Barajul urias din Valea Jiului, abandonat inainte de finalizare, dupa

doua decenii de munca FOTO

Daniel Guta,

Un baraj urias de beton, ce urma sa fie punctul de sprijin al amenajarii hidrotehnice

Baleia din Hunedoara, a ramas abandonat, inainte ca lucrarile sa ajunga la final.

O multime de tuneluri si un baraj urias de beton ii intampina pe calatori la capatul unui

defileu aflat la poalele statiunilor Straja si Pasul Vulcan, Hunedoara.

GALERIE FOTO CU BARAJUL DE LA BALEIA

Lucrarile la amenajarea hidrografica au inceput in anii '90 si au fost abandonate dupa

circa doua decenii, cand proiectul era aproape de final.
Lacul Cincis, sase decenii de la infiintare. Cum arata acum ,,litoralul Hunedoarei",
cladit pe ruinele a cinci sate | VIDEO

Controversele Retezatului. De ce s-au opus oficialii americani ridicarii marelui baraj

Gura Apelor din Hunedoara

Barajul uitat de pe raul Cerna. Povestea vechii uzine de apa a combinatului din
Hunedoara VIDEO

De atunci, spune Emil Savu, un localnic pasionat de drumetii pe munte si autor al mai
multor fotografii care infatiseaza barajul si tunelurile sale, locul a este cautat mai mult
de amatorii de iesiri in natura, in timp ce putini mai spera ca lucrarile la baraj vor mai fi
continuate. Localnicii planuiesc chiar amenajarea unui traseu turistic ,,al tunelurilor",
in zona.

Foto:

Emil Milica Savu / Facebook

Barajul urias de beton de pe paraul Baleia a fost planuit la inceputul anilor 090, in
Valea Jiului, pentru a asigura apa necesara functionarii termocentralei Paroseni.
Proiectul aprobat printr-o hotarare de Guvern din 1990 viza realizarea Amenajarii
hidrotehnice Baleia, aflata la poalele masivului Valcan si a zonelor turistice Pasul
Valcan si Straja, si instalarea la termocentrala din Paroseni a unui cazan de abur de 270
de t/h si a unui cazan de apa fierbinte de 100 Gcal/h. Lucrarile erau necesare pentru
asigurarea alimentarii cu caldura a consumatorilor din Valea Jiului si pentru cresterea
gradului de siguranta in functionarea instalatiilor din Termocentrala Paroseni. La
inceputul anilor 2000, investitia in cele doua cazane a fost sistata, printr-o hotarare de
Guvern, in schimb statul roman nu a renuntat la Amenajarea hidrotehnica din
vecinatatea Termocentralei Paroseni. Pana la sfarsitul anilor 2000, cand lucrarile au
fost oprite din cauza insuficientei finantarii alocate de Guvern, doar o parte din
investitie a fost finalizata. 

Lucrarile realizate de Hidroconstructia - Sucursala Jiu au vizat excavarea si forarea

versantilor, construirea unui baraj din beton in dublu arc, cu un volum de 86.000 de
metri cubi (realizat partial), a unui sector din aductiunea de apa de 3,2 kilometri pana
la termocentrala (realizat partial), construirea unui drum de acces si a unui drum de
contur pe malul drept (finalizate), amenajarea unei cariere pentru betoane, a unei
galerii de deviere a apelor, a unor galerii de drenaj si injectie, a drumurilor tehnologice,
a instalatiilor electrice (toate finalizate).

Foto:

Emil Milica Savu / Facebook

Lucrari oprite inainte de final

In anul 2009, constructorii au mai lucrat sporadic pe santierul barajului, insa in cele din
urma au oprit definitiv lucrul si si-au retras personalul si utilajele de pe santier, unul
dintre motive fiind acela ca sumele alocate de statul roman au fost prea mici pentru
continuarea investitiilor.

,,In anul 2009 a fost alocata ca program valoric suma de 583.218 lei pentru semestrul I,
suma care prin decontarea cheltuielilor indirecte nu poate asigura si justifica punerea
in functiune a dotarii tehnice, revizii la utilaje, ISCIR-izarea dotarilor de ridicat, plata
energiei electrice si in special a energiei reactive, angajare de personal etc. Suma
alocata nu ne-a permis organizarea lucrului normal si acoperirea cheltuielilor generate
de lipsa de finantare, va rugam sa alocati pentru semestrul II 2009 suma de 6.000.000
lei", se arata intr-o adresa din 2009 a reprezentantilor Sucursalei Jiu, transmisa catre
SC Termoelectrica SA si Termocentrala Paroseni.

Foto:

Emil Milica Savu / Facebook

Constructia barajului nu a mai fost reluata, in anii urmatori, iar in prezent potrivit
directorului Termocentralei Paroseni, Doru Visan, peste 60 la suta din proiectul
amenajarii hidrografice Baleia este realizat. Totusi, el si-a pierdut scopul pentru care a
fost proiectat, deoarece unele dintre sectiile termocentralei din Valea Jiului nu mai sunt
functionale.

Cat de util mai poate fi barajul

Daca lucrarile la acumularea de apa vor fi realizate, investitia ar putea servi ca sursa de
alimentare cu apa potabila a locuitorilor Vaii Jiului, apa paraului Baleia fiind de calitate,
sustine directorul termocentralei. Si constructia unei microhidrocentrale a fost propusa,
de reprezentantii minerilor, din Valea Jiului, in ultimii ani, pentru a da o utilitate
barajului. ,,Valorificarea prin justa despagubire a barajului Baleia din portofoliul de
investitii al CET Paroseni prin valorificarea catre Agentia Apele Romane sau catre
Hidroelectrica, avand in vedere ca utilitatea acestei investitii este una multipla si nu
deserveste doar CET Paroseni", a fost propusa ca sursa de venituri a Complexului
Energetic Hunedoara, in raportul privind intrarea in insolventa a societatii, publicat in
2016 de Casa de Insolventa GMC. 

,,Prin transferul acestei investii s-ar putea recupera suma deja investita de CET
Paroseni, conform evidentelor contabile, de circa 56,5 milioane lei. Banii astfel
recuperati ar putea fi utilizati pentru finantarea investitiilor privind marirea capacitatii
de depozitare", aratau autorii raportului.

In prezent, spune directorul Doru Visan de la Paroseni, statul roman va trebui sa decida
in administrarea cui va ajunge barajul si ce utilitate va avea, daca lucrarile la
amenajarea hidrografica Baleia vor mai fi reluate si finalizate.

Va recomandam sa cititi si:

Secretele uriasului baraj Valea de Pesti, ridicat in timp record, in anii C70. Cum a fost
retezat un munte VIDEO

Cum s-a lucrat in anii '70-'80 la tunelurile uriase din Retezat: ,,Zeci de kilometri de
galerii daltuiti in granitul muntilor"

Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura
Apelor VIDEO