EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND ABORDAREA INTEGRATĂ A

ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN EDUCAȚIA TIMPURIE

Pornind de la îndemnul pedagogului elvețian J. Heinrich Pestalozzi: ,,Lăsați copilul să vadă, să

audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele. Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul
însuși, sunt posibile.", astfel trebuie să-i învățăm pe copii să învingă dificultățile prin intervenții
reale, posibile, să-i situăm in dialog cu mediul sau să-i facem sa-și exerseze capacitatea de a opta
și de a decide. Și ce alt loc mai potrivit decât GRADINIŢA putem găsi pentru îndeplinirea
acestui scop nobil?

Aici, departe de forfota și apăsarea cotidianului, copilul intră intr-un mediu cald,
protector și stimulativ, un mediu pe care îl putem asemui unei cărti cu povești în care literatura,
muzica, artele plastice, natura, mișcarea, socialul sunt într-un permanent dialog între ele și,
implicit, cu copilul. Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii prefigurează
două mari tendințe de schimbare în interiorul sistemului preșcolar, în acord cu prevederile
programului educațional care pornește de la ideea necesității îmbunătățirii calității educației la
vârstele timpurii, pentru a putea răspunde exigențelor copilului preșcolar de astăzi. Tendințele
vizează crearea unui mediu educațional adecvat, în vederea stimulării continue a învățării
spontane a copilului și pentru introducerea acestuia în ambianța culturală a spațiului căruia îi
aparține.

De asemenea, noua programă a accentuat ideea de folosire a contextului ludic și a

învățării active în stimularea rutei individuale a învățării, fapt pentru care a propus o abordare
educațională diferită. Abordarea educațională propusă de programa preșcolară se orientează
asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate și elaborate cu ajutorul
copilului și in care brainstorming-ul, lucrul în echipă și acțiunea directă a copilului cu mediul
sunt mijloacele de bază ale procesului de predare-învățare. Orice activitate din grădiniţă trebuie
să fie o experienţă de învăţare şi pornind de la acest fapt să se acorde o importanţă egală tuturor
tipurilor de activităţi desfăşurate. Cele 6 teme generale din curriculum combină cunoştinţe,
deprinderi şi abilităţi din mai multe domenii experienţiale şi permit implicarea mai multor
domenii de dezvoltare. Acesta poate fi înţeles ca totalitatea experienţelor de învăţare ale
copilului, atât în grădiniţă, cât şi în afara ei, prin activităţi de tip nonformal sau extracurricular,
planificate şi aplicate de grădiniţă. Aplicarea acestuia aduce cu sine noi schimbări în realizarea
procesului de predare–învăţare–evaluare. Abordarea integrată este o împletire a conţinuturilor
într-o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre
investigare, documentare, cercetare și aplicare practică a celor învăţate. Pornind de la principiile
de disciplină inteligentă: „Toți elevii sunt diferiți".,,Toți elevii urmează aceeașisecvență în
dezvoltarea sa, dar fiecare într-un ritm diferit;,,Elevii sunt în mod natural curioși și dornici de a
explora mediul lor.“;,,Elevii stiu să învețe unii de la alții",,, Învățarea este posibilă atunci când ai
interes și când poți participa activ.“ "Utilizarea mai multor modalitati senzoriale facilitează
învățarea.“ și nu în ultimul rând acela că ,,Jocul este unul dintre cele mai bune moduri de a
învăța." Predarea integrată a conţinuturilorse manifestă atât la nivelul proiectării globale, câtşi în
proiectarea activităţilor zilnice. Procesul formativ–educativ pe care îl desfăşoară în activitatea cu
preşcolarii permite fiecărei educatoare să-şi valorifice propria experienţă didactică, originalitatea
şi creativitatea prin realizarea activităţilor cu caracter integrat. Cunoscând fapul că activităţile
integrate lasă multă libertate de exprimare şi acţiune atât pentru copil cât şi pentru mine ca
educatoare, că i se oferă copilului o gamă largă de oportunitaţi pentru a-şi exersa o învăţare
activă, că se aduce un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului educativ, punându-se un
accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces și de asemenea activitatea ” integrată
se dovedeşte o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu viaţa socială și
culturală voi exemplifica printr-o activitateintegrată pe care am desfășurat-o în mediul online.
ADP + ALA 1 + Domeniul Limbă și comunicare (DLC): Povestirea educatoarei-,, Legumele
lăudăroase” + Domeniul Om și Societate (DOS): elemente de Educație pentru sănătate și
Educație morală și civică(convorbire) -,,Sănătate de la toate” + Domeniul Estetic și creativ
(DEC): Activitate artistico-plastică pictură/amprentare –,, Coșul cu legume” Momentul
organizatoric: Se asigură climatul optim necesar desfășurării activităţilor; se verifică modul în
care funcționază camera și microfonul pentru întâlnirea în direct. În cadrul Întâlnirii de dimineață
se vor derula următoarele momente: Salutul,,Dimineaţa a sosit, /Toţi greieraşii au venit/Pe scaun
să ne aşezăm, /Cu toţii să ne salutăm:,,Bună dimineaţa, greierași!” -,, Bună dimineaţa, Raluca!”
Calendarul naturii: „A-nceput o nouă zi/Cum e vremea azi copiii?” Este completat de către copii,
menționând în ce anotimp suntem, în ce lună și în ce zi a săptămânii, marcând și schimbările
meteo dacă este necesar. Împărtășirea cu ceilalți se realizează prin intermediul unei conversații
prin care fiecare copil spune care este leguma de toamnă preferată.Educatoarea începe,,Leguma
de toamnă preferată a mea este...”, pe urmă fiecare copil își spune, pe rând, leguma de toamnă
preferată . Momentul de mișcare este realizat prin gimnastica de înviorare și prin tranziția
-,,Acum e Toamnă, da” – joc cu text și cânt. Activitate de grup: se va juca jocul „Adevărat sau
fals” în care educatoarea va spune câteva propoziţii, iar copiii vor răspunde cu adevărat sau
fals: ,,Morcovul are culoarea mov.” ,,Castravetele este pișcător” ,,Cartoful este portocaliu și
lunguieț” Captarea atenției se va realiza prin apariția Zânei Toamna, care se pregătește să meargă
la Festivalul recolteiși ne roagă să o ajutăm pentru a se pregăti. Anunțarea temei și a obiectivelor
Copiii vor fi anunțați că în cadrul activități vor asculta o poveste,,Povestea legumelor
lăudăroase” cu un autor necunoscut, pentru a afla mai multe despre legume, despre modul
acestora de preparare, și alte lucruri interesante, apoi în cadrul activității artistico-plastice vor
avea de realizat mai multe coșulețe cu legume pe care le vom prezenta Zânei Toamna.
DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII ȘI OBȚINEREA PERFOMANȚEI: ADE-Domeniul Limbă și
comunicare (povestirea educatoarei) „Copii, vă spuneam mai devreme că musafirul nostru, Zâna
Toamnă făcut o călătorie prin grădini în această perioadă și vrea să ne povestească prin ce
peripeții a trecut, dar și ce a învățat din această experiență. Așadar, vom asculta povestea
întâmplărilor Zânei Toamna, poveste care se numește Povestea legumelor lăudăroase. .Cum se
numește povestea?” Copiii repetă titlul poveștii în cor: ”Povestea se numește Povestea legumelor
lăudăroase”. Educatoarea va trece la expunerea poveștii (anexa nr. 1), folosind legume la
secvențele de dialog. Conținutul poveștii va fi prezentat clar, rar, expresiv, cu un ton și o mimică
adecvată. Pe parcursul povestirii, educatoarea va folosi o serie de mijloace prin care va nuanța
expunerea în funcție de sterile afective pe care textul literar le implică, și anume: tonul cald
potrivit cu importanța faptelor, modularea vocii pentru a imita personajele, marcarea pauzelor
determinate de punctuație, mimică și gesturi adecvate situațiilorprezentate. Educatoarea va
explica semnificația cuvintelor necunoscute: îngrămădite-înghesuite, astâmpăr-liniște,
odihnărăbdare; laudă-a face complimente, a spune cuvinte frumoase despre ceva, cineva ;
înfoiat- umflat. Se vor alcătui propoziții cu cuvintele necunoscute. După încheierea povestirii,
educatoarea va transmite mesajul și morala acestei povestiri, și anume faptul că nu trebuie să ne
lăudăm noi pe noi pentru ceea ce avem sau suntem/arătăm într-un anumit fel, deoarece putem
pierde totul foarte repede, asemenea ardeiului iute. De asemenea, se va explica proverbul care se
regăsește la finalul poveștii,,Lauda de sine nu miroase a bine”, faptul că prin lauda de sine se
evidențiază doar partea pozitivă, doar tot ce ceea ce frumos de către o persoană, despre ea însăși,
fără a aminti despre părțile negative sau mai puțin bune. Se va exemplifica prin legumele din
poveste. Educatoarea citește sarcinile de lucru găsite în plicul adus de Zâna Toamnă, copiii vor
răspunde pe rând având posibilitatea să ceară ajutor celorlalți copii, în cazul în care are nevoie.
Se va completa piramida cu imaginile corespunzătoare, conform răspunsurilor copiilor: La baza
piramidei: Care legume s-au certat? (ardeiul iute, ardeiul gras, morcovul) În partea de mijloc a
piramidei: Care sunt personajele care apar în poveste? (gospodina, bunicul) În vârful piramidei:
Unde au ajuns toate legumele lăudăroase? (în oală, în farfurie) Domeniul Om și Societate
(educație moral-civică; educație pentru sănătate) Se va purta o scurtă discuție pe baza poveștii:
Ce legume a cumpărat gospodina de la piață? Ce a făcut gospodina cu legumele după ce a ajuns
acasă? Ce a făcut gospodina cu legumele înainte de ale pune în oală? Este bine să consumăm
legume? De ce? Cum le putem consuma/prepara? Vouă cum vă place să le serviți? Domeniul
Estetic și Creativ (activitateartistico-plastică) Pe mese sunt așezate materialele necesare
desfășurării activității, copiii fiind îndrumați să intuiască materialele (foaie de bloc de desen,
acuarele, pensulă, jumătăți de cartof, jumătăți de morcov, șervețele, pahar cu apă). „Astăzi,
deoarece Zâna Toamnă a venit în vizită și ne-a prezentat povestea despre legumele lăudărose,
vom picta/realiza un coș cu legume. Coșul pe care îl vom realiza, va arăta așa” (educatoarea
prezintă modelul). Voi va trebui să pictați pentru început coșul, iar prin amprentare veți realiza
legumele. Se va explica și demonstra modul de lucru:,,Vom picta coșul cu legume și cu ajutorul
jumătăților de legume, prin amprentare vom face legumele din coș. Pictăm jumătatea din interior
al legumelor, apoi vom aplica în coș, obținându-se astfel o pată de culoare. Începem dintr-un
capăt și aplicăm petele de culoare una lângă cealaltă (pete de cartof, morcov) . Modelul
educatoarei rămâne expus pentru a fi în aria vizuală a copiilor. „Înainte de a începe să pictăm,
trebuie să ne încălzim mâinile: Eu strâng pumnii și-i desfac, /Degetelor fac pe plac, /Un doi, un
doi, /Toți suntem acum vioi.” Copiii vor începe să lucreze, timp în care educatoarea îi va
supraveghea, va acorda indicații individuale orale și îi va ajuta în caz că aceștia au nevoie. Le va
atrage atenția asupra modului de realizare a lucrărilor, curat și îngrijit, dar și asupra poziției
corpului față de suportul de lucru. Va încuraja și aprecia modul de lucru și comportamentul
copiilor. La finalul activității, copiii vor face aprecieri cu privire la modul de realizare al
lucrărilor. Obținerea performanței: Pentru a-i arăta Zânei Toamna cunoștințele pe care copiii le
au despre legumele de toamnă, educatoarea le va prezenta copiilor centrele de interes(ALA1) la
care aceștia vor lucra: Știință-„Din jumătate în întreg” unde o să trebuiască să găsească jumătatea
legumelor pentru a forma un întreg și la Bibliotecă:,,Ghici, ghicitoarea mea!” unde vor trebui să
identifice legumele din ghicitorile prezentate de către educatoare. Se repetă explicațiile pentru
fiecare activitate pentru ca înțelegerea să fie clară pentru copii. Se realizează sarcinile de către
copii. După ce la fiecare centru au fost realizate sarcinile, educatoarea va realiza o mică evaluare
a rezultatelor, cerând copiilor să prezinte ceea ce au realizat. Se vor face aprecieri verbale asupra
modului de lucru și a realizăriisarcinilor. Evaluarea activităţii: Pe parcurs am evaluat acurateţea
răspunsurilor verbale oferite de către copii la întrebările referitoare la poveste, calitatea şi
acurateţea produselor activităţii: coșul cu legume realizate la activitatea artistico-plastică,
răspunsurile de la centrul Bibliotecă, legumele,,Din jumătate în întreg” de la centrul Științe,
precum şi gradul de manifestare generală a comportamentelor și atitudinilor pozitive urmărite
(inițierea unor interacțiuni pozitive cu copiii de vârstă apropiată, consecvența, autonomie
personală). În încheierea activității, Zâna Toamnă le mulțumește copiilor pentru că astăzi au fost
alături de ea. Educatoarea face aprecieri verbale, colective și individuale, asupra modului în care
copiii s-au implicat în îndeplinirea sarcinilor de astăzi