28.
0232
Anul I. Nr. 6.
TflRil DE MINE
' GAZETĂ
Redacţia şi Administraţia: Cluj, Str. Bis. ort. rom. 5 . - Abonament anual Lei 100.
Tineret reacţionar.
In reacţiune trăesc in neruşinat
concubinaj: făţărnicia cu laşitatea,
ghiftuirea cu orgia, zâmbetul ipo­
crit cu lovitura pe la spate, tâmpii
cu parveniţii, prostia cu grando­
mania; în hipodromul politicei re­
acţionare au acces la potou „aleşii"
unui clan, adulatorii „consacraţi­
lor", tăinuitorii şi sforarii cluburi­
lor, oamenii de casă ai celor sus
puşi.
Reaeţiunea să nu o căutaţi în
Kabul-u! Afganistanului, pe malul
Tîbrului, la Angora ori Adisabeba,
-'.-i ;'!!!*• !>«>«>f< 5' 'i. a m ă r â t e i noastre
, > ,> ,
Românii, in trufia neghioabă a eu-
tărui ministru, in maniera învălui­
tă în ipocrizie a cutărui şef de; par­
tid chiar „democrat", în sfidarea
cutărui june năuc. în deşertul de
gândire al cutărui om „de princi­
pii", în zăpuşalu eare-ţi tae răsu­
flarea, în cercul semidocţilor clici­
lor de tot felul,'în îndărătnicia fo­
silelor vieţii publice, în agăţarea
disperată de prejudecăţile simpli­
ste ale trecutului, în tradiţia tutu­
ror fărădelegilor ş i meschinăriilor,
în inerţia partidelor politice, în ori­
zontul trântit pe nasul unei socie­
tăţi care refuză să vadă şi să în­
ţeleagă ritmul s i cuprinsul ideilor
J i o u i şi mari ale ceasului de faţă.
Tineretul nostru e antisemit, cu
anumite gărzi, slugă la politiciani,
anarhic, cu toată lumea; a început
să se ivească şi pâlcurile de juni
profesionişti politici, cari n'au nici
o meserie şi nici gând să se apuce
de vre-una, cari trag cu urechea
prin cluburi, aşteaptă miluire, sunt
oamenii cutărui sus pus al zilei.
Să recunoaştem, că democraţia e
încă un ideal neîmplinit pentru bia­
ta Românie: şi totuşi numai în ade­
vărata democraţie se gândeşte
drept, se munceşte cinstit, se trăe-
şte viaţă demnă, viaţă liberă; de­
mocraţia, în ordine politică, e ceea-
ce e creştinismul în ordine religioa­
să, minus ritualul.
Politica bună se face cu princi­
2 LEI
BILUNARA DE POLITICA
pii, dar să luăm seama, că princi­
piile se aplică de oameni; tineretul
să-şi însuşească ideile mari de pro­
gres uman; în acţiunea lui colecti­
vă să nu renunţe la o iotă din gân­
dul drept. Să jertfească pe oameni
şi pe ei înşişi pentru o ideie, iar nu
deandoasele; integritatea caracte­
rului şi truda pentru mai bine sunt
podoabele de căpetenie ale omului
tânăr. Ţara de mâine.
Jos tabu.
Ilie Cristea.
Popoarele indigene din Australia şi
Poiisezia a u o m::!^-?- de obiecte .sfinte
şi persoane religioase, cari nu pot fi
atinse. Pentru a exprima ideia de intan-
gibilitate, aceşti primitivi au inventat un
scurt dar foarte sugestiv: tabu. Inutil să
spunem că cine nu respectă teribila in­
terdicţie cuprinsă în această vorbă, se
face vinovat de cea mai grozavă crimă.
Societatea îi aplică pedeapsa cea mai
severă, adică moartea.
Cu cât un popor e mai incult, cu atât
are mai multe instituţii şi persoane pro­
tejate de tabu. Cugetarea omeneasca
progresează nu numai î n adâncime, ci
şi în întindere. Pe măsură ce ea se în­
tăreşte şi se înarmează, îşi încorporează
tot mai multe regiuni confiscate de tabu.
Acesta, în cele din urmă, se găseşte ex­
propriat în întregime.
Noi românii, cari în toate statisticile
formăm coada Europei, era natural să
avem o serie întreagă de instituţii, sus­
trase oricărei critici sau cercetări. Era
natural ca sfera de gândire a cetăţeanu­
lui român să fie limitată, nu atât prin
constituţie sau legile organice, cât prin
tradiţii şi convenţiile sociale, acestea din
urmă fiind mult mai tiranice decât cele
dintâi. Căci omul, care calcă o lege
scrisă, e lovit de braţul justiţiei; cel care
nesocoteşte tradiţia sau convenţiile, tre-
bue să îndure însă boicotul întregii so­
cietăţi. Şi adevăratul erou este acesta,
fiindcă fapta lui reprezintă o creştere de
nivel şi fiindcă voinţa lui a înfrânt inerţia.
Constituţia noastră, care declară, că
toate puterile în Stat emană dela naţiune,
(Continuarea p e pag. 2-a)
17 Mai 1931.
Şl DOCTRINĂ
O lege fără temeiu de
dreptate.
Gh. D r a g o ş .
Legea electorală, în vigoare azi la
noi, este nedreaptă şi antidemocratică.
Este nedreaptă fiindcă nu permite tu­
turor elementelor de valoare să poată
reprezenta ţara în Parlament; este an­
tidemocratică, fiindcă nu înlesneşte aşa
cum ar trebui „reprezentarea minori­
tăţii" în Parlament, datorită primei ce
se acordă partidului ce a obţinut 4 0 %
din voturi şi datorită dispoziţiei de a
acorda mandate numai grupărilor, cari
au obţinut în alegeri cel puţin 2 % din
Punem cazul, că într'un anumit judeţ
se află un grup de persoane, cari şi-au
consacrat tot rostul vieţii pentru înfăp­
tuiri folositoare binelui obştesc. Tot
judeţul îi cunoaşte, are încredere în ei
şi se bucură de simpatia unanimă.
Logic ar fi ca tot aceste persoane să
reprezinte în Parlament interesele jude­
ţului. Legea electorală însă nu le dă
posibilitate.
Chiar dacă ar candida şi ar obţine
majoritatea voturilor în judeţ, nereuşita
lor e sigură, căci voturile câştigate nu
vor reprezenta niciodată 2 % din totalul
celor exprimate pe ţară.
Dacă se întâmplă, ca acele per­
soane, deşi încadrate într'un partid
politic, să nu stea tocmai bine cu con­
ducerea organizaţiei judeţene a partidului,
sau cu „Centrul", prin diferite manopere,
foarte uzitate azi, ar fi înlăturaţi şi de pe
lista oficială a partidului. Concluzia se
desprinde dela sine: elementele de va­
loare şi folositoare societăţii sunt în­
lănţuite în cadrele strimte ale judeţu­
lui, fără putere de acţiune şi realizări
în stil mai mare; forţele li se irosesc cu
timpul, iar descurajarea le pătrunde în
suflete.
In schimb, elemente, de multe ori cer­
tate cu morala, cu bunul simţ şi aproape
totdeauna de o inactivitate revoltătoare,
sunt unse cu mirul deputăţiei. Repre­
zentarea naţională devine în acest fel o
minciună, iar parlamentul un birou de
(Continuare pe pag, 2-a)
 O lege fără temeiu de dreptate.
(Urmare de p e pag. 1-a)
înregistrare a legilor şi o plictisitoare
sală de căscaturi şi moţăiala.
Dacă dorim ca naţiunea să poată fi
cu adevărat reprezentată în Parlament,
dacă vrem ca viaţa parlamentară să fie
rodnică, vioaie şi viabilă, datoria tuturor
cetăţenilor este de a impune solicitan­
ţilor de voturi, condiţia de a modifica
legea electorală, atât de draconic con­
cepută. Să se voteze o nouă lege, care
să deschidă larg calea spre parlament
tuturor oamenilor de ispravă.
Cu o altă lege, alcătuită după prin­
cipii democratice şi de dreptate, pro­
paganda electorală feroce şi frământă­
rile barbare din jurul alegerilor, ar de­
veni inutile, căci vorbele nu vor mai
însemna nimic şi nu vor mai convinge,
ci vor convinge numai faptele celor de
ispravă. Gheorghe Dragoş.
Bolşevizarea Germaniei.
Criza tot m a i m a r e d i n G e r m a n i a o în­
d r e a p t ă cu p a ş i r e p e z i s p r e b o l ş e v i z a r e . A c ­
t u a l a s t a r e a p r o d u c ţ i e i , a s p i r i t e l o r , şi a i n ­
stituţiilor iau forme tot m a i a l a r m a n t e .
O r i e n t a r e a greşită a politicii în interior şi
l i p s a d e s i n c e r i t a t e î n e t x e r i o r a u c r e i a t cele
m a i bune elemente necesare acţiunii comu­
niste.
Supraindustrializarea ţării, perfecţionarea
m a ş i n i l o r , a u neglijat - creiarea u n e i a d e v ă ­
r a t e a v u ţ i i n a ţ i o n a l e şi m ă r i r e a c o n t i n g e n t u l u i
d e ş o m e r i l a cifra p e s t e ciaiei m i l i o a n e . I m p o z i ­
tele asupra industriei au ridicat nivelul pre­
ţ u l u i p r o d u s e l o r a t u n c i c â n d se a ş t e p t a u să-1
poată scădea. O politică bancară ruinătoare
(amintiţi-vă crach-urile băncilor Oustric, Bi-
n a r d , Lafout, Devilder, etc. d i n F r a n ţ a cre-
i a t e şi o r g a n i z a t e d u p ă m o d e l u l g e r m a n ) , c a r e
avea în vedere n u m a i interesele producăto­
rilor şi n u a c e l e a ale d e p o n e n ţ i l o r a u d i s t r u s
toată. î n c r e d e r e a f a ţ ă de s t r ă i n ă t a t e . .
V e c h e a î n c r e d e r e a s t r ă i n ă t ă ţ i i f a ţ ă de Ger­
m a n i a , s t a b i l i t ă de p o l i t i c a u r m a t ă de s u c c e ­
se a l u i B i s m a r c k , ş i - a p i e r d u t d i n v a l o a r e a
ei î n u r m ă u n e i s e r i i î n t r e g i d e i m p r u d e n ţ e
î n p o l i t i c a i n t e r n ă şi e x t e r n ă .
Vasta diplomaţie secretă, pregătitoare
e v e n i m e n t e l o r d i n 1914 î n loc s ă fie - ş t e a r s ă
d i n m e t o d e l e de l u c r u .ale ţ ă r i l o r p r i n c r e i a ­
rea Ligii N a ţ i u n i l o r , u n d e între s t a t e totul
" t r e b u e s ă s e f a c ă pe faţă, n ' a d i s p ă r u t şi d u p ă
bomba, a l e g e r i l o r d i n S e p t e m v r i e t r e c u t , i a t ă
explozia, celei de a n u l a c e s t a a A n s c h u s s -
ului economic.
O nouă Miltel-Europa zărită prin această
p o r t i ţ ă ' d e s c h i s ă de a c ţ i u n e a s e c r e t ă a g u v e r ­
n e l o r g e r m a n e şi a u s t r i a c e .
Iată sforţările politicii lui B r i a n d de a
realiza apropierea franco-germană, nimicite,
de conducătorii actuali ai Germaniei, cari
c a u t ă s i s t e m e l e d e - a eşi d i n c r i z a î n c a r e
se z b a t .
„ î n c r e d e r e a şi n u m a i î n c r e d e r e a p o a t e s ă
fie s o l u ţ i a " s t r i g a î n F r a n ţ a B o k a n o w s k i p a r ­
t i d e l o r c a r i se f r ă m â n t a u s ă s a l v e z e î n 1926
francul.
î n c r e d e r e a o b ţ i n u t ă , f r a n c u l a fost r e s t a ­
b i l i t . G e r m a n i a c ă u t â n d a c e e a ş s a l v a r e se î n ­
d r e a p t ă t o t u ş i spre Soviete. Concepţiile noui
d e v i a ţ ă şi o r g a n i z a r e s o c i a l ă p ă t r u n d t o t m a i
a d â n c î n m a s s e l e m i l i o a n e l o r f ă r ă de l u c r u .
U n c o n t i n g e n t c o n s i d e r a b i l jde i n t e l e c t u a l i
e s i ţ i î n fiecare a n ( c a m 60.000) c u d i p l o m e
d i n şcolile s u p e r i o a r e a l e G e r m a n i e i b a t l a
porţile, b u r g b e z i m e i şi a c e s t e p o r ţ i n u s e
m a i deschid.
E v i d e n t cei m a i î n f l ă c ă r a ţ i a p o s t o l i ai r ă z -
(Continuarea pe pag. 3-a)
Jos tabu.
(Urmare de pe pag. 1-a)
nu pronunţă de fapt nici un tabu. Po­
porul ar avea dreptul să examineze viaţa
tuturor instituţiilor, să le suprime pe cele
inutile, să le îndrepte pe cele cari nu func­
ţionează normal şi să le întărească pe
cele slabe. Poporul suveran, izvorul tu­
turor puterilor, n'ar trebui să tolereze ca
atâtea lucruri să se facă şi desfacă peste
capul său, el fiind doar prima şi ultima
instanţă care decide.
Vom cita însă câteva exemple, din
cari se va vedea că, în lipsa unui spirit
civic, voinţa naţională nu hotărăşte, ci
se supune. Aşa, de pildă, în 1926, sfe­
rele conducătoare au găsit de cuviinţă
să schimbe ordinea succesiunii la tron.
Nici până astăzi nu ştim de ce Prinţul
moştenitor a plecat sau a trebuit să plece
în exil. Această chestiune, desigur foarte
importantă, a fost declarată „închisă",
deci lovită de tabu.
Din bugetul Statului, o treime se
cheltuieşte cu armata. Dar, se întreabă
vre-un ziar, ce se întâmplă înlăuntrul
zidurilor cazărmilor ? Nu, fiindcă şi
armata, prin acordul tacit al tuturor
partidelor e tabu. Poporul plăteşte, dar
renunţă la dreptul de control.
Până şi politica externă e acoperită
de tabu. Când, pria indiscreţia presei
streine, se publică în rezumat sau în
fac-simile vre-un document aparţinând
diplomaţiei noastre, cetăţeanul român
e cel mai surprins de conţinutul ace­
stuia. In general, se ştie, că dacă
vreai să fii precis informat asupra stă­
rilor şi evenimentelor dela noi, trebue
să citeşti presa streină.
Şi fiindcă am atins chestiunea pre­
sei, e bine să se ştie de ce ziarele
noastre au un nivel atât de scoborât.
Dacă veţi face o listă a tuturor ches­
tiunilor şi instituţiilor intangibile, vă
veţi speria de numărul lor. Veţi înţe­
a s'au apropiat sau de teatrul istoric, unde e
lege atunci, că sub regimul lui tabu,
o presă de idei nu poate înflori. Zona
subiectelor îngăduite e aşa de strâmtă,
încât spiritul se simte paralizat în miş­
cări, siluit şi încarcerat. Dar, coloa­
nele ziarelor trebuie să se umplă cu
ceva. Se vor umple de sigur cu ches­
tiuni personale, înjurături şi calomnii,
insinuări şi intrigi, cu tot potopul de
meschinărie ce se cunoaşte.
Zăpăcită şi aiurită — căci în fiece
zi e surprinsă de evenimente — naţia
românească se află pe marginea pră-
pastiei: Nu-i o figură de stil, e reali­
tatea cea mai crâncenă.
Scăparea nu poate veni decât dacă
poporul respinge minoratul, intrând în
toate drepturile sale de major. Să
discute orice chestiune şi să se pro­
nunţe ; să examineze orice instituţie şi
să decidă. Tot ce-i inutil sau păgu­
bitor, să fie suprimat. Să i-se restituie
suveranitatea confiscată.
Jos tabu ! Ilie Cristea
Teatrul ţărănesc.
F ă r ă îndoială că în literatura dramatică nu
am r e p u r t a t succese p r e a mari. O literatură
dramatică, al cărei punct de plecare e s t e
Caragiale, trebuie să u r c e mereu, pe culmi.
Din păcate, obârşia fusese mult p r e a înaltă
p e n r u puterile slabe ale continuatorilor.
Să lipsească o a r e scriitorilor noştri instinc­
tul t e a t r u l u i ? S'a spus a d e s e a lucrul acesta.
Socotim că alta e explicaţia fenomenului:
scriitorii de teatru nu s'au c o b o r â t adânc,
aşa precum s'ar fi cuvenit, în tainiţele sufle­
tului românesc, ca s ă găsească — acolo —
elementele n e c e s a r e oricărei realizări.
Societatea românească, cu întocmirile ei,
a r e trăsături caracteristice, a r e o viată p r o ­
p r i e , un ritm specific. Caragiale a rămas cel
mai mare tocmai pentrucă a isbutit s ă pă­
trundă această viaţă, să-i prindă a c e s t ritm
— fie şi numai în parte. Burghezia care se
înfiripa între anii 1880, t r ă e ş t e în Scrisoarea
pierdută, în Noaptea furtunoasă, în Conul
Leonida. Celelalte straturi sociale n'au avut
norocul să-şi afle dramaturgul lor, a ş a cum
noua burghezie şi-1 găsise în Caragiale. El
însuşi, când a voit s ă dea o dramă ţără­
n e a s c ă isbuti numai pe jumătate, pentrucă
Năpasta nu învederează o prea deplină cu­
n o a ş t e r e a sufletului rural.
Insă, în afară de el, nimeni n'a mai adus
p e ţăran pe scenă. Acea lume interesantă,
p e care o găsim în cătunele îndepărtate, a
apărut în poezia lui Sadoveanu. Era totuşi,
singura categorie socială în care se răsfrâng
— nealterate — elementele de viaţă specific
românească.
Nu d o a r că, în celelalte pături ale socie­
tăţii, a c e s t e elemente nu trăesc. Socot că în
lumea înaltă, sunt atâtea tipuri de cari nu se
p o t întâlni, bunăoară, în societatea pariziană,
oricât s e strădueşte „lumea bună" dela noi
să copieze societatea pariziană. D e - a s e m e -
n e a şi mica burghezie românească începe
a-şi întrema un suflet propriu. Numai că —
şi în „lumea bună" şi în mica burghezie —
elementul caracteristic românesc este ascuns
de forme aparent occidentale. Pentru a-1
descoperi, e nevoe de o mare putere de p ă ­
trundere, e n e v o e de un ochiu a t e n t şi isco­
ditor, de o minte şi un suflet pornit de lângă
pământ, iubitor şi înţelegător al vieţii satelor.
Specificul românesc, nrai reliefat, s e înve­
derează cu mai multă uşurinţă în lumea ţ ă ­
rănească. Un observator, chiar mai puţin e x ­
perimentat, îl vede cu uşurinţă. — In locul
unei îndrumări într'acolo, dramaturgii noştrii
loc liber pentru convenţionalismul caracteris­
tic producţiilor factice, sau de teatrul de s a ­
lon, care oferă mai multe posibilităţi d e imi­
taţie uşoară a modelelor streine.
Totuşi, singurul teatru românesc, care v a
putea trece graniţa va fi tot teatrul ţ ă r ă n e s c .
P e n t r u c ă va fi singurul care va aduce un
element nou, interesant pentr spectatorul
strein.
Când şi de cine va fi însă scris ?
Victor Jlnga.
Ziarul „Patria" publică în numărul
de Vineri 1. c. o scrisoare a D-lui Ale­
xandru Vaida-Voevod către Dl Iuliu Maniu.
Prin conţinutul ei senzaţional care se re­
zumă în lozinca: retragerea partidului
naţional-ţărănesc din alegeri ca un pro­
test contra măsurilor arbitrare ale guver­
nului, scrisoarea va însemna poate o
piatră albă de hotar pantru istoria parti­
delor noastre politice.

Les affaires . . .
Nu m i - a m putut explica multă, v r e m e dra-
. gostea oamenilor noştri politici p e n t r u F r a n ­
ţa, î n v ă ţ â n d î n l i c e u f a b u l e d i n L a F o n t a i n e ,
. a n a l i z â n d pe R a c i n e s a u p e Molière şi h r ă -
n i n d u - m i sufletul î n a r i p a t de adolescent cu
. atante din L a m a r t i n , Hugo, Musset e t c , cre­
d e a m c ă c e e a c e n e face s ă g r a v i t ă m s p r e
F r a n t a , în afară d e afinităţile de rasă, este
acel „ a d m i r a b i l spirit francez care c o n s t i t u e
vârful de p i r a m i d ă al inteligenţii şi sensibili­
tăţii u m a n e " , acel impetuos torent de idei
. g e n e r o a s e ale v i e ţ i i s o c i a l e c a r i s ' a u c r i s t a ­
lizat în sângele scurs pe ghilotină p e n t r u a
r e p u n e pe o m u l - i n d i v i d î n d r e p t u r i l e liti n a ­
t u r a l e şi p e n t r u a d e m o n s t r a , o d a t ă m a i
..mult, c ă c i v i l i z a ţ i a e c l ă d i t ă p e c a d a v r e .
D e l a 1927, c â n d l a a s v â r l i r e a „ c ă r ă m i z i i "
. a a v u t u n r o l h o t ă r â t o r şi r e p r e z e n t a n t u l
F r a n ţ e i la Bucureşti, c a r e l u c r â n d în limi­
tele manda.tului său, n u vedea cu ochi b u n i
. orientarea economică a mareşalului Averescu
s p r e I t a l i a , ş i d e c â n d a m v ă z u t că î n b u d ­
g e t u l Republicei' c o n t ă m aevea unei colonii,
n e - a m deprins cu ideea că p r e t i n s a pretenie
n u e î n fond d e c â t o v a s a l i t a t e l a c a r e a m
• c o n s i m ţ i t t a c i t , cu d o c i l i t a t e d e p a t r u p e d u r e -
• c h i a t . . . Şi n i c i n u se p u t e a altfel. I n p o l i t i c a
ele a l i a n ţ e a d l u i B r i a n d a m fost s o c o t i ţ i p i o ­
n u l necesar p e n t r u stăvilirea f l a m m e i roşii
la malurile Nistrului. Pentru aceasta n i s'au
p r o m i s m u l t e şi n i s ' a u d a t p u ţ i n e . I n s c h i m b ţ D u n ă r e şi C o n s t a n ţ a . I n s c h i m b F r a n ţ a , c a r e
o r g o l i u l n a ţ i o n a l , a c e s t c a p r i c i u al. m a s s e l o r , zilnic ne a m i n t e ş t e că Sovietele s u n t o pri­
a fost z g â n d ă r i t s u f i c i e n t . N i s ' a a m i n t i t m e ­
r e u şi i n s i s t e n t d e o r i g i n a n o a s t r ă , d e s p e -
i r a n t a c e - o p u n e E u r o p a c i v i l i z a t ă î n n o i (rec-
te E u r o p a c a p i t a l i s t ă ) d e m e n i r e a n o a s t r ă î n
v i i t o r u l a p r o p i a t i a r p e p i e p t n i s'a a ş e z a t
frumuşel o decoraţie nouă, nouţă: Santinela
latinităţii în Occidentul Europei. Frumos,
n u ? D a r , î n d e f i n i t i v .cam c e . p ă z i m n o i ? C ă
î n v r e m e ce a v a n g a r d a se s b a t è î n t r ' o s i t u a -
ţ i e e c o n o m i c ă din ce în ce m a i s i n i s t r ă , p a r ­
t e a s e d e n t a r ă se o s p ă t e a z ă în p l i n ş i - ş i d u c e
v i a ţ a în veselie. Apelurile n o a s t r e se t r a n s ­
formă în î m p r u m u t u r i oneroase iar protestele
sunt diplomatic rezolvate... I a t ă de pildă
criza în care n e sbatem. Stocuri importante
de g r â u z a c î n s i l o z u r i i a r p e t r o l u l c l o c e ş t e
n e v â n d u t î n c i s t e r n e şi î n m ă r u n t a i e l e p ă ­
mântului. Cauza: supraproducţia, desechilib-
Războiul de mâine.
S'a făcut mare zarvă în jurul dezarmărilor II armatele aliaţilor poloni şi români, n'ar putea
şi totuşi statele lumii se înarmează într'a- j! lua lupta cu nici o ş a n s ă de-succes. Reţelele
scuns, în loc să d e z a r m e z e . Cu t o a t e că
lumea s'a nizuit să schimbe adevărul, cuprins
în adagiul „Si vis pacem para bellum", t r a n s -
formându-1 în „Si vis pace para pacem", în­
c e r c a r e a n'a reuşit şi crudul adevăr al înţe­
leptului p r o v e r b latin fiinţează şi azi. R ă z ­
boiul de mâine, războiul viitorului va fi mai
d e z a s t r u o s şi va lua proporţii mai sdrobi-
toare pentru societatea u m a n ă . Cataclizmul
războiului mondial începe să se ş t e a r g ă din
memoria n o a s t r ă a tuturor şi 'n egoismul
şovin al naţionalismului, visăm revanşe şi
modificări radicale de structură a întregii
societăţi.
Naţionalismul german visează o revanşă,
în timp ce bolşevismul sovietic preconizează
sistemul ideal al unei noui orânduiri sociale,
care după afirmaţia lor, va ferici întreaga
lume, ce s e s b a t e astăzi într'un haos de s i s ­
teme neputincioase de a rezolvi condiţiile de
existenţă ale societăţii.
Pentru îndeplinirea ambelor scopuri naţio­
nalismul german şi bolşevismul rusesc au
încheiat alianţă, formând un front unic. Fără
îndoială, că această colaborare a hitleriştilor
-cu bolşevicii produce o mare enervare în
Europa răsăriteană.
Rusia în timp de trei luni p o a t e pune pe
picior de războiu 17,000.000 de oameni, sau
o armată a t â t de colosală, împotriva căreia I|
Novgorod; la Penza o fabrică de biciclete,
în fabrică de mitraliere şi arme.
Au fost apoi reorganizate vechile fabrici
rul economic mondial, concurenţa Americei de armament şi arsenale ţariste din Leningrad,
şi î n s p e c i a l a R u s i e i . C a s ă p u t e m l u p t a Tuia e t c , şi toate celelalte fabrici din oraşele
c o n t r a d u m p i n g u l u i de c e r e a l e a m c e r u t i n ­ din apropierea Uralilor, unde s e află mari
sistent aplicarea tarifelor preferenţiale. In cantităţi de materii prime, n e c e s a r e fabricaţiei.
acest sens a m început serioase tratative cu
„Sub conducerea uzinelor Krupp au luat
G e r m a n i a , al doilea m a r e importator de grâu
fiinţă în MAIKOP şi GROZNY două mari
d u p ă Anglia,
fabrici de arme şi muniţiuni, cari după apre­
Delegaţii Reichului . a u plecat dela Berlin cierile unor specialişti, americani, au o capa­
c u d e p l i n e p u t e r i şi e r a u . d i s p u ş i s ă t r a t e z e , citate de producţie, ce ar întrece capacitatea
s ă închee şi să s e m n e z e . A v e a u nevoie de oricărei mari fabrici de armamente din oricare
u n a s e m e n e a a r a n j a m e n t p e n t r u a găsi, Ia 1
stat continental.' Sunt d e a s e m e n e a multe alte
Geneva, o justificare a Anschluss-ului. Şi fabrici, cari s e p o t alcătui, fără mari dificul­
c â n d n i c i n u n e - a m fi a ş t e p t a t R o m â n i a , tăţi, în slujba acestui scop.
p r i n m i n i s t r u l de e x t e r n e , o p r e ş t e d e l e g a ţ i a
g e r m a n ă la C e r n ă u ţ i şi-i interzice d e - a v e n i
Armata sovietică e organizată şi ea de c ă t r e
în Capitală. P e n t r u justificarea acestui proce­
mâini germane, iar planul marelui războiu a
d e u m e d i e v a l dl G h i k a î n d r u g ă . D l B r i a n d
fost întocmit în colaborare cu naţionaliştii
germani
î n s ă precizează: „ A m dat ordin la Bucureşti
s ă n u s e î n c h e i e n i c i u n fel d e t r a t a t c u Când Rusia va ataca Polonia, atunci arma­
tele naţionaliste germane v o r rupe Coridorul
G e r m a n i a " . I n t r ' a d e v ă r o r d i n u l a fost d a t ş i
e x e c u t a t cu p u n c t u a l i t a t e d e s l u g ă . S e z i c e Danzigului unindu-se în vederea unor o p e ­
raţiuni comune, iar hora universală a războiului
însă, ca o mângâiere că d u p ă sesiunea dela
Geneva, F r a n ţ a va p ă ş i energic la r e a l i z a r e a va r e î n c e p e . . .
tarifelor preferenţiale ca o contra-ofensivă a T o a t e aceste date sunt înregistrate cu mari
uniunei vamale austro-germane. îngrijorări de c ă t r e statele Apusului european,
cari mai contimă să predice şi azi marea în­
C a o a n t i c i p a r e P a r i s u l a d a t u n n o u or­ frăţire a popoarelor şi d e z a r m a r e a universală.
din. D e a s t ă d a t ă la P r a g a . Şi ca p r i n farmec
guvernul cehoslovac e dispus să ne cumpere P e t r e Petrlnca,
surplusul de grâu din a n u l trecut, adică
grâul care zace mucegăit în silozurile dela
Bolşevizarea Germaniei.
m e j d i e , a s e m n a t zilele t r e c u t e o c o n v e n ţ i e (Urmare de p e p a g . 2-a)
v a m a l ă p r i n c a r e se d e c l a r ă g a t a s ă c u m ­
b o i u l u i s a u r e v o l u ţ i e i s o c i a l e de a i c i se r e ­
p e r e t o t p e t r o l u l , n e c e s a r flotei ei, d i n R u s i a ,
crutează pentrucă m a s s a acestora n u este c a
f i i n d oferit, d a t o r i t ă r e g i m u l u i muncii de
a celor m a n u a l i , r e s e m n a t ă şi m a i m u l t s a u
a c o l o , pe u n p r e ţ d e r i z o r i u .
m a i p u ţ i n a s i g u r a t ă de e n o r m e l e „ b u g e t e a l e
I a t ă cine e marele n o s t r u aliat, sora noa­ şomerilor", m a i grele decât sarcinile p l a n u l u i
s t r ă m a i m a r e , F r a n ţ a . I p o c r i z i a ei se m ă ­ Young. Greşala este în politica de m â n ă tare,
s o a r ă d u p ă f a p t e . Ş i f a p t e l e F r a n ţ e i se p i e r d , " î n s i s t e m e a r t i f i c i a l e . Z i u a d e m â i n e n u e s t e
a c t u a l m e n t e într'o pusderie de târgueli m ă ­ sigură în n i c i o direcţie a t u n c i c â n d n u se
runte din cari aceasta b a c a n t ă politică câşti­ p ă s t r e a z ă tradiţia u n e i politici în care încre­
g ă c â t şi u n d e p o a t e . Ge-i p a s ă că a l i a ţ i i ei d e r e a t r e b u e s ă a i b ă cel m a i m a r e rol.
p a u p e r i z e a z ă şi se d a u cu c a p u l d e p r i s p ă . G e r m a n i a trimite în fiecare a n mii de s u b ­
L e s a f f a i r e s s o n t les affaires. Şi p e n t r u c ă o f i ţ e r i î n R u s i a , u n d e fac s t a g i u , r e î n t o r c â n -
p r o b l e m a e a s t f e l p u s ă d l G h i k a să i a s e a ­ du-se bolşevizaţi în r â n d u r i l e a r m a t e i regu­
m a . P o l i t i c a n o a s t r ă e c o n o m i c ă , în c e p r i ­ late a germanilor, u n d e grăbesc paşii spre
v e ş t e r a p o r t u r i l e cu l u m e a e x t e r n ă , t r e b u i e f r o n t u l u n i c al r e v o l u ţ i e i m o n d i a l e . R ă z b o i u l
revizuită. a r m a t c o m u n i s t , se p o a t e s p u n e de p e a c u m ,
Corneliu Albu. n i c i n u v a fi d e c l a r a t s t a t e l o r capitaliste
p â n ă ce a c e s t front n u e f o r m a t î m p r e u n ă
cu a c e l d i n E x t r e m u l O r i e n t . H a o s u l ce c u ­
prinde acum toată Germania e întins până
în i n i m a administraţiei, a instituţiilor, cari
nu m a i au nici pe deparie faimoasa rigidi­
t a t e şi d i s c i p l i n ă f ă u r i t ă de B i s m a r e k , a c o p e ­
rind diversele scandaluri ale funcţionarilor
de căi ferate ce duc s p r e graniţele poloneze cari simt piftbuşirea i m i n e n t ă , lichidându-le.
şi române sunt întreţinute in cele mai bune
condiţiuni, iar în depozitele din apropierea P â n ă la sîftrşit, se i m p u n e î n t r e b a r e a , v a
lor se află mari cantităţi de combustibile, fi s a u n u G e r m a n i a o p r a d ă a S o v i e t e l o r ?
armamente, muniţiuni etc., suficiente pentru Concepţiile noui asupra organizării sociale
o armată, de 7 milioane, pe un timp de 6 d i n p u n c t de v e d e r e c o m u n i s t , fac s ă se c r e a ­
luni. In cercurile militare sovietice, se crede, d ă că r e v i r i m e n t u l , ce se a ş t e a p t ă c u î n g r i ­
că războiul de mâine nu va dura mai mult jorare de statele burgheze, într'o n o u ă orân­
de 6 luni. O mare importanţă dau Sovietele duire a stărilor din Germania, a t â t a vreme
desvoltării aviaţiei militare. Aviaţia îşi va c â t e c h i l i b r u l î n t r e p r o d u c ţ i e şi c o n s u m a ţ i e ,
concentra terenul ei de operaţii în spre gra­ p l a s a r e a şi c r e a r e a c a p i t a l u r i l o r , n u v a fi n o r ­
niţele DOloneze. m a l i z a t , v a da u n fiasco d e c i s i v .
La Minsk, Smolensk, Kiew e t c , au clădit Drd. Ion O. C. Buga.
aerodroame militare de dimensiuni uriaşe, în
aceste aerodroame „se află şi astăzi in per­
manenţă câte 300 de -avioane militare". Trei
mari fabrici, zi de zi construiesc cele mai per­ Cititorii, cari au primit gazeta noastră,
fecte tipuri de avioane, pe cari Ie înzestrează sunt rugaţi cu insistenţă a ne trimite abo­
cu tot ceeace technica are mai perfect. T o a t e namentul!! E o datorie de onoare, de a cărei
aerodroamele sovietice sunt situate la 4 ore respectare nu ne îndoim!
distanţă aeriană de Varşovia şi la 6 ore de
Bucureştii noştri.
Uriaşa fabrică de tractoare din Stalingrad, A a p ă r u t N o . 15 din g a z e t a ; Flamura
care e azi cea mai mare fabrică de tractoare Verde, Organ al Tineretului Naţional-Ţâră-
din l u m e : „în cel mal scurt timp se poate nesc, Bucureşti, Calea Victoriei 49.
transforma in fabrică pentru furnizarea de In acest număr al vigurosului organ de
tankuri, automobile blindate e t c , şi în aşa luptă democratică s e m n e a z ă articole cuprin­
condiţiuni, încât pe fiecare zi poate fabrica z ă t o a r e dnii C Enescu A. Alexandrescu-La-
: 4
peste 50 de tankuri". La fel se poate t r a n s - 1 teş, I. Ciuca, Victor Bianu, Vasile Duncan,
forma o fabrică de automobile din Nijny \ N . Bălşanu, I. Catrinescu, Şt. Ionescu şi alţii.

Liberalii în „ U n i u n e a naţională". lebădă al unei vieţi de trudă continuă să se
P e drept saiî p e nedrept, liberalii români au
jucat un rol însemnat în viata politică a ţării.
In nebulozitatea dinainte de război a doctri­
nelor politice, România a cunoscut, a supor­
tat starea d e fapt a preponderenţii liberale ;
d e bine, d e r ă u ei formau o stângă în politica j d â n d b u z n a s p r e f r u n t e a l i s t e l o r g u v e r n a ­
feudalo-burgheză d e atunci. Oameni r e p r e ­
zentativi au d a t chiar un lustru a c . stui partid, de d e s o o d ă m â n t . u n u i pai t i d , f ă r ă o " d o c t r i n ă
cu t o a t ă contradicţia flagrantă dintre program
şi doctrină deoparte şi realităţile româneşti
de altă p a r t e .
Pentru î n p ă c a r e a contrastelor între gene­
raţii lozinca liberală e r a : pentru a da satis­
facţie celor tineri li-se treceau dezideratele
în program şi pentru a mulţumi şi p e cei
bătrâni nu s e aplicau.
După război soarele liberal trecuse dealul.
Silnicia şi băniile nu s e puteau pune d e a -
curmezişul vremii. Dela trufie până la s m e ­
renie idrumul n ' a fost lung, dar greu. Liberalii
l-au parcurs trecând din renunţare în renun­
ţ a r e . Sdrobiti d e votul liber din 1928, umiliţi s u r p r i n d e r e şi în. t a r a n o a s t r ă . S u n t e m t a r a
p e tema restauraţiei, acum instinctul d e con­
s e r v a r e le-a comandat s ă se agate de g o g o ­ Occident. D o m n u l -Ugetoiani], m i n i s t r u l i n ­
riţa Uniunii naţionale. Puşi în subordine a z i ,
liberalii alunecă implacabil p e panta declinu­
lui ; bancocraţia, plutocraţia românească v a îi
îngenunchiată în curând. Să stăm treji, p e n -
truca ţărănismul na{io: al s ă se'mplânte defi­
nitiv şi t o t mai adânc în conştiinţa publică a
ţării, s ă se limpezească odată pentru tot­
deauna raporturile de forte dintre păturile
sociale în lupta politică.
A l e g e r i l e . La 1 Iunie votul universal îşi
va dovedi încă o d a t ă inutilitatea în ţara Ro­
mânească. Ministrul Argetoianu, om de for­
maţie controversată, cu conştiinţa împăcată
va strânge şurubul. N e place s ă credem că
dl Iorga nu vrea să-şi pângărească b ă t r â n e ­
lele cu un asemenea fapt. Oare cântecul d e
C O N S T A T Ă R I e s t e a t u t u i o r şi cei c a r e o s e r v e ş t e s i n c e r ,
m u s t i t şi t e n a c e , t r e b u i e p u s la locui |.!otriv.it.
S â s e p i e i u i a s c ă c i n s t i t şi d e s c h i s c e i c a r i
a u a d u s n a ţ i e i şi p a r t i d u l u i s e r v i c i i şi c a r i .
amestece cu sunetul dogit al u r n e l o r ? ci)iar d a c ă n u a u u n a p o r t e l e c t o r a l p r e a
m a r e . prezintă i m p o r t a u ţ ă prin .poziţia lor
Dl Dr. Lupu, d u p ă c u m s c r i u g a z e t e l e , a s o c i a l ă : e i s u n t a r t e r a c u s â n g e a l b a s t r u şi
.început s â n ă p â r l i a s c a de" p a r t i z a n i . A p r o a p e e l e m e n t u l c u l t u r a l , de c a r e u u p a r t i d , ori
ituţi „ ş e f i i " ide . . . o r g a n i z a ţ i i " l - a u p ă r ă s i t , cât a r i l de d e m o c r a t , a r c t o t d e a u n a , n e v o i e .
Cu p a r t i d u l o r g a n i z a t — în c e e a c e p r i ­
m e n t a l e . N i c i n u se p u t e a a ş t e p t a u u altfel veşte c a d r e l e — d u p ă a c e s t e c r i t e r i i , s e p o a t e
cere cu f r u n t e a s u s şi c u c o n v i n g e ! e votul
b i n e î n c h e g a t ă , iară. o l i n i e d r e a p t ă î n o r i e n ­ alegătorului.
tarea lui şi cu partizani a d u n a ţ i cu arcanul Dr. Aurel Gociman-Oituz.
prin diferite târguri.
Aceeaşi soartă a partidului domnului L u p u
o v o r a v e a , d e s i g u r , t o a t e p a r t i d e l e , la b a z a
Două mentalităţi.
cărora, n u s t ă u n i d e a l i s m c r e a t o r şi o c r e ­ Am fost de curând la Galaţi. Printre altele,
dinţă. a m vizitat şi Şcoala comercială superioara
D o m n u l u i L u p u i-a m a i r ă m a s o c o n s o ­ din acest oraş, o clădire monumentală, s p a ­
l a r e : legea c a m e t e i , i n a n a c ă r e i a va s u s p i n a ţiu, confort, bogat material didactic, c e a mai
d u i o s î n n o p ţ i l e cu. l u n ă . D e p l â n g e m s o a r t a frumoasă sală-amfiteatru d e conferinţe (pen­
a c e l o r a , c a r i m i se v o r p u t e a b u c u r a n i c i d e tru 600 persoane) din oraş. Această şcoală
plăcerea a c e s t u i sport de tragi-comedie. s'a construit, d e v r e - o . 4 — 5 ani, numai cu
Ora Europei Centrale a fost i n t r o d u s ă p r i n banii Camerei d e comerţ -şi industrie din G a ­
laţi, care a d a t 32 milioane lei în acest s c o p .
s u r p r i z e l o r . A m a v a n s a t d e c i c u o o r ă »pre In acelaş timp Camera de comerţ s t ă într'o
c a s ă modestă, a pus piatra fundamentală
t e r n e l o r , n e p r e g ă t e ş t e î n s ă c u ocazia, a l e g e ­ pentru palatul ei, însă a ţinut s ă termine mai
rilor o n o u ă s u r p r i z ă : n e va t a c e ,să a v a n ­ întâi clădirea şcolii comerciale. Cinste vouă,
s ă m c u 1000 d e o r e s p r e A s i a C e n t r a l ă . Şi bravi şi înţelepţi conducători !
î n t r ' u n c a z ş i în a l t u l „ s e z i c e că a v a n s ă m " . La Cluj, A c a d e m a comercială stă într'o
clădire mizera, neîncăpâtoare, nehigienică,
„Liberalii independenţi". S u n t e m ( a r a i n ­
fără săli pentru seminarii, material didactic
venţiilor politice. Cea m a i n o u a invenţie e
şi biblio ecă sărăcăcioase; şi doar, e şcoală
gruparea „liberalilor independenţi". Domnii
înaltă, d e învăţământ superior. La fel şi ş c o ­
tstrate Micescu, Yaljean e t c , cari a c u m câ­
lile comerciale de băieţi şi fete.
teva, l u n i p â r ă s i a u c u s u r l e p a r t i d u l l i b e r a l
..al b ă t r â n i l o r " , d e v e n i n d t i n e r i ca p r i n m i ­ In acelaş timp, Camera d e comerţ clujană
n u n e , alăturea, de dl George B r ă l i a n u . l - a u are un palat frumos şi mare; vrea să-şi con­
p ă r ă s i t şi p e a c e s t a f o r m â n d g r u p a r e a ..libe­ struiască unul nou, cheltuind 30 milioane lei.
r a l i l o r i n d e p e n d e n ţ i " şi m i r â n d în c a r t e l cu Acest gest e o nesocotinţă; ori Camera a r e
g u v e r n u l şi c u p a r t i d u l „ b ă t r â n i l o r " . H a i a u bani şi atunci să-i d e a pentru casele învă­
• u n p a s şi. d i n . . i n d e p e n d e n ţ i " v o r d e v e n i ţământului economic, ori dacă n'are s ă stea
i a r ă ş i s c l a v i . A ş a - i r o m â n u l : . . i m p a r ţ i a l " şi acolo unde e acum.
..independent". Dar, încă odată, s e adevereşte vorba veche:
Dan Străjescu. omul sfinţeşte locul. V. J.

Intrări şi ieşiri politice. Năravul din fire.

C r e d e a i . D o m j u a - t a . i u b i t e o e l i t o r u l e , c ă j i s l n r i e — s ă c e r ş e a s c ă , ţin m o r ţ i ş .la eeîâhii!
n u m a i ,.la d o n nu e m o l i i l e " ? T e - a i î n ş e l a i , j ţ ă r ă n i s m , de cei a r i s t o c r a t .
• •aci i a t ă . au. r ă s ă r i t — c a b u r e ţ i i după
ploaie - a l t e . . d o l i n e " , politice de a s t ă d a t ă ,
i n s ă P>t a ş a de u ş o a r e şi f â ş n e ţ e . S u n t o a ­
m e n i p o l i t i c i , m a i n a n i şi m a i m ă r u n t e ) , c a r i
s u n t .«cutui-uU d e u v e d e t i t ă lebrâ m i g r a t o -
rie. U n i i . m a i p o h t u - n ş i . işi d o z e a z ă Şl eşa­
l o n e a z ă .metanioi-n ;za. e ste tic ; t convenţio­
n a l : neînţelegere - «-...aflicl — d e f e c ţ i u n e —
(Urnişie, d i n t r ' i i i ; p a r t i d . — cuta Pe r a r e — i n ­
t r a r e î n ait p a r t i d . ..viţii, m a i l o p â r l a n i , î ş i
trag pălăria, p e ochii î n c r u n t a ţ i , t r â n t e s c u ş a
şi i e s , p u r şi s i m p l u : a m a b i l i t ă ţ i l e ie r e ­
z e r v ă p e n t i u cei dela d e s t i n a ţ i e .
G a z e t e l e s e i \ e s c z i l n i c i i s l e d e i n t r ă r i »i
i t ş i r i . s a u v i c e v e r s a , m a i b o g a t e şi m a t \ a-
r i a t e decât un i n e n u d e b a n c h e t d i p l o m a t i c
. b o i m i soit... d a c ă * a g â n d i t cineva, i a c a r ­
s n o a s t r ă p ă r e r e — u r m ă t o a r e l e p r o b i e n i e pri­
nea supusă căldurii focului,.
M a a r e l e şi i s t o r i c u l partid, "liberal a călcat
pe orgoliul s ă u , p ă s t r a t c a p e s f i n t e l e m o a ­
ş t e , d e l a p a ş o p t ,şi — ..decât c i o a r a d e pe
gard...." — s'a p u s feciorelnic i a r e m o r c a
d l u i I o r g a . p e care de m u l t e o i i i-a a m ă r â t
şi d e s c o n s i d e r a t p o l i t i c e ş t e .
O parte din georgişti. ,ce a. m a i r ă m a s ,
a f a r ă d e ş e i . i n c e a l a l t ă p a r t e ? ' a aflat toc­
mai acum. din i l u m i n a t ă arătare cerească,
că i d e a l u l , p e n t r u c a r e s ' a f ă c u t tinereasca
şi v i g u r o a s a [ r o n d ă , s ' a r e a l i z a t ea prin.
farmec.
S t e r i ş t i i v o r ţ ă r ă n i s m democrat, p e n t r u e ă
milioanele n o a s t r e d e ţ ă r a n i , s ă r a c i şi goi.
:nşi d e p e l a g r ă , sifilis, oftică şi spirt m a i
m u l ! negru d e c â t a l b , de m u l t e o r i c h i a r
farn m ă m ă l i g a şi c e a p a t i t u l e s c i a n ă , a j u n ş i
— c u m n u s'a. p o m e n i t î n t o a t ă t r u d n i c a l o r
A v e i e s c a m . • l u p i ş t i -şi p â n ă şi g a r d i ş t i d e
fier şi a r h a n g h e l i . -juiuiţi c u ş a p t e s p r e z e c e
j u r ă m i n t e ferecate, găsesc vorba de paidmi
şi trec şi t r e c .
P a r t i d e l e din c a z a n u l politic r o m â u e . - c s ' a u
i r a n - ' i ' o r m a t i n v a s e c o m u n i c a n t e , in c a r i c -
iiiimicâ. n e s l i n g h e r i l e . a p e n u «totdeauna tl'm-
i t e cele m a i c u r a t e . P r o g r a m , ideologie, d o c ­
t r i n a ? Vax. T r ă i a s c ă libertatea... d e mişcări-,
diieclâ. şi m a i ales c i r c u l a r ă ( c u m s ' a r z i c e :
;
n vârtirea..
S u n t f e n o m e n e , cari p o t s a ofere l u n g pri­
lej -Io r n e d i l a r e a t â t a p ă r ă t o r i l o r , c â t şi d u ş ­
m ă n i t e ideei d e p a r t i d .
F a ţ a de a c e a s t ă s i t u a ţ i e p e n t r u partidul
i i a l i o n a i - ţ â r â n e s c se i m p u n — d u p ă m o d e s t a
v i t o a r e la m a t e r i a l u l u m a n :
L a i n t r a r e s â se a p l i c e ' m a i m u l t p r i n c i ­
piul c a l i t ă ţ i i , d e c â t a l c a n t i t ă ţ i i . P a r t i z a n i i
t r e b u i e s c m a i d e s c â n t ă r i ţ i , decât n u m â r a f i .
\"'au ce căuta, o a m e n i f ă r ă u n rost I n v i a t ă .
Ace*tia s u n t b a l a s t in m e r s u l p a r t i d u l u i , d a r
-i p l e a v ă , p e c a r e o ia ş i o s p u l b e r ă cel
d i n t â i u v a n i socotit p r i e l n i c . P o l i t i c a oferă
prilej d e m u n c ă şi -afirmare, d a r n u t r e b u i e
c n i i s i d e r a l ă ca. o c a r i e r ă p r e d e s t i n a t ă şi m a i
a l e s n u t r e b u i e p r o s t i t u a t ă la f u n c ţ i u n e a «le
v a c ă c u l a p t e , d i n c a r e s ă sugă foţi n e i s p r ă ­
v i ţ i i şi i n f i r m i i i n t e l e c t u a l i - .
fn c a d r e , e r a r c h i z a r e a s ă se facă după
valoarea fiecăruia. cât m a i just posibil-
Vceasta e s t e d e m o c r a t i c , i a r n u n e p o t i s m u l ,
n u m e l e i s t o r i e , d a r e a d i n c o a t e , a d u l a r e a şi
s e r v i l i s m u l . X u v î n c a p b i s e i i c u ţ e şi c o n f r e r i i
cu i n t e r e s e şii'irfepturi de j e x c j u s i v i t a t e . I d e e a
Spre ruşinea noastră mai dăinuesc, şi
chiar înfloresc, la unele instituţii d e stat,
obiceiuri şi sisteme p ă c ă t o a s e , cari trebuiesc
stârpite cu ultimă energie.
Cele mai clasice sunt acelea, cari se în­
sumează în expresia îndulcită — hoţii, câ
sunt hoţi şi au şi ei pudoare... profesionala —
„a mişca din urechi". Cetăţeanul, sau partea
ajunsă în contact cu autoritatea, reprezen­
tată grav de „Domnul Şef", trebuie, de
multe ori, să facă această mişcare din
urechi, pentru a i se „aranja chestia cum va
îi mai bine".
Sistemul a avut epoca de aur — vorbind
de unul din multele domenii d e aplicare —
în vremurile când s e încârcau şi expediau
mii şi zeci de mii de vagoane cu cereale,
lemnărie e t c , când afurisitele de v a g o a n e
nu mergeau şi pace, fără unsoare.
O. vremuri fericite din - Aranjuez, după
cari jinduesc cu sughiţuri şi lacrimi cât pruna
sărmanii şefi de gară, ajunşi azi la sapă
de lemn.
Se mai aplică sistemul la licitaţii şi recepţii
de furnituri şi materiale. In această materie
se arată următorul c a z semnificativ:
La începutul acestui an C. F. R. ţine licitaţie
pentru mai multe loturi de materiale lemnoase.
Pentru un lot de v r e - o două milioane licitează
şi o mare societate forestieră românească şi
fiind c e a mai mică la preţ, i s e adjudecă p r o -
vizor. Societatea a aşteptat, apoi, acasă, să
i s e comunice a p r o b a r e a definitivă.
A putut să t o t a ş t e p t e mult şi bine. Ofer­
tanţii pentru celelalte loturi au primit d e mult
aprobarea, au livrat marfa şi au încasat preţul.
Cauza n e a p r o b i r i i ? P e semne, că e u r e ­
chea, care a stat acasă si nu s'a mişcat.
A. G.