Sunteți pe pagina 1din 11

1.

Introducere
Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta noțiune a fost
extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte
sau munceşte, de la călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour”
(călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în
Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa - în general şi
în Franţa - în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez
„tour” (călătorie, plimbare, mişcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu
sensul de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini şi mai adânci, el derivă
din cuvântul grecesc „tournos” şi, respectiv, din cel latin „turnus” şi înseamnă tot
călătorie în circuit. Din termenul „turism” a derivat şi cel de „turist”, adică persoana care
efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.
România este una din ţarile europene cu unul din cele mai bogate potenţiale turistice.
Însă în ciuda acestui potenţial imens al ţării noastre turismul este una din cele mai slab
dezvoltate ramuri ale economiei naţionale. Acesta fiind şi unul din motivele principale
pentru care numărul de turişti români care îşi petrec zilele de vacanţă în străinătate
depăşeşte cu mult numărul de turişti sosiţi în România. Este bine cunoscut faptul că una
dintre cele mai frecventate zone al ţarii noastre este Valea Prahovei. Aici sunt situate cele
mai cunoscute staţiuni: Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal.
Predeal, cel mai înalt oraș din țară, este plasat pe culmea ce desparte Valea Prahovei
de Valea Timișului, într-o depresiune bine adăpostită de masivele muntoase Bucegi,
Baiu, Piatra Mare si Clăbucet. Stațiunea se gasește la o distanță de 142 km de București,
pe DN1 la 25 km de Sinaia și la 25 km de Brașov. Este orașul romanesc situat la cea mai
mare altitudine, între 1.030 si 1.110 metri. Stațiunea dispune de peste 5200 locuri de
cazare, în hoteluri, vile, cabane și camping. Sunt disponibile 8 pârtii de ski cu grade
diferite de dificultate, telescaun de la Clăbucet Sosire la Clăbucet Plecare, teleschi dublu
la Clăbucet Sosire, baby-teleschiuri la Gârbova, Clăbucet Plecare, Orizont și Trei Brazi.
Amplasat în Predeal la numai 100 metri de Pârtia Clăbucet, Hotel “AURA” oferă
potențialilor clienți confortul unui hotel de 4 stele. Hotelul AURA din Predeal este
structurat astfel: 9 apartamente si 10 camere duble. Camerele dispun de Minibar, LCD,
internet, telefon, terasă, toate camerele cu vedere la pârtia Clăbucet, băile cu cabine
de duș. Apartamentele sunt dotate cu doua băi. Hotel AURA are în dotare un
restaurant cu o capacitate de 70 locuri cu meniu tradițional și internațional, cu bar de zi ce
oferă băuturi dintr-o gamă difersificată.
Deasemenea acest complex hotelier pune la dispoziția oamenilor de afaceri și
companiilor o sală de conferințe echipata cu plasmă și video-proiector, cu o capacitate de
25 de locuri și o terasa spațioasa. Complexul AURA mai are în dotare: Jacuzzi, sală de
fitness, masaj și saună.
În acest proiect se analizează factorii care pot influenţa numarul de turişti cazaţi la
hotelul „AURA”. Printre cei mai importanţi factori se numără: numărul de turişti sosiţi în
localitate, timpul liber, numărul de zile însorite și numărul de zile în care pârtia de schi a
fost practicabilă.
2. Modelul regresiei simple
Astfel în acest proiect se va construi un model econometric în care vor fi introduşi
aceşti factori pentru a se vedea dacă influenţa lor este semnificativă pentru numărul de
turişti cazaţi în acest hotel. Datele folosite pentru construcţia modelului sunt culese din
baza de date proprie a hotelului şi din baza de date a serviciului de evidenţă a populaţiei.
Primul model constituit este acela în care se verifică dacă numărul de turişti sosiţi în
localitate influenţează numărul de turişti cazaţi la hotelul Aura. Acest model este cel al
regresiei simple şi are următoarea formă:
Ntt = a 0 + a 1 Tt + εt
unde:
Ntt = numărul de turişti cazaţi în ziua t;
Tt = numărul de turişti sosiţi în localitate în ziua t;
= parametrii modelului;
εt = eroarea de specificare.
Folosind metoda celor mai mici pătrate pentru estimarea parametrilor modelului, s-au
obținut urmatoarele rezultate:
Nt t = 3.81 + 0.01Tt
(2.88) (15.10)
R 2 = 0.89
n = 30
În continuare a fost extrasă din tabela legii de distribuție Student valoarea
corespunzătoare unui prag de semnificație de 5%, un numar de observări de 30 și 1 factor
de influență rezultând T teoretic = 2.05. Astfel, comparând valorile calculate cu valorile
lui T teoretic, se poate garanta cu o probabilitate de 95% că Tt are o influență
semnificativă asupra variabilei de explicat Ntt.
Aplicând testul Fisher pentru a determina dacă modelul este semnificativ global
obținem F calculat ca având valoarea de 2.04 iar F teoretic (Ft) = 228.03
Conform acestui test variabila introdusă în model influenţează în mod semnificativ
numărul de turişti cazaţi și modelul este global semnificativ.

Detectarea Heteroscedasticitații:
Rezultatele obţinute în urma aplicarii testului Goldfeld - Quandt indică faptul că
valoarea calculată F * = 0.80 este mai mică decât valoarea teoretică Ft = 3.18 . Drept
urmare putem afirma cu o probabilitate de 95% că heteroscedasticitatea nu este prezentă
în acest model.

2
3. Modelul regresiei multiple
Pentru ca variaţia numărului de turişti cazaţi la Hotel ‘‘AURA’’ de-a lungul lunii
decembrie 2008, să fie explicată cât mai bine, se va construi un model în care se va
introduce pe lângă T şi celelalte variabile. Astfel modelul nou construit va arata astfel:
Nt = a0 + a1Tt + a2 Z t + a3Vt + a4 Sp t + εt
unde :
Ntt = numărul de turişti cazaţi în ziua t;
Tt = numărul de turişti sosiţi în localitate în ziua t;
Zt = ziua săptămânii (lucrătoare sau nelucrătoare);
Vt = starea vremii în ziua t;
SPt = variabila Dummy asociata stării pârtiei de ski în ziua t;
1 , a 3 , a 4 = parametrii modelului;
εt = eroarea de specificare.
Înainte de refacerea modelului econometric, se va verifica autocorelația erorilor.
Verificarea se poate face prin două metode, observare grafică și testul Durbin-
Watson(DW).

Observarea grafică:

Graficul seriei de reziduuri

Conform reprezentarii grafice avem autocorelație. Însa pentru siguranța interpretării


rezultatelor se va aplica testul DW. Acesta are urmatoare formă:
εt = ρεt −1 +vt
Conform calculelor efectuate, valoarea DW este de 1.94 ceea ce inseamnă că avem
autocorelație, si modelul econometric nu este bun.
Pentru a observa ce variabile nu au influență semnificativă, vom calcula coeficienții
de corelație parțială. În urma calculelor efectuate a rezultat că variabila V nu are o
influența semnificativă asupra variabilei de explicat Nt. De aceea se va reface modelul

3
econometric excluzând din el această variabilă. Iar noul model v-a avea următoarea
formă :
Ntt = a0 + a1Tt + a2 Z t + a3 Sp t + εt
Înainte de refacerea modelului econometric, se va verifica din nou autocorelația
erorilor.
Observarea grafică:

Graficul seriei de reziduuri

10
8
6
4
2
0
-2 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29

-4
-6

Conform reprezentarii grafice autocorelaţia modelului econometric este una negativa.


Însă pentru siguranţa interpretării rezultatelor se va aplica testul DW. Acesta are
următoarea formă :
εt = ρεt −1 +vt
Conform calculelor efectuate, valoarea DW este de 1.87 ceea ce inseamnă că nu avem
autocorelație, si modelul econometric este valid.
Folosind metoda celor mai mici pătrate pentru estimarea parametrilor modelului, s-au
obținut urmatoarele rezultate:
Ntt = 3.52 + 0.002Tt + 29.4Zt + 5SPt
(4.73) (2.08) (13.26) (2.11)
R = 0.97
2

n = 30
În continuare a fost extrasă din tabela legii de distribuție Student valoarea
corespunzătoare unui prag de semnificație 5%, un numar de observari de 30 si 3 factori
de influență rezultând t = 2.07
Prin compararea valorilor calculate cu valoarea lui t teoretic putem garanta cu o
probabilitate de 95% că toate cele trei variabile folosite în model, numărul de turişti sosiţi
în localitate, ziua săptămânii, starea pârtiei, au o influenţă semnificativă asupra variabilei
de explicat.
Aplicând testul Fisher pentru a determina dacă modelul este semnificativ global
obținem F calculat ca avand valoarea de 283.74 iar Ft = 2.97
Conform acestui test ansamblul variabilelor introduse în model influenţează în mod
semnificativ numărul de turişti cazaţi și modelul este global semnificativ.
Pentru verificarea stabilitații modelului econometric se va aplica testul Chow.

4
Conform calculelor efectuate in cadrul testului Chow s-a ajuns la urmatoarele rezultate:
Ft = 2.81
F * = 1.32
Deoarece F-ul teoretic (Ft ) are o valoare mai mare decat a F-ului calculat
(F*) putem garanta cu o probabilitate de 95% că modelul econometric este stabil pe
întreaga perioada studiată. Nu sunt necesare estimari pe subperioade.

Detectarea Heteroscedasticitații:
Rezultatele obţinute în urma aplicarii testului Goldfeld - Quandt indică faptul că
valoarea calculată F * =1.45 este mai mică decât valoarea teoretică Ft = 3.86 . Drept
urmare putem afirma cu o probabilitate de 95% că heteroscedasticitatea nu este prezentă
în acest model.
În decursul lunii decembrie 2008 vremea a fost schimbătoare. În continuare vom
încerca să estimăm acest model pentru a vedea dacă factorul vreme a exercitat o influenţă
semnificativă asupra numărului de turiști cazați.
Modelul de estimat este următorul :
Ntt = a 0 + a 1 Tt + a 2 Dt + εt
unde:
Ntt = numărul de turişti cazaţi în ziua t;
Tt = numărul de turişti sosiţi în localitate în ziua t;
Dt = variabila dummy asociată factorului vreme în ziua t;
, a 2 = parametrii modelului;
εt = eroarea de specificare.

Folosind metoda celor mai mici pătrate pentru estimarea parametrilor modelului, s-au
obținut urmatoarele rezultate:
Ntt = 4.42 + 0.008Tt + 13.34Dt + e t
(2.04) (2.91) (1.94)
R = 0.74
2

n = 30
Numarul de turişti sosiţi în localitate (Tt) influenţează în mod semnificativ, iar
variabila auxiliara de tip Dummy (D) nu are o influenţă semnificativă asupra numărului
de turişti cazaţi în Hotelul Aura. (Dt nu este diferit de zero).

Detectarea Heteroscedasticitații:
Rezultatele obţinute în urma aplicarii testului Goldfeld - Quandt indică faptul că
valoarea calculată F * =1.27 este mai mică decât valoarea teoretică Ft = 3.43 . Drept
urmare putem afirma cu o probabilitate de 95% că heteroscedasticitatea nu este prezentă
în acest model.

Concluzii

5
În acest proiect s-au analizat factorii care au influenţat numărul de turişti cazaţi la
Hotel „AURA” din localitatea Predeal în perioada 01.11.2008 – 30.11.2008. Primul
factor de influenţă analizat a fost numărul de turişti sosiţi în localitate în această perioadă.
Aplicând metoda celor mai mici pătrate s-a putut garanta cu o precizie de 95% că acest
factor are o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat.
Însă pentru ca variaţia numărului de turişti cazaţi la Hotel ‘‘AURA’’ dealungul
lunii noiembrie 2008 , să fie explicată cât mai bine, s-au adăugat şi alte variabile ce pot
avea o influenţă semnificativă asupra numărului de turişti cazaţi. Astfel alături de
numărul de turişti sosiţi în localitate s-au alăturat : starea vremii, practicabilitatea pârtiei
de schi şi ziua săptămânii(zi lucrătoare sau weekend); toate cele trei variabile adăugate
ulterior fiind variabile Dummy.
Înainte de aplicarea metodei celor mai mici pătrate s-a verificat autocorelaţia
modelului, prin aplicarea testului DW. În urma acestui test s-a ajuns la concluzia că există
autocorelaţie şi că în aceste condiţii modelul econometric nu este bun. Cu ajutorul
coeficienţilor de corelaţie parţială s-a descoperit că variabila, starea vremii, nu are o
influenţă semnificativă asupra numarului de turişti cazaţi şi a fost eliminată din model.
După această etapă verificarea autocorelaţiei a fost reluată pentru modelul cu trei
variabile explicative : numărul de turişti sosiţi în localitate, practicabilitatea pârtiei de
schi şi ziua săptămânii. Reluând calculele din cadrul testului DW s-a ajuns l-a concluzia
că nu mai exista autocorelaţia erorilor şi s-a putut continua cu testul Student, Fisher şi
testul CHOW, în urma carora s-a putut garanta cu o precizie de 95% că toate cele trei
variabile explicative au o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat, numar de
turişti cazaţi, iar modelul econometric este semnificativ global şi stabil pe întreaga
perioadă studiată.

Anexe

6
Legătura dintre Nt și T este ilustrată în figura următoare:

Legătura dintre Nt și T, V, Z, Sp este ilustrată în figura următoare:

60

50

40

Series1
30
Linear (Series1)

20

10

0
0 5 10 15 20 25 30 35

Tabelul de analiză a varianței pentru modelul regresiei simple:

7
Sursa varianței Suma de pătrate Grade de libertate Media
Nr. turiști sosiți
în localitate 7854,74 1 7854,74
Reziduri 964,45 28 34,44
Total 8819,2 29

Tabelul de analiză a varianței pentru modelul regresiei multiple:

Sursa varianței Suma de pătrate Grade de libertate Patrate medii


Nr. turiști sosiți
în localitate 9002,88 3 3000,95
Reziduri 274,98 26 10,57
Total 9277,86 29

Nr. turiști Nr. turiști în Ziua Starea


Data cazați stațiune săptămânii vremii Starea pârtiei

8
01.11.200
8 34 2000 Sambata Vreme rea Practicabilă
02.11.200
8 8 56 Duminica Vreme rea Impracticabilă
03.11.200
8 2 30 Luni Vreme rea Impracticabilă
04.11.200
8 2 30 Marti Vreme rea Impracticabilă
05.11.200
8 5 35 Miercuri Vreme rea Impracticabilă
06.11.200
8 5 40 Joi Vreme rea Impracticabilă
07.11.200
8 40 1600 Vineri Vreme bună Impracticabilă
08.11.200
8 48 2500 Sambata Vreme bună Practicabilă
09.11.200
8 10 340 Duminica Vreme rea Impracticabilă
10.11.200
8 3 100 Luni Vreme rea Impracticabilă
11.11.200
8 1 22 Marti Vreme rea Impracticabilă
12.11.200
8 1 16 Miercuri Vreme rea Impracticabilă
13.11.200
8 3 50 Joi Vreme rea Impracticabilă
14.11.200
8 20 1300 Vineri Vreme rea Practicabilă
15.11.200
8 29 1450 Sambata Vreme bună Practicabilă
16.11.200
8 12 400 Duminica Vreme rea Impracticabiă
17.11.200
8 4 35 Luni Vreme rea Impracticabilă
18.11.200
8 1 6 Marti Vreme rea Impracticabilă
19.11.200
8 1 9 Miercuri Vreme rea Impracticabilă
20.11.200
8 6 11 Joi Vreme rea Impracticabilă
21.11.200
8 38 980 Vineri Vreme bună Practicabilă
22.11.200
8 40 3300 Sambata Vreme bună Practicabilă
23.11.200
8 10 880 Duminica Vreme bună Practicabilă

9
24.11.200
8 4 12 Luni Vreme rea Impracticabilă
25.11.200
8 3 19 Marti Vreme rea Impracticabilă
26.11.200
8 1 9 Miercuri Vreme rea Impracticabilă
27.11.200
8 1 10 Joi Vreme rea Impracticabilă
28.11.200
8 40 2200 Vineri Vreme bună Practicabilă
29.11.200
8 48 3350 Sambata Vreme bună Practicabilă
30.11.200
8 48 2900 Duminica Vreme bună Practicabilă

Nr. turiști Nr.turiști în Ziua Starea Starea


Data cazați stațiune săptămânii vremii pârtiei
01.11.200
8 34 2000 1 1 0
02.11.200
8 8 56 0 0 0
03.11.200
8 2 30 0 0 0
04.11.200
8 2 30 0 0 0
05.11.200
8 5 35 0 0 0
06.11.200
8 5 40 0 0 0
07.11.200
8 40 1600 1 0 1
08.11.200
8 48 2500 1 1 1
09.11.200 10 340 0 0 0

10
8
10.11.200
8 3 100 0 0 0
11.11.200
8 1 22 0 0 0
12.11.200
8 1 16 0 0 0
13.11.200
8 3 50 0 0 0
14.11.200
8 20 1300 1 1 1
15.11.200
8 29 1450 1 1 1
16.11.200
8 12 400 0 0 0
17.11.200
8 4 35 0 0 0
18.11.200
8 1 6 0 0 0
19.11.200
8 1 9 0 0 0
20.11.200
8 6 11 0 0 0
21.11.200
8 38 980 1 1 1
22.11.200
8 40 3300 1 1 1
23.11.200
8 10 880 0 1 1
24.11.200
8 4 12 0 0 0
25.11.200
8 3 19 0 0 0
26.11.200
8 1 9 0 0 0
27.11.200
8 1 10 0 0 0
28.11.200
8 40 2200 1 1 1
29.11.200
8 48 3350 1 1 1
30.11.200
8 48 2900 0 1 1

11