IN GRADINA GHETSEMANI

VASILE VOICULESCU

Doua dintre ideile de baza ale traditionismului sunt:interesul pentru folclor,-

idealizarea in mit a trecutului national. Traditionalismul este o ideologie cultural literala
interbelica caracterizata printr-un ansamblu de idei, credinte, prin care promoveaza traditia si
ideea de specific national. Atitudinea traditionanalismului este mai veche in cultura noastra,
iar ea preia elemente din semanatorism si poporanism. Traditinalismul interbelic se constituie
in opozitie cu modernismul lovinescian (secolul XX). Traditionalismul pretuieste si apara
traditia inteleasa ca expusa pericolului alterarii si degradarii. Spiritul critic nu este exclus din
atitudinea traditionalista, numai ca el este intors, de regula, impotriva tendintelor si valorilor
moderne ce aduc o eroziune si chiar o degradare a „vechiului”. Specifice si definitorii pentru
traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclor, conservarea in mit a trecutului
national, mai ales a celei de factura rurala
Aceastã poezie evidenţiazã o laturã a liricii lui Vasile Voiculescu , şi anume poezia cu
conţinut religios.Izvorul de inspiraţie pentruVasile Voiculescu este Evanghelia Sfantului
Luca..Rugãciunea din grãdina Ghetsemani are loc înaintea sosirii armatei romane conduse de
Iudaca sã-l aresteze pe Isus.Motivul rugãciunii lui Isus în grãdina Ghetsemani a constituit ca
izvor de ispiraţie de-alungul timpului, mai ales în renaştere . Vasile Voiculescu scoate în
evidenţã natura dualã a lui Isus, punând accentul pe Isus Omul,care este înspãimântat de
moarte(frica de moarte este specificã oamenilor).
“Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul”
“Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul”

Pune în luminã zbuciumul sufletesc al lui Isus Omul care se aflã înapropierea morti.Acest
zbucium este sugerat de termeni ca ‘
lupta cu soarta ’ sau ‘ se împotrivea
’Nu primea paharul
’ sugereazã voinţa lui Isus de a se împotrivi morţi, deşi el ştiacã prin moarte ajunge la Tatãl
sãu.Încã din primele versuri poetul pune în luminã personalitatea dualã a lui Isus:’
sudori desânge
’ sugârând omenescul din fiinţa lui Isus, iar ‘
chipu-i alb ca varul
’ sugereazã pe Isus Sfantul.‘
Paharul
’ este aici o mataforã ce semnificã destinul.Zbuciumul sãu are prelungiri înunivers:’
amarnica-i strigare stârnea în slãvi furtuna
’ (Cosmicul angrenat în zbuciuml sufletesceste o laturã a expresionismului)
“drama jumatate pamanteana, jumatate divina”,
Inspiratia religioasa este evidenta, dar poezia nu este o simpla ilustrare a unui fragment din
Biblie, ci o traire religioasa autentica, - metafora centrala este cea a paharului,
decorul are o functie amplificatoare a starii de tensiune poetica, o valoare semnificativa
Momentul evenimentului este ales seara, sugerandu-se astfel un sfarsit al zilei si al vietii si un
inceput al noptii si al mortii, e un moment de trecere, de la lumina la intuneric, de la zi la
noapte, sugestie a trecerii lui Iisus de la o conditie la alta. Verbele sunt la imperfect,
evidentiind durata nedeterminata a suferintei, spatial, scenariul biblic se situeaza pe Muntele
Maslinilor – muntele e un loc sacru, simbol al aspiratiei spre inalt
Întreaga natura iconjuratoare este aici o proiectie in exterior a starii de maxima tensiune
interioara; gradina este un peisaj devastat ca si sufletul personajului.
În concluzie, lupta cu soarta, cu destinul pe care chiar si lui Iisus ii vine greu sa-l accepte si
sa-l implineasca reliefeaza una din insusirile fundamentale ale conditiei umane.