Caracterizarea lui Ștefan Gheorghidiu

Ștefan Gheorghidiu este personajul principal al romanului, în jurul caruia se

învarte întreaga acțiune din prisma caruia sunt redate și celelalte
personaje.Acesta trăieşte drama îndrăgostitului de absolut, care trece prin două
experienţe esenţiale pentru formarea lui ca om: dragostea şi războiul.
Este un personaj analitic ce reprezintă tipul inadaptatului și al individului care
nu reușeste să se încadreze în peisajul societații contemporane lui, creându-și
propriul univers. Gheorghidiu reprezintă în același timp tipul idealistului și
intelectualului fiind un personaj care se ghideaza dupa niste principii. Ce ține de
statutul social al lui Ștefan acesta este un tânăr student la facultatea de filosofie,
cu o situatie materiala precara.De asemenea, acesta este si soldat in timpul
razboiului,avand functia de sublocotenent, functie care din il plaseaza pe o
treapta deasupra altor indivizi.
Portretul fizic al personajului este vag prezentat, nepunându-se accentul pe
înfațișare tocmai din prisma încadrării romanului în tipul romanelor psihologice.
Totuși Stefan Gheorghidiu este succint conturat ca fiind un individ lipsit de
preocupari pentru vestimentatie si aspect.El ajunge sa se compare la un moment
dat cu domnul G., la nivelul aspectului camasii: daca in cazul lui se
remarca„mansetele prea largi si cu corturile sucite inafara”, domnul G. „avea
mansetele bine intinse, mici”.
Portretul moral al eroului este caracterizat de o serie de trasaturi ce reies din
actiunile,gandurile si discutiile din roman. Este un intelectul preocupat de
probleme de constiinta. Detașează valoarea de nonvaloare, și are o ierarhie a
lucrurilor pe care le respectă sau pe care le consideră nesemnificative.
Transformarea sa este, de asemenea, de ordin moral. Descoperind darul vieții în
sine și a solidarității umane, renunță să mai lupte pentru o relație pusă sub
semnul frivolității care l-a putut duce în pragul crimei. Rămâne însă disponibil
pentru viitor, maturizat de experiențele asumate.
Ştefan Gheorghidiu este mai mult decât o identitate cu o psihologie aparte şi cu
limbaj, el subliniază existenţa unei categorii intelelectuale, dând formă literară
„mitului conştiinţei careprezentare subiectivă exemplară”. Conştiinţa sa este un
spaţiu reflectorizant al lumii exterioare, un filtru conceptual al zonelor realităţii,
deoarece scopul ei este „să vadă ideile” din „jocul absurdului”.
În ceea ce priveşte tehnicile de construcţie a personajului, se poate spune că
imaginea lui ultimă este portretul dedus din atitudini, acte şi din limbaj: a iubit,
a fostgelos, a plecat la război, a cunoscut, a supravieţuit şi, în cele din urmă, a
spus şi a strigat: „Ştiu că voimuri, dar mă întreb dacă voi putea îndura fizic rana
care îmi sfâşie trupul”. Verbul ce-l caracterizeazăeste „a cunoaşte”, punctul de
vedere – unic, iar modalitatea de exprimare – jurnalul.
Am ales sa il compar pe Stefan Gheorghidiu cu Ion al Glanetasuluidin romanul
“Ion” de Liviu Rebreanu. Desi la prima vedere, cei doi nu am nimic in comun,
amele personaje actioneaza sub influenta obsesiilor lor, lasandu-se condusi de
acestea. Ei sunt orbiti de idealurile lor, fiind dispusi sa incalce regulile eticii
pentru a le atinge.S.Gheorghidiu vrea sa dezerteze, Ion se foloseste de Ana si
sarcina ei pentru acastiga pamanturile. De asemenea, cele doua personaje sunt
urmarite de paranoia.Ion traieste cu impresia ca Ana comploteaza cu tatal sau,
Vasile Baciu, pentru a-i nega pamanturile care i se cuvin, in timp ce
S.Gheorghidiu este bantuit de faptul ca Ela ar putea sa il insele.Nici unul din ei
nu a reusit sa isi fructifice idealul. Nici macar in finalul
romanului,S.Gheorghidiu nu afla cu siguranta daca Ela il inseala sau nu,
renuntand la dragostea ei. Desi Ion reuseste totusi sa obtina pamanturile dorite,
nu se poate bucura de ele deoarece ramane neimplinit in plan amoros, neputand
fi cu Florica.De asemenea, Ion moare la scurt timp de la primirea pamantului
mult dorit, acestafiind donat in totalitate bisericii.
Dacă aș fi în locul lui Ștefan aș proceda la fel deoarece încrederea prea mare
către alte persoane poate duce la ceva ce nu va fi constructiv iar unele persoane
pot ușor savura din moment și de a-ți întoarce spatele. ”O iubire adevărată nu
poate fi împlinită dacă nu ești alaturi de persoan potivită”