ECHIPAMENTE PENTRU INCALZIRE,

VENTILATIE SI AER CONDITIONAT

-PROIECT-
PROFESOR COORDONATOR: STUDENT:
CIRSTEA LARISA TRAILESCU ANDREI
ET, AN III, GRUPA 2
-1-
INCALZIRE ELECTRICA PRIN PARDOSEALA

-2-
Capitolul 1.Introducere
Ce reprezinta Incalzire Electrica prin Pardoseala?

Sistemul de incalzire prin pardoseala este cunoscut inca de pe vremea romanilor, conferind o senzatie sporita de confort datorita
fenomenului de radiatie si al variatiei optime pe verticala a temperaturii ambientale , o temperatura mai ridicata la nivelul picioarelor si mai
scazuta la nivelul capului.

Spre deosebire de solutiile traditionale , incalzirea prin pardoseala radiaza caldura in mod uniform pe toata suprafata pardoselii,
asigurand senzatia de confort termic.

Instalatiile de incalzire prin pardoseala functioneaza la parametrii redusi ( temperatura joasa :35-45 C ) econnomisind astfel consumul de
energie. Emanarea caldurii pe intreaga suprafata a pardoselii creaza impresia subiectiva ca temperatura din interiorul incaperii este mai ridicata .

In acest fel putem reduce temperatura cu 1-2 C, facand o economie de energie intre 6-12 %. In afara de aceasta, alegerea incalzirii prin
pardoseala asigura libertatea deplina de amenajare arhitecturala si de impartire a interiorului incaperilor.In plus 3 avantaje majore: fiabilitate,
flexibilitate si durata de viata a instalatiei de 100 de ani.

1.1 Avantajele acestui sistem

A. Confortul

Temperatură confortabilă, distribuita uniform de-a lungul camerei. Fiecare incapere este controlata de un termostat, deci se pot realiza
temperaturi diferite in incaperi, sau se poate opri in incaperile nefolosite. In plus poate fi realizat si controlul de la distanta prin intermediul
Internetului.

-3-
 Mai mult de atat , o pardoseala incalzita ridica mai putin praf in camera in comparatie cu radiatoarele, iar faptul ca podeaua este uscata
previne aparitia bacteriilor generatoare de alergii.

B. Design

Exista o totala libertate in decorarea interiorului datorita lipsei radiatoarelor.Datorita faptului ca nu exista echipamente de incalzire vizibile in
spatiul de locuit exista o totala libertate de plasare a mobilei dupa dorinta.

C. Costuri de instalare si intretinere minime.

 Daca un sistem de incalzire cu radiatoare necesita o temperatura a agentului termic de 80 C, pentru incalzirea prin pardoseala este
necesara o temperatura de maxim 45 C.;
 Se reduc astfel cheltuielile cu energia fata de sistemele de incalzire traditionale cu 20-30%.
 Acest lucru se datoreaza atat cresterii continue a pretului petrolului si gazelor cat si pentru a evita poluarea mediului inconjurator.
 Din aceasta cauza sistemele de incalzire prin pardoseala au devenit din ce in ce mai importante atunci cand se alege sistemul de incalzire
pentru o cladire noua sau chiar pentru renovarea uneia vechi.
 Datorita faptului ca suprafata de lucru este mare, sistemele de incalzire prin pardoseala utilizeaza temperaturi reduse o medie de 35 grd.
in loc de 70 de grd.
 Alta posibilitate de a economisi energia rezulta din faptul ca raspandindu-se uniform in intreaga camera, caldura poate fi redusa de la 22
la 20 grd. fara pricinuirea vreunui disconfort.

D. Instalare rapida si flexibilitate :

Instalarea pentru o casa de locuit sau apartament de 100 mp se face in 1-2 zile. Pentru renovari, unde ridicarea sapei cu cativa centimetrii nu mai
este posibila, covorasele electrice sunt solutia ideala de incalzire in pardoseala.

-4-
1.2 Dezavantajele acestui sistem:
- Cladirile care se echipeaza cu astfel de sisteme trebuie sa fie bine izolate termic
- In cazul in care cladirea nu este bine izolata si pardoseala nu poate acoperi necesarul de caldura atunci se recomanda adopterea unui sistem
mixt, completand cu alte surse (radiatoare, etc.)
- Inertia termica a sistemului este relativ mare (in cladirile cu ocupare ocazionala se recomanda adoptarea unui sistem de incalzire clasic).
- Necesita calcule mai complexe in ceea ce priveste proiectarea sistemului, comparativ cu cel traditional.

1.3 Descrierea generala a sistemului de incalzire electrica prin pardoseala

Componenetele care stau la baza incalzirii electrice prin pardoseala sunt:

- covorasul inclazitor sau cablul incalzitor ;

-5-
Se alege varianta optima in functie de aplicatie, covarasele fiind mai scumpe.

- banda de fixare;

- termostat digital programabil cu senzori de temperatura in pardoseala si ambient

- cablu de alimentare;

- disjunctor bipolar in tabloul general.

Functionarea se bazeaza pe principiul clasic al degajarii controlate de caldura la trecerea curentului electric prin rezistenta cablului. Acesta este
protejat printr-o manta metalica conectata la impamantare, si un invelis foarte rezistent din PVC sau silicon, si este atestat de forurile competente
europene. In cazul unei intreruperi cauzate accidental (o gaura in pardoseala), exista un kit de reparatie, inlocuindu-se doar cativa centimetrii din
cablu in zona afectata. Sistemul se alimenteaza cu 220V sau 380V din tabloul electric, si este controlat de un termostat electronic. Termostatul
realizeaza un echilibru optim intre temperatura pardoselii si cea ambienta, reducand consumul de energie prin optimizarea timpilor de functionare
a incalzirii si programarea diferentiata zi/noapte pentru fiecare zi a saptamanii.

1.4 Consumul sistemului de incalzire electrica prin pardoseala

Consumul este egal cu pierderea de caldura a unei case pentru mentinerea unei temperaturi dorite. Cu cat incaperea/casa are o izolatie
termica mai buna, cu atat energia consumata este mai redusa. Pentru o casa bine izolata se poate considera un consum mediu de
~100KWh/an/m2. Randamentul instalatiei este practic de 100%, iar in cazul izolarii termice inferioare cu poliestiren si a unei sape de acumulare,
se poate ajunge la un regim de functionare de 25~35% din timp.

NU exista costuri precum verificarile tehnice periodice care sunt absolut necesare pentru centralele termice pe gaz si alte echipamente de
incalzire. Odata instalat corect sistemul electric de incalzire in pardoseala acesta va functiona eficient pentru zeci de ani.

-6-
1.5 Alte aplicatii ale incalzirilor prin cabluri electrice:
Cablurile sau covorasele electice pe langa utilizarea la incalzirea prin pardoseala mai pot fi folosite si in alte aplicatii rezidentiale sau
industrial cum ar fi:

- Protectia la inghet a cailor de access pietonal si auto, alei , rampe, garaje, scari si trepte exterioare;

- Topirea ghetii si zapezii in parcari exterioare si pe acoperisuri;

-Protectia jgheaburilor si burlanelor impotriva acumularii de zapada si gheata;

- Incalzirea cladirilor inalte (sali, monumente, biserici);

-Incalzirea halelor industriale si a fermelor de animale.

-7-
1.6 Montarea sistemelor de incalzire electrica prin pardoseala

Pe placa de beton se asaza un strat de polistiren extrudat cu o grosime de minim 3 cm si λ = 0,034 W/mk la temperatura de 20oC cu rolul
de a termoizola suprafata avand ca efect si directionarea caldurii in sus.
Pe stratul de polistiren extrudat se pozitioneaza plasa sudata STM cu ochiuri de 10 cm pe care se va prinde banda metalica respectandu-se
o dispunere a acesteia din 40 in 40 cm. Aceasta banda metalica speciala are stantate pe suprafata niste diviziuni cu scopul de a regla distanta intre
doua spire consecutive de cablu incalzitor, avind ca rezultat final obtinerea puterii dorite pe metrul patrat. In bai si locuinte clasice, trebuie
considerata o putere de 150W/mp. Sistemul functionand in regim ON/OFF, o supradimensionare nu afecteaza consumul de energie electrica, doar
timpii de activare.
Acumularea caldurii in pardoseala

-8-
 Este o solutie convenabila la parterul cladirilor, unde se poate turna o sapa cu grosimea de 7-15cm si exista posibilitatea unui contor electric
bi-orar cu tarif preferentiat de noapte. In acest caz, sistemul poate acumula caldura in sapa in timpul noptii cand pretul electricitatii este redus, si o
va degaja treptat in interior de-a lungul zilei, rezultand importante economii. Puterea calculata in acest caz este intre 125~200W/m2

1.7. Tema de proiectare

Sa se calculeze necesarul de caldura pentru apartamentul din figura 1. situat la parterul unui bloc de locuinte avand:

-situare in Timisoara cu orientarea ferestrelor spre nord liber expus la vant;

-cladirea are subsol și o fundatie cu grosimea de 0.5 metri, avand adancimea panzei de apa freatica de 6 metri;
-peretii exteriori din caramida plina tencuita;

-plansee din beton armat cu grosime de 0.2 m;

-pardoseala din parchet cu grosimea de 0.02 m;

-ferstre duble din lemn fara etansare speciala;

-inaltimea unui nivel de 2.7 m;

Se considera temperatura interioara corespunzator cerintelor de confort termic ϴi=+22 °C, iar temperatura exterioara ϴext= -12°C.

Date personalizate :

Numarul care trebuie adaugat la dimensiuni este 0.65 m.

-9-
Dimensiunile corespunzatoare apartamentului sunt:

Ldormitor=4.70+0.65=5.35 m;

ldormitor=2.60+0.65=3.25 m;

Lbaie=2.90+0.65=3.55 m;

lbaie=1.60+0.65=2.25 m;

Lcamera de zi =4.70+0.65=5.35 m;

lcamera de zi =3.50+0.65=4.15 m;

Lbucatarie =2.90+0.65=3.55 m;

lbucatarie =2.60+0.65=3.25 m

- 10 -
Figura 1. Schema apartamentului

- 11 -
 Capitolul 2. Calculul necesar de caldura pentru apartament
2.1 Calculul necesar de caldura pentru apartament
Necesarul de caldura al fiecarei camere reprezinta cantitatea de caldura necesara mentinerii unei temperaturi constante in incapere. Variatia
temperaturii in incapere este datorata schimbului de energie (in cazul de fata cedarii de energie) dintre incapere si mediul exterior. Acest schimb
de energie se realizeaza prin fenomenele de conductie termica si convectie termica. Conductia termica are loc in interiorul peretilor, ferestrelor,
tavanului, spre mediul exterior, iar convectia termica se realizeaza la suprafata de separatie dintre pereti, ferestre si aerul din mediul interior,
respectiv exterior. Aceste procese de transfer sunt materializate prin pierderi de caldura si, deci, prin sacaderea temperaturii ambiante din interiorul
apartamentului. Diferenta de temperatura se compenseaza cu ajutorul instalatiei de incalzire prin pardoseala.Calculul necesarului de caldura se face
pe baza unor relatii care vor fii prezentate in continuare. Pe baza acestui necesar se vor alege elementele rezistive ce vor furniza caldura necesara.

Necesarul global de caldura al fiecarei camere de determina astfel:

∑𝐴
𝑄 = 𝑄𝑇 ∗ (1 + 100 ) + 𝑄𝑖 [𝑊 ] (1), unde 𝑄𝑇 [W] este este pierderea de căldură prin transmisie în regim termic staționar, corespunzător diferenței

de temperatură dintre interiorul și exteriorul elementelor de construcție care limiteaza încăperea:

Q T = ∑ mT *S*k*(Ɵi -Ɵe ) + C* k c *(Ɵi -Ɵe ) + Sp *k s *(Ɵi -Ɵs ) [W] (2), unde mT –adimensional- reprezinta coeficient de masivitate termica a
elementelor de constructie. Poate lua valorile :

-1 pentru elemente de constructie interioara;

-1-7 pentru elemente de constructie exterioare;

S [𝑚2 ] este suprafața fiecărui element de construcție, funcție de dimensiunile interioare. Se scad golurile (uși, ferestre);

- 12 -
 1 𝑊
𝑘= 1 𝑔 1 [ ] (3)
+∑ + 𝑚 2∗℃
∝𝑖 𝜆 ∝𝑒

k este coeficientul global de transmisie a căldurii pentru elementul de construcție;

C [m] este lungimea conturului laturilor exterioare ale planului încăperii (măsurate la fața interioară a pereților, la nivelul solului / pardoselii);

W
k c [m*K] este coeficientul de transmisie a căldurii pe contur (funcție de grosimea fundației pereților exteriori și de adâncimea pânzei de apă freatică);

Sp [𝑚2 ] este suprafața de pardoseala a încăperii așezată direct pe sol;

𝑘𝑠 este coeficientul de transmisie a căldurii către sol (funcție de tipul pardoselii și de adancimea panzei de apa freatica)

𝑄𝑠 [℃] este temperatura solului considerată convențional +10 ℃ indiferent de temperatura aerului exterior;

∑ 𝐴 este suma adaosurilor care afectează pierderile de căldură prin transmisie:

∑ 𝐴 = 𝐴0 + 𝐴𝑐 + 𝐴𝑠 unde:

𝐴0 [%] este adaosul pentru orientare, care ține cont de pierderile de căldură ale încăperilor cu pereți exteriori (±5% funcție de orientarea cea mai
defavorabila (N));

𝐴𝑐 [%] este adaosul pentru compensarea efectului suprafețelor reci în calculul pierderilor de căldura ale încăperilor cu pereți exteriori (+1,5% ÷
+20%) (nu se prevede pentru încăperi de trecere: casa scării, cămară, depozit, hale industriale etc.);

𝐴𝑠 [%] este adaosul special și se acordă la clădirile civile unde instalația de încălzire centrală funcționează cu intermitență (+10% ÷ +15% funcție
de durata întreruperii);

- 13 -
𝑄𝑖 [W] este necesarul de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat prin rosturile ferestrelor și ușilor exterioare de la temperatura exterioară la
temperatura interioară:

4
𝑄𝑖 = ∑(𝐿 ∗ 𝑖 ) ∗ 𝑣 3 ∗ (Ɵ𝑖 − Ɵ𝑒 ) + 𝑈 ∗ 𝑆𝑢 ∗ 𝑛 ∗ (Ɵ𝑖 − Ɵ𝑒 ) (4)

L [m] este lungimea rosturilor ușilor/ferestrelor (perimetrul elementelor mobile ale acestora).

4
𝑊 𝑚 3
i [ ( ) ∗ ℃] este coeficientul de infiltrație prin rosturi, funcție de felul ușilor și ferestrelor precum și al modului de comportare a clădirilor la
𝑚 𝑠

acțiunea vântului;

𝑚
v [ 𝑠 ] este viteza de calcul a vântului;

𝑊∗𝑠
U = 0,36 [𝑚2∗ ℃] este coeficientul ce caracterizează cantitatea de căldură pierdută la deschiderea unei uși;

𝑆𝑢 [𝑚2 ] este suprafața ușilor exterioare;

1
n [𝑜𝑟ă] este numărul de deschideri ale ușilor pe oră;

In urma aplicarii acestor relatii (1),(2),(3),(4) rezulta calculele din tabelul din anexa 1.

Notatii :

FE - Fereastră exterioară;

PE - Perete exterior;

- 14 -
PI - Perete interior;

Pd - Pardoseală;

C - Conturul laturilor exterioare.

Calculul necesarului de caldura s-a efectuat doar pentru cele patru camere.

Pentru camera 1(dormitor):

FE : S = 1.6 * 1.2 = 1.92 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1 * 1.92 * 2.32 * 34 = 151,45 [ W ]

Pe1 : S = ( 3.25* 2.7 ) – 1.92 = 6.85[ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1.1 * 6.85* 1.51 * 34 = 386.85 [ W ]

Pe2 : S = 5.35 * 2.7 = 14.44 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1.1 * 14.44 * 1.51 * 34 = 815.48 [ W ]

Pd : S = 5.35 * 3.25 = 17.39 [ m2 ]

- 15 -
 Sp * Ks * Δθ=17.39*1.97*12=411.1 [W]

C: 5.35 + 3.25 = 8.6 [ m ]

C * Kc * Δθ = 345.03 [W]

L: 2 * ( 1.6 + 1.2 ) = 5.6 [ m ]

4
Qi = 5.6 * 0.081 * 63 * [ 22 - ( - 12 ) ] =168.1 [ W ]

QT = 151,45 + 386.85 + 815.48 + 345.03 + 411.1 = 2109.91 [W]

Q = 2109.91 * 1.22 + 168.1 = 2742.19 [ W ]

Pentru camera 2(baie):

Fe : S = 0.7 * 0.7 = 0.49 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1 * 0.49 * 2.32 * 34 = 38.65[ W ]

Pe : S = ( 2.25 * 2.7 ) – 0.49 = 5.09 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1.1 * 5.09 * 1.51 * 34 = 315.12 [W ]

Pd : S = 3.55* 2.25 =7.98 [ m2 ]

Sp * ks * Δθ = 7.98 * 1.97 *12=188.65 [W]

C: 2.25 [ m ]

- 16 -
C * kc * Δθ = 2.25 * 1.18 * 34=90.27 [W]

L: 2 * ( 0.70 + 0.7 ) = 2.8 [ m ]

4
Qi = 2.8 * 0.081 * 63 * 34 = 84.05 [ W ]

QT = 38.65+ 315.12 + 188.65 + 90.27 = 632.69 [ W ]

Q = 632.69 * 1.18 + 84.05 = 830.63 [ W ]

Pentru camera 3 (camera de zi) :

Fe : S = 2.4 * 1.2 = 2.88 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1 * 2.88 * 2.32 * 34 =227.17 [ W ]

Pe : S = ( 4.15 * 2.7 ) – 2.88 = 8.32 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1.1 * 8.32 * 1.51 * 34 = 469.86 [ W ]

Pd : S = 5.35 * 4.15 =22.2 [ m2 ]

Sp * Ks * Δθ = 22.2 * 1.97 * 12 = 524.81 [W]

C: 4.15 [ m ]

- 17 -
Sc * Kc * Δθ = 4.15 * 1.18 * 34 = 166.5 [W]

L: 2 * ( 2.4 + 1.2 ) = 7.2 [ m ]

4
Qi = 7.2 * 0.081 * 63 * 34 = 216.13 [ W ]

QT = 227.17 + 469.86 + 524.81 + 166.5 = 1388.34 [ W ]

Q = 1388.34* 1.18 + 216.13 = 1854.38 [ W ]

Pentru camera 4 (bucatarie):

Fe : S = 1.6 * 1.2 = 1.92 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1 * 1.92 * 2.32 * 34 = 151.45 [ W ]

Pe1 : S = ( 3.25 * 2.7 ) – 1.92 = 6.85 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1.1 * 6.85 * 1.51 * 34 = 386.85 [ W ]

Pe2 : S = 3.55 * 2. 7 = 9.58 [ m2 ]

mT * S * K * Δθ = 1.1 * 9.58 *1.51 * 7 = 111.39 [ W ]

Pd : S = 3.25 * 3.55 = 11.54 [ m2 ]

- 18 -
Sp * Kc * Δθ = 11.54 * 1.97 * 12 = 272.81 [W]

C: 3.25 [ m ]

Sc * Kc * Δθ = 3.25 * 1.18 * 34 = 130.39 [W]

L: 2 * ( 1.6 + 1.20 ) = 5.6 [ m ]

4
Qi = 5.6 * 0.081 * 63 * 34 = 168.1 [ W ]

QT = 151.45 + 386.85 +111.39 + 272.81 + 130.39 =1052.88[W]

Q =1052.88 * 1.19 + 168.1 = 1421.03 [ W ]

2.2 Alegerea elementelor incalzitoare

Criteriile de alegere a cablului/covorasului incalzitor pot fi:

- consum;

- pret;

- cu ce este acoperita pardoseala;

- ce forma are suprafata camerei;

- calitate.

- 19 -
In functie de consumul de caldura a fiecarei incaperi s-au ales elementele incalzitoare, care sunt prezentate in tabelul urmator. Din cauza neizolarii
apartamentului, a rezultat necesarul de caldura mai mare motiv pentru care a trebuit sa aleg si covorase de exterior pentru a acoperi acest necesar.
In anexa 2 se afla extrase din cataloagele firmelor ce produc aceste echipamente.

CAMERA SUPRAFATA PUTEREA DENUMIRE SUPRAFAT PUTEREA

LIBERA [m2] NECESARA ELEMENT A ELEMENTULUI
[W] INCALZITOR ELEMENTU INCALZITOR [W]
LUI
INCALZITO
R[m2]
DORMITOR 11.57 2742.19 ULLA300.9 9 2800
BAIE 6.13 830.63 LD 160/5.3 5.3 850
CAMERA DE 17.46 1854.38 LD 160/12.4 12.4 2000
ZI
BUCATARIE 9.09 1421.9 200W8MMATONLY 8 1600
Tabel 2. Alegerea elementelor incalzitoare

- 20 -
2.3 Determinarea modului de amplasare a elementelor incalzitoare

Primul pas in determinarea modului de amplasare a echipamentelor de incalzire este calculul suprafetelor corespunzatoare fiecarei camere
care vor fi acoperite cu elementele rezistive. Cablurile vor acoperi doar suprafata libera a fiecarei camere deoarece nu este util sa se incalzeasca
suprafetele acoperite de piesele de mobilier. In consecinta , din suprafata totala a camerei se vor scade suprafetele elementelor de mobilier. Schita
apartamentului mobilat este prezentat in figura 2.

- 21 -
Figura 2. Schita apartamentului mobilat

- 22 -
 Suprafetele ocupate de mobilier sunt pezentate in tabelul urmator:

CAMERA ELEMENT DE SUPRAFATA SUPRAFATA SUPRAFATA SUPRAFATA

MOBILIER [m2 ] TOTALA CAMEREI LIBERA
2
[m ] [m2 ] [m2 ]
PAT 1.22*2
DULAP 1*0.54
DORMITOR NOPTIERA 1*0.56 5.82 17.39 11.57
BIROU DE 1.24*1.38
CALCULATOR
FOTOLIU 0.68*0.83
CADA 1.62*0.73
BAIE CHIUVETA 0.62*0.57
TOALETA 0.4*0.8 1.85 7.98 6.13
CANAPEA 1.47*0.87
CAMERA DE ZI MASA 1.17*0.49
ACVARIU 1.24*0.87
CABINET 0.74*0.45 4.74 22.2 17.46
PIAN 1.4*0.43
RAFT DE 0.82*0.44
CARTI
SUPORT TV 1*0.52
MASA 1*0.6
FRIGDER 0.6*0.66
BUCATARIE ARAGAZ 0.6*0.62
CHIUVETA 0.56*0.47 2.45 11.54 9.09
DEBARA 0.7*0.7
SCAUN 0.4*0.42
SCAUN 0.4*0.42

- 23 -
Dispunerea covoraselor este prezentata in figura urmatoare:

Figura 3

- 24 -
Cu culoarea neagra s-a reprezentat tabloul de distributie, cu culoarea neagra s-a reprezentat traseul cablurilor care alimenteaza elementele
incalzitoare. Termostatele sunt reprezentate cu culoarea rosie,visiniu,albastru inchis si deschis si sunt plasate pe perete la 1.7m ferite de lumina
soarelui si de curenti de aer din exterior.

Capitolul 3 Proiectarea instalatiei electrice de alimentare, protectie, si comanda

In acest capitol se prezinta proiectarea si realizarea instalatiei electrice a sisremului de incalzire prin pardoseala. Astfel se elaboreaza o
schema generala care va cuprinde o parte de alimentare relizata prin conductoare de alimentare, o parte de protectie, compusa din intrerupatoare
automate si una de comanda, realizata cu ajutorul contactoarelor comandate de termostate. Dupa elaborarea schemei electrice, pe baza valorii
curentului electric ce parcurge elementele incalzitoare se vor alege toate elementele componente.

3.1 Elaborarea schemei electrice

Inainte de elaborarea si dimensionarea schemei electrice desfasurate, trebuie sa cunoastem cateva notiuni de baza, si anume:

Coloana electrica este calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general;

Sigurantele generale sunt sigurante montate pe coloanele de alimentare a unui tablou electric;

- 25 -
 Intreruptor automat (disjunctor) este un aparat mecanic de comutatie capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa curentii in conditii
normale de functionare, precum si sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa pe o durata specificata de timp curentii in conditii anormale de
functionare ( scurtcircuit, suprasarcina ) ;

Curentul nominal de sarcina (IN) reprezinta curentul pe care il suporta aparatul in functionarea normala si pe care il poate intrerupe.

Puterea nominala a unui receptor (PN) este o marime electrica pentru care se dimensioneaza alimentarea receptorului (puterea active). Foarte
important de retinut faptul ca puterea instalata a unui consumator este suma puterilor nominale ale receptoarelor fixe si mobile ale
consumatorului.

Schema electrica aferenta sistemului de incalzire este prezentata in figura 4.

Notatiile sunt urmatoarele:

Q –intreruptorul general;

Fi – intreruptoarele modulare;

Xi – reglete;

Bi – thermostat;

K –contactor;

L1 – faza;

N – nulul de lucru;

- 26 -
PE – nulul de protectie;

Ei – cabluri de incalzire;

Figura 4

Alimentarea celor 4 elemente rezistive ale cablurilor incalzitoare E 1-4 este comandata de cele 4 termostate, care prin contactele normal
închise B1-4 asigura sau intrerup alimentarea contactoarelor K1-4, a caror contacte principale sunt pozitionate pe circuitele de alimentare a

- 27 -
rezistentelor. Circuitul este prevazut cu un intreruptor principal Q 0 și întreruptoare de protecție F0-4 (intreruptoarele F1-4 avand rolul de comanda
locala a alimentării elementelor rezistive ale cablurilor incalzitoare E 1-4). Alimentarea contactoarelor K1-4 se realizează la tensiunea nominală a
rețelei de 230 V.

3.2 Dimensionarea circuitului electric

Pentu determinarea curentului electric, mai intai se determina puterea aparenta cu relatia:

𝑃
𝑆 = cos 𝜑 , unde:

P este puterea activa consumata de fiecare cablu iar cos 𝜑 este factorul de putere corespunzator fiecarei puteri. Avand in vedere ca, consumatorii
sunt rezistivi (cos 𝜑 = 1 )rezulta ca S = P. Intensitatea curentului pe fiecare circuit este I= S/Un, unde Un este tensiunea nominala a retelei, avand
valoarea de 230 V. In tabelul urmator s-au calculat intensitatea si puterea aparenta necesara fiecarei camere.

Calculul curentilor pentru fiecare element de incalzire:

S1 2800
S1 = 2800 [ VA ], I1 = = = 12.17 [ A ]
UN 230

850
S2 = 800 [ VA ], I2 = = 3.7 [ A ]
230

2000
S3 = 2000 [ VA ], I3 = = 8.69 [ A ]
230

- 28 -
 1600
S4 = 1600 [ VA ], I4 = =6.95 [ A ]
230

SN=2800+850+2000+1600=7250 [VA]

IN=12.17+3.7+8.69+6.95=31.51 [A]

Incaperea P[W] S[VA] I [A] Stotal[VA] Itotal[A] UN [V]

Dormitor 2800 2800 12.17
Baie 850 850 3.7 7250 31.51 230
Camera de zi 2000 2000 8.69
Bucatarie 1600 1600 6.95
Tabelul 4

Pentru alimentarea covoraselor de incalzire se aleg cabluri cu trei conductoare: un conductor de faza, unul de nul si unul de protectie . Din tabel,
pentru valorile intensitatii curentului prin cablu se alege sectiunea conductorului de 1.5 mm 2.

Estimarea lungimilor necesare a cablurilor:

-traseele cablurilor se vor aseza pe perete la inaltimea de 2.4 m.

-se considera ca tabloul este pozitionat in holul de la intrare la inaltimea de 2 m si la distanta de 1.5 m de peretele exterior

-distanta de la peretele fiecarei camere la capetele cablului de alimentare este de 0.4 m;

- 29 -
Calculul aferent lungimii cablurilor de alimentare si distributie:

Ldormitor=(3.25-1.5)+(2.4-2)+0.125+4.15+0.125+2.25+0.125+0.4+2.4=11.71 m;

Lbaie=(3.25-1.5)+(2.4-2)+0.125+4.15+0.125+1.80+0.125+2.25+0.4+2.4=13.52 m;

Lcamera de zi=(3.25-1.5)+(2.4-2)+0.125+0.4+2.4=5.07 m;

Lbucatarie=(3.25-1.5)+(2.4-2)+0.125+1.8+0.125+0.4+2.4=7 m;

Ltotal= Ldormitor + Lbaie + Lcamera de zi+Lbucatarie=11.71+13.52+5.07+7=37.3 m. Recomandat 38 m.

Incaperea Ii [A] Sectiune Lungime cablu[ m ]

cablu[mm2]
Dormitor 12.17 1.5 11.71
Baie 3.7 1.5 13.52
Camera de zi 8.69 1.5 5.07
Bucatarie 6.95 1.5 7

In continuare trebuie sa determinam caderea de tensiune pe cabluri cu formula :

2 ∗ l0−4 ∗ P0−4
∆U0−4 = * 100 ≤ 5 %
U2 N ∗ σ Cu ∗ S0−4

- 30 -
 m
σ Cu = 56 [ ]; S0−4 - sectiunea conductorului respectiv [ mm2 ]
mm2 ∗ Ω

l0−4 - lungimea dupa desfasurare [ m ] ; P0−4 - puterea ( caldura ) necesara [ W ]

∆U este căderea de tensiune pe cablu [V];

l este lungimea cablului [m];

P este puterea activă consumată [W];

UN este tensiunea nominală a rețelei [V];

σ este conductivitatea electrică a cuprului;

2 ∗ l1 ∗ P1 2 ∗ 11.71 ∗ 2800
∆U1 = * 100= *100=1.47[%]
U2 N ∗ σ Cu ∗ S1 2302 ∗ 56 ∗ 1.5

2 ∗ l2 ∗ P2 2 ∗ 13.52∗ 850
∆U2 = ∗ 100 = * 100=0.51[%]
U2 N ∗ σ Cu ∗ S2 2302 ∗ 56 ∗ 1.5

2 ∗ l3 ∗ P3 2 ∗ 5.07∗ 2000
∆U3 = ∗ 100 = * 100=0.45[%]
U2 N ∗ σ Cu ∗ S3 2302 ∗ 56 ∗ 1.5

2 ∗ l4 ∗ P4 2 ∗ 7 ∗ 1600
∆U4 = ∗ 100 = * 100=0.50[%]
U2 N ∗ σ Cu ∗ S4 2302 ∗ 56 ∗ 1.5

- 31 -
 Incaperea Lungimea Sectiunea Puterea consumata Caderea de tensiune pe cablu
cablului de cablului P[w] ΔU [%]
alim. [m] S[mm2]
Dormitor 11.71 1,5 2800 1.47
Baie 13.52 1,5 850 0,51
Camera de 5.07 1,5 2000 0.45
zi
Bucatarie 7 1,5 1600 0,50

Dupa cum se observa, valorile caderii de tensiune sunt mai mici decat 5 % , ceea ce inseamna ca sectiunile cablurilor au fost alese corespunzator.

- 32 -
3.3 Alegerea apartajului electric
Componentele necesare se aleg din cataloagele diferitelor firme ofertante.

Tipul cablurilor de alimentare alese: CYY cu urmatoarele caracteristici:

Număr Grosime Grosime Diametru Masă Cupru Masă cablu

conductoare x Nominală nominală Exterior (inf.) (inf.) [Kg/km] (inf.) [Kg/km]
secţiune izolaţie[mm] manta ext. [mm]
nominală[mm2] [mm]
3x1,5 0,80 1,80 11,10 41 174

Se vor alege 5 intreruptoare de tip 1 pol + N si un intrerupator de tip 1 pol.

Tip intreruptor Simbol I[A] IN [A] Caracteristica c[kA] Cod

Intreruptor principal Q0 31.51 32 15 FAZT-B32/1N
1 pol+N
Intreruptoare modulare F1-4 12.17 13 15 FAZT-B13/1N
1 pol + N 3.7 4 15 FAZT-B4/1N
8.69 10 15 FAZT-B10/1N
6.95 10 15 FAZT-B10/1N
Intreruptor Comanda F0 1 15 FAZT-B1/1
1-pol

- 33 -
Contactoarele alese sunt cu doua contacte ND.

Tip contactor Simbol Circuit de Circuit de forta Nr. Buc

comanda
5TT5 800 Ki 230 Vca 250 Vca 20A 2 4
NO

Caracteristicile regletelor

Tip regleta Simbol Caracteristici Nr.Buc

SI-310 xi Terminal strip threated 2
12pin x4,0mm2

Tabloul de distributie ales este unul cu doua randuri pentru a putea asigura spatial necesar atat pentru elementele de comanda si protectie
ale instalatiei electrice de incalzire, cat si pentru elementele componente ale instalatiei de iluminat si prize.

Cod tabou Dimensiuni[mm] UM Numar de randuri

8GB11221 2X12 2x12 2

- 34 -
Alegerea termostatelor

Un termostat este un dispozitiv care are rolul de a mentine o temperatura dorita a mediului ambiant intr-o incapere. Termostatul realizeaza
acest lucru prin intreruperea alimentarii cu energie electrica in momentul in care temperatura mediului ambiant ajunge la temperatura setata de
utilizator. Termostatul poate avea diverse forme si sisteme de functionare diferite dar rezultatul este acelasi. Termostatele digitale nu au piese in
miscare, nu produc zgomot si au ca sistem de detectie ’’traductori de temperatura’’ sunt ideale pentru folosire in inlazire prin pardoseala si in
sisteme de cabluri incalzitoare.

Denumire Simbol Nr. bucati

Termostat B1−4 4
digital
Devireg™
Touch
140F1071

- 35 -
S-au ales termostate digitale de la firma Devi Electric.

Mai multe detalii despre acest termostat se afla in anexa

Capitolul 4. CONCLUZII

Acest sistem de incalzire asigura un confort termic ideal pentru corpul uman.In incaperile incalzite prin pardoseala cu o
temperatura de 29 C, la nivelul pardoselii,se asigura o distributie uniforma a temperaturii, aproximativ 20 C la 1,8 m inaltime, iar peste
1,8 m temperatura scade treptat pana la 16 C la nivelul plafonului.Comparativ cu incalzirea prin radiatoare temperatura la nivelul
pardoselii este de aproximativ 16 C, iar la nivelul plafonului este de 28-30 C.

Acest sistem asigura distributia ideala a caldurii intr-o camera, degajeaza caldura exact acolo unde este necesar si cand este
necesar iar datorita circulatiei reduse a aerului nu ridica praful. Controlul sistemului de incalzire este asigurat de catre un termostat
electronic digital, programabil. Un argument important in favoarea incalzirii in pardoseala este ca nu necesita intretinere,este silentios in
functionare si exista posibilitati variate de automatizare

Bibliografie : http://www.trotusgrup.ro/
http://www.incalzireinpardoseala.eu
www.incalzire-electrica.ro/
www.incalzire-pardoseala.com
www.elementshop.co.uk
Tehnica Instalatiilor-Revista

- 36 -
Fisa tehnica:Regleta de conexiuni 32A/400V 12pini x4,0mm2 SI-310

 SI-310 Regleta de conexiuni; piste:12; insurubare; 4mm2; 9mm; 32A; 400V

 Producator: SIMET
 Simbol original: SI-310
 Produs similar pentru: D-H140, ELZ-4
 Tip conector regleta de conexiuni
 Numar piste 12
 Tip conector regleta de conexiuni
 Numar piste 12
 Sectiune cablu 4mm2
 Pas pini 9mm
 Curent nominal 32A
 Tensiune nominala 400V
 Material carcasa poliamida
 Lungime cablu dezizolat 6mm
 Caracteristici posibilitate separare pe fragmente
 Lungime 106mm
 Inaltime 16.8mm
 Adancime 18mm
 Diametru orificiu fixare 3.2mm
 Temperatura de lucru -25...85C

- 37 -
- 38 -