ș tiind că , dacă -ț i place sexul, asta se
vede, se simte, iar pofta de carne deschide larg uș a cuvintelor vulgare.
Indepă rtâ ndu-mă ı̂n că utarea protejatei mele, m-am mai ı̂ntors o
dată ș i l-am ză rit pe negustor tâ rguindu-se cu o tâ nă ră – puteai ghici
asta după felul ı̂n care ı̂și purta vă lul. Gesturile lă că ului deveniseră tot
mai largi ș i ı̂n ochi ı̂i apă ruse o sclipire extraordinară . De data aceasta
chiar am simț it un ghimpe ı̂n inimă la ideea că nu mai aveam vâ rsta la
care ı̂ți poț i permite orice aventură , ci doar derapaje lingvistice. M-am
simț it jignită . Fiindcă , chiar dacă ı̂nclinaț ia naturală a tinerilor este
pentru cei de vâ rsta lor, temperamentul meu mă că lă uzeș te ı̂ntr-acolo
unde simte că e loc de-o treabă cum se cade, indiferent de numă rul de
ani ai candidatului. De altfel, ı̂ntr-o vreme, ı̂mi venise cheful de a educa
ı̂n ale dragostei un novice, tot aș a cum procedaseră cu mine iubiț ii mei.
Chiar dacă soarta m-a fă cut să ı̂ntâ lnesc numai adulț i, tot am visat, e
drept fă ră disperare, să iniț iez ı̂n ale sexului un efeb inocent ș i să lbatic,
pe care pizdulicea mea l-ar i fascinat ș i l-ar i supus, l-ar i vră jit ș i l-ar
i eliberat, care mi-ar i tras-o cu vigoare naivă ș i cu o nesă tulă ardoare,
pe care l-aș i ı̂nț ărcat după ce l-aș i hră nit din greu.
Ah! Ali, Ali! Mai citește-mi asta o dată! Mă ud când îți ascult
cuvintele! Pariez că și ție ți s-a sculat! Știai că scrisul îți excită în același
timp și pântecele, și su letul? Ei bine, este o plăcere suplimentară pe care
mi-o datorai, învățătoraș adorat ce-mi ești!
Am bă tut un ceas, ı̂n lung ș i-n lat, partea musulmană a oraș ului,
fă ră niciun rezultat. Descurajată , mi-am sprijinit spatele de zidul unei
clă diri cu porț i bogat ı̂mpodobite, deasupra că rora se gă seau două mici
lă mpi cu gaz, de culoare roș ie. Mi s-a strâ ns inima la gâ ndul că Leila ar i
putut i sechestrată ı̂ntr-o pensiune a amorului murdar, cum ar i zis
mama ei. Dar nu era s-aș tept mult ș i bine prin toate fundă turile ı̂n care
sclipeau semnele distinctive ale bordelurilor.
Scrutâ nd porț ile ı̂ncuiate ale caselor din ı̂mprejurimi, mi s-a pă rut
că simt ı̂n aer miros de voluptate scă pâ nd pe la ı̂ncheieturile caselor.
Imi ı̂nchipuiam trupurile languroase ale tinerelor concubine ı̂ntinse pe
pieptul soț ilor lor ș i mi-am amintit de vremea ı̂n care ı̂l ispiteam pe H.
Mă aș ezam pe genunchii lui mai lascivă decâ t o odaliscă . Mă ridicam, ı̂i
puneam ı̂n mâ nă un bendir ș i ı̂ncepeam să mă dezbrac pe ritm, ı̂n aș a fel
ı̂ncâ t toț i vecinii să ș tie, după sunetul instrumentului, că mă culcam cu
bă rbatul meu. A fost singura dată câ nd am locuit sub acelaș i acoperiș
cu un iubit, care se dă dea drept soț ul meu. In zilele câ nd nu se auzea
niciun sunet, scorpiile dimprejur veneau să mai a le câ te ceva,
gâ ndindu-se că m-am ı̂mbolnă vit ori am plecat cine ș tie pe unde.
Mă temeam să nu se ı̂nnopteze. Nu ar mai i ră mas pe afară nicio
puș toaică , nici o mustaț ă respectabilă , doar pisicile maidaneze ș i
beț ivii. M-am ridicat ș i, fă ră să mai stau pe gâ nduri, am tras de primul
mâ ner de sonerie care mi-a venit la ı̂ndemâ nă .
Un colos negru ș i-a ivit că pă ț âna printr-o vizetă .
— N-aț i vă zut o domniș oară pe aici?
— N-am vă zut pe nimeni! s-a mulț umit să -mi ră spundă colosul.
Apoi, schimbâ ndu-ș i parcă pă rerea:
— Mergeț i la Hadja Fattuma, ea s-ar putea să vă poată i de folos.
Stă pe strada urmă toare.
Mi-a deschis o fetiț ă ș i m-am trezit ı̂ntr-un patio ocupat pe
jumă tate de fundul unei obeze de vreo cincizeci de ani. Aceasta privea
ix ı̂n lă că rile unui brasero pe care se gă sea un vas de aramă din care
ieș eau aburi. Nu mi-a pus ı̂ntrebă ri ș i nici nu a pă rut să aibă chef să a le
ce că utam pe acolo. A pus cafeaua ı̂n apa clocotită , mi-a oferit o ceaș că
ș i mi-a cerut să iu atentă la zaț , ceea ce am fă cut, cunoscâ nd obiceiul. A
ș optit:
— O ză resc. Nu e prea departe. Nici nu plâ nge, nici nu te caută . O
vă d mergâ nd, mergâ nd... vrea să ajungă la comoară . Nu te teme, o vei
regă si ș i nu va apă rea cu mâ na goală .
Am dat dreptate ı̂ntotdeauna ghicitorilor ș i am respectat oracolele.
Nu cred că asta ț ine de credinț ă. Oricum, este o problemă pe care am
abandonat-o mereu undeva, ı̂n stră fundurile minț ii, fă câ nd eforturi să
nu o vizitez, ca pe o vecină mult prea complicată ș i seducă toare. Mai
degrabă cred că aș a e natura mea, superstiț ioasă ș i ı̂nclinată să dea
dreptate prezicerilor, preferâ nd sentimentele adâ nci credinței
profunde.
Drept pentru care mi-am regă sit protejata un ceas mai tâ rziu, la
ieș irea din partea musulmană a oraș ului, aș ezată pe trotuarul din faț a
unui han. M-am repezit la ea:
— Ce faci aici?
— Ș tiam că ai să mă cauț i.
— Cum de-ai ı̂ndră znit să pleci fă ră să -mi spui?
— Vroiam să caut un adă post ca să avem unde dormi la noapte.
— Spune mai bine că vroiai să vezi dacă te descurci ș i fă ră mine. Ș i,
de ce nu, să ț i-o tragi ı̂n libertate, nerecunoscă toareo!
Urlam fă ră să -mi pese de privirile scandalizate ale trecă torilor,
iindcă realizam dintr-o dată dimensiunile ı̂ncurcă turii ı̂n care m-aș i
trezit din cauza dispariț iei Leilei.
Am fost primite imediat de stă pâ nul hanului, că ruia i-am ș i
explicat ceea ce ı̂l rugam: să ne odihnim una sau două zile, urmâ nd să
plă tim ı̂n natură , altfel spus prin câ teva ore de muncă ı̂n gospodă rie.
Fiindcă , ı̂ntr-adevă r, ț ineam să nu ne cheltuim izvorul de bogă ț ie
subtilizat de la negustorul de ulei, că ci nu se ș tie niciodată ce se mai
poate ı̂ntâ mpla.
Patronul era un bă rbat plin de energie, cu mustaț ă otomană ș i
accent din insule. Era celibatar ș i avea drept unic ajutor un bucă tar cu
mâ ini dumnezeieș ti, ne asigurase, dar a că rui să nă tate fragilă ı̂l obliga
să ı̂l ı̂nlocuiască deseori. Ne-a ară tat cuptoarele, a deschis dulapurile,
ne-a enumerat conț inutul sticlelor ș i al urcioarelor aliniate ı̂n că mară ,
fă ră a o scă pa din ochi pe Leila. „Miroase-a dorinț ă", mi-am zis,
privindu-l ı̂n voie. Era de aș teptat: un mascul clă dit ca un ră zboinic, cu
pă rul des ș i muș chii tari, fă ră ı̂ndoială cu arma redutabilă , construită
pentru a ı̂nvinge rezistenț a sexelor feminine ș i pentru a aprinde lacă ra
ı̂n grotele-ngheț ate, care locuia acolo fă ră o umbră de pulpă ș i fă ră altă
treabă decâ t să ı̂și numere rarii clienț i masculini care-i treceau pragul
hanului... Chiar că avea de ce să o apuce dracii pe varga aia din ș alvari ı̂n
faț a tinerelei care-ș i fâ ț âia curul sub ochii lui. Cu siguranț ă, ispitisem
diavolul!
La etaj, precizase:
— In anotimpul acesta, clienț ii sunt rari. Aș a că puteț i avea iecare
camera sa.
Am continuat discuț ia ı̂n patio, Leila mirâ ndu-se că bă rbaț ii gă tesc
ș i ei, ca femeile.
— Dar tu? Ș tii să gă teș ti? am ı̂ntrebat-o.
— Nu ș i nici nu am chef.
— De iubit, nici atâ t nu ș tii.
— Care e legă tura?
— Dragostea e la fel ca bucă tă ria: iubeș ti cu talent atunci câ nd ș tii
să apreciezi tot soiul de gusturi ș i arome.
— Nu pricep...
— E o mincinoasă cea care ı̂ți spune că deț ine secretul voluptă ț ii ș i
al bucuriei simț urilor fă ră a-i plă cea să fră mâ nte, să macine, să ı̂și ungă
mâ inile cu pastă , cerul gurii cu miere ș i unt, să muș te cu poftă din
carnea moale ș i să petreacă . Neputincioasele nu sunt primite la
banchetul plă cerii, iar cele care refuză să se hră nească nu vor ș ti
niciodată să se ospă teze cu sex, nici să priceapă ce ı̂nseamnă cuvâ ntul a
avea orgasm. Aș a că pro ită de toate mâ ncă rurile de pe acest pă mâ nt ș i
ră sfaț ă-te cu bă rbatul pe care ı̂l vei iubi. Sexul o să -i tresalte simț ind
parfumul bucatelor pe care i le pregă teș ti. Va saliva la ideea de a-ț i linge
fundul oalelor. Ș i-atunci limba lui o va face cu atâ t mai bine prin cele
mai intime unghere ale corpului tă u. Nu uita să ı̂l serveș ti cu licorile
cele mai plă cute la gust, mai ales cu ceai, care se va dovedi aliatul tă u
pentru ca actul iubirii să ț ină câ t mai mult.
Am considerat că , la acest punct al iniț ierii, puteam evoca unele
detalii picante din viaț a mea, pe care le-am atribuit lecț iilor primite de
la „cel de-al doilea soț al meu“, din grija de a nu-mi ș ifona reputaț ia:
— Imi aduc aminte de după -amiezele petrecute ı̂mpreună cu
iubitul meu. De parfumul siestelor ierbinț i ș i de că ldura trupurilor
noastre. Ne jucam ore ı̂ntregi, iar eu reuș eam să i-o ț in tare ș i vitează
câ t aveam chef. Câ nd simțeam că ı̂i urcă seva ș i mă temeam să nu i-o
vă d ț âș nind, mă opream, mă dă deam la o parte, mă ridicam fă ră să mai
stau pe gâ nduri. Mă ı̂ndepă rtam ı̂n vâ rful picioarelor. Mă ı̂ntorceam cu o
carafă de ceai. Beam, după care ı̂ncepeam iară ș i să ne mâ ngâ iem. I se
scula de mai mare dragul, iar câ nd simțeam din nou apropiindu-se
furtuna, iar ı̂ncetam orice fel de miș care. Mă duceam ș i aduceam
plă cintă cu susan ori pateuri cu ghimbir, pregă tite ı̂n ajun. Intram ı̂ncă o
dată ı̂n pauză de ceai, deș i vedeam bine că se abț inea cu greu, că sexul
abia mai rezista să nu i se ı̂ntoarcă la lupta fă ră de cucerire, dar lasă că
nu pierdea nimic aș teptâ nd, iindcă avea să explodeze cu ș i mai multă
putere. Ne prefă ceam că vrem să discută m despre altceva. Mă ridicam
iară ș i pentru a aduce migdale pră jite, dă deam impresia că ne-am mai
potolit dorințele, dar nu fă ceam decâ t să le ı̂n lă că ră m ș i mai tare. Ș i
câ nd, câ teva ceasuri mai tâ rziu, după ce bă usem ceaiul ș i mâ ncasem
pră jiturile, cu trupurile ı̂ntinse de să plesnească , ı̂mi acceleram ritmul,
sporind viteza, gră bind ș uvoiul de cuvinte ale iubirii, ș tiam că ı̂l pot
elibera, că avea să ı̂și dea drumul, că ı̂și dă dea drumul, că ı̂ntreaga lui
dorinț ă ț âș nea ı̂n pâ ntecul meu ca un foc de arti icii. Epuizaț i,
adormeam fă ră a ne mai dezlipi trupurile. Alunecam ı̂ntr-o parte, cu
bă rbatul ı̂ncolă cit pe mine, cu sexul lui cald pierdut ı̂n blă niț a mea.
Noaptea urmă toare, pe la aceeaș i oră , am observat lumină ı̂n odaia
Leilei ș i mi s-a pă rut că vă d umbra hangiului pe coridor. Intrigată , m-
am ridicat ș i abia de am avut timp să ı̂l ză resc strecurâ ndu-se ı̂nă untru.
Mi-am lipit urechea de uș ă ș i am auzit ș oaptele bă rbatului ș i
murmurul tinerei. Mi-am zis că Leila dorea să ı̂și dovedească puterea
de seducț ie, să ı̂și testeze farmecele, să veri ice, probabil, că nu lasă
masculii indiferenț i ı̂n neputinț a lor. Era o dorinț ă legitimă . Departe de
a mă supă ra, comportamentul ei m-a bucurat, descoperind ı̂n el rodul
lecț iilor pe care i le dă dusem.
Aveam nevoie să mi-o spună , dar m-am ı̂ntors ı̂n pat cu ideea că o
voi ı̂ntreba a doua zi.
Dimineaț a am dat de ea ı̂n bucă tă rie. Fredona cură ț ând niș te
castraveț i, cu ochii stră lucind de fard, cu rochia prinsă ı̂ntr-un cordon
roș u pe deasupra bazinului, lă sâ nd să i se vadă genunchii cu conturul
lor perfect.
— Te-a angajat la bucă tă rie cu perspectiva de a te lua ș i de
nevastă ?
S-a prefă cut surprinsă .
— Cel puț in, a ı̂ncercat să ț i-o tragă ?
Cuț itul i-a scă pat din mâ nă :
— Tanti, nu ș tiu despre ce vorbeș ti.
— Auzi, ı̂ți baț i joc de mine?
— Aaa, dacă Farath?... Pur ș i simplu am stat de vorbă ...
— Ș i te-a convins...
— Am crezul că ı̂nțeleg din sfaturile tale că nu trebuie să mă las
convinsă de bă rbaț i.
Ș i-a izbucnit ı̂ntr-un râ s cristalin ca susurul unui pâ râ iaș .
Leila spunea adevă rul ı̂n legă tură cu hangiul. Dacă nu prea pă rea
atrasă de personaj, nu o lă sau indiferentă curtea lui asiduă ,
complimentele, lungile suspine care-i scă pau de iecare dată câ nd o
vedea apă râ nd ș i fâ ț âindu-se prin faț a lui, antrenâ ndu-se ı̂n ceea ce
tocmai a lase de la mine. Mi-am adus aminte de ı̂ntâ lnirea cu ciobanul
ș i de ochii ei sclipitori la auzul cuvintelor lui care ı̂i lă udau frumusețea.
Complimentele aveau darul de a-i deschide apetitul frumoasei mele
gazele.
Era o că ldură toridă , ceasul siestei ș i consideram că Leilei i-a venit
vremea. Trebuia să facă pasul, să ı̂nțeleagă ce se ı̂ntâ mplă ı̂n intimitate,
ı̂ntre un bă rbat ș i o femeie. Ce ı̂nseamnă o adevă rată noapte de
dragoste, pentru Dumnezeu! Fă ră spaimă , scrupule, ș antaj, fă ră
consideraț ii despre onoare ș i virtute. Ne a lam departe de Zebib, ș i
distanț a aceasta ne elibera. Trebuia să i-o spun, să o ı̂mping ı̂n brațele
hangiului. Era o necesitate. Ne puteam dă rui astfel ı̂ncă o lună sub
acoperiș ul lui. M-am ridicat ș i m-am dus să -i vorbesc.
Cum lă sase uș a deschisă , am ı̂ncremenit ı̂n faț a scenei pe care o
vedeam: Leila avea ochii pe jumă tate ı̂nchiș i, partea de sus a corpului
descoperită , restul sub cearș af. Sfâ rcurile i se ridicau că tre tavan, pe
câ nd mâ inile treceau de la un sâ n la altul, mâ ngâ indu-i ı̂ncetiș or, ı̂nainte
de a coborı̂ ı̂n plină că utare. Miș carea devenise tot mai rapidă ș i
cearceaful a alunecat pe jos. Mi-am adus aminte de mama. Leila era de
acum goală -goluț ă ș i nu fă cea niciun gest pentru a se acoperi la loc. Cu o
palmă se lovea uș or peste pubis, apă sâ ndu-ș i despică tura. După care ș i-
a dus degetele la gură , ș i le-a umezit cu saliva cu care ș i-a uns pă să rica,
miș câ ndu-ș i ară tă torul ș i degetul mare ı̂n cercuri apă sate. Clipocitul
amestecului de salivă ș i de sevă a sexului se auzea bine. A scuturat-o un
spasm, coapsele i s-au strâ ns cu putere, s-au desfă cut larg, s-au strâ ns
ș i s-au destins iară ș i. A ră mas ca ı̂ncremenită . Ai i zis că a leș inat.
M-am ı̂ntors. Mulț umesc lui Dumnezeu, Leila a lase ce ı̂nseamnă
plă cerea! Mă liniș tisem. Dacă ș i-o gă sea singură , eram convinsă că o va
regă si cu atâ t mai intens ı̂n brațele unui bă rbat. Se putea pune asta pe
seama lecț iilor mele teoretice ori pe acelea practice, ale lui Zuhur? Ce
mai conta! Leila era capabilă de orgasm, doar ce-i fusesem martoră , ș i
aceasta era cea mai ı̂mbucură toare veste cu putinț ă. Nu aș i putut
conduce că tre dragoste pe cineva care nu avea cum să o resimtă ș i aș i
ı̂ncercat ı̂n van să iniț iez ı̂n ale sexului o nefericită creatură pe care
soarta vitregă ar i condamnat-o să nu-i cunoască gustul ı̂n veci. Imi
venea să chiui de bucurie, dar m-am abț inut.
Reı̂ntoarsă ı̂n camera mea, imaginea micuței masturbâ ndu-se mi-
a aprins focul sub pâ ntece. Aș a că m-am ı̂ntors ș i eu la bucuriile iubirii
solitare, practică de care uzez ș i abuzez câ nd nu am un sex bă rbă tesc la
dispoziț ie sau atunci câ nd celui cu care sunt ı̂i place să mă privească
fă câ nd-o. Mi-aduc aminte de R. Se aș eza la doi metri de mine, cu spatele
lipit de perete, gol ca un vierme ș i cu scula sculată ca a unui cerb, ı̂n
timp ce mâ inile mele ı̂mi trebă luiau ı̂ntre coapse, frecâ ndu-mi-o sub
privirile atâ t de pă trunză toare ı̂ncâ t mi se pă rea că -mi intră pâ nă -n
stră funduri, odată cu propriile-mi degete.
Că tre inalul după -amiezii, pe câ nd iasomia ı̂nmiresma totul pe
aripile unei boare de vâ nt, am intrat ı̂n camera ei:
— Nu ai ce pierde dacă te culci cu bă iatul ă sta. Condiț iile sunt
ideale ș i nimeni nu va a la vreodată . Lasă că ne vom lă muri ș i ı̂n
privinț a virginită ț ii tale.
— Nici nu se pune problema! mi-a ră spuns ixâ ndu-ș i cele două
ș uvițe de pă r care-i scă paseră de sub basma.
— Dacă te-ar putea duce pâ nă -n rai, din ce cauză l-ai refuza?
— Cum bine ș tii, raiul ı̂mi este refuzat.
Mi-am zis, ı̂n gâ nd: „Mincinoaso, dar ai gă sit drum de acces câ nd ai
ră mas singură ! “ ș i am atacat-o altfel:
— Doar n-o să pretinzi că Zuhur te-a dus ı̂n iad!
— Nu m-a dus nică ieri! a ı̂ncercat să o ı̂ntoarcă , ieș ind pe terasa
care juca ș i rol de gră dină exterioară .
Am prins-o din urmă :
— Ei bine, lă sa-te dusă ı̂n acelaș i nicăieri ș i de hangiu, ı̂nchipuie-ț i
că doar ț i-ar sorbi din izvor. Dacă intr-adevă r este un amant priceput,
nu-i pot i necunoscute secretele iubirii.
I-am explicat că o femeie este ı̂n mă sură să stă pâ nească tehnicile
plă cerii, evitâ nd penetrarea. Putea recurge la miș carea pensulei, adică
la aceea de du-te-vino a pulii la intrarea ı̂n pizdă , oprindu-se ı̂nsă doar
la frecarea buzelor, fă ră a merge mai departe. Oricum nu ar i avut de ce
să se teamă . Am adă ugat că ar i putut la fel de bine să -i strâ ngă
iubitului sexul ı̂ntre ț âțe, pentru a-l vedea miș câ ndu-se chiar sub ochi ș i
pentru a-i simț i lichidul ră spâ ndindu-i-se pe piept, putâ nd astfel
bene icia, cu recunoș tinț ă, ș i de să mâ nț a bă rbatului, cu care să se
maseze, iindcă face foarte bine pentru piele.
S-a strâ mbat scâ rbită .
— Personal, le mai ră spund bă rbaț ilor ș i cu curul, ı̂nsă nu vreau să
ı̂i obiș nuiesc, iindcă le-ar putea plă cea mult prea mult, riscâ nd să nu
mai aprecieze ceea ce Dumnezeu ne-a dă ruit ı̂ntru plă cerea noastră .
M-a ı̂ntrerupt:
— Mi-ai mai zis asta.
Am continuat, liniș tită ı̂n privinț a memoriei ei ș i mulț umită de
atenț ia cu care ı̂mi ı̂nregistra spusele:
— Rezumă -te la să ruturi, supt ș i umezit.
— O să mă creadă curvă .
Ah, ce cuvâ nt minunat ı̂n guriț a ei pe jumă tate nevinovată !
— Nu e valabil pentru bă rbaț ii inteligenț i. Aceș tia prevă d cum li se
va multiplica plă cerea câ nd se asigură de experienț a partenerei. Cei
mai cinstiț i dintre ei ș tiu că sexul...
— Sexul, sexul!... Dar nici mă car nu ș tiu dacă ı̂mi va plă cea sexul
vreunui bă rbat!
Nu i-am luat ı̂n seamă exasperarea.
— Pâ nă la urmă tot ı̂ți va plă cea cel al bă rbatului pe care ı̂l vei iubi!
Dincolo de acest adevă r, trebuie să iu de acord că un penis care se
odihneș te este un peisaj care te-aduce la disperare, ca după o
catastrofa: moale, buhă it ș i nasol de-ț i vine să jeleș ti! Dar, ia te uită cum
se ridică , de parc-ar i un stindard, o lance, de parc-ar da cu ti la morț ii
ș i timpului care trece! Pielea i se-ntinde, ia tot aceeaș i culoare, cobra se
lungeș te, capul i se-nroș eș te ca farul din Alexandria. Intreg su letul
bă rbatului se concentrează acolo, su letul, inima, iindcă numai pentru
ı̂mpreunare mai tră ieș te ı̂n clipele acelea...
Iar m-a ı̂ntrerupt:
— Nu aș ı̂ndră zni să ı̂i privesc pula hangiului.
— Ba din contră , este mult mai uș or cu un iubit stră in! Nu-l
cunoș ti, nu vă veț i mai revedea vreodată , nu riș ti o viaț ă ı̂mpreună ș i
nici repudierea.
Mi s-a pă rut că a că zut pe gâ nduri:
— Mi-e greu să mă ı̂nchipui ı̂n...
Am insistat:
— Cum nimeni nu va i martor al pă catului tă u, poț i să te porț i ca ș i
câ nd nimic nu s-ar i ı̂ntâ mplat!
Vedeam cum ı̂ncepe să cedeze.
— Spune-ț i că tribul tă u e departe ș i, ı̂n sfâ rș it, ai ră mas de capul
tă u. Spune-ț i că nu eș ti obligată să ajungi prostituată pentru a te putea
abandona ı̂n brațele plă cerii. Inainte de a face cale-ntoarsă pâ nă ı̂n satul
tă u ș i a te ı̂nchide ı̂n puș că ria familiei soț ului, zboară ș i bucură -te de
libertate! Ilegalitatea este adesea garanț ia plă cerii, iar interdicț ia
izvorul din care aceasta se adapă .
Mă asculta doar pe jumă tate. De acum ı̂i cunoș team felul acela de a
mă privi ix, adâ nc, pă râ nd a i, ı̂n acelaș i timp, cu gâ ndurile duse aiurea,
absenț a aceea provizorie care-i stă ruia ı̂n pupile ca o umbră moarată ı̂n
oglinda unui heleș teu. Intreză ream mijind ı̂n privirea ei plină ochi de
ı̂ntrebă ri ceva cu totul deosebit, posibilitatea unei noi iințe. Leila ı̂și
punea ı̂ntrebă ri, ceea ce, pentru mine, ı̂nsemna că ı̂ncepuse să existe.
La Zebib, nu exista! Ori nu exista decâ t ca animalele ș i, la fel ca ele,
mâ nca, dormea, se că ca, aș tepta masculul pentru a fata ca o vacă ,
suferea ș i, pâ nă la urmă , murea. Cinstit vorbind, nu aș mai putea
povesti nimic altceva despre trecuta viaț ă a Leilei, nici schiț a un alt
scenariu, ci doar alcă tui cronica unor zile nă clă ite de plictis ca rasele
schivnicilor de jeg, bilanț ul unei existențe de consistenț a Fetei
Morgana. Câ t despre psihologia ei, să mă ierte Dumnezeu, dar mă
ı̂ndoiesc să i avut aș a ceva ı̂nainte de că lă toria noastră !
Privirile i s-au luminat ș i a lă sat să ı̂i scape:
— Diseară ı̂l voi lă sa să se apropie de mine. Dar asta o să ie
singura dată .
— Atunci trebuie să te pregă teș ti cum se cuvinte.
— De ce? Doar nu mă mă rit cu el.
— Ș i dacă nu?
— Te pregă teș ti doar pentru soț ul tă u, nu ș i pentru primul venit, a
bombă nit.
— Fiecă rui bă rbat i te dă ruieș ti ca ș i cum ar i ș i cel dintâ i ș i cel de
pe urmă . De iubit să iubeș ti ca ș i cum mâ ine-ai muri, spune o vorbă
veche a poporului tă u. Nu-ț i deschizi brațele, ca să cuprinzi ı̂n ele
iubitul, fă ră intenț ia de a-l pă stra pentru totdeauna, chiar dacă eș ti
convinsă că o să -l vezi ș tergâ nd-o peste-un ceas. Da, fata mea, pentru
socotelile din pat trebuie să te-nzorzonezi ș i să te-mpopoțonezi!
Bă rbă tuș ul trebuie vră jit ș i fă cut să creadă că suntem alternativa lui la
moarte, că suntem Eternitatea, ie ș i câ t ț ine-un spasm!
— Dar din ce cauză ? Prea sunt toate astea greu de ı̂nțeles pentru
mine...
— Ajunge să -mi urmezi sfaturile.
Am pus-o să se dezbrace ș i m-am ı̂ntors după câ teva minute cu un
vas cu ceară pentru epilat. Am ı̂nceput cu faț a, apoi am trecut la brațe ș i
la subț iori. Se-ncovriga de durere, dar nici că i-am luat ı̂n seamă
ț ipetele:
— Mai ales pe spate mă arde ră u de tot!
— Haide ș i pe buci, i-am ră spuns fă ră a mă opri din lipit ș i dezlipit
caramelul, hai ș i pe curuț , că nici el nu are cum scă pa din incendiu!
Câ nd am ajuns la pitulice, am culcat-o pe spate, i-am pus o pernă
sub ș ale ș i i-am desfă cut larg coapsele. Ajunsesem cu nasul chiar
deasupra fâ ntâ nii ei secrete. Pă să rica Leilei mi se ară ta, se
ı̂ntredeschidea, tresă rea ı̂ntr-un surâ s tranda iriu. Ce nebunie ș i
neruș inarea asta a sexului femeiesc! Imi ziceam. Zâ mbeș te primului
venit, iar buzele, dacă i-ar putea vorbi, nu ar pronunț a decâ t o singură
frază , nu ar formula decâ t o unică dorinț ă: „Ia-mă , suge-mi nectarul!"
Fiindcă , ı̂n ciuda durerii pe care o provocam acelui locș or, am ș i ză rit
mici pică turi stră lucind ș i curgâ ndu-mi ı̂n palmă o dată cu ceara. Am
izbucnit ı̂n râ s, ca să -i mai mut gâ ndul de la ce se ı̂ntâ mpla: „Asta-ț i va i
a doua nuntă , iar pizdiș oara-ț i va sclipi ca oglinjoara!"
Am trecut la ı̂mbă iere. Nu mai avea nevoie să ı̂i frec pielea iindcă
deja era mă tă soasă . De iecare dată câ nd ı̂mi treceam mă nuș a peste ea,
sâ ngele se retră gea, apoi ı̂i umplea iară ș i viniș oarele, desenâ nd tatuaje
de un albastru transparent. Ș i-o tot treceam peste brațe, peste gâ t,
peste aureolele sâ nilor, peste coapse. Am ı̂ntins-o pe burtă , de data
aceasta să punindu-i ı̂ndelung fundul, iecare dintre fese. I-am uns pă rul
cu ghassoul ș i, aș teptâ nd-o să ș i-l clă tească , i-am spus:
— Acum e treaba ta să ı̂ți speli gă urile: gura, urechile, pizda, curul.
Ș i am adă ugat:
— Nu uita niciodată să te ș tergi, nici ı̂nainte, nici după . Abluț iunile
sunt la fel de necesare pentru dragoste precum cele rituale pentru
rugă ciune.
— De ce? m-a ı̂ntrebat mai degrabă surprinsă decâ t ș ocată de
comparaț ia pe care o fă cusem.
— Cură țenia predispune la sex. Trebuie spă late toate gă urile, chiar
ș i cele din nas, cu apă rece, iindcă aceasta ı̂nchide vulva ș i strâ mtează
vaginul. Ei, haide că nu-mi fac eu griji pentru al tă u!...
Mâ na i-a alunecat de-a lungul coapselor.
— Uș urel la crestă tură !... Pe-acolo să te speli ı̂nseamnă să te
mâ ngâ i, nu să te agresezi. Mai ı̂nă untru, caută prin toate colț iș oarele,
pe-acolo se-ascunde spuma aia duhnitoare.
Ș i, pentru cea dintâ i dată , a ı̂ndră znit să pronunțe cuvâ ntul:
— Tanti, ce ı̂nseamnă pentru un bă rbat să ai o pizducă frumoasă ?
— Inseamnă un sex că rnos ș i bine conturat, bombat dar care-ț i ș i
stă bine, potrivit pentru să ruturile unei guri lă mâ nde, cu buzele ca
niș te anemone umede, cu pereț ii aproape uscaț i pe care, câ nd ı̂i lipă ie
limba, să pară ca de zahă r care stă să ț i se topească -n gură , ascuns sub
un cur somptuos, ı̂n care pula să alunece veselă ș i pe care s-o
pă ră sească fă ră tragere de inimă .
— Ș i mai ce?
— O despică tură bună e strâ mtă fă r-a strâ nge, jilavă far-a curge
prea tare, ierbinte ș i musculoasă . Muncelul i se-ncolă ceș te torcâ nd ı̂n
palma care-l culege. E dulce la pipă ire, um lat ca spinarea netedă a
rodiei ș i un pic ı̂nclinat spre ı̂n jos. O despică tură bună clipoceș te ca un
izvor imediat ce un deget, un membru ori o limbă se aventurează prin
ea. Să nu se-apuce nimeni să -ț i spună că trebuie să ră mâ nă ca moartă ș i
să nu cumva să freamă te. Dumnezeu a creat-o odată cu plă cerea. Pe-
amâ ndouă le-a creat ı̂n acelaș i timp. Mincinos e acela care pretinde că
doar pentru scos copii pe-acolo e fă cută . Dacă ar i aș a, atunci nimeni
nu ar mai simț i nimic. Ipocrit e ș i acela care a irmă că a fost strunjită
doar pentru plă cerea bă rbatului. Cu adevă rat credincios e acela a că rui
plă cere e totuna cu-a ta, ca rasa ascetului cu pielea lui!
I-am mai uns corpul cu un strat de pudră de henna, pentru a-i face
pielea ı̂ncă mai mă tă soasă ș i, la sfâ rș it, am limpezit-o cu apă din plin,
din cap pâ nă -n picioare.
Am ı̂mbră cat-o doar cu un halat ș i am culcat-o pe pat. I-am
ı̂ndepă rtat pielițele ı̂ntă rite de pe picioare, i-am masat ı̂ncheieturile, i-
am dat pe faț ă cu un amestec de pudră de nă ut ș i de lă mâ ie, am pus-o
să mestece scoarț ă de nuc pentru a-i albi dinț ii ș i a-i ı̂nroș i gingiile. Imi
plă cea pâ nă ș i acest ı̂ntreg ritual, care ț inea loc de preliminarii, mi se
pă rea că ș i vă d cum i se ridică semeaț ă pula hangiului.
I-am masat trupul cu ulei de argan ș i i-am dat bine pe la subț iori cu
apă de tranda iri, iar pe la intrarea ı̂n vagin cu o câ rpă ı̂mbibată ı̂n
esenț ă de lalea să lbatică .
— Aș a o să miroș i plă cut, ı̂n cazul ı̂n care gura i s-ar plimba printre
picioarele tale. Câ nd va ceda, pă să rica ta o va prinde ca-ntr-o mă nuș ă, o
va apuca lacomă ș i cu nă dejde ș i-apoi o va legă na câ ntâ ndu-i! O să te
dezlegi tu, draga mea! Ș i-apoi o să vezi ce bine e!
M-am hotă râ t să ı̂i ș i tatuez pe pubis inelul lui Solomon. M-a
ı̂ntrebat, speriată :
— Nu ı̂mi faci vreo altă legă tură ...
— Nici vorbă , e doar inelul magic care-ț i va ı̂mplini toate dorințele.
Pisasem deja scrobeală pe care o amestecasem cu funinginea de
pe o cratiț ă ș i i-am conceput desenul pe muntele lui Venus cu ajutorul
unui ac. Cum dă duse sâ ngele, l-am ș ters ș i am dat cu pudră .
— Mă doare! a mai suspinat o dată . Bă rbaț ii nu fac atâ tea ca să
placă unei femei!
Drept e, pe legea mea! Insă nu am mai avut nici timpul, nici
prezenț a de spirit pentru a gă si un ră spuns convingă tor. Mă apucasem
să o pieptă n.
— Cozile ț i le desfaci doar câ nd vei i cu el. De altfel, prin gestul
acesta se ș i ı̂ncepe. Miș carea suplă a pă rului ș i unduirea lui pe umeri
cheamă bă rbatul la dragoste. Tot aș a gesturile moi ș i leneș e. Drept
pentru care nu-ț i aș tepta iubitul ca prada vâ nă torul ei, ci ı̂ntinde-te
nepă să toare, ca ș i cum niciun pericol nu te-ar pâ ndi.
Am pă ră sit-o abia după ce i-am pus la punct culcuș ul, după ce i-am
lă sat la picioarele patului o farfurie cu semințe de dovleac, bune pentru
prostată , patru ouă ierte, ceai ș i ghimbir con iat, excelent pentru
menț inerea trează a dorinței.
Câ teva minute mai tâ rziu, am auzi uș a scâ rț âind. Ea era...
— Ce s-a ı̂ntâ mplat?
— Mi-e frică ...
— De ce?
— Nu e legiuit ce-o să fac...
— Că să toria ta cu Tarek a fost legiuită ș i tot nu te-ai descurcat mai
bine! Haide, tai-o că -mi iei aerul, nu mai vreau să te vă d.
Mi-am bă gat capul sub două perne, pentru a nu i ispitită să ascult
ceea ce se ı̂ntâ mpla ı̂n camera de ală turi, ș i am adormit cu conș tiinț a
ı̂mpă cată a celei care tocmai dusese la bun sfâ rș it o treabă excelentă .
Dimineaț ă am prins-o ı̂n bucă tă rie. Pă rea epuizată , iar privirile ı̂i
erau ı̂ntunecate.
Nu mi-a mai aș teptat ı̂ntrebarea pentru a mă anunț a:
— Nimic n-a putut face. Mi-a spus că sunt o asemenea fortă reaț ă,
cum nici c-a mai pomenit.
— Dar tu? Ai simț it ceva?
— De iecare dată câ nd mă atingea sexul lui, totul ı̂n mine se fă cea
tare ca ierul. M-am stră duit să -mi amintesc cele ce mi-ai spus. Am
respirat adâ nc ș i am ı̂nchis ochii pentru a mă gâ ndi la altceva. Nimic.
„Drumul e-nchis“ mi-a zis ı̂ndepă rtâ ndu-mă .
Am lă sat-o să se liniș tească ș i nu am mai deschis discuț ia decâ t
peste un ceas.
— La ce te-ai gâ ndit câ nd l-ai simț it peste tine?
— Cinstit? Ceva ı̂mi ș optea neı̂ncetat că eram pe cale să fac un
lucru ră u...
Am ı̂nțeles perfect că , de cum se a la ı̂n prezenț a unui bă rbat, lega
plă cerea de pă cat. Ceea ce simț ise ı̂n brațele lui Zuhur nu conta, ori nu
pă rea să conteze, n-o zgâ ria pe conș tiinț ă, ı̂n orice caz, se comporta de
parcă plă cerea aceea nu ar i fost altceva decâ t un joc de copii, o
paranteză fă ră consecințe, o imitaț ie.
I-am declarat dezamă gită :
— Aș adar, n-ai ı̂nvă ț at, n-ai bă gat nimic la cap din sfaturile mele...
Dintr-o dată ș i-a prins obrajii ı̂n palme ș i-a exclamat exact ca sora
ei, Asmahan:
— Toate acestea nu sunt decâ t nebunie ș i abatere de la drumul cel
drept! Legea nu ı̂nseamnă nici ce m-ai ı̂nvă ț at, nici ce am vă zut pâ nă -n
clipa asta.
— Dar ce e, pentru tine, legea?
— Sexul este pentru curve!
— Pă i atunci de ce le-a dat Dumnezeu ș i celorlalte fete pizdă ? am
ı̂ntrebat-o, mai-mai să mă supă r ș i eu.
— Pentru plă cerea bă rbaț ilor. Asta-i tot. Pari să i uitat că Profetul,
Dumnezeu să -l binecuvâ nteze, a aruncat apă rece peste fesele iicei
sale, Fatima Zohra, pentru ca tuturor drept-credincioaselor, după aceea,
să nu le mai pese de sex.
— Cine ț i-a mai spus-o ș i pe-asta?
— Unchiul Bechir.
Mi-a ı̂ntors spatele ș i s-a ı̂ndepă rtat.
Am plecat ș i eu, disperată . Tot ceea ce Leila vă zuse, simț ise,
observase ș i ascultase se evaporase imediat ce ı̂și amintise de unchiu-
să u acesta, Bechir. Educaț ia mea nu mai fă cea nici câ t o ceapă degerată
pe lâ ngă predicile rubedeniei ă steia. Chiar aș i vrut să cred că nu
mințea el, Bechirul ı̂n chestie, dar cum să veri ici adevă rul spuselor lui?
Doar nu fusesem la ș coală ș i nici că -i dă duse cuiva prin minte să o i
trimis pe Leila la-nvă ț ătură . Totuș i, refuzam să mă ı̂ncred ı̂n asemenea
verdicte ș i-l lă udam pe Atotputernicul că a eliberat spiritul bă trâ nelor,
prin comparaț ie cu acela greoi, al tinerelor!
Trebuia totuș i să recunosc că dă dusem greș ı̂n ı̂ncercarea de a o
converti pe Leila la plă cere, constatare care mi-a ı̂nă buș it entuziasmul
de care eram plină la ı̂nceputul că lă toriei. Lupta dintre unchiul Bechir ș i
mine, dintre Zebib ș i mine, dintre Fatema ș i mine era inegală . Mai ales
lupta cu aceasta din urmă , care te nă ucea cu regularitate bă gâ nd câ te
un „Dumnezeu a creat asta pentru bă rbaț i, nu pentru femei, ce e fă cut
pentru ele e bine fă cut, nu merită ele mai mult decâ t atât“, ı̂nainte de a
se jura pe toț i s inț ii de prin ț ară : „ı̂mi că pă tuiesc eu fetele, câ t ai clipi!"
Fatema dă duse colț ul ı̂nainte de a o mă rita pe Leila ș i tare mă
temeam să nu cumva să i tras după ea, ı̂n groapă , ș i trupul iică -si.
Eram la mine ı̂n cameră , bombă nind de una singură ı̂n timp ce
fă ceam bagajele ca să plecă m, câ nd a deschis uș a, mi-a să rit de gâ t ș i m-
a ı̂ntrebat, ca ș i cum nu s-ar i ı̂ntâ mplat nimic:
— Ș i-acum ce trebuie să fac?
Observâ nd că tac, a adă ugat:
— Fă ră supă rare, tanti, dar aș prefera să descopă r asta cu
altcineva...
Ne a lam foarte aproape de Ray câ nd am simț it o durere grozavă ı̂n
spate, aș a că am fost obligate să ne oprim ı̂n oraș ul acela, prin care mi-
aș i dorit să nici nu punem piciorul.
Ray era supranumit oraș martir din cauza prefectului să u, un
anume Antar, un tiran de cea mai neagră speț ă. Se prevala de titlul de
emir ș i se jura că Dumnezeu ı̂i pusese personal ı̂n mâ nă sceptrul
puterii. Ca un adevă rat satir, ı̂și acordase dreptul de viaț ă ș i de moarte
asupra enoriaș ilor, omorâ ndu-ș i, bă gâ ndu-ș i prin ı̂nchisori, aruncâ ndu-
ș i adversarii de vii ı̂n bă i de acid ori de var sau dâ ndu-i ca tain ș acalilor
deș ertului, tot atâ tea suplicii din care ı̂și fă cuse o virtute,
consemnâ ndu-le ı̂ntr-o lucrare, produs numai ș i numai al imaginaț iei
lui, Cartea oranj: manualul celor o mie și una de torturi, pe care o fă cea
cadou omologilor ı̂ntr-ale dictaturii, ie cu ocazia să rbă torilor
naț ionale, ie a celor religioase. Pentru cei din Ray nu era nevoie să mai
meargă ı̂n iad, judecata din urmă se-ntâ mpla zi de zi, cum se plâ ngeau
aceș tia. Pretinsul emir era totodată cunoscut pentru nemă surata lui
poftă de femei, pe care le lua de neveste câ te două , câ te patru, câ te zece
deodată , oferind pă rinț ilor greutatea lor ı̂n aur, pă rinț i care, bineı̂nțeles,
ı̂i ridicau osanale prin moschei, să rutâ ndu-i mâ inile ș i picioarele, dar
rugâ ndu-se ı̂n secret să ı̂l vadă ră sturnat câ t mai repede din cauza cine
ș tie că rei nenorociri ori a vreunei maladii incurabile.
Astfel, nu exista nicio ieș ire pentru bă rbaț ii de acolo decâ t să se
ı̂ncuie ı̂n case, unde să instituie la râ ndul lor teroarea, stră duindu-se,
mai ales, să ı̂și pedepsească femeile pentru tot soiul de pă cate pe care
nici vorbă ca acestea să le i comis. Să domnească precum suveranii
absoluț i ı̂n că minele lor, iindcă , pe de altă parte, nu erau decâ t niș te
existențe mă runte ș i de nimic; să comande ca niș te stă pâ ni speciei
feminine, ı̂n loc să pună mâ na ș i să ı̂și rezolve ei ı̂nș iș i treburile cetă ț ii,
le devenise unica strategie de supravieț uire.
— Aș a stă treaba cu oraș ul acesta, i-am explicat Leilei, ț inâ ndu-mi
o palmă pe spinarea pe care o simțeam rigidă ca o bâ rnă .
— Cum de ș tii toate astea?
— Le-am a lat de la un vă r al primului meu bă rbat.
Fireș te că mințeam. De fapt, mi le spusese D, cel mai frumos ș i mai
tenebros dintre iubiț ii mei, cel care se refugiase la sâ nul meu după ce
jumă tate din familie ı̂i pierise ı̂n beciurile dictatorului.
Am pă truns ı̂n partea musulmană a oraș ului, pentru a gă si un
adă post, dâ ndu-ne drept ghicitoare ı̂n palmă ı̂n drum spre miază zi, ı̂n
că utarea norocului.
— Ea e fata mea, mințeam ca de obicei ı̂n faț a negustorilor cu
priviri viclene ș i gâ nduri rele. Mă ı̂ndrept că tre Ranger pentru a-i gă si
bă rbat. După care voi pleca la Mecca, Inshallah! Nu vreau să mor ı̂nainte
de a mă ı̂nchina la mormâ ntul Profetului.
Un ș eic cu barba roș cată , cadiu de felul lui, ne-a oferit ospitalitate,
luâ ndu-ne ı̂n locuinț a sa situată ı̂n apropierea sediului care abia de mai
stă tea ı̂n picioare, unde ı̂și fă cea meseria notâ nd pe o hâ rtie ı̂ngă lbenită
naș terile, că să toriile ș i decesele, ș i din acestea doar jumă tate, iindcă
pe restul le uita. Iată de ce niciun funcț ionar venit din capitală ca să
numere populaț ia nu a reuș it să ducă la bun sfâ rș it o statistică precisă
referitoare la Ray ș i ı̂mprejurimi, ne-a spus ceva mai tâ rziu Chuchana,
administratoarea.
Ș eicul a bă tut la uș ă, iar un negru irav, cu albul ochilor putâ nd el
singur să lumineze noaptea, a venit să ne deschidă . Odată intraț i ı̂n
curte, o femeie de aceeaș i culoare, după o serie de plecă ciuni, s-a
repezit la stă pâ n pentru a-i lua selham-ul.
Locuinț a era compusă din două etaje ș i o curte interioară . Nicio
fereastră nu dă dea că tre stradă ș i o singură terasă te lă sa să vezi cerul,
ı̂nsă doar pe ı̂nserat. De acolo, după cum aveam să a lă m ı̂n zilele
urmă toare, nevestele negustorului stă teau de vorbă cu vecinele. Le
puteai auzi chicotind, certâ ndu-se uneori ș i, atunci câ nd nu aveau voie
pe terasă , comunicau ı̂ntre ele lovind ı̂n pereț ii despă rț itori, iecare
numă r de bă tă i ı̂nsemnâ nd un anume mesaj.
La parter, o bucă tă rie dă dea ı̂ntr-un coridor lung, unde erau
aliniate urcioare mari, ı̂mbră cate ı̂n țesă tură albă , de te-ai i crezut ı̂n
peș tera lui Ali Baba. Urma un salon ı̂n care stă pâ nul casei ı̂și primea
oaspeț ii de sex masculin ș i unde se odihnea după ce fă cea dragoste.
Camera pentru musa iri era aranjată ı̂n cea mai pură tradiț ie locală , cu
sofale ș i perne bogat brodate, o masă joasă din aramă fasonată ș i
covoare berbere. Primul etaj era rezervat celor patru neveste, iecare
avâ nd camera ei ș i mobilier identic: un pat mare, un chilim pe post de
covor, o oglindă ș i o pictură pe sticlă reprezentâ ndu-l pe Sayyidna Ali
ameninț ând monstrul cu sabia.
Administratoarea neagră , care ne-a simpatizat de cum ne-a vă zut,
fă ră ı̂ndoială iindcă nu avea pe nimeni altcineva cu care să stea de
vorbă , ne-a povestit că Sidi, după cum ı̂i spunea cadiului, aducea zilnic
acasă patru coș uri mari pline de iecare dată cu aceleaș i provizii pentru
masă . O dată pe să ptă mâ nă , iecare dintre neveste primea, de
asemenea ı̂n mod egal, ș i cele necesare ı̂nfrumuseț ării: o sticluț ă de
rimel cu pensula fă cută dintr-un țep de porc spinos, smirnă , pudră de
henna, apă de tranda iri ș i un cupon de țesă turi.
— Vrea să ie considerat un bă rbat drept, dă ruindu-le femeilor
exact aceleaș i lucruri, i-am explicat Leilei.
Puteam paria că ș i nopț ile de dragoste ș i le programează cu
aceeaș i rigoare, ș i am câ ș tigat pariul câ nd negresa ne-a con irmat: de
̦ g ̦ ̦ g p g
iecare dată , la prâ nz, ș eicul lua masa cu aceea dintre neveste pe care
urma să o onoreze noaptea cu prezenț a lui. De altfel, puteai ghici câ nd ı̂i
venea râ ndul iecă reia după grija cu care se aranja. Trezită dis-de-
dimineaț ă, respectiva pleca la baia turcească de unde se ı̂ntorcea
spilcuită , mirosind a mosc ș i, ı̂n ochii rimelaț i, putâ ndu-i-se citi
dorinț a. O parte din zi ș i-o petrecea mestecâ nd frunze de nuc pentru a
avea respiraț ia proaspă tă , după -amiaza luâ nd o atitudine mâ ndră ș i
leneș ă totodată , bâ nd ceaiuri de plante care ı̂nmiresmau ı̂ntreaga
locuinț ă.
— Ce mai maraton! s-a mirat Leila, ı̂n familia că reia nu exista
poligamie. Ș i Sidi munceș te ı̂n toate nopț ile de la Dumnezeu?
— Evident, i-a ră spuns negresa, dacă nu, ar risca să lase să treacă
prea mult timp ı̂ntre vizite ș i să nu mai ie mulț umită niciuna dintre
neveste. Doar o boală l-ar putea ț intui la pat, dar e obligat să
recupereze, odată repus pe picioare.
Am fost prezentate ș i soț iilor, ı̂nsă niciuna nu s-a dovedit prea
amabilă ori curioasă ı̂n legă tură cu soarta noastră .
— Sunt triste iindcă nu au copii, ne-a explicat negresa. Ș i asta din
cauza lui Sidi. Dar vai de aceea care i-ar spune-o sau care s-ar revolta,
iindcă ar sfâ rș i-o peste drum.
— Unde, peste drum?
De pe terasă , Chuchana ne-a ară tat o clă dire mare, dă ră pă nată , cu
mici deschideri pe post de ferestre ș i două uș i ı̂nchise cu lacă t.
— Aceea este Casa Ascultă rii.
— Adică ? a mai ı̂ntrebat Leila, complet neș tiutoare ı̂n ceea ce
privea acele practici.
— Adică locul ı̂n care ajung femeile neascultă toare, i-a ră spuns
laconic Chuchana.
— Ca refugiatele de la Ichq? nu s-a lă sat fata.
— Cu diferenț a că , aici, nefericitelor li se oferă o ș ansă de a-ș i
ispă ș i pă catele, am intervenit.
Administratoarea nu dă du vreo atenț ie aluziei mele, continuâ nd
explicaț ia:
— Felul acesta de clă dire este speci ică oraș ului nostru. Toate cele
care refuză o că să torie aranjată dinainte, care ı̂ndră znesc să ridice
vocea la soț ul lor sau să se plâ ngă de soartă riscă să ie ı̂nchise acolo.
Mai sunt aduse ș i rebelele care urzesc planuri de evadare, mamele
denaturate, dar ș i mofturoasele care fac nazuri câ nd sunt trimise la
cratiț ă. Mai grav este cazul inconș tientelor care ı̂și resping soț ii ı̂n pat,
fă ră să ș tie că vor i blestemate de toț i ı̂ngerii din ceruri.
Am izbucnit ı̂n hohote ș i eu ș i Leila. Negresa, care nu avea cum
pricepe motivul, era gata să se supere, ı̂nsă am calmat-o explicâ ndu-i că
reacț ia nu se datora spuselor ei, ci unei mai vechi discuț ii pe care o
avusesem cu „ iica“ mea.
Ne-a ı̂ntrebat dacă am remarcat prezenț a unui ins uriaș ı̂n faț a uș ii
de acolo, adă ugâ nd:
— Din câ nd ı̂n câ nd mai alungă câ te un bă rbat care l-a auzit pe
câ nd ı̂i pedepsea nevasta. Ină untru mai este ș i o gardiană care, ı̂n
iecare seară , prezintă un raport membrilor de sex masculin ai familiei
iecă rei prizoniere. Se ı̂ntâ mplă ca unele dintre acestea să refuze
mâ ncarea adusă de soț i pentru a le mai ı̂ndulci suferinț a. De altfel,
adesea pot i auzite plâ ngâ nd cele care nu vor cu niciun chip să se mai
ı̂ntoarcă acasă ...
— Bă nuiesc că , pâ nă la urmă , tot renunț ă..., a suspinat Leila. Nu
degeaba i se spune locului aceluia Casa Ascultă rii.
— Zi-i, mai bine, Casa Delictelor Su letului, câ nd acesta nu mai
iubeș te, a Trupului, câ nd e ı̂ngrețoș at, a Ființei femeii câ nd simte că se
sufocă ! i-am tă iat-o.
Chuchana a clă tinat din cap, iar ochii protejatei mele s-au umplut
de lacrimi.
Mi-am zis: uite că Leila este gata să plâ ngă nefericirea altora. Cu
atâ t mai bine, astfel va uita de a ei. Gazela din Zebib, ı̂ncă nepricepută ı̂n
ale trupului ș i ale conș tiinței, mai puț in câ nd e vorba să -ș i zidească ı̂ncă
o dată pă să rica, va descoperi ı̂ncercă rile prin care trec cele de acelaș i
sex cu ea, după cum un visă tor descoperă noi peisaje, ș i poate aș a se va
vindeca. Obligată să asculte poveș ti despre destine ı̂ntunecate, ș i-l va
putea analiza mai bine pe al să u.
Dintr-odată , m-am descoperit ridicol de serioasă ! O voce ı̂n mine
râ dea de se rupea ș i m-am auzit reproș ându-mi: Ia ascultă , Zobida!
Doar n-o să te transformi ı̂n vindecă toare de su lete, ori ı̂n educatoare
de forț ă morală , tocmai tu că reia ı̂ți place să te hră neș ti din esențe ale
epidermei, tocmai tu care ai crescut cu lapte de pulă ! Ză u, nu te mai
recunosc, Zobida! Doar nici binele, nici ră ul nu te interesează , nu-i aș a?
Ci doar bucuria trupului câ nd explodează -n voluptate, a pizdei câ nd
luidele ei nasc stele, a pulilor câ nd ı̂nvâ rt pe capetele lor ș i astre ș i
comete. Ehehei! Nu te neliniș ti, Zobida! Din dumnezeiască voie a
iubirii, su letul va i spă lat de necazuri ș i de spaime, ca ș i cerul de
propria-i cangrenă . Ca ș i oraș ul Ray de dictatorul lui...
Am pus-o pe Leila să urmă rească ș i să noteze drumurile
poligamului ı̂ntre etaj ș i parterul unde fusesem gă zduite. Am remarcat
ı̂ncă de a doua zi că fă cuse o schimbare ı̂n programul legal nocturn, fă ră
a se mai dedica ı̂n ı̂ntregime unei singure soț ii, ci vizitâ nd mai multe
dormitoare ı̂n aceeaș i noapte.
In seara aceea, Leila l-a observat bă tâ nd la prima uș ă, apoi la a
doua, un ceas mai tâ rziu, apoi ș i la a treia. Intrase, ieș ise, tuș ise uș or, se
ı̂ndreptase ı̂n vâ rful picioarelor că tre o altă ı̂ncă pere, intrase, reapă ruse
ı̂n direcț ia celei de a patra, aproape tâ râ ndu-ș i picioarele. A coborâ t ı̂n
zori, gâ fâ ind, cu mâ inile ascunse ı̂n că maș a de noapte.
— Asta zic ș i eu bă rbat! i-am spus Leilei. Patru trase-n țeapă , ı̂n
aceeaș i noapte! Chiar merită premiul pentru cel mai bun iubă reț !
Insă nu se terminase cu surprizele. O oră mai tâ rziu l-am vă zut pe
Sidi fă câ nd cale-ntoarsă ș i urcâ nd ı̂n camera celei mai tinere, cu care ș i
ı̂ncepuse, de unde nu s-a mai ară tat pâ nă dimineaț ă, mult după
ră să ritul soarelui.
— Crezi că a ajuns la plă cere cu iecare dintre ele? m-a ı̂ntrebat
Leila.
— Cu siguranț ă. Dar ceea ce ı̂i iscă dorinț a nu este atâ t să ș i-o
tragă cu una ori cu alta, câ t să le aibă pe toate patru la dispoziț ie. Asta
nu mai este dragoste, fata mea, ci aritmetică . Bă rbatului acestuia i se
scoală la gâ ndul că este proprietarul legal al mai multor femei.
După care am adă ugat, provocatoare:
— Ș mecherului i-ar putea da prin cap să ne facă ș i nouă onoarea...
Dar după ce s-a spetit cu o asemenea cavalcadă , nu-i mai vă d eu
puț ulina să ltâ ndu-ș i capul din pă mâ nt.
— Ș i de ce nu? Ar i de ajuns să ı̂l facem să ı̂și schimbe itinerariul, a
susurat vocea fetei.
— Te vitejeș ti, puiș or! Ai ı̂nceput să ı̂ți faci planuri cum să ț i-o
pui!...
— Mă gâ ndeam la tine, tanti, da’ un pic ș i să ne mai distră m ș i noi
ı̂n aș teptarea plecă rii...
Am ı̂nțeles că o obiș nuisem de acum cu nă zbâ tiile. Ș i de aici pâ nă
să ı̂nceapă să ghicească amă nuntele vieț ii mele din ultimii zece ani...
— Pâ nă la urmă o să -ț i uiț i bă rbatul! m-am fă cut că o dojenesc. Ș i,
dacă o ț ii tot aș a, nici c-o să mai vrei să mai dai pe la fă că leț ul lui.
— Nu e vorba aici nici de dragoste, nici de bă rbat, tanti, ci doar de
futut, nu m-ai ı̂nvă ț at tu aș a?
Cuvâ ntul „futut“ pronunț at de guriț a asta proaspă tă m-a dus cu
gâ ndul la mama Leilei. Biată Fatema, iică -ta e pe cale să -ț i scape, nici c-
ai mai recunoaș te-o!
Cu toate acestea, m-am prefă cut ı̂n continuare că ı̂i reproș ez:
— Imi pare ră u să te aud vorbind despre sex ca un bă rbat, câ nd, de
fapt, aș i vrut să te fac să descoperi iubirea mai romantică .
— Hai să zicem că m-ai ajutat să ı̂mi descopă r trupul.
— Să ie oare soarta femeii de a-ș i pierde, odată cu această
descoperire, ș i amintirile despre propriul su let?
A izbucnit:
— Tanti, ză u dacă te mai ı̂nțeleg!
— De parcă eu m-aș ı̂nțelege, i-am ră spuns, ı̂nainte ca un hohot de
râ s să ne pecetluiască plă cuta complicitate.
Ș i totuș i. Cuvintele Leilei ı̂mi treziseră dră cuș orii personali, iar
corpul ı̂ncepuse să pro ite de buna mea memorie. M-am hotă râ t să -l am
pe poligam ı̂n noaptea ce urma ș i, odată formulată ideea, m-a cuprins o
nevoie teribilă de sex. Aș a merge cu ideile: chiar aruncate-n glumă , te
obligă să treci la treabă , convingâ ndu-te că sunt deja pe cale să se
realizeze.
Imi ı̂nchipuiam că ar i fost su icient să o trimit pe Leila să ı̂l caute,
imediat ce ı̂l va vedea coborâ nd. Mi-l va ı̂mpinge-n pat ș i va sta de pază ,
că doar era obiș nuită , amintește-ți, Ali!, doar nu altfel se ı̂ntâ mplase cu
negustorul de ulei.
Am tot ı̂ncercat să dau de protejata mea, ı̂nsă nu am descoperit-o
decâ t după o oră . Mi-a explicat că se dusese să cumpere rimel din piaț ă.
Fă ră a mai avea timp să o cert pentru imprudenț a de a i ieș it de una
singură , m-am gră bit să o pun la curent cu hotă râ rea pe care o luasem.
Am speci icat că , drept recompensă , avea dreptul să stea cu ochii pe noi
ș i am priceput că nu are de gâ nd să facă nazuri.
Leila l-a agă ț at pe Sidi câ nd acesta terminase de coborâ t scă rile ș i
i-a comunicat că sunt ı̂n agonie ș i că trebuie să mă ajute câ t mai repede
dacă nu doreș te o moartă ı̂n casă .
Sigur că urma să mor, dar de plă cere! Sidi m-a gă sit culcată ș i pe
jumă tate goală . S-a lă sat pe vine la că pă tâ iul meu, iar eu am ı̂ntins o
mâ nă leneș ă, care i s-a lă sat pe genunchi, i-a mâ ngâ iat parcă fă ră să
vrea coapsele ș i i-a trecut ca o boare chiar pe lâ ngă sculă . Nu i-a trebuit
mai mult pentru a uita pâ nă ș i de prezenț a Leilei, dacă nu cumva
abundenț a de creaturi feminine de sub acoperiș ul lui ı̂l adusese ı̂n
situaț ia de a le confunda cu celelalte obiecte. Drept pentru care nici că
mi-a mai bă gat ı̂n seamă protejata care, la doi paș i de noi, urmă rea,
fascinată , scena. M-a luat pe la spate, fă ră ı̂ndoială poziț ia lui preferată ,
respirâ nd zgomotos pe câ nd eu ı̂l mai plesneam peste buci ca să dea
mai tare din ele ș i să mi-o bage câ t mai adâ nc.
Trebuie să recunosc rezistenț a ș i puterea bă rbaț ilor care se ocupă
de mai multe pă să ruici ı̂n acelaș i timp. Sidi ataca fă ră a ı̂ntâ mpina
rezistenț ă, vorbea mai multe graiuri deodată , ı̂n delirul lui revenind
numele soț iilor, apoi al meu, pe care pă rea să ı̂l deguste cu deosebire,
apă sâ nd pe z ș i pe b, cu buzele lipite de ceafa mea. Soiul acesta de
schizofrenie mă distra copios. Imi spuneam că , dacă bene iciam ș i eu
de vrednicia pe care o dovedea jumă tă ț ilor lui, nici el nu ieș ea ı̂n
pierdere. Ca nou aleasă ce mă a lam, iată că ı̂i ı̂mbogă țeam ș eptelul, ı̂i
spoream puterea, vocea avea să ı̂i ie ș i mai sigură , iar sexul va trebă lui
ș i mai bine, spre gloria proprietarului să u. Fiecare pizdă participa la
ı̂ntă rirea tot mai evidentă a fă că leț ului lui ș i la ampli icarea puterilor
acestuia. Seară de seară , el avea să ie emirul meu, ı̂ntr-un harem ı̂n
care ajunsesem de acum a cincea concubină !
In a treia noapte de dragoste liniș tea mi s-a topit ca zahă rul ı̂n apă ,
iar capacitatea mea de a ilosofa despre binefacerile haremului a
dispă rut, lă sâ nd loc unui alt sentiment pe care nu am ı̂ntâ rziat să ı̂l
identi ic: gelozia. Nu mai suportam să mi-l ı̂nchipui pe Sidi mâ ngâ ind ș i
alte pulpe, sub acelaș i acoperiș cu mine, să ı̂și ı̂mpartă ș i cu altele
să mâ nț a, să soarbă câ te zece ț âțe odată , să ı̂și treacă uș or buzele ș i să
sugă nectarul ș i din alte sexe pâ nă câ nd ı̂și pierdea respiraț ia. Mi-aș i
dorit să nu mai intre decâ t ı̂n dormitorul meu ș i să nu mai mă nâ nce
decâ t la masa mea. Cum nu cunoș team poligamia, ba chiar din contră ,
acum deplâ ngeam acest sistem care, ı̂ntr-adevă r, ı̂ntă rea pula, dar nu
fă cea acelaș i lucru cu sentimentele. Aș i vrut să iu unica, dar eram
cinci, aș a că deja deliram alcă tuind un scenariu pentru a scă pa de rivale.
A trebuit ca tâ nă ra mea ı̂nsoț itoare să insiste serios pentru a
redeveni stă pâ nă pe mine. Mi-a reamintit de misiunea pe care o aveam,
spunâ ndu-mi ră spicat că sosise vremea să o luă m din loc. A adă ugat, cu
un zâ mbet ironic, că durerea mea de spate nu mai putea i decâ t o
amintire ș i nu mai avea cum să ı̂mi folosească drept pretext, că doar
vă zuse bine ce oase zdravene am... Chemarea la realitate, care ar i
trebuit să mă facă să apreciez maturizarea la care ajunsese, m-a
aruncat ı̂n cele mai rele toane cu putinț ă.
— Nu plec sub niciun motiv, am mâ râ it ca o puș toaică .
Imi ș tiam prea bine ı̂ncă pă ț ânarea ș i nici că m-aș i dat dusă dacă
niș te ı̂ntâ mplă ri stranii nu ar i intervenit ı̂n viaț a noastră .
Soarele tocmai ı̂ncepuse să pă trundă prin ulicioarele pă rț ii arabe a
oraș ului câ nd o zarvă infernală a cuprins casa lui Sidi, cineva
ordonâ ndu-i Chuchanei să le scoată pe „cele două stră ine”. Poligamul a
ieș i ı̂n grabă , ı̂n că maș ă de noapte, poticnindu-se de oameni ı̂n
uniformă . Am fost aduse ı̂n faț a lui, pe care mâ nia ı̂l ı̂mpiedica să mai
scoată vreo vorbă . Câ nd mi-am ı̂ntors privirile pentru o ultimă oară , am
ghicit patru umbre pe terasa casei.
Abia câ nd am ajuns la postul de poliț ie am priceput motivul
necazului. Iar acesta era Leila! Care mi-a ș i explicat totul cu nepă sarea
speci ică vâ rstei.
Cu câ teva zile ı̂n urmă , mi-a povestit, pe câ nd se a la pe terasă , a
auzit o voce strigâ nd-o:
— Ei! fetițo! Coboară puț in, vreau să te rog ceva.
Leila că utase să vadă de unde venea vocea ș i descoperise că de
undeva, din Casa Ascultă rii.
— Coboară , te rog! Hai, coboară ș i vino pâ nă aici!
Coborâ se, prin urmare, câ teva trepte ș i se oprise ı̂n faț a unei
lucarne, ı̂nsă nu vă zuse pe nimeni, chiar dacă vocea tot se auzea:
— Pot să ı̂ți cer un serviciu?
Leila ı̂ngă imase:
— Vă rog! Cine sunteț i...?
De sub uș ă apă ruse un plic:
— Ia scrisoarea ș i du-o la adresa scrisă pe plic.
— Nu cunosc oraș ul ș i nici nu ș tiu să citesc...
Vocea devenise mai insistentă , ı̂nă buș ită aproape:
— Te rog! Pentru numele lui Dumnezeu! De asta ı̂mi depinde viaț a!
Un zgomot de paș i o fă cuse să ı̂nțeleagă că persoana care i se
adresase se ı̂ndepă rta rapid undeva, ı̂n interiorul clă dirii.
Cu o zi ı̂nainte de a i anchetate, o prizonieră din Casa Ascultă rii
mă rturisise sub tortură că ı̂i trimisese iubitului ei o misivă cu ajutorul
unei fete care locuia ı̂n clă direa din faț ă. Indră gostitul ră spunsese
chemă rii, prizoniera ı̂l dă duse drept fratele ei, iar gardiana, care nu
mirosise nimic, ı̂l lă sase să intre fă ră a-ș i face probleme, ı̂n aș a fel ı̂ncâ t
cei doi porumbei petrecuseră noaptea ı̂mpreună . Numai că , de
dimineaț ă, sosi pe neanunț ate soț ul femeii care, descoperind
ı̂nș elă toria, vrusese să dea foc Casei Ascultă rii. Fusese dată alarma ș i
poliț ia primise ordin să ne aresteze pentru complicitate. In confuzia
creată , o luaseră ș i pe servitoarea neagră , pe Chuchana.
Tot aș a am a lat ș i eu adevă ratul motiv pentru care Leila, cu puț in
timp mai ı̂nainte, alergase pe stră duțele cartierului arab după rimel
pentru ochii ei cei frumoș i...
Inchisoarea pentru femei se gă sea la ieș irea din acea parte a
oraș ului, nu departe de Poarta Regretelor. Nici nu-i trecusem bine
pragul, că am ș i auzit tot felul de ț ipete ș i am vă zut niș te jandarmi ı̂n
uniforme portocalii ı̂mpingâ nd ı̂n faț a lor un grup de femei ı̂ngrozitor
de fardate, unele abia mai ț inâ ndu-se pe picioare din cauza alcoolului,
altele proferâ nd un lung ș ir de ı̂njură turi la adresa orică rui purtă tor de
kaf iyeh pe care-l ı̂ntâ lneau.
Am fost aruncate ı̂ntr-o celulă de la subsol ș i uș a a fost ı̂ncuiată
după noi. Nici nu am avut timp să mă gâ ndesc bine la amă nuntele
locului unde eram deț inute, că negresa a ș i izbucnit ı̂n lacrimi:
— Ce s-a-ntâ mplat?
— Puș că ria, puș că ria..., repeta aceasta cu ochii daț i peste cap. Or
să mă omoare...
M-am uitat la Leila, care nu pă rea deloc afectată . Consecințele
prostiei pe care o fă cuse pă reau mai degrabă să o distreze, iar faptul că
era ı̂nchisă ı̂ți dă dea senzaț ia că ı̂i sporeș te mai mult curiozitatea decâ t
spaima. Mi-am spus că acesta este unul dintre puț inele lucruri pentru
care invidiez tinerii: lipsa de amintiri ș i efemeritatea grijilor!
Nu la fel se ı̂ntâ mpla cu negresa, care nu mai ı̂nceta cu plâ nsul. M-
am apropiat de ea ș i am luat-o ı̂n brațe. Ne aș ezaseră m toate trei pe
singura rogojină din ı̂ncă pere. Ni se dă duse ș i o lumâ nare ca să vedem
câ t de câ t. Chuchana ș i-a ș ters lacrimile ș i ș i-a cerut iertare pentru
suplimentul de tristețe.
Ii auzeam glasul fă ră a-i vedea ochii aț intiț i ı̂n lacă ra lumâ nă rii ș i
nu ne-a trebuit mult pentru a descoperi că femeia aceea, pe care o
credeam atâ t de calmă ș i de neapă sată de nimic, avea pe su let o povară
grea.
Invinsă de nenorocire, ne-a mă rturisit-o:
— Acum, că tot mi se face praf viaț a, mai bine să vă spun totul.
Poate că Providenț a m-a bă gat ı̂ntr-o asemenea ı̂ncurcă tură doar
pentru a-mi liniș ti conș tiinț a.
S-a ı̂ntors spre noi:
— Soarta m-a obligat să practic o meserie ruș inoasă , a ı̂nceput
dintr-o bucată , privindu-ne cu atenț ie, ca ș i cum ar i vrut să a le fă ră
ı̂ntâ rziere dacă suntem ı̂n stare să ı̂i suportă m mă rturisirea.
Am observat că Leila ș i-a coborâ t privirile, ı̂nsă eu nu m-am
miș cat, privind-o ț intă , la râ ndul meu, pe negresă ș i constatâ nd pentru
ı̂ntâ ia oară câ t de ine ı̂i erau tră să turile, observâ ndu-i apoi degetele
lungi, tă iate ici ș i colo, privirea tristă care m-a fă cut dintr-odată să ı̂i
ı̂nțeleg ı̂ntregul ei trecut mizer.
Venise dintr-o ț ară vecină ș i purta un nume care desemna prin
locurile acelea urmaș ii sclavilor: Chuchana. Plecase ı̂ntr-un an secetos,
ı̂n care stă pâ nul ei nu o mai putuse ț ine. Se lipise de un grup de
misionari, după care ı̂și câ ș tigase viaț a pretinzâ nd că ș tie să vindece
sterilitatea, pâ nă ı̂n ziua ı̂n care fă cuse o pasiune nebună pentru un
bă rbat care pretindea că o iubeș te ș i pe care ı̂l urmase pâ nă la Ray. Iș i
zicea că , ı̂n sfâ rș it, a gă sit omul hă ră zit ei ș i, pe deasupra, ș i un acoperiș
deasupra capului. Individul, ı̂nsă , o dusese ı̂ntr-un han ră u famat,
obligâ nd-o să se prostitueze ș i nemaitrecâ nd pe la ea decâ t ca să ı̂i ia
banii.
Chuchana a evadat ı̂ntr-o bună zi, refugiindu-se la o proxenetă care
o iniț iase ı̂n tainele meseriei. O ı̂nvă ț ase cum să se miș te ı̂ntr-un caftan,
ı̂n haina aceea lungă pâ nă -n pă mâ nt, dar, ı̂n cazul ei, despicată de-a
lungul iecă rei coapse, cum să le zică Mulay, ca unor principi, tuturor
clienț ilor, cum să se folosească de alcool ș i cum să danseze. A urmat cu
aplicaț ie metodele seducț iei, clipirile din ochi, miș că rile provocatoare
din ș olduri, tremurul pâ ntecelor, limba trecută iar ș i iar peste buzele
nevinovate ș i ı̂n lă că rate totodată , apoi patul ș i feluritele moduri de a-l
utiliza, de a desface picioarele, de a ı̂nghiț i sexul bă rbatului ș i de a
simula orgasmul.
Chuchana pă rea că se sufocă . Simțea nevoia de a enumera tot ș irul
de maltrată ri la care o supuneau clienț ii, maniera sadică ı̂n care o
loveau ș i ı̂și lă sau fecalele pe trupul ei, scabroș ii care i se urinau pe
igură , bolnavii care nu puteau termina decâ t dacă o că lcau ı̂n picioare,
o batjocoreau, ı̂i legau mâ inile ș i picioarele, o biciuiau peste fese pâ nă
câ nd ı̂i dă dea sâ ngele, strâ ngâ ndu-i sfâ rcurile cu câ rlige de rufe,
ră zâ ndu-i pă rul de pe pubis, uneori ș i genele, uite-aș a, iindcă altfel nu li
se putea scula, drept credincioș i, după cum se pă rea, care, cel mai
adesea, creș teau o droaie de copii ı̂n respectul Profetului ș i al
Coranului, dar care nu aveau nici cea mai mică ruș ine ı̂n a terfeli
onoarea altor femei, câ tă vreme demnitatea alor lor era neı̂ntinată .
Unii visau să ie sodomizaț i de alț i bă rbaț i, a continuat negresa,
dar nici nu puteau, nici nu ı̂ndră zneau să o facă ș i atunci ı̂i cereau să ı̂i
ı̂nfofolească ı̂n dantele ș i ı̂n mă tă suri, să se prefacă ea că este bă rbat ș i
să le bage orice ı̂n cur, pâ nă câ nd ı̂ncepeau să geamă ca niș te nebuni.
— Ah, dacă i-aț i i vă zut pe virtuoș ii aceia de zi, cum ajungeau cei
mai mari tică loș i ı̂n miez de noapte! Fă ț ărnicie ș i aparenț ă, nimic
altceva! Indivizi putrezi, bolnavi, fă ră scrupule imediat ce vine vorba
despre sexul lor.
In unele nopț i, ca să mai scape de coș marurile tră ite cu ochii
deschiș i, dar ș i de bă tă ile poliț iei, Chuchana se deghiza ı̂n bă rbat, ı̂și
arunca pe umeri un burnuz ș i se strecura prin baruri, unde putea să bea
fă ră a i recunoscută . Pâ nă ı̂n ziua ı̂n care a fost supusă celei mai dure
ı̂ncercă ri: un client care venea cu regularitate a lă sat-o gravidă , cu toate
amuletele pe care i le confecț ionase patroana.
Aceasta a ț inut-o ı̂nchisă pâ nă i-a venit vremea să nască . Apoi i-a
smuls copilul – nu a ș tiut niciodată dacă era bă iat sau fată —, l-a ı̂nvelit
ı̂ntr-un ș al, l-a culcat ı̂ntr-un coș ș i l-a lă sat ı̂n faț a unei moschei.
Din acel moment, negresa a ajuns să ı̂și urască pe veci meseria, a
fugit ș i ș i-a gă sit adă post sub cupola unei zauia.
— Pe mormintele s inț ilor, chiar e haram! a ı̂ntrerupt-o Leila, ı̂ncă

pă trunsă de crize accidentale de virtute.
— Nicidecum, frumoaso, i-a explicat negresa. Funcț ia s inț ilor este
să intermedieze ı̂ntre Dumnezeu ș i restul lumii. Unii dintre ei sunt
vestiț i ș i iindcă apă ră fetele, iar mila ı̂i face să ı̂și ı̂ndrepte privirile mai
ales spre pă că toasele dintre care ș i eu fac parte.
La zauia se ı̂mprietenise cu o altă prostituată . O loare de femeie
pe nume Azriyya, aparț inâ nd unui trib care ı̂și supunea iicele unui
ritual ciudat, obligâ ndu-le să plece ı̂n ț ările vecine pentru a-ș i
perfecț iona cunoș tințele ı̂n ale sexualită ț ii, primindu-le ı̂napoi după
aceea ca ș i cum nimic nu s-ar i ı̂ntâ mplat.
Intr-o seară se hotă râ seră amâ ndouă să ı̂ntreprindă o expediț ie de
pedepsire a proxenetei care ı̂i furase copilul. După ce reuș iseră să intre
ı̂n bordel, o ı̂nvineț iseră , ı̂i stropiseră patul cu benzină , dă duseră foc ș i
o luaseră la fugă . Dar, vai! Jandarmii emirului le luaseră urma ș i, dacă
Chuchana reuș ise să scape, Azriyya nu avusese acelaș i noroc. Câ teva
zile mai tâ rziu, ı̂ntreg oraș ul vorbea despre tâ rfa care fusese biciuită ı̂n
faț a Porț ii Regretelor pâ nă câ nd ı̂și dă duse su letul.
Ca ș i noi, Chuchana se dă duse drept ghicitoare ı̂n palmă ı̂n faț a
cadiului ș i aș a obț inuse adă post la acel bă rbat steril ș i superstiț ios,
care nu refuza nicicâ nd ospitalitatea unei anumite categorii de că lă tori
care se presupunea că ı̂i vor aduce fericirea ș i fecunditatea ı̂n casă .
— Pentru moment, nu pare să i funcț ionat cu adevă rat, a remarcat
Leila care nu ı̂și mai revenea din ș oc.
Dimineaț ă la prima oră am auzit deschizâ ndu-se uș a ș i un jandarm
cu zâ mbetul luminat de portocaliul uniformei ne-a fă cut semn că
suntem libere, fă ră ı̂nsă a ne mai da o altă explicaț ie.
Am presupus că , ı̂n generozitatea lui, Sidi acceptase să o
primească ı̂napoi pe Chuchana, plă tindu-ne ș i nouă eliberarea. Negresa
nu a bă nuit nimic, iindcă de multă vreme ı̂și pierduse ı̂ncrederea ı̂n
bă rbaț i ș i ı̂n motivele care ı̂i fă ceau să acț ioneze. Ne-a strâ ns la piept,
jelindu-ș i ı̂n tă cere copilul pierdut.
— Vino cu noi, i-a propus Leila.
— Nu sunt fă cută pentru aventură , ci doar pentru a-mi ı̂ntoarce
amintirile pe toate fețele. Ș i, cum să -ț i spun, pot face asta câ te zile mi-
au mai ră mas de tră it.
Odată ră mase doar eu ș i Leila, m-am ı̂ntrebat cu voce tare:
— Nu cred sub nicio formă ı̂n generozitatea dezinteresată a lui
Sidi. De ce o i intervenit ca să ni se dea drumul?
Leila a izbucnit ı̂n râ s, iar eu am că zut ca din ı̂naltul cerului auzind-
o explicâ ndu-mi, cu privirile stră lucind batjocoritor:
— Din cauza mea!
— Cum aș a, din cauza ta?
— Câ nd ne-au arestat, i-am fă cut ochi dulci unui poliț ist care se tot
uita lung la mine...
— Nu e ră u, ai ș i ı̂nvă ț at să faci avansuri bă rbaț ilor...
— Ș i l-am rugat să ı̂i transmită un mesaj lui Sidi.
— Ce mesaj?
— Să ne plă tească imediat cauț iunea, dacă nu nevestele o să -i a le
totul despre unele vizite ale lui prin dormitoarele noastre...
— L-ai ameninț at că ı̂l denunț i soț iilor? Dar la mine nu te-ai gâ ndit,
la mâ ndria mea, dacă ar i refuzat tâ rgul?
M-am prefă cut că sunt supă rată dar, ı̂n realitate, pur ș i simplu
descopeream tot mai liniș tită capacitatea previzibilă a protejatei mele
de a se folosi de spaimele masculine.
— Bine-ai fă cut, fata mea, i-am spus ı̂n timp ce ne ı̂ndepă rtam de
Poarta Regretelor. Viclenia aduce putere, iar puterea este o modalitate
de a tră i deasupra bă rbatului, nu sub el.
Ș i am adă ugat:
— Din fericire, ı̂n curâ nd vom sosi la destinaț ie. Alte peripeț ii ne-
ar i putut compromite misiunea.
In sfâ rș it, am ajuns la Ranger! Ce straniu oraș ul acesta, ı̂n care
presupuneam că vom pune mâ na pe Zubida! Tă cut, dacă nu puneam la
socoteală zgomotul valurilor ș i adierea necontenită , ca un câ ntec auzit
ı̂n surdină , a vâ ntului. Stră duțele care coborau abrupt că tre micul golf
pă reau că se ı̂ndreaptă ı̂n fugă spre ocean. Pâ nă ș i cartierele, strâ nse
unele ı̂n celelalte, dă deau senzaț ia că stă teau să se arunce ı̂n apa mă rii.
Am mers de-a lungul Stră zii Remuș că rilor, am trecut prin faț a
Casei Uită rii ș i am intrat ı̂n Fundă tura Suspinelor: totul te trimitea cu
gâ ndul la o cetate a fantomelor, unde niș te aezi invizibili s-ar i aș ezat la
iecare ră spâ ntie pentru a spune câ te o poveste. „E un oraș de marinari
ș i de pescari, de oameni cu ochii ı̂ntunecaț i ca stră fundurile apelor, ne-a
spus un bă rbat aș ezat pe o bancă , privind spre orizonturile oceanului.
Intr-o zi, câ nd nici nu s-a luminat bine, iecare pleacă ı̂n barca lui,
neș tiind dacă se va mai ı̂ntoarce. Marea ı̂i iubeș te atâ t de mult, ı̂ncâ t cu
greu poate i convinsă să ı̂i dea ı̂napoi femeilor lor! Ș i are dreptate,
iindcă acestea sunt atâ t de urâ te, ı̂ncâ t e preferabil să mori ı̂n brațele
valurilor decâ t ale unor asemenea maimuțe!"
— Ș i tocmai aici a hotă râ t Zubida să se stabilească ? m-a ı̂ntrebat
Leila.
— Fă ră ı̂ndoială , i-am ră spuns veselă . Oraș ul acesta pare una cu
misterul ı̂nsuș i!
Ne-am decis să tragem la o pensiune care aparț inea unui evreu
numit Azul, cu care ne-am ı̂mprietenit foarte repede. Privirea lui
ș ireată , capacitatea de a ghici gâ ndurile femeilor, ne-au ı̂ncurajat să ı̂l
punem la curent cu motivul secret al sosirii noastre. Ne-a liniș tit,
sfă tuindu-ne să vizită m oraș ul, ı̂n timp ce el se ı̂nsă rcina să o gă sească
pe Zubida. Nicio femeie din Ranger nu va da ı̂napoi ș i ı̂i va oferi
informaț iile necesare, iindcă toate recurseseră la serviciile lui pentru a
le spiona bă rbaț ii.
— Dumnezeu este pe cale să ne uș ureze ı̂ncercarea, mulț umită
acestui iu al lui Moise, a zis Leila de parcă s-ar i rugat. Meritam un
asemenea deznodă mâ nt după atâ tea zile obositoare ș i atâ tea...
— ... surprize, nu m-am lă sat. La capă tul că rora, probabil, ı̂ncă nu
am ajuns!
— Ba, eu nă dă jduiesc că da, dragă tanti! Chiar a sosit momentul să
o gă sim pe Zubida. Suntem plecate de aproape două zeci de zile. Familia
ı̂mi este, pesemne, neliniș tită ș i la fel ș i soț ul meu.
— Haide, vino!
Am ı̂mpins-o ı̂nainte ca să nu mai aibă timp să ı̂și amintească de ai
ei ș i să se ı̂nmoaie dâ nd ı̂n plâ ns.
Cum nimeni nu ne cunoș tea pe acolo, iar locul pă rea deschis că tre
celelalte ză ri, poate ș i din cauza vecină tă ț ii oceanului, i-am propus să
ieș im descoperite. S-ar i putut paria că Leila va i luată exact drept
ceea ce era, o stră ină adică , ı̂ntr-atâ t izicul rangerezelor, după cum am
veri icat, era de deosebit de frumusețea zebibienelor.
M-am ı̂nș elat, ı̂nsă . In două zeci ș i patru de ore, toț i cei din
ı̂mprejurimi au a lat că fata era ș i ea musulmană ș i s-au apucat să o
urmă rească pe stră zi ca niș te somnambuli, neș tiind prea bine dacă ar i
trebuit să o admire ori să o condamne pe credincioasa aceea a
Profetului lipsită de vă l, să o curteze ori să o linș eze, destră bă lată cum
era, pentru unii, curajoasă sau inconș tientă pentru alț ii. S-au gă sit ș i
câ ț iva bă rboș i care să se ı̂ntoarcă ș i să scuipe ı̂n urma ei, ireș te, ı̂nsă
toț i ceilalț i drept credincioș i din Ranger s-au mulț umit să psalmodieze
la trecerea fetei zicala: „Allah este frumos ș i iubeș te frumusețea!"
A doua zi l-am ză rit alergâ nd spre noi, vesel, pe bă trâ nul Azul. Ne-
am ı̂nchipuit că o gă sise pe Zubida. De fapt, se gră bea să ne anunțe că
tocmai luase pulsul cetă ț ii care, se jura pe marele Moise, se simțea de
departe din cauza Leilei mele, iindcă toț i rangerezii, fă ră excepț ie ș i ı̂n
acelaș i timp, se ı̂ndră gostiseră nebuneș te de ea! I-am ră spuns că aș a
ceva nu poate i decâ t o glumă , dar el m-a invitat să ı̂i veri ic spusele.
Efectiv, de cum ı̂și scotea nasul pe stradă protejata mea, aveai
impresia că rumoarea oraș ului scade, lă sâ nd loc câ ntecului ra inat al
vâ ntului. Câ nd cobora din casă , ferestrele magazinelor pocneau, uș ile se
deschideau ș i bă rbaț ii ı̂și ițeau capetele, că zâ nd ı̂n pă cat ı̂n po ida
voinței lor. Aș a că i-am zis fetei:
— E de ajuns să ră mâ i pe aici câ teva zile pentru ca plimbă rile tale
să ia, ritmic, pentru ei, locul rugă ciunilor. Nu o să se mai uite nimeni
după vapoarele care pleacă ı̂n larg, ci după trupul tă u unduind de-a
lungul falezei, la pă rul tă u dansâ nd pe aripile brizei. Iar eu voi merge ı̂n
urma ta pentru a-i descuraja pe cei prea ı̂nfometaț i de tine, prea
cuprinș i de dorințe de nestă pâ nit.
Deocamdată , mă convinsesem de initiv asupra extraordinarei
frumuseț i a fetei ș i a necesită ț ii de a o apă ra.
La ı̂ntoarcere, Azul ne-a anunț at că se fă cuseră pariuri pe tema
cine va reuș i cel dintâ i să se apropie de Leila, să ı̂i spună câ teva cuvinte
ori să ı̂i smulgă un surâ s: taț ii intraseră ı̂n concurenț ă cu iii, servitorii
cu stă pâ nii, iar adolescenț ii ı̂și exasperau iubitele tot amintindu-i
numele. Pe sub vă luri, mutrele maimuțelor ierbeau de gelozie ș i de
ciudă .
— Din fericire, Dumnezeu ț ine ară boaicele sub cheie! a izbucnit
Azul ı̂n hohote de râ s. Dacă le-ar i lă sat libere, ce-ar mai i semă nat ele
blestemul ș i-ar mai i recoltat scandalul!
Ia te uită ! Ș i israeliț ii folosesc acelaș i cuvâ nt: blestem!
Azul a considerat că e o bucurie pentru el să plă tească din propriul
buzunar o namilă de negru care să ne asigure securitatea, timp ı̂n care a
continuat că utarea Zubidei.
Seara, câ nd tocmai ne pregă team să plecă m din patio pentru a urca
ı̂n camerele noastre, la culcare, un bă rbat cu aer de stră in a bă tut la
poarta pensiunii. Spre marea mea mirare, nu a aruncat nici mă car o
privire spre Leila. Din contră , ochii lui albaș tri se opriseră la mine. Nici
eu nu i-am coborâ t pe ai mei, scrutâ ndu-l pe bă rbatul acela care pă rea
plin de vigoare ș i trebuia să i avut vreo treizeci de ani, ı̂mbră cat ı̂ntr-o
că maș ă de un alb impecabil ș i ı̂ncă lț at cu niș te panto i mari, negri.
Am fă cut ı̂n aș a fel ı̂ncâ t să trec câ t mai aproape de el, prefă câ ndu-
mă că dau să ies ș i că , apoi, mă ră zgâ ndesc. Nici atunci nu ș i-a
descleș tat buzele, dar ı̂n privire i s-a aprins un fel de tandrețe pe care
rareori am vă zut-o la vreun bă rbat. Mi-am desfă cut un colț al vă lului ș i
i-am zâ mbit.
Câ nd am ajuns ı̂n cameră l-am vă zut sprijinit de corniș a din faț a
geamului meu, cu ochii ț intă la el.
Noaptea l-am visat. Ne plimbam amâ ndoi pe nisip, braț la braț . M-
a suit pe puntea unui vas ș i am trecut oceanul. Nu mai auzeam nici
vâ ntul din Ranger, nici glasul muezinilor. Mă ț inea de după mijloc ș i
apă sarea palmei lui mă ı̂nnebunea ș i, de dimineaț ă, sexul mi se zbă tea
mai ceva decâ t inima.
M-am sculat uș oară , cuprinsă de bună dispoziț ie. Tâ nă rului pe
care-l ză risem ı̂n ajun nu pă rea să ı̂i pese de vâ rsta mea. Puteam paria
că nu ar i ı̂ncercat să a le nici de unde vin, nici care ı̂mi era trecutul,
nici câ ț i luturi mi-au că utat nectarul prin pistil. In ochii necunoscutului
nu puteam i altceva decâ t o nouă femeie, o nouă iubire. Aș adar nu mi-
am ı̂ncheiat viaț a, mi-am ș optit cu obrajii ı̂mbujoraț i de un vâ nt
tineresc, pe care ı̂l datoram privirilor Stră inului.
Leila dormea. Eram sigură că , ı̂n vis, de ila prin faț a ı̂ntregului oraș ,
cu mersul legă nat, cu ț inuta mâ ndră , simț indu-se la largul ei ı̂n trupul
care ı̂i devenise cea mai potrivită dintre haine. In trecere, culegea
complimentele ca pe niș te scoici din nisip. Ș oaptele acelea o numeau
frumoasa, prea-frumoasa, iar ecoul lor avea să o urmă rească pâ nă la
trezire, pentru a conș tientiza o dată pentru totdeauna că aș a ș i era.
La drept vorbind, Ali, nu mai știu dacă ceea ce îți povestesc a fost
visul ei sau al meu...
Două veș ti proaste ne-au parvenit ı̂n acelaș i timp. Cea dintâ i o
privea pe Leila: rețeaua de cotoroanțe a lui Azul o că utase fă ră rezultat
pe Zubida. Singura speranț ă ră mâ nea ș tirea primită de la familia unui
bogat negustor de peș te, care a irma că fusese gă zduită acolo o femeie
cu numele acela, originară din nord, dar că plecase cu două să ptă mâ ni
ı̂n urmă spre sud, că tre oaza Sabia.
Câ t despre mine, am a lat că Stră inul pă ră sise ș i el oraș ul. Azul,
care a avut delicatețea de a nu-ș i ară ta mirarea ı̂n faț a ı̂ntrebă rii mele,
presupunea că o luase tot pe drumul care ducea la Sabia, unde se oprise
un grup de muncitori de aceeaș i naț ie.
Leila ș i-a luat faț a ei de zile triste, pe câ nd mie ı̂mi pierea cu totul
gustul pentru locurile ı̂n care ne oprisem. Din dorinț a de a mâ ngâ ia fata,
dorinț ă ce se adă uga amă ră ciunii de a-mi vedea visurile neı̂mplinite, ni
s-a risipit ı̂ntreaga plă cere de a mai ră mâ ne ı̂n Ranger, aș a că ne-am
hotă râ t să plecă m.
Pă ră sind litoralul, Leila ș i-a mai ı̂ntors privirea de câ teva ori, ca
pentru a pă stra câ t mai bine amintirile din oraș ul care i-a aruncat la
picioare tot atâ tea laude câ te valuri aduce marea la ț ărm.
Am privit-o mergâ nd ală turi de mine cu pasul la fel de greu ca
inima mea. Să ı̂și i dat seama de slă biciunea pe care o dovedeam
pentru necunoscutul acela?
Peisajul s-a schimbat dintr-odată . Vegetaț ia s-a ră rit, nisipul
pă râ nd să se ı̂ntindă la nesfâ rș it. In aer nu se ză rea nicio pasă re. Nici
vorbă să sclipească vreo boabă de rouă pe vreo frunză . Pesemne că
Dumnezeu blestemase pă mâ nturile acelea, dacă le-a lă sat pielea pradă
vâ nturilor ș i furtunilor, fă ră mă car acoperă mâ ntul vreunui tu iș ,
singura lor apă rare iind nisipul ș i tă cerea.
Mi-am ridicat privirile că tre cer ș i mi-am scos vă lul. Pică turi de
sudoare ı̂mi stră luceau pe faț ă, iar transpiraț ia mi se scurgea pâ nă -ntre
fese. Presupunâ nd că Allah stă ș i se uită la noi cum ı̂naintă m ca două
furnici, virgina asta ș i cu mine, am mormă it:
— Dumnezeule mare! Puteai să i fă cut cumva să mă nasc ı̂ntr-o
ț ară mai ı̂nțelegă toare, unde poate aș mai i suportat vă lul!
Leila s-a uitat uimită la mine. Se obiș nuise deja să mă audă
vorbind despre sex, dar să mă ră stesc la Cel de Sus ı̂n termeni atâ t de
puț in reverenț ioș i evident o ș oca.
Fă ră a mă opri, i-am explicat că ı̂n ț inutul meu natal, al berberilor,
stă team deseori de vorbă cu Dumnezeu, care ne era la fel de familiar ca
vecinul de peste gard. Ciobanii ı̂l strigau de departe, la fel cum fă ceau ș i
cu turmele, cei care se ı̂mpiedicau ı̂i reproș au că le-a pus capcane ı̂n
drum, beț ivii ı̂și puneau ı̂ntreaga speranț ă ı̂n El pentru a nu se ră tă ci,
ț ăranii aruncau pietre ı̂nspre cer ı̂n zilele ı̂n care nu ploua, iar femeile se
urcau pe terase pentru a putea sta la taclale cu El de la egal la egal, cu
gesturi largi, ba, uneori, ș i cu ı̂njură turi. Verii mei ı̂și treceau timpul
ı̂nchipuindu-ș i casa lui Allah, ı̂n care acesta se presupunea că ne va
primi după moarte. Că utau să mobileze cerurile cu personaje nă scocite
de imaginaț ia lor, se fo ilau ı̂n faț a tuturor celor ce stă teau la coadă
pentru a că sca gura ı̂naintea orică rui alt credincios la huriile promise,
rezervâ ndu-ș i-le pe cele mai frumoase, ș i, ı̂n acelaș i preț , ı̂l mai ș i
descriau pe Cel de Sus cu barba Lui de lâ nă bine scă rmă nată , cu haina
țesută de mâ nuțele ı̂ngerilor ș i ale zâ nelor, cu picioarele goale ori ı̂n
sandale ieftine, sigur aș a trebuie să i fost, iar râ sul Să u piș icher ori
mâ nia erau atâ t de puternice, ı̂ncâ t ı̂l fă ceau să ı̂mproaș te cu salivă ca o
aversă a cerurilor! Il vedeau ı̂n picioare, ı̂n faț a porț ilor regatului Să u,
scrutâ nd hoardele de credincioș i care aș teptau ră bdă tori la cozile
gigantice, ı̂n vederea ultimului examen, al Judecă ț ii de Apoi, de ilâ nd
unul câ te unul, curioș i ș i intimidaț i, admirâ ndu-l pe Unicul, ı̂nconjurat
de profeț ii angajaț i ca sfă tuitori, distribuind comentarii ș i verdicte,
dojeni ș i gesturi de aprobare, ı̂ntr-o că ldură de-ț i venea să renunț i de
tot la Eden!
— Cum zicea tata: „Allah este stă pâ nul nostru din ceruri, putem să -
L luieră m, să -L umplem de reproș uri, să nu mai avem ı̂ncredere ı̂n El,
să -i aruncă m un papuc ı̂n meclă , ca să ne simț im bine. Dar apoi trebuie
să ı̂ngenunchem ș i să ı̂l imploră m să ne ierte, să -L mai ı̂mblâ nzim cu
câ te o rugă ciune, să -L chemă m ı̂n ajutor din toată inima“. Dacă nu ar
exista, chiar ț i-ai pune problema cu cine-o să mai stai la taclale, cu cine-
o să te mai ciondă neș ti! Fiindcă nu se supă ră niciodată pe noi. O ș tim
prea bine, iar tă cerea Lui e gră itoare, semă nâ nd cu glasul porumbeilor.
— Pă i, ce, porumbeii au glas?
— Se pare că da, din moment ce ı̂i aparț ine lui Dumnezeu. Numai
că ı̂nțelepciunea Lui depă ș eș te puterea noastră de ı̂nțelegere!
Ș tiam că ı̂i ră spunsesem aiurea, dar vroiam ș i eu să ı̂i fac o plă cere
lui Allah, să -i fac un pic cu ochiul, să -i aduc o ofrandă numindu-l
responsabil de toate lucrurile care ni se ı̂ntâ mplă , că rora, pur ș i simplu,
nu le pricepeam eu cauzele.
Ei, ș i Dumnezeu trebuie că nu a rezistat farmecului din cuvintele
mele ș i mi-a iertat obră znicia, iindcă a scos ı̂n calea noastră o caravană
care exact ı̂n oaza Sabia mergea. Am fost prezentate ș efului, un bă rbat
de vreo cincizeci de ani cu un turban albastru, de trei ori ı̂nfă ș urat ı̂n
jurul capului, care ne-a acceptat ı̂n convoi.
La primul izvor ne-am oprit ș i am cinat frugal, curmale ș i carne
uscată . După care toț i au fă cut cerc ı̂n jurul unui tâ nă r povestitor, care s-
a aș ezat pe o rogojină , a rostit cea dintâ i formulă a mulț umirilor
adresate Celui de Sus, după care, ı̂n versuri ș i rime, a ı̂nceput să depene
ı̂ntâ mplă ri din timpuri stră vechi, din vieț ile regilor ș i ale seminț iilor, ale
prinț ilor, dar ș i ale ocnaș ilor, ale prea-frumoaselor ș i ale bestiilor, ale
pă că toș ilor ș i ale drept-credincioș ilor.
M-am uitat la Leila. Sorbea din ochi spusele poetului-povestitor, ca
pe niș te peisaje ı̂ncâ ntă toare. Pentru ı̂ntâ ia oară descifram dragostea ei
pentru cuvinte, dar eram departe de a ghici ı̂n ce mă sură tocmai
aceasta avea să o piardă .
Totul a continuat ı̂n acelaș i mod timp de o să ptă mâ nă . Noaptea ne
odihneam, ridicam tabă ra ı̂nainte de ră să ritul soarelui ș i ne mai
opream câ nd ı̂ncepea canicula de prâ nz.
Am ș i ocolit unele oaze, precum aceea de la Bandar, condusă de
vă rul califului din Samara, un anume Taleb, care se ı̂ndepă rtase de
tribul lui ș i despre care umbla vorba că era de-a dreptul un sfâ nt cu
nenumă rate virtuț i. Se hră nea cu scoarț ă de copac, se plimba gol, doar
ı̂ntr-un soi de că meș oi lung, fă ră mâ neci, din lâ nă ș i ı̂și lă sase o barbă
care-i cobora pâ nă la buric, ı̂n aș a fel ı̂ncâ t cei care mâ nau că milele,
câ nd ı̂l ı̂ntâ lneau printre dune, ı̂și ı̂nchipuiau că era vorba despre un
djinn al nisipurilor ș i ı̂și luau picioarele la spinare. Taleb dorea să se
respecte toate poruncile Domnului, la care mai adă ugase ș i unele ale
sale, considerâ nd că oamenii din ziua de azi nu fac destul pentru a-l
bucura pe Cel de Sus. Era de pă rere că trebuie readuse ı̂n actualitate
sclavia, ı̂ngroparea de vii a fecioarelor ș i condamnarea la moarte prin
sfâ ș iere a amatorilor de alcool. Interzisese câ ntecul, dansul ș i desenul,
astfel ı̂ncâ t oaza lui era supranumită „Cimitirul viilor".
Dimpotrivă , ı̂n caravana noastră femeile câ ntau, punâ ndu-ș i o
palmă pe obraz ș i una ı̂n dreptul inimii, balade deosebit de frumoase, ı̂n
care era vorba despre chinurile ș i bucuriile iubirii. Imi ziceam că acele
câ ntece vor dispă rea, probabil, peste ceva vreme, nu doar din vina
falș ilor profeț i, dar ș i pentru că dragostea nu va mai i la modă . Cam
asta spunea ș i tâ nă rul povestitor, ı̂ncurajâ nd astfel femeile: „Câ ntaț i,
câ ntaț i! Curâ nd bă rbaț ii vor ı̂nchide cuvintele libere, cuvintele care se
lipesc de trupuri, saliva gazelelor, cerneală preferată a poeț ilor!"
Lâ ngă mine, Leila se topea de plă cere.
Tată l tâ nă rului l-a chemat, prefă câ ndu-se că ı̂l ceartă ı̂n faț a
tuturor:
— Bă iete, eu te-am crescut ca să conduci caravane, nu câ ntece! Mi-
aș i dorit să ı̂nveț i de la că mile tă cerea ș i ră bdarea pentru ca, pâ nă la
urmă , să te recunoască drept stă pâ nul lor, ș i uite că ai ajuns caidul
cuvintelor. Martor mi-e diavolul că nu am reuș it să te educ!
Apoi a izbucnit ı̂n râ s ș i, printre celelalte fețe acoperite de vă l, se
putea distinge ș i cea a nevestei lui, luminată de aceeaș i bucurie
complice.
In as inț itul celei de-a ș aptea zile de drum, am ză rit apă râ nd o
pă dure de palmieri ș i ocrul unor zidiri din pă mâ nt ce stră luceau sub
ultimele raze ale soarelui.
— Sabia! Sabia! i-am auzit strigâ nd pe conducă torii de că mile din
fruntea caravanei.
Ni se vorbise despre o aglomerare de corturi ș i ireș te că am fost
uluite să descoperim un oraș ı̂n toată puterea cuvâ ntului, care se
ı̂ntindea cu generozitate ı̂n craterul unei dune uriaș e.
Figura Leilei s-a umbrit. Din ochi ș i-a că utat poetul. Amir, iindcă
aș a ı̂l chema, ı̂și exprimase public temerea că două femei singure, care
ar i intrat ı̂n Sabia că utâ nd gă zduire, ar i riscat să trezească o
curiozitate excesivă .
Ș eful caravanei a fost cel care a hotă râ t, ordonâ ndu-i iului să u să
ne ı̂nsoțească ı̂n oraș , dar să ne aducă ı̂napoi seara, jurâ ndu-se că nu ne
va lă sa să ı̂i pă ră sim decâ t după ce aveam să gă sim o gazdă sigură ı̂n
oază .
Ceea ce am ș i fă cut. Numai că , dacă ospitalitatea lor eram dispusă
să o accept, pe Amir l-aș i refuzat să ne ı̂nsoțească . Nu vroiam ca
tâ nă rul să a le motivul că lă toriei noastre. S-a dovedit ı̂nsă ı̂nțelegă tor ș i
discret, atitudine pe care am pus-o pe seama poeziei, ocupaț ie care
trebuie că ı̂l salva de prea multă curiozitate ı̂n faț a realită ț ii.
Membrii caravanei ne-au spus că Sabia se dezvoltase dintr-odată
ș i fă ră ș tirea locuitorilor să i, pentru că ı̂n nisipul ei, ı̂n primul râ nd,
fusese descoperită Comoara. Cei cu ochi albaș tri ı̂și fă cuseră apariț ia ca
prin farmec, iar valiul i-ar i lă sat să sape oaza ș i pâ nă ı̂n fundul
pă mâ ntului. Albii semnaseră cu două mâ ini actele necesare, zâ mbind ș i
fă câ nd plecă ciuni, promiț ând că vor garanta confortul ș i liniș tea
populaț iei. Ș i s-au apucat să extragă Comoara pentru a construi piste
de aterizare, apoi ș osele, poduri, ba chiar ș i cazinouri. Acum plă nuiau
să facă să ț âș nească apă din nisip ș i să acopere deș ertul cu mari
suprafețe lichide, pline de peș ti.
Locuitorii care ı̂și aveau aici baș tina de generaț ii ı̂ntregi au fost la
ı̂nceput circumspecț i, ı̂nsă nu a trecut mult pâ nă câ nd au cedat ș i ei ı̂n
faț a promisiunilor albilor. Pâ nă la urmă , ce aveau să le ia lor stră inii? Ce
le mai puteau ră pi aceș tia, care să nu le i fost oricum ră pit de soarta
nefericită care ı̂nsemna: un cer blestemat din care nu că dea nici mă car
o pică tură de apă ș i pă mâ nturi pe care nu creș tea nimic? Cel puț in, de
acum puteau lenevi la umbra palmierilor, fă câ ndu-ș i siesta ș i visâ nd la
sexe ierbinț i de femeie, ı̂n timp ce oamenii cu ochi albaș tri vor veghea
cu toată grija necesară . Ș i iindcă stră inii se ocupau de toate, nu mai era
nevoie nici să ı̂și trimită copiii la ș coală , nici să ı̂i ı̂nvețe vreo meserie.
Ș i uite aș a nu ș i-au mai bă gat oaza ı̂n seamă ș i au renunț at să mai
aibă grijă de curmali. Degeaba i-au avertizat cei bă trâ ni: „Fiț i atenț i!
Arta noastră rupestră se va pierde, legendele ne vor că dea ı̂n uitare,
poveș tile ne vor aluneca, o dată pentru totdeauna, ı̂n noaptea
timpurilor, vestigiile ni le va ı̂nghiț i nisipul, copiii ne vor vorbi o limbă
fă ră niciun gust, plină de cuvinte noi, care parcă ar i luat râ ie, un idiom
ciudat pe care nu ı̂l vom mai ı̂nțelege, ș i s-ar putea...“ Dar degeaba...
Era de ajuns să treci, ie ș i ı̂n grabă , prin Sabia pentru a ț i se
con irma spusele membrilor caravanei. Ne-am mirat să vedem cum se
ı̂nsu lețeș te oaza la că derea nopț ii ș i am a lat că , de la sosirea ochilor
albaș tri, locuitorii dormeau ziua, deschizâ ndu-ș i pleoapele abia pe
ı̂nserat. Abia atunci dă deau la o parte perdelele dughenelor, stropeau cu
apă ı̂n faț a pragurilor, puneau cafeaua la foc mic, se aș ezau ı̂n faț a
magazinelor, cu fesele lă bă rț ându-li-se moi pe sofale largi, tră ncă nind
despre nu se ș tie ce drame care tulburau ț ările vecine, că scâ nd de
plictiseală , iindcă nu aveau ce face, apucâ ndu-se să joace că rț i ș i luâ nd
câ te o pauză pentru a calcula câ t le-au mai adus stră inii ı̂n timp ce ei
sforă iau. Sugâ nd din narghilele, se uitau la stelele care pâ lpâ iau printre
râ ndurile de buticuri, fericiț i că sunt aș a cum sunt, mulț umindu-i lui
Allah că le-a permis să existe fă ră să se mai obosească ı̂n vreun fel.
Toate acestea ı̂nainte de a se ı̂ntoarce acasă ș i de a-ș i că lă ri nevestele.
Câ t despre acestea, erau atâ t de mulț umite de noua lor viaț ă, ı̂ncâ t
nu ar i dat-o nici mă car pe paradis. Se plimbau incognito sub protecț ia
vă lului, că scau gura la vitrine ș i cheltuiau, cheltuiau... Drumul prin
magazine ajunsese raț iunea lor de a i, dovada că existau. Se ataș aseră
de țesă turile stră ine, de medicamentele stră ine, de ustensilele de
bucă tă rie stră ine, de să punul stră in, articole pe care le aș ezau ı̂n coș uri
stră ine, ı̂n bă i placate cu marmură stră ină unde ı̂și ț ineau balsamurile
de import cu care-i dă deau pă rului stră lucire, deș i nu ı̂l ară tau nimă nui
ș i asta nu din motive religioase, ci iindcă nu doreau să se amestece cu
servitoarele aduse de prin Africa ori Asia, care erau obligate să iasă cu
capul descoperit, femei de categoria a doua ale că ror plete se considera
că nu pot avea niciun efect asupra sexului bă rbaț ilor, ca de altfel nici
inimile lor de sclave! Dar exact aici se ı̂nș elau la greu, evident, bă rbaț ii
nescă pâ nd nicio ocazie pentru a ș i-o pune cu subretele ș i cameristele
peste tot pe unde le puteau ı̂nghesui.
Leila ș i cu mine tocmai treceam prin faț a unei că suțe vopsite ı̂n
ocru galben, pitită la capă tul unei fundă turi, câ nd o femeie cu tot atâ ta
aur ı̂n gură câ t ı̂n vitrina unei evreice ș i-a iț it capul pe poartă . S-a
aventurat apoi ı̂n stradă , ne-a strâ ns ı̂n brațe ca ș i cum ne-ar i cunoscut
de câ nd lumea ș i ne-a zis, ı̂nainte de a ne i tră dat noi prin cine ș tie ce
vorbe:
— Ș tiu pe cine că utaț i. A fost o Zubida ı̂n cartierul nostru, dar a
plecat.
A lasem eu că vâ nturile deș ertului sunt indiscrete ș i gură spartă ,
dar trebuia să admit că locuitorii din Sabia ı̂și pierduseră abilitatea
mâ inilor ı̂n favoarea sensibilită ț ii urechilor!
Insă , dacă oaza cunoș tea motivul sosirii noastre, cine ne-ar mai i
putut ajuta? Nimeni, după toate aparențele, iindcă de iecare dată o
luam de la capă t fă ră a primi un singur indiciu despre direcț ia ı̂n care se
ı̂ndreptase Zubida.
Spre marea mea mirare, Leila nu a mai pă rut tot atâ t de
nemulț umită ca la Ranger, a lâ nd despre plecarea legă toarei de himene.
Se ı̂ntorcea la caravană cu pasul prea uș or pentru cineva copleș it de
eș ecul că ută rii.
Totuș i, ne-am continuat cercetă rile, ı̂nsă , de iecare dată , tot
degeaba. Abia atunci Leila s-a declarat să tulă ș i obosită . Bâ zâ ia
a irmâ nd ı̂ntruna că ș i-a pierdut speranț a ș i ı̂njura de toț i dumnezeii
iindcă nu o descoperisem pe Zubida. Descurajarea ei mă pusese pe
gâ nduri. I-am zis: „Uite ce e, nu sunt ı̂n joc nici himenul, nici onoarea
mea, ș i nici bă rbat nu am acasă care să mă aș tepte!" Ș i atunci, de ce
voia să abandoneze?
S-a ferit să ı̂mi ră spundă . Am remarcat ı̂nsă , ı̂ncă o dată , că era de
ajuns să ne ı̂ntoarcem la caravană pentru ca starea de spirit să i se
schimbe. Alerga ș i se aș eza ı̂n faț a cortului, cu chipul stră lucitor,
sorbindu-l din ochi pe poet care, câ nd o privea cu atenț ie, câ nd se
apleca deasupra mă suței lui de lemn.
A trebuit să mă plec ı̂n faț a evidenței. Incă de câ nd sosisem, Leila
tră gea cu ochiul tot mai des la oglinjoara pe care o agă ț ase de un fald al
cortului, studiindu-se ı̂n apele ei ı̂n că utarea unor haine care să ı̂i vină
câ t mai bine, fă ră a mai trece pragul decâ t după ce se pieptă na, ı̂și fă cea
ochii cu rimel ș i ı̂și ı̂nnoda câ t mai dră guț baticul de pe frunte.
Ș i apoi poza parcă lui Amir, care pă rea că deja era ı̂n aș teptarea ei,
aș ezat pe o ș a de că milă , ı̂n faț a cortului să u, cu o că limară pusă ı̂ntr-o
gaură fă cută ı̂n nisip. O privea, se apleca pentru a scrie, apoi se uita
iară ș i la ea. Frumusețea tâ nă rului m-a impresionat, de parcă atunci l-aș
i descoperit. Nici că mai vă zusem pă r de un negru atâ t de ı̂nchis, buze
mai pline ș i privire mai profundă , de-ai i zis că s-au refugiat toate
misterele ı̂n ea!
Intr-o după -amiază , câ nd mă ı̂ntorceam de la Sabia, unde mă
dusesem singură , Leila a lă sat să -i scape:
— Nu pentru a-mi salva onoarea ar i trebuit să plec, ci pentru a
ı̂nvă ț a să scriu ș i să citesc.
— Aș a este, Dumnezeu ne-a sfă tuit să mergem ı̂n că utarea ș tiinței
ș i pâ nă -n China. Dar nu i-au dat prin minte peripluri de dezlegare a
himenelor ferecate!...
Nu a prins ironia:
— Vreau să ră mâ n ı̂n această caravană ș i să ı̂l rog pe Amir să mă
ı̂nvețe să citesc.
— Vrei să te-ntorci ı̂n sat prea-ı̂nvă ț ată ? Iț i dai seama ce bucuroș i
vor i ai tă i!
Nu a pă rut să -mi bage-n seamă tonul evident batjocoritor. Am
continuat:
— Chiar ai uitat că te aș teaptă ı̂ntreg Zebibul? Pentru ei, totul este
să le dovedeș ti că ai pizda-ntreagă ! De că pă ț ână li se rupe. Ș i, pâ nă una-
alta, nu versurile tinerelului ă stuia o să -ț i descuie membrana!
M-a mirat ș i pe mine propria-mi severitate, ı̂nsă ı̂mi ziceam că mi-
am luat un angajament, că fusesem ı̂nvestită cu o misiune ș i că refuzam
din principiu să dau ı̂napoi. Nu ș tiinț a era treaba mea, ci dragostea.
Doar nu erau să mă intimideze nici poețelul ă sta care tot fabrica la
rime, nici mititica-nhimenată care se apucase să viseze la nu ș tiu ce
cunoaș tere!
Aș a că nu m-am lă sat, pă strâ ndu-mă ı̂ntre glumă ș i seriozitate:
— Dacă ț ii neapă rat, ı̂l fac eu pe aedul tă u să vină la tine ca un
somnambul.
S-a ridicat enervată , de unde am conchis că admiraț ia pentru tâ nă r
se referea numai la mintea acestuia.
Ceva, totuș i, nu ı̂mi convenea. Pentru ı̂ntâ ia oară constatam că
Leila refuza să mă asculte, ș i asta nu din ruș ine, ci pentru că ı̂ntr-adevă r
aș a vroia. In tă cerea ei se putea ghici necesara ı̂ncredere ı̂n sine, care o
susț inea ı̂n hotă râ rea de a nu mai scoate niciun cuvâ nt. Ș i ı̂n modul ı̂n
care se ı̂ndepă rta de mine, posibilitatea unui refugiu interior care pâ nă
atunci ı̂mi ră mă sese neș tiut. Ce putere nă scuse oare acea ı̂ncredere
ı̂ncă rcată de s idare?
Dorisem să ı̂i povestesc ı̂ntâ lnirea de după -amiază cu un negustor
de covoare din Sabia, ı̂nsă atitudinea ei mă iritase, aș a că am renunț at.
Ce se ı̂ntâ mplase? Abia dacă ı̂i spusesem două vorbe omului
aceluia, că fusese ı̂ndeajuns pentru a se crea ı̂ntre noi doi o uriaș ă
complicitate. Vâ rsta ș i statutul meu de stră ină , fă ră ı̂ndoială , ne
permiseseră , nu peste multă vreme, să mai uită m de morală ș i de vorbe
cu perdeaua prea groasă .
Tocmai ı̂i povesteam, fă ră a intra ı̂n amă nunte, că eu ș i „ iica mea“
că utam, ı̂n Sabia, o rudă , câ nd am observat o tâ nă ră care ieș ea din
camera din spate a magazinului, cu pas gră bit, cu vă lul acoperindu-i ı̂n
ı̂ntregime chipul. Am glumit pe seama apetenței pentru „muguraș ii
proaspeț i", iar el m-a asigurat că nu ț inea să mă impresioneze cu
scopul de mă seduce, ı̂ntrucâ t eram prea bă trâ nă pentru gustul lui, dar
că era gata să ı̂mi povestească despre cuceririle lui doar de dragul
„adevă rului".
— Am optzeci ș i ș ase de ani, iar cea care tocmai a ieș it nu are
decâ t două zeci ș i cinci. Noaptea este cu bă rbatul ei, ziua, cu mine.
— Ș i chiar merită atâ ta interes?
— Treaba e simplă : ı̂i fac tinerelei ă steia ceea ce bă rbatul ei cu
greu admite să ı̂i facă , dacă nu chiar deloc. De altfel, le-a spus despre
combinaț ie ș i celorlalte două surori ale ei, care mă ı̂mpart astfel ı̂ntre
ele. Da, da, draga mea! Optzeci ș i ș ase de ani ș i trei hurii sosite din rai!
— Ce naiba poate gă si o tâ nă ră atâ t de deosebit ı̂n patul tă u? Ș i de
ce te-ar că uta? Cu tot respectul, am adă ugat abț inâ ndu-mă să râ d, nu
vă d cum ar putea i de preferat un ș omer vlă guit unui muncitor vajnic!
— Femeie, nici n-am pretins că mă iubesc mai mult decâ t pe
bă rbatul lor! Nu ı̂mi pune ı̂n seamă vorbe pe care nu le-am spus.
— Explică -mi, atunci, de ce vin la tine, din moment ce ı̂și iubesc
jumă tatea?
— Fiindcă mor să facă dragoste cu umilul tă u servitor.
— Imi place mie să cred ı̂n minuni, dar de aici ș i pâ nă la a ajunge să
iu convinsă că mai poț i...
— Coană mare, eș ti prost informată ! Femeile acestea tinere ı̂și dau
drumul numai la ideea de a-ș i ı̂nș ela stă pâ nul. Asta-i tot! Ș tii la fel de
bine ca mine că de pă strat se pă strează doar atâ ta vreme câ t sunt
virgine, ı̂nsă , odată de lorate, se dă ruiesc oricui. Nimeni nu are cum să
veri ice. Femeile sunt cele mai inteligente creaturi pe care le cunosc.
Divine curviș tine! Iar bă rbaț ii ș tiu atâ t de puț ine ı̂n acest sens!... Cum le
lasă o geană de libertate, cum mi se strecoară -n magazin. Vă
mulț umesc, fraț i de-acelaș i sex, prostia voastră ı̂mi e dulce
recompensă !
M-am prefă cut că -mi pierd ră bdarea:
— Hai să im serioș i, nu mai bate câ mpii!
— Pă i eu chiar sunt serios, pe toț i dracii! Fetele astea, obiș nuite să
facă totul pe ascuns, nu mai simt plă cere decâ t din ceea ce este interzis.
Buticul meu e secretul lor, e Secretul, e afrodiziacul prin care se ră zbună
pe propriii bă rbaț i. Ai ı̂nțeles?
— Ceea ce presupune că , dacă ar face libere dragoste, câ nd ș i cum
ar avea chef, le-ar plă cea mai puț in?
— Plă cerea ı̂nseamnă , pe jumă tate, interdicț ie.
— Ia nu mă mai lua pe mine cu smâ ntâ nelile astea de babalâ c!
Mi-am amintit de ziua ı̂n care ı̂i lă udasem Leilei interdicț ia, ca
parte componentă a dorinței. Numai că , auzindu-l pe bă trâ n
povestindu-ș i aventurile, am simț it faț ă de teorie dezgustul acela ce ț i
se trezeș te ı̂n faț a unui obiect de preț că zut ı̂n mâ ini de bă dă ran. Prin
urmare, ı̂mi voi ı̂nvă ț a că prioara că plă cerea nu ı̂nseamnă doar ceea ce
nasc viclenia ș i promiscuitatea. Ii voi spune că , ı̂n primul râ nd, trebuie
să iubeș ti. Ș i l-am ș i taxat:
— Ș i cum faci pentru a satisface tinerelele astea? Că doar, la anii
tă i, eș ti in irm de sex ca surzii de urechi, ciungii de mâ ini ș i hainii de
inimă .
A izbucnit ı̂n râ s de i-au dat lacrimile:
— Ză u c-ai uitat că ı̂ncă mai am gură , degete ș i picioare! Care mi-
au ră mas la fel de curioase ș i de nesă ț ioase. Nu neglijez nici jucă riile, ș i
uite-aș a ı̂mi satisfac „tinerelele", cum le zici. Lasă că ı̂și mai ș i ı̂nchipuie
că , atâ ta vreme câ t nu le-o bag, nici vorbă de in idelitate.
— De parcă a-ț i bă ga ș i altă sculă decâ t a soț ului ar i singura fațetă
a in idelită ț ii! A lă că este de ajuns ș i cel mai mic gâ nd clandestin, ș i cel
mai mic zvâ cnet al inimii pentru ca femeia să ı̂nș ele. Ș i trupul ei, odată
cu ea! Deh, bă rbaț ii ă ș tia!... Niș te handicapaț i ai spiritului, câ nd e vorba
să ı̂nțeleagă femeia.
M-am gâ ndit la Leila pe câ nd mă ı̂ntorceam dintr-o nouă vizită
fă cută bă trâ nului. Cu siguranț ă că urma să o gă sesc tot aș ezată ı̂n faț a
poetului. Ghiceam pâ nă ș i scâ nteierea ochilor lui Amir ș i gesturile
mâ inii sale care ı̂nnegrea hâ rtia cu aplicaț ie. Ș i am tras urmă toarea
concluzie: degeaba aș teptam eu ca domniș orelul ă sta să -i i dat ceva
lecț ii de sex protejatei mele, iindcă altceva decâ t poeme tot nu o să -i
bage, ș i pe acelea doar ı̂n creier. Iar ea ı̂i admira pana, nu panaș ul. Lucru
care, ı̂nsă , nu fă cea decâ t să ı̂mi ı̂ngreuneze treaba ș i să amâ ne
dezlegarea pentru nu se ș tie câ nd. Ce era de fă cut? Trebuia să plecă m,
ie ș i cu sexul tot ferecat...
In aceeaș i seară i-am spus Leilei că degeaba o mai că utam pe
Zubida ș i că era necesar să pă ră sim caravana, pretinzâ nd că
ferecă toarea locuia cu siguranț ă ı̂n oaza Sur, la câ teva leghe de Sabia,
unde ridica pereț i ı̂ntre pulpele tinerelor ai că ror pă rinț i se temeau
pentru onoarea lor, de câ nd stră inii cu ochi albaș tri ı̂și mutaseră pe la ei
domiciliul. „Dublă ! Legă tură dublă ! “, insistau taț ii pe lâ ngă Zubida, pe
câ nd mamele suspinau: „Stră inii ă ș tia sunt niș te adevă raț i seducă tori!
Ș i au obiceiul supă ră tor de a merge ı̂n spatele femeilor lor ș i de a le
să ruta vâ rfurile degetelor din nimic!" Cu siguranț ă, Zubida descoperise
o piaț ă extraordinară , am insistat, apariț ia necredincioș ilor obligâ nd la
legarea himenelor ı̂nainte ca ı̂ntreaga ț ară să ne ie violată !
M-a ı̂ntrerupt cu aceeaș i ironie pe care o foloseam eu, de obicei, cu
ea:
— S-ar putea ca Stră inul ză rit la Ranger să ie ș i el prin Sur...
Dacă ı̂i admiram trecuta perspicacitate, o deplâ ngeam ı̂nsă pentru
actuala orbire, pe care am pus-o pe seama iubirii nă scâ nde pentru
poezie. Leila nu observase că lipseam deseori fă ră niciun motiv ș i nici
nu ghicise că un amant real alungase amintirea celui nă dă jduit. O dată
la două nopț i, printre dune ori printre palmieri, mi-o tră geam cu tată l
lui Amir. Acesta era motivul pentru care nu ı̂l mai că utasem pe Stră in la
Sabia.
Am continuat, de parcă nu aș i auzit-o:
— Imbecilii ă ia din Sur ı̂și ı̂nchipuie că , acoperind capetele ș i
cururile progeniturilor, le fac inviolabile! Ce banc prost! Habar nu au că
nu ı̂ntotdeauna există o legă tură ı̂ntre capetele femeilor ș i sexele lor ș i
că , atunci câ nd acestea din urmă se ı̂ndră gostesc, primele care cad sunt
capetele! ...
La drept vorbind, nu cred că e chiar aș a...
Martor ı̂mi este Dumnezeu că , abia câ nd am ajuns la două ceasuri
depă rtare de Sabia, mi-am dat seama de greș eala fă cută . Eram la o
aruncă tură de bă ț de ț inta că lă toriei, ș i o ratam din neatenț ie. Practic, o
lă sasem pe Zubida ı̂n urmă !
E sigur că nu pornisem ı̂n că lă torie doar pentru ca Leila să se
ı̂ndră gostească de cuvinte. Totuș i, trebuia să recunosc că soluț ia putea
depinde de ele. Aș a ceva nu fusesem ı̂nvă ț ată . Personal, m-am topit
ı̂ntotdeauna ı̂n faț a avansurilor bă rbaț ilor, a demonstraț iilor lor de
masculinitate, considerâ nd că iubirea stă ı̂n palma care mâ ngâ ie, ı̂n
pieptul care tresaltă , ı̂n ochii care insinuează ș i ı̂n tă cerea care invită .
Nu ș tiam că dragostea se poate naș te ș i din poezie. Mă ı̂ntrebam cum
de un bă rbat care nici nu o atinsese pe Leila, care se mulț umise să ı̂i
citească versuri, o vră jise ı̂ntr-un asemenea hal. Să ie femeile chiar atâ t
de romantice? Să le ț ină oare cuvintele loc de mâ ngâ ieri ș i adoraț ia de
futut? Cu adevă rat să aibă capacitatea de a avea orgasm doar auzind
ecoul sunetelor ș i clinchetul silabelor? Bă trâ nul negustor ar i câ ș tigat
mult dac-ar i ș tiut-o. Oricum, eu a lasem cheia ı̂ntregii că lă torii.
Singura care o putea dezlega pe Leila.
Uitâ ndu-mă la igura abă tută a protejatei mele, observâ ndu-i
smiorcă ielile constante de câ nd plecasem de lâ ngă caravană , adevă rul
mi se ı̂nă lț a ı̂n faț a ochilor: poetul. Desigur, ı̂l iubea! Trebuia să ne
ı̂ntoarcem la Sabia. Ș i ı̂ncă rapid.
— Hai ı̂napoi, ı̂nainte ca prietenii noș tri să ridice tabă ra!
Nu m-a mai ı̂ntrebat din ce cauză , doar mi-a să rit de gâ t, m-a
să rutat pe ochi ș i pe frunte, apoi s-a repezit pe drumul de ı̂ntoarcere,
alergâ nd, țopă ind, ea, cea mai frumoasă gazelă a deș ertului!
Am dat vina pe o treabă urgentă , care mă obligase să revin la Sabia,
ș i am constatat vizibila bucurie a poetului. Ni s-a dat un alt cort ș i ni s-a
spus că tribul va pomi la drum poimâ ine.
Ș tiam deja ce aveam de fă cut ș i, la că derea nopț ii, am ajuns ı̂n piaț a
din Sabia. Negustorul de covoare deschidea uș ile magazinului
depă nâ nd câ teva rugă ciuni menite să aș eze ziua sub bune auspicii.
Prezenț a mea a pus pe gâ nduri cei câ ț iva trecă tori care se treziseră mai
devreme, după siestă , ı̂nsă niciunul nu m-a ı̂ntrebat ce caut, ș i ı̂ncă
stâ nd de vorbă cu un bă rbat. Ș i acolo, ș i aiurea, idioț ii ă ș tia de masculi
ı̂și ı̂nchipuie că , odată trecută de treizeci de ani, o femeie devine un fel
de non-persoană , o iinț ă asexuată , o creatură din care s-a extras
dorinț a ca mă duva dintr-un os, doar vâ rsta ı̂naintată permiț ându-i să
vorbească de la egal la egal cu un bă rbat. Haida, de!...
L-am salutat ș i mi s-a pă rut că se bucură că mă vede. După câ teva
fraze despre viaț ă ș i ale ei, i-am spus ș i cu ce rugă minte venisem:
— Nu vrei să ajuț i o biată vă duvă cum sunt?
— Bineı̂nțeles, numai să -mi stea ı̂n puteri.
— Fata mea... despre care ț i-am mai vorbit...
— Nici să nu te gâ ndeș ti!
— Nici vorbă , nu i tâ mpit! Mulț umeș te-te cu don’ș oarele tale. Pe-a
mea mai degrabă aș vrea s-o mă rit. Din dragoste. Nu-mi poț i gă si un
imam printre prietenii tă i?
— De fapt, ce doreș ti?
— Să binecuvâ nteze ı̂n taină doi tineri care să ș i-o poată trage o
noapte.
— Asta numeș ti tu dragoste?
— Da, iindcă ı̂n dragoste nu există timp.
— Sunt amâ ndoi liberi de orice alte legă turi?
Am ezitat. In ciuda comportamentului lui adulterin, bă trâ nul
negustor ar i putut face parte din specia aceea de drept credincioș i
care ș tiu să ı̂nchidă ochii, dacă pro ită ș i ei din asta, asupra moravurilor,
dar ı̂n care ı̂ncepe să ț ipe severitatea câ nd e vorba despre viaț a altora.
Dacă pă că tuiesc, trecâ nd peste versetele Coranului, ț in să pă streze,
totuș i, o marjă de salvare, luâ nd ı̂n considerare, cu scrupulozitate, două
sau trei practici rituale, la care adaugă câ teva vorbe ale Profetului peste
care nu trec, ı̂n aș a fel ı̂ncâ t să ı̂și pă streze ș ansa de a scă pa de infern.
Cu toate acestea, m-am hotă râ t să spun adevă rul.
— Tâ nă rul e liber, dar Leila nu.
— Cel puț in asigură -te că bă iatul ă sta de la caravană nu are drept
stră moș i niș te sclavi, iindcă atunci ar i ı̂n stare s-o ș teargă după ce a
futut legal o fată de viț ă nobilă .
Ș i mi-a spus urmă toarea poveste, pe care o ș tia de la un bă rbat
lipsit de griji ș i mereu gata de distracț ie, originar dintr-o ț ară vecină :
Un negustor bogat s-a ı̂nsurat cu o tâ nă ră frumoasă ca luna, ı̂nsă
ı̂ncă pă ț ânată ca un catâ r. Iș i bă tea joc de el pe la spate ș i tot refuza să i
se dă ruiască . Intr-o zi, apucat de mâ nie, bă rbatul a pronunț at cuvintele
fatidice care, ca o sabie, au tă iat legă turile de că să torie: „Eș ti repudiată ,
repudiată , repudiată !" Ș i le-a repetat de trei ori. Totuș i, imediat după
aceea, ș i-a regretat hotă râ rea, dorind să ı̂și ia ı̂napoi nevasta. Dar, cum
zice proverbul: „Nu e la fel de uș or să intri la hamam după cum e să
ieș i!" Negustorul s-a dus la judecă tor ș i l-a ı̂ntrebat prin ce mijloc legal
ș i-ar putea lucra iară ș i proprietatea. Acela i-a ră spuns: „Ș tii obiceiul.
Inainte să te sui pe femeia ta, trebuie să treacă pe sub un drept
credincios, ie ș i o singură dată ." „Nu vreau ca un alt bă rbat să atingă un
lucru care ı̂mi aparț ine!", a icnit soț ul, sufocâ ndu-se, ı̂nchipuindu-ș i
cum ı̂i este pipă ită marfa. „Este vorba despre o noapte. Despre una
singură ! Ce mai contează o noapte-n plus sau ı̂n minus? Iț i vei acoperi
ochii ș i urechile pentru ca să nu ı̂ți dai seama ce se ı̂ntâ mplă . După care,
totul va i uitat.", l-a asigurat omul legii. „Bine, dar o iubesc!" „Nu e un
motiv su icient ca să te pui de-a curmeziș ul hotă râ rilor Domnului!", i-a
ră spuns judecă torul mimâ nd tonul plâ ngă cios al negustorului. Ai putea
folosi, ı̂nsă , un vicleș ug, a adă ugat observâ nd aerul disperat al
interlocutorului. Caută un puș ti amă râ t, pune-l să se ı̂nsoare de formă
cu nevasta ta ș i ordonă -i să nu o atingă , promiț ându-i, bineı̂nțeles, o
recompensă frumoasă . Public, va putea pretinde că a avut-o, dar
onoarea ta va i salvată ."
Zis ș i fă cut. Negustorul l-a chemat pe unul dintre sclavii să i pe
nume Nadjm, negru ca noaptea ș i frumos ca un Messia al Africii, că ruia
i-a propus tâ rgul, ı̂n schimbul eliberă rii. Apoi a organizat nunta ș i l-a
ı̂mpins pe Nadjm ı̂n culcuș ul ex-viitoarei lui soț ii, sub consemnul de a
pă stra o distanț ă su icientă ș i de a nu ridica niciun moment privirile
că tre ea. Totul era perfect calculat, mai puț in promptitudinea pulilor de
a se scula ı̂n faț a pizdelor! Cum a dat cu ochii de fosta nevastă a
negustorului, Nadjm s-a ı̂ndră gostit nebuneș te. Ș i-a uitat cu totul
ı̂nțelegerea, a luat-o ı̂n brațe ș i i-a tras-o pâ nă la câ ntatul cocoș ilor.
Câ nd ș i-a mai venit ı̂n simț iri ș i ș i-a dat seama că urma să plece din
casa aceea pentru totdeauna, a simț it că mai degrabă ı̂și va pă ră si
su letul decâ t nevasta de o noapte. A ı̂nceput să plâ ngă ș i i-a spus:
„Loialitatea ı̂mi dictează să te dau ı̂napoi, dar inima refuză . In faț a lui
Dumnezeu, eș ti soț ia mea. Nu aș mai putea nici să tră iesc fă ră tine, nici
să te las altuia. Te iubesc!" „Or să te omoare!", i-a strigat femeia
strâ ngâ ndu-l la sâ nul ei abundent. „Poate, a izbucnit ı̂ncă o dată ı̂n
lacrimi negrul. Dar tot nu te va avea. Atâ ta vreme câ t nu am pronunț at ș i
eu formula de repudiere, mie ı̂mi aparț ii, iar stă pâ nul nu poate face
nimic. Nu mă despart de tine nici mă car cu preț ul vieț ii!" „Atunci, care e
soluț ia?", a ı̂ntrebat cea care simț ise din plin recunoș tinț a pâ ntecului ei.
„Să fug! Să mă ascund!" Ș i uite-aș a a tră it Nadjm ascuns ani ș i ani de
zile, ziua deghizâ ndu-se, iar noaptea strecurâ ndu-se pâ nă la iubita lui.
Degeaba a fost că utat prin oraș , degeaba au trimis hă itaș i prin
câ mpurile din ı̂mprejurimi. Nimeni nu a reuș it să pună mâ na pe el.
Atâ ta doar că , după ce noaptea ı̂și arunca peste lume vă lul ei de vă duvă ,
unora li se pă rea că ză resc o umbră ce aluneca pe acoperiș uri cu
agilitate de pisică , să rind de pe o terasă pe alta ı̂nainte de a dispă rea cu
totul. Nadjm acoperea corpul iubitei, care stră lucea de sub pielea lui
neagră , ș i era de parcă ar i că lă rit ı̂nsă ș i luna!
I-am spus Leilei ș i povestea, ș i planul meu. Ii puteam garanta o
noapte ı̂n brațele tâ nă rului poet, ı̂n speranț a că va reuș i să ı̂i dezlege
himenul, ı̂nsă trebuia să ı̂mi promită că ne vom ı̂ntoarce acasă fă ră el. A
acceptat uș or, cu siguranț ă fă ră a se mai gâ ndi la altceva decâ t la
momentul ı̂n care se vor gă si singuri, doar ea ș i Amir.
O oră mai tâ rziu m-am ı̂ntors la negustor.
— Ce mai e?
Modi icasem scenariul.
— Ț i-aș propune să ı̂mi sfă tuieș ti iica ı̂nainte ca aceasta să se
mă rite cu iubitul ei.
— Mă i, veriș oară , dar ț ie nu-ț i trece nicio clipă fă ră să -ț i dea câ te o
idee prin minte?!
Nu l-am luat ı̂n seamă ș i am continuat:
— Avâ nd ı̂n vedere că bă rbaț ii nu ș tiu să dea ce au mai bun ı̂n ei
decâ t atunci câ nd sunt pe jumă tate impotenț i, că ı̂nvaț ă mult prea
tâ rziu tandrețea, ca să nu mai zic de ră bdare, la care ajung câ nd mai au
vreo două degete distanț ă pâ nă la senilitate...
— Scurteaz-o cu teoria ș i mai lasă -mă cu sarcasmele!
— Mi-am zis că eș ti cel mai potrivit pentru a o ı̂nvă ț a despre sex
altfel de cum se obiș nuieș te! Fiindcă tot nu mai ai muniț ie, ai putea să
ı̂mi ı̂nveț i fata acele amă nunte ale iubirii pe care tinerii, mult prea
gră biț i, nu le ș tiu. Astfel, n-o să intre ca o toantă ı̂n patul iubitului ei.
A izbucnit ı̂n râ s ș i nu ș tiu ce l-a distrat mai tare: limbajul meu sau
propunerea pe care i-am fă cut-o.
Mai ră mâ nea să o conving ș i pe Leila, ireș te, dar ș tiam că va i
uș or, ı̂ntrucâ t argumentul era implacabil: urma să pretind că bă trâ nul
ceruse asta drept recompensă pentru gă sirea imamului ș i a martorilor.
Bă rbatul ne-a cerut ı̂n mod ferm să intră m pe uș a din spate a
magazinului ș i a venit ș i el câ teva clipe mai tâ rziu, după ce a lă sat
storurile.
Locul dă dea ı̂ntr-un vestibul, după care urma o cameră unde erau
ı̂ngră mă dite vreo zece covoare, puse unele peste altele, formâ nd un
culcuș moale ș i gros.
Bă trâ nul s-a uitat atent la Leila, i-a dat vă lul la o parte ș i mi-a
ară tat discret vestibulul.
Ș tiam foarte bine că pot urmă ri ș i de acolo scena, iindcă
ı̂ncă perea nu avea uș ă, iind de ajuns să treci capul prin perdea.
L-am vă zut agitâ ndu-se ș i mi-am zis că , pe legea mea, nu l-aș lă sa
niciodată să o facă ș i cu mine. Avea barba zbâ rlită , o spumă albă la
colț urile gurii ș i ı̂mi amintea de bă rbatul meu, cu aceleaș i mâ ini pă tate-
a cimitir.
Mi-a ı̂ntins protejata pe burtă ș i a rugat-o să ı̂nchidă ochii. Leila nu
scotea o vorbă , dar am priceput că fă cea eforturi pentru a nu se ridica.
Bă trâ nul a trecut la atac:
— Aș i vrut să ı̂ți ară t o pulă adevă rată , ca să o poț i privi mai
ı̂ndeaproape. Ai i putut constata câ t este de frumoasă ori de urâ tă . Dar,
oricum ț i se va pă rea, nu trebuie să te sperie. Fiindcă pula-i pulă : nu e
fă cută să ie admirată , ci să pă trundă câ t mai adâ nc. Acum, ı̂ntrucâ t a
mea nu se mai lungeș te, dacă tot nu ț i-o pot ară ta, cel puț in să -i zic pe
nume, ca să ı̂nveț i să -i spui ș i tu la fel, câ t mai des cu putinț ă, oricâ nd
vei voi, oricâ nd vei dori să te umezeș ti. N-o i uș or nici pentru su let,
nici pentru morală , dar e foarte bine pentru vagin. A lă acum că poporul
tă u este acela care s-a stră duit să descopere cele mai multe nume
pentru sexul masculin. Repetă după mine: ț ăruș ı̂n igă reț u’, facă leaț ă,
retevei. I se mai zice ș i lungimea sa, potcovarul, bastonul derviș ului,
tată l deliciilor, spada dreptă ț ii, coadă , falus, bă gă toru’, spă rgă torul de
buci, sabia cu două tă iș uri, gă uritorul, orbul care-o nimereș te,
penetratorul, puli mincinosul, chelu’, puntea care leagă malu’ tă u d-al
meu, miș că reț u’, spâ nu’, locosu’, plescă ilă , scormonici, animalu’, duru’,
spaima cumințelelor, bortă reț u’, pupă reț u’ fută reț , inspectorul,
verticalul, frecuș or.
Ț inâ nd ochii ı̂nchiș i, Leila repeta cu religiozitate diferitele nume.
— Femeilor le place să o vadă cum se scoală , cum tresaltă ș i pleacă
la atac, energică , ı̂nsă nu brutală , trezindu-se prima ș i adormind cea din
urmă , ierbinte, zgâ riind, masâ nd ș i stropind, ı̂n cele din urmă . Ș i tu te
vei ı̂nnebuni după una, aceea care-ș i va ridica fruntea de mai multe ori
ı̂n cursul unei singure ı̂mpreună ri ș i care, de iecare dată câ nd se va
lungi, va dovedi o nouă vigoare; care-ț i va transforma poarta ı̂ntr-o
gazdă curioasă ș i primitoare; pe care-o vei conduce cu mâ na ca să
ajungă să -ț i scormonească prin gră dină pâ nă câ nd vei avea impresia că
bâ rna aceea a ta este; că , din fericire, uite cum ț i-a crescut ı̂ntre
picioare ș i că nu vei mai putea concepe cum ar i să ie plantată ı̂n altă
curte decâ t la tine-n patio.
Vorbea fă ră grabă , depă nâ nd cuvintele, adjectivele, cu seriozitatea
unei ulemale. A ridicat privirile că tre mine, iar eu i-am fă cut semn să
meargă mai departe, indicâ ndu-i, cu un gest al mâ inii, forme rotunjite.
— Câ t despre sexul femeii, a continuat ț inâ nd seama de solicitarea
mea, ș i el a fost tot atâ t de onorat ı̂n cuvintele limbii noastre: vulvă ,
vagin, despică tură , aricel, frumuș ica, obră znicuț a, dar ș i taciturna,
sfă râ mă toarea, stropitoarea, nesă tula, ı̂nghiț itoarea de să bii, sita
hă mesita, silenț ioasa, ronț ăica, jarnica, gazda noastră cea de toate
zilele, miloasa, sugativa, zemoasa, ı̂n locă rata. Mă rturisesc că pizdele
sunt mult mai frumoase la vedere decâ t pulile, ș i că există de toate
soiurile, ca ı̂n magazinele cu galantarele doldora de mă rfuri: dodolețe,
um lă țele, albe, boltite, bombate, ı̂nalte, plate, fă ră pă r, uscate, umede,
reci, febrile, cu gă urele să pate ca-ntr-o vâ lcea, greu de descoperit, cu
tronuri cocoț ate deasupra intră rii-n paradis, cu pubisul mă tă sos
precum cocoaș ele că milei, cu buze mai tari ori mai moi, că rnoase sau
asimetrice, semețe sau lă sate, stâ nd de strajă fă ră odihnă , ț upă ind ca
mă că lendri-n primă vară , sau că rora le atâ rnă marginile ca smochinele
uscate. Unele au bobocelul de tranda ir discret ș i ascuns ı̂n adă post,
altele-ș i ițesc pe-afară nasul, ie vâ nt, ie furtună , al unora e atâ t de gros
că le dă mereu capul pe-afară ca ră vaș ul din plă cintă , capul, bobuleț ul,
pruniș oara, migdala, toate bune să le ronț ăi dacă crezi cu adevă rat ı̂n
Dumnezeu!
Cu aceste cuvinte ș i-a ı̂ncheiat discursul, ș i-a ridicat bluza peste
ș olduri ș i s-a lă sat cu toată greutatea peste fundul fetei. I-a mâ ngâ iat
metodic ceafa, degetele dispă râ ndu-i ı̂n pă durea de pă r, urcâ nd pâ nă ı̂n
vâ rful capului, ı̂nainte ca gura să i se aș eze pe lobul urechii, să -i dea
ocol, mă turâ nd-o cu scurte miș că ri ale limbii. După care a alunecat mai
jos, i-a ridicat rochia deasupra feselor pe care le-a apucat cu ambele
mâ ini, bă tâ ndu-le cu palma ș i ciupindu-le uș urel ı̂nainte de a le desface
pentru a se delecta cu spectacolul curului ș i-a vă ii sale rozalii, ı̂n care
ș i-a ı̂n ipt ı̂ndelung faț a.
S-a dat la o parte, i-a cerul Leilei să se ı̂ntoarcă ș i a culcat-o pe
spate. Fata ı̂și ț inea ı̂n permanenț ă ochii ı̂nchiș i ș i se stră duia să nu lase
să ı̂i scape niciun sunet, lucru de care ı̂mi dă deam seama după pumnii
care i se strâ ngeau spasmodic. I-a ridicat rochia pâ nă la gâ t, i-a
desfă cut sutienul eliberâ ndu-i sâ nii pe care i-a palpat avid, unul după
altul, apoi, deodată , stimulâ ndu-le sfâ rcurile, le-a supt pe râ nd, cu
zgomot ș uieră tor ș i respiraț ia accelerată . De-acum parcă le sorbea, ca
un copil de ț âț ă, buzele lui violacee alcă tuind un soi de ventuză ce
aspira a inele ei, le dă dea drumul, le apuca iară ș i cu lă comie, de-ai i zis
că asiș ti la un joc de ț ânc că ruia bă trâ nul i s-ar i dedat ı̂ncă multă
vreme dacă nu ar i ales să se aventureze ș i mai jos. I-a să rutat fecioarei
buricul, apoi i-a aș ezat palma peste pubis, trecâ nd-o de mai multe ori
peste deluș or, de parcă ar i mâ ngâ iat spinarea unui mă gar. S-a aplecat
pentru a inspira ș i a adulmeca tufa de pă r. După care i-a desfă cut buzele
ș i a lă sat să ı̂i alunece ı̂ntre ele degetul mare ș i inelarul, lansâ ndu-le
ı̂ntr-o miș care lentă ș i regulată de rotaț ie. Apoi a bă gat o mâ nă sub
covoare ș i a scos un vas plin cu lichid auriu din care a vă rsat un iriș or
sub muntele lui Venus, ungâ nd migdala ș i, cu aerul neastâ mpă rat al
celui care se pregă teș te să dea gata un festin, a ridicat picioarele Leilei,
ș i le-a pus pe umeri, ș i-a iț it limba pe care am vă zut-o, de unde eram,
roș ie ș i zvâ cnindă , iar capul i-a dispă rut ı̂ntre coapsele tinerei.
M-am gâ ndit câ t de nenorociț i ar i bă trâ nii dacă le-ar că dea ș i
limba ca pă rul ori dinț ii. Limba, această ultimă armă de apă rare a
bă trâ nilor, singura care mai ră mâ ne tare ș i activă chiar după ce penisul
le adoarme, moale ș i inert. Urmă rind miș că rile capului care urca ș i
cobora nu ı̂mi era greu să ghicesc ce drum ı̂i luase limba. Desigur trecea
peste ı̂ntreg pubisul, apoi se avâ nta ı̂ncă mai departe, se ı̂nș uruba
pentru a-ș i face loc de trecere, lovea mă runt giuvaerul, ı̂l lingea sacadat,
scotocind metodic, grohă ind ș i lipă ind ı̂n acelaș i timp, de-acum cu
zgomot, iindcă ı̂l auzeam pe bă trâ n gâ fâ ind. Muș ca migdala ș i o sugea
cu toată gura, câ t mai adâ nc cu putinț ă, ı̂nghiț indu-i seva. Observâ nd
bucuria ș i meș teș ugul pe care bă trâ nul le dovedea ı̂n lucrarea lui, aș i
putut paria că , pentru el, nimic nu mai exista ı̂mprejur, nici eu, nici
buticul, nici casele, nici cartierul, nici cerul, nici lumea... Intreg
universul se concentrase ı̂ntre coapsele Leilei devenită izvor al tinereț ii
ș i garanț ie a eternită ț ii.
Câ nd ș i-a ridicat faț a, m-a privit ș i mi-a zâ mbit. In barba udă nu
mai puteai face diferenț a dintre saliva lui, nectarul fetei ș i mierea pe
care o turnase mai-nainte. Am vă zut-o pe Leila contorsionâ ndu-se, cu
pleoapele zvâ cnind, cu membrele tremurâ nd. Pâ ntecele ı̂i urca ș i-i
cobora ca pulsul accelerat dintr-odată al vieț ii ı̂nsă ș i.
Bă trâ nul negustor s-a ț inut de cuvâ nt ș i a scos ca din pă mâ nt, ı̂n
aceeaș i seară , un imam ș i doi martori. Ba chiar a dus mai departe
dovada de generozitate, propunâ nd ca propriul lui magazin să
adă postească „noaptea nunț ii".
In ajun, Leila intrase ı̂n panică . Da, sigur, ı̂l iubea pe poet, dar ı̂i era
frică . Nu iindcă urma să ı̂și ı̂nș ele soț ul, nici vorbă , nici mă car nu se
gâ ndea la aș a ceva, Dumnezeu s-o ierte! Tremura la gâ ndul de a nu-l
dezamă gi cumva pe Amir al ei dacă nu l-ar i putut face să treacă de
zidul pe care-l purta ı̂ntre picioare.
Vă zâ ndu-i lacrimile curgâ nd, mi-am amintit de prima ei noapte a
nunț ii ș i de tulburarea care o cuprinsese atunci. Cu toate acestea,
mă sură m cu plă cere progresele care se produseseră de la plecare.
Scrupulele Leilei nu mai aveau nimic de-a face nici cu familia, nici cu
morala. Contau doar dragostea ș i poruncile ei.
— O să -ș i spună că sunt legată ș i-are să mă deteste.
— Nu face poetul tă u parte din specia aia. Iț i promit că va avea
ră bdare ș i te va face să te crezi ı̂n ceruri.
Mi-a ră spuns că ar mai vrea să ı̂ncerce o dată să ie dezlegată ,
insistâ nd să plecă m iară ș i după Zubida. Am refuzat-o. Mi-a să rutat
mâ inile plâ ngâ nd. Am decis fă ră să mai stau pe gâ nduri:
— Impreunarea aceasta ne va spune totul despre himenul tă u.
Dacă Amir va reuș i să te deschidă , cu atâ t mai bine, dacă nu, o vom lua
din nou din loc ı̂n că utarea ei.
Ceva mai tâ rziu, aș ezată ı̂n mijlocul cortului ș i vizibil calmată , m-a
ı̂ntrebat:
— Voi face dragoste cu un bă rbat ș i ı̂ncă nu ș tiu cum să ı̂i zic:
amant ori soț ? Tanti, spune-mi ș i mie, care e diferenț a ı̂ntre cei doi?
— Soț ii buni nu sunt ı̂ntotdeauna ș i buni amanț i, draga mea.
Probabil iindcă ı̂și spun că , odată ajunsă ı̂n patul lor, femeia va ră mâ ne
acolo fă ră nicio condiț ie. Se cred scutiț i de obligaț iile seducț iei, ca de
nu ș tiu care alte impozite. Actul iubirii trece la capitolul utilită ț i, ca
mâ ncarea ori piș area. Pă i cum, tu te faci frumoasă ı̂nainte să te duci să
faci pipi? Ei, ș i după câ ț iva ani, considerâ nd drept o mare plictiseală să
se mai apropie de soț ii, se duc la curve.
A lă sat să -i scape, fă ră să se mai bâ lbâ ie:
— Tanti, ce ı̂nseamnă că un bă rbat te fute bine?
— Pă i, ı̂n primul râ nd, să aibă o pulă bună ! i-am ră spuns cu aceeaș i
monedă , distrâ ndu-mă ı̂n mine de cuvintele crude pe care Leila le
folosea fă ră să mai roș ească , ca ș i cum ar i fost de la sine ı̂nțelese ș i nu
ar i putut ș oca pe nimeni. Bine, cu siguranț ă bă trâ nul negustor nu e cel
mai bun exemplu. Era gata să te asigure că toate sexele sunt bune de
consumat. Nu subscriu. Dacă nu e obligatoriu să ie ș i frumos, sexul
bă rbatului trebuie să ie bun ș i de mă rime respectabilă . Or, sunt ș i
unele atâ t de mici, ı̂ncâ t ajunge să stră nuț i că le-ai ș i aruncat afară din
vagin. Altele, ı̂n schimb, sunt atâ t de lungi ș i de groase, ı̂ncâ t riș ti să te
sfâ ș ie. Cele mai bune sunt acelea lungi, cu capu-ndră zneț , groase, dar nu
monstruoase, pe care le simț i ı̂n tine, care nu se pierd pe drum, te
umplu cum trebuie, te cuceresc fă ră a-ț i face ră u, te astupă atâ t de bine,
ca dopul cel mai potrivit, ı̂ncâ t simț i că ț i se scurge ı̂ntreaga existenț ă
sub pâ ntece.
— Ș i dincolo de aspect?
— A lă că există amanț i ı̂n lă că raț i, dar rapizi, impetuoș i, dar care
termină prea iute, fă ră a i apoi gata să o ia de la capă t. Printre ei se pot
numă ra ș i ejaculatorii precoce, care abia ce-au intrat că s-au ș i
deș ertat. Aminteș te-ț i de ciobanul ı̂ntâ lnit la ı̂nceputul că lă toriei. Mai
sunt ș i din aceia care ț i-o pun de parcă s-ar a la la vâ nă toare, mulț umiț i
doar să scape de să mâ nț a lor. Aceș tia trebuie evitaț i, iindcă nu le vei
folosi decâ t pe post de oală de noapte. La polul opus pot i aș ezaț i cei
pentru care a iubi este un maraton, un exerciț iu ce presupune să alergi
câ t mai mult timp cu putinț ă fă ră a te opri. Se spetesc muncind femeia
ceasuri ı̂n ș ir, incapabili să -i repete plă cerea, nici să dea tot ce au mai
bun ı̂n ei. Dacă este bine ca un bă rbat să se abț ină , pentru a lă sa femeia
să ı̂și dea drumul, e enervant pâ nă la aversiune să ı̂l vezi tră gâ nd la greu
atâ ta timp fă ră a ejacula. Din moment ce aduce laude trupului tă u,
menț inâ ndu-ș i-o sculată atâ ta vreme, de ce nu ı̂i face ș i bucuria de a-l
vedea cum i se scoală din nou? Or, unei femei ı̂i place să vadă scula
ridicâ ndu-se de mai multe ori ı̂n timpul aceleiaș i ı̂mpreună ri, iecare
erecț ie dovedindu-i că este un adevă rat incendiu, care poate aprinde la
nesfâ rș it bâ rna lui cea groasă .
— Aș adar, nici ejaculatori precoce, nici maratoniș ti. Ce mai
ră mâ ne?
Mi-am zis: „Câ tă siguranț ă de sine aș a, dintr-odată !"
— Nimic nu poate i mai bun decâ t un bă rbat cu simț ul umorului,
că ruia i se scoală ı̂ntre două glume, te ia nă valnic ı̂n brațe, se miș că ı̂n
tine exact aș a cum simț i nevoia să o facă , ș i-o scoate cu atenț ie, nu se
ridică dintr-odată ș i nici nu adoarme de cum a ejaculat. Din acest punct
de vedere, mai bine treceț i la treabă câ nd este uș or ameț it. La beț ie,
bă rbatul se stă pâ neș te mai bine ș i, prin urmare, se dovedeș te mai
generos. Se va concentra mai puț in asupra reacț iilor tale, se va lă sa ș i el
ı̂n voia lui, se va simț i bine, entuziast, ț i se va da cu totul, pă trunzâ nd ı̂n
regatul plă cerii cu mintea ı̂ncețoș ată .
— Chuchana povestea despre cei că rora le place brutalitatea...
— Sunt dintr-o specie rară ș i nu aparț in poporului nostru, i-am
ră spuns voit laconică . Insă exemplul cel mai bun l-am pă strat pentru
inal: un amant bun este acel bă rbat care se uită la tine, te soarbe din
creș tet pâ nă -n tă lpi, este atent la pulsul plă cerii tale pentru a-ș i potrivi
după el, ı̂n crescendo, ș i ritmul lui. Cel care se lipeș te de tine câ t mai
des, te ı̂mbră ț iș ează , te să rută , conducâ ndu-ș i plă cerea după a ta. Este
foarte important să ı̂ți dă ruiască seva la momentul potrivit, iindcă
ejacularea sporeș te orgasmul, iar voluptatea este imensă câ nd sperma
izbucneș te-n vagin. Să -ț i intre bine ı̂n cap, fata mea, că bă rbaț ii care
sunt cu totul atenț i la o asemenea reciprocitate sunt cei mai buni.
Pă trund ı̂n corpul tă u de parcă ar i pe propriul lor teritoriu, curioș i,
câ ș tigaț i pentru totdeauna.
— Ș i cum voi ș ti dacă bă rbatul simte ș i el plă cerea?
— Bă rbaț ii nu simt aceleaș i plă ceri ca ș i femeile ș i nici ı̂n aceleaș i
locuri. Mulț i detestă să le ie atinse fesele ori sfâ rcurile. Nu are niciun
rost să ı̂i mâ ngâ i pe spate ori pe lobii urechilor. Plă cerea li s-a
concentrat toată sub pâ ntece, pe câ nd nouă Dumnezeu a avut
bună tatea să ne-o presare peste tot trupul.
Se fă cuse miezul nopț ii, iar razele argintii ale lunii ajungeau pâ nă
ı̂n cort. Ai i zis că seva unei stele topite s-a rostogolit pâ nă la picioarele
noastre. Diavolul minunat al somnului mă ispitea, ı̂nsă refuzam să ı̂i
cedez. Leila era gata să ı̂nțeleagă că iubeș te ș i am realizat ı̂n ce mă sură
educaț ia este primită de spirit ı̂n perspectiva iminentă a punerii ei ı̂n
practică .
Fata descoperea dragostea ș i vroia să ı̂și impresioneze iubitul.
Dincolo de foamea de a ș ti câ t mai multe, descopeream un lucru pe care
ı̂l bă nuisem dintotdeauna: Leila era una dintre acele femei care ascund
jeratic ı̂n trupul lor, prin venele că rora curge iresc lascivitatea odată cu
sâ ngele.
— Mi-ai descris cum arată un amant bun. Dar eu ce ar trebui să fac
pentru a i bună , la râ ndul meu?
— Să nu ii ı̂n lă că rată cu romanticii, nici impetuoasă cu cei mai
blâ nzi. Unora dintre bă rbaț i li se scoală doar vă zâ ndu-ț i obrajii
tranda irii, altora dacă te comporț i ca o curvă . Unii sunt asemenea
femeilor: fă ră sentiment nici că li se-ntă reș te; dar pune la socoteală ș i
un numă r considerabil pentru care sexul triumfă asupra inimii. Totul
depinde de vâ rsta bă rbatului, de caracterul ș i de trecutul lui. O
adevă rată amantă este ș i bună , ș i ierbinte, totodată , nevinovat
perversă , naivă ș i coruptă , depă ș ită de ardoarea propriului trup, fă ră a
uita ı̂nsă că acesta există . Pe scurt, o tâ rfă care habar nu are că e aș a
ceva.
— Să ajungi o amantă pricepută se ı̂nvaț ă?
— Educaț ia este un simplu adaos, nu totul. Pur ș i simplu ı̂ntă reș te
ceea ce deja există : harul trupului, intuiț ia plă cerii ș i predispoziț ia
pentru dragoste. Fiindcă nicio metodă nu poate ı̂nlocui gră untele acela
ı̂nsă mâ nț at de un diavol minunat, predispoziț ia de a-ț i plă cea sexul
bă rbatului ș i de a dori să preaslă veș ti, să legeni pula ca pe propriul
copil, de a muș ca pielea iubitului, iindcă este o hrană esenț ială . Ț ine
minte că bă rbatul ı̂și va da seama dacă eș ti o bună amantă ș i observâ nd
că , iubindu-l, te iubeș ti ș i pe tine, că eș ti deschisă ș i dispusă să ı̂l
primeș ti cu toate ale lui; iindcă , pâ nă la urmă , la capă tul drumului, tot
pe tine te vei descoperi.
Consideram că i-am spus destule. După ce s-a gâ ndit o clipă , Leila
m-a mai ı̂ntrebat:
— Cum ı̂ți poț i ı̂ndemna iubitul să faceț i dragoste?
— Trebuie să ș tii să ii insistentă fă ră a deveni apă să toare,
stă ruitoare fă ră să pari autoritară . Ispiteș te-l ș i ı̂nfrâ nează -te. Adu-l ı̂n
stare să -ț i facă pe plac, convingâ ndu-l că e iniț iativa lui. Dar nu te pune
pe fă cut dragoste dacă nu simț i nevoia, după cum nu mă nâ nci dacă nu
ț i-e foame.
— Dar dacă voi simț i tot timpul nevoia?
— N-o ară ta. Ș i lasă -ț i bă rbatul să aș tepte, aș a ı̂l vei ı̂nnebuni ș i
mai tare.
— Insă odată ajunsă ı̂n pat, trebuie să mă dovedesc activă ?
— Bineı̂nțeles! In niciun caz să nu stai rigidă ca o moartă .
Membrele tale trebuie să -i ı̂nsoțească miș că rile cu suplețe, ca ș i cum
acesta ar i datul lor natural. Nu-i aș tepta nici ordinele, nici sugestiile
pentru a schimba poziț ia. Ia-o ı̂naintea dorințelor ș i fantasmelor sale.
Sincronizează -ț i miș că rile cu ale lui, iț i un singur trup care palpită .
Unduiț i-vă ı̂n miș că ri reciproce, balansează -te cu grija ca sexele să vă
ră mâ nă lipite. Condu tu dansul, dar fă ră a o ară ta. Ș i ascultă -l fă ră a avea
aerul că o faci. E bine să pari cunoscă toare din intuiț ie, ra inată , fă ră a
te lă sa greu ı̂n faț a efectelor stimulatoare ale gesturilor ș i cuvintelor.
Joacă -te ș i cu glasul tă u, simulează enervarea, apoi un tors plâ ngă reț . Fă
să -ț i pară gura ı̂n ierbâ ntată ș i privirea leș inată . Să nu ı̂ți ie ruș ine să
plâ ngi, să gemi, să inspiri zgomotos, să te agiț i, să te smiorcă i, să sforă i,
să -ț i miș ti fundul ca pe o sită câ nd cerni ceva, ș i nu uita ca scula lui să
ie mereu ı̂nvelită ı̂n saliva ta, crede-mă , este una dintre regulile jocului.
Pe scurt, practică viciul ca din neatenț ie ș i ii libertină fă ră a i
licenț ioasă . Să nu cumva să uiț i ca tot ceea ce faci să se potrivească
dorințelor iubitului, ı̂ntrucâ t bă rbatul, prea slab din ire, ontologic
ı̂mbibat cu morală , riscă să ie ș ocat.
— Chuchana a zis că bă rbaț ilor li se scoală dacă aud cuvinte
murdare!...
— Poț i să ı̂ți permiț i câ teva obscenită ț i, cu condiț ia ca vorbele
acelea să ie ș i să nu ie murdare! Ajunge să repeț i ce zice partenerul,
sau ceea ce te roagă să spui. Adă ugâ nd de iecare dată ceva de la tine. In
orice caz, câ nd vei i ı̂n paradis nu ı̂ți vei mai da seama prea limpede ce
ai exclamat ș i vei i inventat, prin forț a ı̂mprejură rilor, formule pe care,
o oră mai tâ rziu, vei refuza să recunoș ti că le-ai rostit vreodată . Ș i asta
este la fel de bine. Trebuie avut grijă ca acele cuvinte să ie rezervate
patului ș i interzise ı̂n altă parte. Scoase din context se oxidează ca
fructele descojite ș i se acresc. Mai trebuie să ai grijă să protejezi
intimitatea dragostei voastre, la care să nu faci aluzie decâ t cu perdea,
ı̂n cuvinte ra inate, niciodată pe faț ă, nici mă car ı̂n glumă . Plă cerea este
egoistă cu propriul mister ș i detestă familiarismele.
— Invaț ă-mă câ teva cuvinte din acelea!
— Nu e momentul. Incepi mai bine cu vorbe dulci. Sarea ș i piperul
ră mâ n pentru mai tâ rziu!
Leila s-a ı̂ntins visă toare ı̂n culcuș ul ei:
— Tanti, cine trage cel mai mare folos din dragoste?
— Cu siguranț ă femeile! Asta câ nd sunt ı̂n ierbâ ntate ș i
ı̂ndră gostite, câ nd ș tiu să aprecieze un sex care le lucrează ș i le umple
fâ ntâ na de bucurie, pâ nă -n pragul leș inului. S-a vă zut vreodată un
bă rbat dâ nd ochii peste cap de plă cere? Femei, da!
Leila nu a dormit toată noaptea. Dar tinerețea are avantajele ei,
iindcă a doua zi de dimineaț ă protejata mea era proaspă tă ca un boboc
de tranda ir, fă ră cearcă ne, fă ră riduri. Am ı̂mbră cat-o ı̂ntr-o djellaba de
mă tase, i-am strâ ns mijlocul cu un fular ı̂mpletit, pe post de centură , ș i
i-am pieptă nat cu grijă buclele care-i coborau pâ nă deasupra vă ii dintre
fese. M-a lă sat să o aranjez, fericită ș i neliniș tită ı̂n acelaș i timp.
Ceremonia a avut loc acasă la negustorul de covoare, ı̂n prezenț a
celor doi martori de rigoare ș i a unui imam. In timp ce aș teptam ală turi,
cu Leila, după cum o cerea tradiț ia, Amir, care nu era la curent cu preț ul
plă tit pentru că să toria provizorie – se ı̂nțelege de la sine! —, a ascultat
cu pioș enie citindu-se Fatiha, ș i-a dus mâ na la inimă pentru a le
mulț umi martorilor ș i l-a să rutat pe negustor pe frunte.
La semnalul acestuia din urmă , am ieș it discret din magazin ș i, ı̂n
timp ce obloanele scâ rț âiau, mă uitam la trecă tori, spunâ ndu-mi că
erau departe de a ghici ce urma să se ı̂ntâ mple dincolo de uș ă.
M-am ı̂ndepă rtat ală turi de bă trâ n. Acesta mergea ı̂naintea mea,
iar eu ı̂l urmam acoperită de vă l. Ii priveam fundul rotund, mersul greoi,
ș alvarii care-i mă turau pă mâ ntul ș i imineii cu pompoane aurite ı̂n vâ rf.
Să -ț i duci cei optzeci ș i ș ase de ani ı̂n ı̂ncă lț ăminte de puș tan mi s-a
pă rut cel puț in trivial! Ca orice altă durere, bă trâ nețea este de
nesuportat pentru bă rbaț i. Nu o acceptă nici câ nd se a lă la doi paș i de
moarte. Ș i-apoi, ı̂n ce hal poate să -i devasteze! Femeile, cel puț in, au
ș iretlicurile lor: vă lul, umbra de rimel care le ı̂ntreț ine lacă ra privirii.
„Da’ tu cum stai?“, m-am auzit ı̂ntrebâ ndu-mă . Gâ ndul la propria mea
bă trâ nețe, imagina unei Zobida senile, ı̂mpiedicate, cu vulva moartă ș i
ı̂ngropată -ntre coapse mi-a stricat toată buna dispoziț ie. Aș a că am
gră bit pasul ș i m-am gâ ndit la altceva.
Am bă tut ı̂ndelung, ı̂n lung ș i-n lat, ulicioarele cartierului arab. Din
câ nd ı̂n câ nd negustorul se oprea pentru a-ș i mai trage su letul ș i, ı̂n
momentul ı̂n care ajungeam lâ ngă el, ı̂mi spunea una sau două fraze
despre locul ı̂n care ne a lam ș i despre personajele care ı̂l frecventau,
precum femeia aceea care a trecut prin apropierea noastră ș i pe care
ceilalț i o scuipau. Bă rbatul o bă tuse atâ t de mult ș i de ră u, ı̂ncâ t pâ nă la
urmă ı̂nnebunise, a irma negustorul. Acum mergea fă ră ț intă , zi ș i
noapte, oprindu-se pentru a dormi prin intră rile la hamamuri, prin case
dă râ mate, nu de puț ine ori ı̂n cimitir, pe morminte. Adesea că lă rită de
un bă rbat care pretindea că era cel mai bun mijloc prin care se puteau
lipi gă urile prin care ț âș nea nebunia, procedâ nd ca ı̂n alte vremuri
s inț ii care astupau spă rturile navelor ı̂n pericol de scufundare.
Il ascultam gâ ndindu-mă , ı̂n acelaș i timp, la prima mea că să torie,
care m-ar i putut arunca ș i pe mine ı̂n ghearele nebuniei, dar ș i la a
Leilei, care se consuma chiar ı̂n acele momente. Dumnezeule, mi-o i
ț inut minte sfaturile? Mă car de nu ar opune rezistenț ă! De s-ar
deschide ca lorile sub pică turile de rouă !
Zorii nă vă liră ca din senin ı̂n oraș , atâ t de intensă ı̂i era activitatea
nocturnă , rumoarea neı̂ncetată fă câ ndu-te să crezi că acele locuri
aparț ineau pentru totdeauna nopț ii. Ne-am gră bit paș ii că tre magazin.
Câ nd am deschis uș a, Leila s-a repezit ș i ș i-a bă gat capul ı̂ntre
sâ nii mei, plâ ngâ nd ı̂n hohote. M-a cuprins panica la gâ ndul că nu
putuse i dezlegată nici aș a.
— Doar n-o să -mi spui că ...
— Tanti, astea sunt lacrimi de bucurie.
Am ridicat privirea. Intr-un colț al ı̂ncă perii plâ ngea ș i poetul.
Nu mai vă zusem niciodată un bă rbat plâ ngâ nd. Ș i primul trebuia
să ie un poet...
Sabia ră mă sese departe, ı̂n urma noastră , iar dunele de nisip care
o ı̂nconjurau dispă ruseră unele după altele. Ș i-au fă cut apariț ia niș te
plante verzi, dar pipernicite, tufe de cimbriș or ș i de rozmarin, nu după
multă vreme mă slini, culturi de roș ii, iar peisajul ș i-a schimbat ca prin
farmec culoarea dominantă ı̂n verde.
Pă ră siseră m oaza de două să ptă mâ ni ș i ajunseseră m ı̂n
ı̂mprejurimile Zebibului. Eram mulț umită , considerâ nd că misiunea
reuș ise ș i că aduceam o altă Leila ı̂n sat. Perspectiva de a mă gă si iară ș i
la mine acasă , de a gusta iară ș i bucuriile singură tă ț ii ș i libertă ț ile
iubirii deja mă umplea de satisfacț ie.
Nu la fel se ı̂ntâ mpla cu tâ nă ra ı̂ndră gostită , care tot drumul nu
terminase cu smiorcă itul ș i vă ică ritul, ı̂ntorcâ ndu-ș i ochii neı̂ncetat
că tre locurile ı̂n care ı̂și lă sase iubitul. Despă rț irea fusese di icilă ș i
trebuise să ı̂i separ cu forț a din ı̂mbră ț iș are, să ridic tonul ca să mai
ı̂nceteze cu plâ nsetele. Tâ nă ra femeie ameninț ase că nu vroia să mai
plece, invocâ nd imposibilitatea de a-ș i pă ră si poetul, după care se mai
consolase cu promisiunea de a-l revedea, apoi se ră zgâ ndise
amintindu-ș i de soț ul umilit, de tată l izolat ș i din nou de poet.
Am ı̂ncercat ı̂ndelung să o aduc cu picioarele pe pă mâ nt,
amintindu-i de aș teptarea ș i de speranțele familiei, dar ș i de obligaț ia
mea de a o aduce ı̂napoi, la ai ei. Nu vroia să audă nimic. Ș i iar o lua de
la capă t.
Imi mai ră mâ nea o singură metodă de a o face să ı̂și uite povestea,
cel puț in ı̂n acel moment, aceea de a-i mă rturisi adevă rul. Dar cum s-o i
fă cut? De unde să i ı̂nceput? Ș i chiar va folosi?
Nu, Ali, nu te repezi. Nu i-am spus Leilei nimic. Nu-ți lăsa pana să
alerge mai iute decât ceea ce îți spun, iindcă va ieși o poveste
mincinoasă. Am renunțat să îi lămuresc tinerei taina, deși nimic nu m-ar
i împiedicat să o fac. Totuși, îmi imaginam foarte exact scena, cu tot cu
gesturi și replici, care s-ar i putut petrece astfel:
Pe la jumă tatea drumului spre Zebib, că lare pe mă gă riț a dă ruită de
poet, i-am cuprins Leilei mijlocul ș i, pro itâ nd că era cu spatele la mine,
i-am zis:
— Leila, trebuie să ı̂ți ı̂ncredințez un secret.
Vorbisem pesemne pe un ton greu de recunoscut, din moment ce
se ı̂ntorsese ș i i-am putut ză ri surpriza trecâ ndu-i ca un nor prin
privire.
— Care secret?
Am spus-o direct, fă ră ı̂n lorituri:
— Fata mea, a lă că Zubida nu există .
— Cum?
S-a miș cat atâ t de tare, ı̂ncâ t a trebuit să o ț in cu amâ ndouă
mâ inile ca să nu cadă de pe mă gar.
— Pă i...
— Intr-adevă r, a tră it o Zubida ı̂n sat, dar nimeni nu ș tie nici unde a
plecat, nici dacă mai tră ieș te.
— Ș i-atunci cine m-a legat?
— Eu.
Leila a tresă rit atâ t de puternic, ı̂ncâ t animalul s-a speriat, mai-
mai să dea de pă mâ nt cu noi. I-am tras patrupedului câ teva picioare ı̂n
coaste pentru a-l obliga să meargă ı̂nainte ș i am strâ ns-o câ t am putut
pe Leila, ț inâ nd-o ı̂n singura poziț ie care ı̂mi permitea să mai atenuez
din efectul cuvintelor ș i să ı̂i stă pâ nesc reacț iile.
— Asta se ı̂ntâ mpla pe câ nd mai tră ia mama ta. Ea mi-a cerut să te
leg.
— De ce nu mi-ai spus-o niciodată ? La ce bun toată că lă toria asta?
— Ca să ı̂ți treacă supă rarea după noaptea nunț ii. A dintâ i, vreau
să zic.
— Iț i baț i joc de mine?
— Ș i ca să te fac să ı̂ntâ lneș ti iubirea.
— Nu ı̂nțeleg.
— Intotdeauna mi-am spus că povestea asta cu legarea himenului
nu e decâ t o scorneală . Dovadă stă faptul că te-ai desferecat fă ră să i
chemat vreo Zubidă .
— Adică tot aș a ar i putut merge lucrurile ș i cu soț ul meu...
— Nu cred. Nu ı̂l iubeai destul pe Tarek pentru a-l primi ı̂n corpul
tă u. Poate că o i fost ș i himenul tă u mai gros, dar sigur este că refuzai
să ı̂l primeș ti ı̂n tine.
— Ș i Tarek...
— Pur ș i simplu s-a speriat. Ț ie ı̂ți era frică de spada lui ș i lui de
blă niț a ta.
A amuț it. Am simț it-o cum tremură ș i i-am explicat ı̂n continuare:
— Nu ajunge să ii ară tată , ı̂ntr-o zi, ı̂n pielea goală , unui bă rbat ș i
să ț i se ceară să i te deschizi, ca să o ș i faci cu plă cere. Am trecut ș i eu
prin aș a ceva! Altceva aș teptam de la mă ritiș .
— Pă i ce legă tură poate i ı̂ntre că să toriile noastre?
— Este, iindcă a mea m-a ı̂nvă ț at că nu noaptea nunț ii te face să
ı̂ți placă sexul ș i nici contractul semnat la adul nu garantează
sentimentele.
— Ș i atunci de ce ai fost de acord să mă legi?
— Pentru a nu o supă ra pe maică -ta.
Mi-a ră spuns gâ nditoare:
— Totuș i, nu mi-aș i dorit să ı̂mi dezonorez familia. Aș i fă cut tot
ce mi-ar i stat ı̂n putinț ă să nu cadă povara asta pe capul lor.
— Asta e ce ai i vrut, dar...
A continuat ca ș i câ nd ș i-ar i vorbit doar sieș i:
— Poetul m-a dezlegat...
— Ba dragostea, nimeni altcineva. Ș i-acum hai să ne gră bim că ne
apucă noaptea pe drum.
Zebibul a apă rut ı̂n depă rtare, ca ı̂ncrustat ı̂ntre dealuri. Era
sfâ rș itul lui iulie. Un vâ nticel se distra jucâ ndu-se cu resturile de paie
ră mase pe câ mp după secerat. Vocea muezinului a ajuns pâ nă la noi ș i
am simț it cum mă cuprinde o teamă stranie. Dintr-odată realizam
imprudenț a, nebunia chiar pe care o fă cusem câ nd ı̂mi dă duse prin cap
să mă rturisesc adevă rul unei fete. Am tră it ani ș i ani printre locuitorii
satului fă ră să las să se vadă nimic din viaț a mea privată , nu era să o fac
publică tocmai acum, ie ș i pentru a perfecț iona educaț ia Leilei ori, pur
ș i simplu, pentru a-i ı̂ntreț ine speranț a.
Am auzit-o iară ș i plâ ngâ nd ș i m-am mulț umit să o mâ ngâ i
spunâ ndu-i:
— Dragostea s-a ı̂ngrijit ș i de caliciul tă u ı̂nchis. Ar trebui să te
simț i fericită ș i ı̂mplinită .
— Tanti, nu ı̂mi mai vorbi despre dragoste ı̂n clipele acestea, câ nd
mi-am pă ră sit iubitul.
— Ba da, iindcă ı̂n viaț ă nu iubeș ti decâ t o singură dată .
I-am luat mâ inile de pe mijloc. S-a dat jos de pe mă gar, a venit ș i m-
a luat ı̂n brațe, lipindu-se de mine.
— Totuș i, mă tem. Mă tem că noaptea mea cu poetul nu a fost o
noapte a iubirii, ci...
— Ci?
— Ci o noapte-a erorii.
— Atunci, după pă rerea ta, care a fost adevă rata noapte eronată :
prima, cea obligatorie, ală turi de soț ul tă u, ori cea petrecută de bună
voie ı̂n brațele iubitului?
— Nu ș tiu. Nu mai ș tiu.
A tă cut câ teva clipe, pâ nă câ nd neliniș tea a fă cut să ı̂i tremure
iară ș i privirea:
— Ce-o să zică Tarek despre mine? Cum o să -i ascund...
— Tarek va prefera ı̂n patul lui o femeie dezlegată ı̂n locul unei
virgine ı̂ngrozite! Poetul ț i-a dă ruit o pizdă ospitalieră , care poate i un
cadou foarte frumos pentru soț ul tă u.
— Dar dacă Tarek nu face parte din acea categorie de bă rbaț i?
— Atunci va prefera să ii virgină .
— Pă i, nu mai simt!
— Din acest moment ı̂ți interzic să mai faci pe proasta! Nimic nu
este mai simplu decâ t să ı̂l faci să creadă că tot fată mare eș ti!
Ghiceam cum se ı̂nghesuie ideile unele peste altele ı̂n minț iș oara
aia a ei mică , de nu mai ș tia nici ce hotă râ re să ia, nici ce drum să apuce.
Tot trebuia să o mai ajut.
— Am două propuneri să -ț i fac: te cos la loc ș i gata, onoarea e
salvată . Soț ul tă u nu ı̂și va da seama sub nicio formă .
— Ș i a doua?
— Ii spui totul lui Tarek, te plimbi prin faț a lui ca o prostituată ș i-i
zici: „O vrei ori mă laș i ı̂n pace?!“
— Nu există ș i o cale de mijloc?
— Iț i trimiț i la plimbare soț ul ș i ră mâ i cu amantul.
— Nu-mi pot transforma amantul ı̂n soț !
— Iată un enorm avantaj!
— Dar familia mea? Nu aș suporta să ajung o femeie pe care nimic
să nu o mai lege de...
— Ca mine, adică ?
— N-am vrut să ...
— Ba da, ba da! Numai că eu, dacă aș i dat peste cineva care să mă
ı̂ndrume, cum ț i se ı̂ntâ mplă ț ie, altă viaț ă aș i tră it. Aș a, a trebuit să mă
descurc cu ajutorul ipocriziei ș i al minciunii! Ia descurcă -te tu, acum, cu
ajutorul adevă rului!
Se aș ezase pe un bolovan ș i pă rea pierdută . I-am pus mâ inile pe
umeri ș i i-am zis:
— Trebuie să te hotă ră ș ti. Sper că ai ı̂nvă ț at să gâ ndeș ti cu propria
ta minte.
M-a implorat:
— Dar ai putea să mă ajuț i să iau hotă râ rea...
— Nu!
Imi ı̂nchipuiam că o să o ia de la cap. Câ nd colo, m-a ı̂ntrebat:
— De ce ai fă cut toată că lă toria asta ı̂mpreună cu mine?
— Poate c-o s-o a li ı̂ntr-o bună zi...
Dintr-o dată , m-a cuprins mirarea că nu mă ı̂ntrebase niciodată de
unde ș tiam atâ tea lucruri despre sex. Aveam mai multe ipoteze: ori
Leila ș i, prin urmare, ı̂ntreg Zebibul, ı̂mi cunoș teau foarte bine viaț a,
dar se prefă ceau că lucrurile nu stă teau aș a, ceea ce mi se pă rea puț in
probabil din moment ce nu i-aș i crezut ı̂n stare pe localnici de o
asemenea toleranț ă faț ă de pă că toase; ori era de la sine ı̂nțeles, ı̂n ochii
fetei, că adulț ii ș tiu totul despre dragoste, vâ rsta aducâ nd, odată cu
irele albe ș i cu diabetul, un soi de hiper-intuiț ie privitoare la iubire.
Dacă nu cumva Leila mă luase drept o profetă a sexului ș i, ca orice bun
credincios ı̂n faț a s intelor porunci, se abț inuse să le discute conț inutul
ș i originea.
EPILOG
Adevă ratul meu nume este Badra. Badra, cum o cheamă ș i pe
nepoata mea. Cea care, la ı̂nceputul poveș tii, avea zece ani. Diferenț a
este că eu am tră it pe vremea ignoranței ș i a satirilor, pe câ nd ea, sper,
va apuca o epocă mai ı̂nțelegă toare. Dacă norocul ı̂i va surâ de, va putea
citi ș i cunoaș te lumea, va putea admira, probabil, splendorile unor ț ări
stră ine. Ii urez să dea peste un iubit nebun de legat, pe care să nu ı̂l
cheme nici Sadek, nici Tarek, ci Driss, de exemplu, nume pe care ı̂l ador,
un iubit care să ie frumos ș i per id, profund, dar ș i amator de plă ceri,
care să ș tie să pună inimile pe jar ș i să aprindă pizdele de la focul
stelelor!
Personal, am ı̂nvă ț at toate acestea la locul de muncă , aș a zicâ nd, or
ar i fost cazul să i vâ nat ș i acasă , ı̂n Berberia, cum ș i leul vâ nează pe
teritoriul lui, ı̂nainte de a i plecat dintr-un sat ı̂n altul, pâ nă câ nd am
ajuns la Zebib. Cu toate că am schimbat des iubiț ii ș i tâ rguș oarele, m-
am mulț umit să bâ ntui mereu pâ nă la cel mult două leghe depă rtare de
casă . Pro itam de iarnă pentru a mai trage la adă postul vreunui alcov,
că ci vara sexul meu pulsa sub cerul liber, pe câ mpii, ı̂n livezi ș i, uneori,
prin cimitire. Stabilisem două reguli: nu se aduce niciodată acasă un
bă rbat, decâ t ı̂n mod excepț ional, iindcă dacă unul dintre ei ar dezvă lui
secretul, aș i pierdută ș i mi s-ar da foc casei; totul trebuie să se
ı̂ntâ mple departe de satul natal ș i nimeni nu are dreptul să ı̂mi a le
originea. Clandestină a dorinței, mă strecuram ı̂n su letele ș i carnea
bă rbaț ilor, practicâ nd diferite stratageme, vră jitorii ș i ș antaje pentru a
nu scă pa vreunul o vorbă . Ș i mergea.
De ce am fă cut toate acestea? Pentru a cunoaș te ș i alte sexe, aș a
cum altora le place să cunoască ș i alte ț ări, aș ră spunde. Ali pretindea că
pentru a mă vindeca de cangrena pe care mi-o provocase primul
bă rbat.
Odată satisfă cută ș i plină ochi de atâ tea câ te a lasem, m-a cuprins
dorinț a de a-mi transmite experienț a cuiva mai tâ nă r decâ t mine. Pe
Leila am avut-o la ı̂ndemâ nă ș i, acum, dacă stau bine ș i mă gâ ndesc, e
posibil ca, ı̂ntr-o zi, paș ii ei să se ı̂ncruciș eze cu ai nepoțelei mele,
Badra.
La drept vorbind, nici nu ı̂mi dă duse prin cap că voi face
cunoș tinț ă cu institutorul Ali după ı̂ntoarcerea de la Sabia. Nici că
aveam să ı̂nvă ț de la Leila ș i de la poetul ei despre capacitatea
cuvintelor de a confecț iona destine. Al meu mi-a scos ı̂n drum
institutorul, pentru a putea dispune ș i de pula, ș i de pana lui ı̂n acelaș i
timp, ceea ce e chiar o minune de noroc!
Ș i uite-aș a, m-am apucat să i le povestesc pe toate lui Ali, care ı̂și
petrecea nopț ile câ nd scriind, câ nd cordind. Uneori chiar ı̂mi citea cele
scrise pe câ nd stă team că lare pe el.
Tocmai ajunsesem la ultimul capitol câ nd am a lat că Leila o
ș tersese spre sud. Prea ı̂ndră gostită ș i cu-adevă rat liberă , de acum.
Pentru a doua oară viforul scandalului a su lat peste Zebib din
cauza fetei Omranilor. Nimeni nu a acuzat pentru asta că lă toria noastră ,
ci, mai degrabă , se zicea că o vrajă fusese aruncată de initiv asupra ei,
ducâ nd-o din nenorocire ı̂n nenorocire. Ce mă mai distram!... Bâ rfele
mai spuneau că se ı̂ndră gostise de o iinț ă de pe celă lalt tă râ m, care o
numea Selma. Un negustor pretindea că o ză rise ı̂ntr-un bordel din
Zuirat, un altul ı̂ntr-o pensiune a unui evreu din Ranger. Un cioban se
jurase pe toiagul lui Moise că fusese luată de apele ı̂nvolburate. Vă zuse
el cu ochii lui cum pă ș ea pe ape, ı̂n picioare, ı̂mbră cată ı̂n rochie de
mireasă !
Trebuie spus că , ı̂n ultima vreme, plouase ca niciodată , scoț ând din
matcă râ uri de obicei complet secate, decimâ nd recolte ș i turme
ı̂ntregi.
Sub privirile mele admirative, Ali a scris ș i ultima frază :
„Pă mâ nturile acestea nu o vor cere nicicâ nd ı̂napoi pe Leila, dar,
dacă va i regă sită , va i spâ nzurată .”
Mi-a zis:
— Concluzia te priveș te ș i pe tine, fofeaza mea clandestină . Cea
mai mică necuviinț ă ș i te-am ș i dat ı̂n gâ t!
Ș i s-a ș i aruncat pe bucile mele.
Ali a plecat ieri ı̂n capitală cu povestea mea la subsuoară . A promis
că se va ı̂ntoarce. Câ nd mă gâ ndesc că alț i oameni ı̂mi vor citi viaț a, pe
acolo, mă simt tare ı̂ncurcată ! De parcă ar urma să o mai tră iesc o dată ,
viaț a asta a mea, cu lectorii toț i de faț ă, uitâ ndu-se la ce fac eu, goală -
goluț ă ș i trecâ ndu-mă iori prin tot trupul. In aș teptare, pot să -i acord
pă să ricii mele o binemeritată vacanț ă.
După -amiază , mă duc pe la Omrani să ı̂i consolez. Asmahan tocmai
a fost repudiată din cauza „pă ț aniilor neplă cute" ale surorii sale. In rest,
mă distrez observâ ndu-i pe zebibienii care tropă ie ș i se agită ,
nemaiș tiind, ı̂n aceste vremuri de anunț ată vrajbă , ce trebuie să facă ș i
ce nu, dacă trebuie să se ocupe de onoarea nevestelor ori de sosirea
celor cu ochi albaș tri, care se spune că sunt deja la porț ile satului ș i care
riscă să le ră pească ceva chiar mai de preț decâ t pizda Leilei!
POSTFAȚĂ
Zobida, personajul matur al cuplului feminin din cel de-al doilea
roman al Nedjmei, este tot o berberă ca ș i un cunoscut romancier de
origine algeriană , Kateb Yacine, autor al unui roman cu acelaș i nume ca
al amintitului personaj. De acolo ori nu pseudonimul autoarei (care ı̂și
ț ine identitatea sub tă cere de teama unei fatwa declarate contra
persoanei sale, cum singură explica), este chiar mai puț in important
decâ t revolta conț inută ș i de scriitorul participant la miș carea
algeriană de eliberare, ș i de degustă toarea de plă ceri din acest roman,
nu degeaba subintitulat „poveste erotică ". Fiindcă erotismul este tot
atâ t ș i de iecare dată mai mult decâ t simpla mecanică sexuală , din
moment ce e de sorginte olimpiană ș i are, prin urmare, vocaț ie
transcendentală . Depă ș ind pariul celui dintâ i roman, apă rut ı̂n
româ neș te tot la Editura Trei, această a doua carte se vrea, ı̂ntr-un fel,
un roman total, un strigă t aplicat de revoltă ș i o experienț ă iniț iatică .
Intreg periplul ı̂ntre plecare din ș i revenirea ı̂n satul de baș tină al
virginei Leila este o tentativă , premeditată „pe picior", de educaț ie a
simț urilor, pe de o parte, dar ș i a libertă ț ii, pe de alta, sinonime iind
cele două . Ș i asta ı̂ntr-un perimetru că ruia adjectivul „conservator" i se
poate acorda doar din exces de diplomaț ie.
Cum toate acestea ț in, cred, de domeniul evidenței, poate că nu aș
i fost tentat să le mai spun o dată acum, la sfâ rș itul lecturii, dacă
nevoile actului de translare nu m-ar i purtat ı̂ntr-o acerbă internautică .
Rezultatul? Nu religia, etnia ori geogra ia fac diferenț a. De multe ori am
fost tentat să cred că Nedjma scrie despre o anume Româ nie, de pildă .
Cea ı̂n care se vâ nd himene la TV drept „bun de preț ", cea ı̂n care un
„Tradiț ional", pe un forum, cere evitarea orgasmului, ca iind un soi de
maximum al pă catului, iar teoria evoluț iei speciilor e scoasă din
manuale de doi ingineri, unul mai ministru decâ t altul, de teamă să n-
ajungem noi „barbari cu diplomă ".
In context (româ n, arab, francez etc.), romanul e un soi de
exorcism câ nd surâ ză tor, câ nd scrâ ș nit: „nu gă siseră altă modalitate de
a alunga ră ul decâ t povestindu-l. Cuvintele le erau leș ia, cu ele ș tergeau
ungherele mizerabile ale vieț ii lor, cutele cele mai ı̂ntunecate ale
su letelor." La capă tul lui, constatarea suprapunerii dintre puterea
cuvâ ntului, cu precă dere ı̂n sens poetic, ș i a sexului este marea
revelaț ie. Cuvintele nasc destine, le reı̂ncarcă energetic: „Câ nd le scrii,
lucrurile ı̂și tră iesc o a doua viaț ă." Nu inutil cartea e presă rată de
poveș ti: este cea mai bună opoziț ie ı̂n faț a morț ii, conform strategiei
din O mie și una de nopți!
In de initiv, Zobida e mai iute o epicureică decâ t un campion
absolut al eliberă rii. Important e, ı̂nsă , că i-a oferit Leilei o altă
perspectivă , ı̂n speranț a că aceasta va face acelaș i lucru cu generaț ia
nepoatei sale, Badra, ș i ı̂ncă mai departe, dincolo de dogme ș i de
opreliș ti de tot felul: „Asta ț i-e nervura, centrul de gravitaț ie, revanș a
contra morț ii, hohotul de râ s ı̂mpotriva zeilor ș i demonilor. Aici, sub
pielea ta, sunt adunate cerul ș i pă mâ ntul, astrele ș i cometele."
Altfel zis: Free your mind... Free your body... Is the same!
LEXICON
Adul = funcț ionar de rang inferior care pune la punct documentele
pentru că să toria religioasă
Aed = poet epic, câ ntă reț ce se acompania la liră ș i recitator ı̂n
Grecia antică
Al-karaz = vas poros, de pă mâ nt, ı̂n care apa se ră ceș te
evaporâ ndu-se prin pereț i
Argan (Argania spinosa) = copac ı̂ntâ lnit ı̂n special ı̂n Maroc, din
fructele că ruia se extrage un ulei cu proprietă ț i cosmetice hidratante ș i
nutritive, pentru tratarea pielii, pă rului ș i a unghiilor
Bendir = tamburină
Berberi = populaț ie hamito-semitică din nordul Africii
Cadiu = judecă tor musulman care exercita funcț ii religioase ș i
civile
Caid = guvernator al unei provincii sau al unui oraș din statele
musulmane, care putea să mai aibă ș i funcț iile de judecă tor ș i de ș ef al
poliț iei
Djellaba = haină lungă ș i largă , desfă cută pe pă rț i, cu glugă , purtată
ı̂n Africa de Nord
Djinn = spirit binefă că tor sau ră ufă că tor ı̂n mitologiile religiei
arabe
Derviș = că lugă r din secta su iș tilor, curent mistic musulman
apă rut ı̂n secolul al VIII-lea, anticlerical ș i ascetic
Emir = titlu oferit descendenț ilor lui Mahomed; principe domnitor
sau guvernator al unei ț ări
Fatiha, El-Fatiha, Al-Fatiha = prima sură a Coranului, fă ră de care
nu se poate ı̂ncepe nicio rugă ciune
Fatwa = edict fondat pe tradiț ia religioasă ș i pe Sharia, legea
islamică
Ghassoul (de la arabul Ghassala = a spă la; se citeș te rasul) = argilă
saponiferă care se gă seș te ı̂ntr-un singur ză că mâ nt, ı̂n Maroc; conț ine
magneziu, zinc, sodiu, fosfor, potasiu ș i provitamine; efect anti-iritant,
puri icator, astringent ș i absorbant; folosit ı̂n cosmetică pentru mă ș ti
faciale ș i capilare, ca ș ampon ș i cremă de corp
Hamam = baie turcească de tip saună
Haram (ı̂n text) = interzis, blestemat, nedrept; antonim al lui halal
Henna (Lawsonia inermis) = plantă din zona tropicală sau
subtropicală din tulpinile ș i frunzele că reia se produce un colorant
cosmetic galben sau roș u
Hurie = fecioare veș nic tinere ș i frumoase, promise credincioș ilor
ı̂n paradisul musulman
Imam = preot musulman
Iminei (de la turcescul Yemeni = din Yemen) = panto i de marochin
cu vâ rful ascuț it
Inshallah = cu voia lui Allah
Jahiliyya = perioada de dinaintea revelă rii Coranului, Profetului
Mahomed; prin extensie, ț ările ı̂n care nu sunt urmate ı̂nvă ț ăturile
Coranului
Kabyl = locuitor din Kabylia (aparț inâ nd ariei berbere), regiune
muntoasă a Algeriei
Kaf iyeh = eș arfa, ș al arab
Maktub = „Aș a e scris“, termen utilizat, la origine, de că tre
alchimiș tii arabi
Muezin = preot musulman care anunț ă din minaret ora rugă ciunii
Qamis = haină lungă , pâ nă sub genunchi, cu mâ neci, cu guler tip
tunică
Selham = mantie, capă
Sură, Surat = capitol al Coranului
Șeic = că petenie de trib ori stat; lider al unei comunită ț i religioase
musulmane
Tqaf, Tas ih = ritual magico-religios din zona nord-africană ,
destinat să focă impenetrabil vaginul, pentru a prezerva virginitatea
pâ nă la că să torie, provocâ nd ı̂nsă vaginism ș i repercusiuni de natură
psihologică pe termen lung
Ued = curs de apă din zonele aride ale Africii de Nord ș i Arabiei,
secat cea mai mare parte a anului
Ulema = cleric, teolog musulman cu atribuț ii de legiuitor
Valiu = guvernator al unui vilaiet, unitate administrativă ı̂n ț ările
musulmane
Zauia = mă nă stire musulmană
Se ș tie că Nedjma (numele este un pseudonim) este o femeie
arabă , care nu a apă rut ı̂n media decâ t extrem de rar ș i atunci cu voalul
pe faț ă. Primul ei roman, Fructul interzis, relatează o poveste
autobiogra ică . In vâ rstă de 40 de ani, Nedjma a fost obligată să se
că să torească la 17 ani, evident cu un bă rbat necunoscut ei. In ciuda
tradiț iei, ea a ales să fugă din că snicie, a tră it o viaț ă liberă ș i a povestit
totul ı̂ntr-un roman tandru ș i erotic ı̂n acelaș i timp. A dorit să -ș i ț ină
sub pecetea secretului adevă rata identitate, de teama unor represiuni
islamiste.
O că lă torie iniț iatică ı̂n ț ara simț urilor, dorințelor ș i a tabuurilor
spulberate. O poveste orientală care depă ș eș te limitele ș i interdicț iile.
Frumoasa Leila este că să torită din voia pă rinț ilor cu un bă rbat
neı̂ndemâ natic, care nu reuș eș te să facă faț ă primei nopț i ș i să o
dezvirgineze pe tâ nă ra lui soț ie. Se stâ rneș te o dramă de proporț ii,
Leila este acuzată că nu ar i virgină ș i este alungată . Apare Zobida care
susț ine că de fapt, Leila este legată (exista obiceiul ca himenul fetițelor
să ie legat prin vrajă , astfel ı̂ncâ t ele să nu-ș i piardă virginitatea ı̂nainte
de că să torie). Ii propune Leilei să meargă ı̂mpreună să o gă sească pe
femeia care a legat-o ı̂n copilă rie ș i să -i ceară dezlegarea vră jii.
Că lă toria pe care Zobida o propune Leilei are drept scop emanciparea
fetei, care nu este ı̂ncă pregă tită să accepte faptul că ı̂n spatele
prejudecă ț ilor ei stă de fapt o educaț ie represivă , menită să ț ină o
femeie ı̂nchisă ı̂ntr-un jug al familiei. Romanul se ı̂ncheie cu o poveste
de dragoste din care cu greu reuș eș ti să te smulgi.
Celebritatea Nedjmei a ı̂nceput ı̂n 2005, câ nd a publicat primul
roman ı̂n Franț a: L'amande, apă rut ı̂n limba româ nă cu titlul Fructul
interzis. Cartea a fost tradusă ı̂n aproape toate limbile, bucurâ ndu-se de
un succes enorm. Identitatea autoarei este misterioasă .

Nedjma-Prin Tara Simturilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nedjma-Prin Tara Simturilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

«In viaț ă, unora le este dat să ı̂nvețe bunele maniere, altora să ı̂și

— Pe mormintele s inț ilor, chiar e haram! a ı̂ntrerupt-o Leila, ı̂ncă

S-ar putea să vă placă și