Sfantul Nicoale

Sfântul Nicolae din Mira (în mod tradițional 15 martie 270 - 6 decembrie 343), cunoscut și sub
numele de Nicolae de Bari, a fost un episcop creștin timpuriu al orașului maritim antic
grecesc Mira din Asia Mică (greacă veche Μύρα, orașul modern Demre, Turcia) în
timpul Imperiului roman. Datorită numeroaselor minuni atribuite mijlocirii sale, el este cunoscut
și sub numele de Nicolae făcătorul de minuni. Sfântul Nicolae este patronul: marinarilor,
negustorilor, arcașilor, hoților care regretă, copiilor și studenților din diverse orașe și țări din
Europa. Reputația sa a evoluat în rândul credincioșilor, așa cum era obișnuit pentru sfinții
creștini timpurii, iar legendarul său obicei de a da daruri secrete a dat naștere modelului
tradițional al lui Moș Crăciun („Sfântul Nicu”) prin Sinterklaas.
Se știe foarte puțin despre istoricul Sfânt Nicolae. Cele mai vechi relatări ale vieții sale au fost
scrise la secole după moartea sa și conțin multe elaborații legendare. Se spune că s-a născut în
portul grecesc din Patara, regiunea Licia din Asia Mică din părinți creștini înstăriți. Într-unul
dintre primele incidente atestate și cele mai faimoase din viața sa, se spune că a salvat trei fete de
la a fi forțate să se prostitueze, aruncând un sac de monede de aur pe fereastra casei lor în fiecare
seară timp de trei nopți, pentru ca tatăl lor să poată plăti o zestre pentru fiecare dintre ele. Alte
povești timpurii povestesc despre el calmând o furtună pe mare, salvând trei soldați nevinovați
de executarea greșită și tăind un copac stăpânit de un demon. În tinerețe, se spune că a făcut un
pelerinaj în Egipt și în zona Palestinei. La scurt timp după întoarcerea sa, a devenit episcop de
Myra. Ulterior a fost aruncat în închisoare în timpul persecuției lui Dioclețian, dar a fost eliberat
după ascensiunea lui Constantin. O listă timpurie îl face participant la Primul Consiliu de la
Niceea în 325, dar nu este menționat niciodată în nicio scriere de către persoane care erau de fapt
la consiliu. Legendele târzii, nefondate, susțin că el a fost caterisit temporar și a fost întemnițat în
timpul Consiliului pentru că a pălmuit pe ereticul Arie. O altă legendă celebră târzie povestește
cum a înviat trei copii, care au fost uciși și murați în saramură de un măcelar care plănuia să-i
vândă ca carne de porc în timpul unei foamete.
La mai puțin de 200 de ani de la moartea lui Nicolae, Biserica "Sf. Nicolae" a fost construită în
Mira sub ordinele lui Teodosie al II-lea peste locul bisericii, unde a servit ca episcop, iar
rămășițele lui Nicolae au fost mutate într-un sarcofag din acea biserică. În 1087, în timp ce
locuitorii greci creștini din regiune erau subjugați de nou-sosiții turci selgiucizi musulmani , și la
scurt timp după ce biserica lor a fost declarată în schismă de către Biserica Catolică, un grup de
comercianți din orașul italian Bari a îndepărtat majoritatea osemintelor lui Nicolae din sarcofagul
său din biserică, fără autorizație, și le-au adus în orașul natal, unde sunt acum consacrate
în Basilica di San Nicola. Fragmentele osoase rămase din sarcofag au fost îndepărtate ulterior de
marinari venețieni și duse la Veneția, în timpul Primei cruciade. Se spune că moaștele sale din
Bari emană o substanță apoasă miraculoasă, cunoscută sub numele de "mană" sau "mir", pe care
unii membri ai credincioșilor o consideră că posedă puteri supranaturale.
Legenda lui Mos Nicolae
Legenda spune că trei surori, fetele unui nobil sărac, nu se puteau mărita datorită situației
financiare precare. Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae,
ajuns deja episcop, a lăsat noaptea, la ușa casei nobilului, un săculeț cu aur.
Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea măritișului pentru cea de a doua fată. Când
i-a venit vremea și celei de a treia fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a
făcut bine fetelor sale. În acea noapte l-a văzut pe episcop lăsând săculețul cu aur. Se spune că
Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiș și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șoseta
pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agățării șosetelor de șemineu.
După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu
a rezistat tentației de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neașteptat îi
mulțumea lui Nicolae pentru el. Cei trei săculeți cu aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit
simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur (în iconografia apuseană).
Tot potrivit legendei, Nicolae de Mira ar fi fost unul din cei 318 participanți ai Conciliului de
la Niceea (astăzi İznik, Turcia).
Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_de_Mira