CUPRINS:

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.Profitabilitatea bancară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.Indicatori de apreciere a performanțelor bancare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
3. Sistemul de indicatori de profitabilitate bancară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
4. Sistemul indicatorilor de adecvare a capitalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
5. Indicatorii de lichiditate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
6. Indicatori de calitate a activelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
7. Alți indicatori de performanță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
 Introducere

În contextul globalizării şi al integrării europene, scopul esenţial al

managementului băncilor constă în alegerea celor mai eficiente modele de
profitabilitate, care vizează posibilităţile de acoperire a plasamentelor cu resurse
proprii, la nivelul fiecărei unităţi de lucru.
Majorarea volumului de resurse şi plasamente şi diversificarea ofertei de produse şi
servicii, au condus la preocupări permanente ale băncilor pentru rezolvarea calitativă,
în sensul stabilirii modalităţilor de optimizare şi cuantificare a realizărilor şi structurii
portofoliului de resurse şi plasamente, în scopul obţinerii unor performanţe
superioare, elaborându-se în acest sens, modele de analiză şi urmărire a profitabilităţii
bancare.

2
 1. Profitabilitatea bancară

Termenul de „performanță” reprezintă, cel puțin în sensul său economic, o

substantivizare a verbului din limba engleza „to perform”, adică într-o traducere
aplicabilă mediilor de afaceri, „a îndeplini, a executa” o sarcina, în vreme ce
substantivul „performance” semnifică doar actul, procesul de realizare a sarcinilor.
Înțelesul termenului, dat însă în limba română, pare ușor aureolat de sensul său
sportiv, acela de depășire a limitelor și poate avea semnificația unei realizări
deosebite.
În activitatea bancară performanța este privită în primul rând în termeni de
stabilitate și de eficiență și mai puțin de competiție, aceasta din urma fiind mai
degrabă o consecință a nivelului de performanță. Performanța bancară poate fi
definită după „The Oxford Dictionary of Current English” nivelul măsurabil de
stabilitate al activității unei bănci, caracterizat prin niveluri reduse ale tuturor
categoriilor de risc și o tendință generală de creștere a profitului de la o perioada la
alta.
Performanțele bancare, ca latură a managementului bancar dar și ca rezultat al
optimizării acestuia, reprezintă un instrument de analiză de mare importanță pentru
managerii băncii, acționari și pentru toți participanții pe piețele monetare care au
relații de afaceri cu băncile.
Performanța poate fi definită ca fiind nivelul masurabil de stabilitate a activității
unei bănci, caracterizat prin niveluri reduse ale riscurilor de orice natură și un trend
normal de creștere al profiturilor de la o perioada de analiză la alta.
Managementul bancar urmărește prin excelență obținerea de profit, adică o
performanță bancară superioară. Instrumentele de măsurare și redare a performanțelor
bancare sunt diferite, dar, în final, unul dintre cele mai eficiente îl constituie sistemul
de indicatori mai mare sau mai mic, utilizat în acest scop, care depinde de fiecare
bancă în parte.
Indicatorii de performanță bancară arată cum stă banca la un moment dat, ceea ce
permite ca managerii să ia măsuri în consecință, de pastrare a performanței dacă
indicatorii sunt pozitivi, sau de îmbunătățire a performanței dacă indicatorii nu sunt la
nivelul la care banca i-a propus.

2. Indicatori de apreciere a performanțelor bancare

Analiza performanțelor bancare se conturează utilizând o serie de indicatori a

căror mărime este dată de rezultatul comparării posturilor bilanțiere.

3
 Indicatorii de apreciere a performanțelor bancare au o mare expresivitate,
reflectând o multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, eficiența
operațională și managerială, etc.
Acești indicatori rezultă din datele contabile care reflectă perioada de referință
(bilanțul contabil și contul de profit și pierdere), mărimea lor fiind rezultatul
comparării posturilor bilanțiere.
Activitatea complexă a băncii comerciale necesită o analiză financiară completă
a eficienței și performanțelor obținute. Aceasta analiza poate fi realizata prin mai
multe moduri, având la baza un sistem de indicatori bancari. Modelele de calcul al
acestor indicatori vor putea fi folosite pentru determinarea influenței factorilor asupra
evoluției fiecăruia dintre indicatori.
Pentru evaluarea activității, inclusiv a performanțelor bancii, este utilizat un
sistem de indicatori financiari. Sistemul indicatorilor financiari cuprinde un set de
indicatori, fiind grupați in:
• indicatori de profitabilitate;

• indicatori de adecvare a capitalului;

• indicatori de lichiditate;

• indicatori de calitate a activelor;

• alji indicatori (rate de gestiune etc.).

3. Sistemul de indicator de profitabilitate bancara include:

1. Rata veniturilor din dobânzi exprima raportul dintre venitul net din dobanzi și
activele valorificate. Activele valorificate reprezinta activele bancii care aduc venit.
Rvd = ((Db – Dp) / Av) * 100%
unde: Rdv - rata veniturilor din dobanzi,
Db - dobanzi bonificate,
Dp - dobanzi platite,
Av - activele valorificate.
2. Rata profitului net se calculeaza in domeniul bancar ca expresie a raportului
dintre profitul net și veniturile totale.
Rpn = (Pn / Vt) * 100%
unde: Rpn - rata profitului net,
Pn - profit net,
Vt - venituri totale.

4
3. Rata utilizarii activelor este un indicator al performanțelor bancare asociat cu
rata profitului.
Rua = (Vt / At) * 100
unde: Rua - rata utilizarii activelor,
Vt - venituri totale,
At - activele totale.
4. Rata rentabilitafii economice (ROA - engl. Return on Asset.)este un indicator
ce reflecta capacitatea manageriala de a utiliza resursele bancii pentru a obfine profit.
Re(ROA) = (Pn / At) * 100
unde: Re – rata rentabilității economice,
Pn – profit net,
At – activele totale.
5. Rata rentabilității financiare (ROE – engl. Return on Investment (Equity)) este
un indicator sintetic care exprima raportul dintre profitul net §i capital:
Rf(ROE) = (Pn / C) * 100
unde: Rf - rata rentabilitații financiare,
Pn - profit net,
C - capital acționar.
6. Efectul de parghie (Leverage - LeverageMultiplier (engl.) Levierul) exprima
raportul dintre activele totale și capital. Este un indicator de structura care se exprima
in unitați de masura absolute și are in general valori mai mari de 10.
Ep = (At / Cp) * 100
unde: Ep – efectul de parghie,
At – active totale,
Cp – capital propriu.

4. Sistemul indicatorilor de adecvare a capitalului include:

Coeficientul suficienței capitalului ponderat la risc exprima raportul dintre

capitalul normativ total al bancii și suma activelor ponderate la risc. Valoarea minima
stabilita de BNM este de 16%. Coeficientul minim al suficienței capitalului se
calculeaza in felul urmator:
CSC = (CNT / APR) * 100

5
 unde: CSC - coeficientul suficienței capitalului ponderat la risc,
CNT - capitalul normativ total al bancii,
APR - suma activelor ponderate la risc.
Rata capitalului social se determina ca raportul dintre soldul capitalului social
și soldul capitalului normativ total al bancii.
RCS = (CS / CNT) * 100
unde: RCS - rata capitalului social,
CS - soldul capitalului social,
CNT - capitalul normativ total.

Rata capitalului de baza exprima raportul dintre soldul capitalului de gradul I,

care servește drept capital de baza, și soldul capitalului normativ total.
RCB = (C gr.1 / CNT) * 100

unde: RCB - rata capitalului de baza,

C gr.I - capitalul de gradul I,
CNT - capitalul normativ total al bancii.

Rata investițiilor străine in capitalul bancii se calculeaza ca raportul dintre

valoarea capitalului in proprietatea investitorilor straini și capitalul social total al
bancii.
RCI = (IS / CS) * 100
unde: RCI – rata investifiilor straine in capitalul bancii,
IS – soldul investifiilor straine in capitalul bancii,
CS – soldul capitalului social al bancii.

5. Indicatori de lichiditate:

Rata lichidității pe termen lung (principiul 1) se determina ca suma

activelor cu termen de rambursare de peste 2 ani și maim ult, care nu trebuie sa
depașeasca suma resurselor financiare, adica P1<1.
P1 = A / Rf

6
 unde: P1 - principiul 1 al lichiditafii;
A - activele bancii;
Rf - resurse financiare.

Rata lichiditații curente (principiul 2) se determina prin raportul activelor cu

lichiditate inalta și soldul activelor totale. Activele cu lichiditate inalta sunt
reprezentate de numerar și metale prețioase, depozite la Banca Naționala a Moldovei,
valori mobiliare de stat, credite și împrumuturi interbancare nete cu termene de
rambursat de pana la o luna.
P2 = (Al / At) * 100
unde: P2 - principiul 2 al lichiditafii;
Al - active lichide;
At - active totale.
Rata minima a acestui coeficient trebuie sa fie de cel puțin 20%, conform
reglementarilor prudențiale stipulate de BNM.

6. Indicatori de calitate a activelor incud:

Rata de corelare a depozitelor cu activele va determina proporția de utilizare

a depozitelor in total active ți se va determina ca raportul dintre valoarea depozitelor
persoanelor fizice și juridice raportata la soldul activelor totale:
RDC = ((Dpf + Dpi) / AT) * 100
unde: RDC - rata de corelare a depozitelor cu activele,
Dpf - depozite persoane fizice,
Dpj - depozite persoane juridice,
At - total active.

Rata activelor generatoare de dobanda exprima cota activelor in urma carora

banca acumuleaza venituri aferente dobanzilor din total active.
RAgd = (Agd / At) * 100
unde: RAgd - rata activelor generatoare de dobanda,
Agd - active generatoare de dobanda,

7
 At - total active.

Rata creditelor din active exprima soldul creditelor acordate din totalul de
active.
RCA = (Ct / At) *100
unde: RCA - rata creditelor din active,
Ct - total credite,
At - total active.

Rata calității portofoliului de credite este determinata de raportul creditelor

acordate și soldul rezervelor pentru acoperirea pierderilor la credite (fondul de risc).
RCPC = (FR / Ct) * 100
unde: RCPC - rata calității portofoliului de credite,
FR - fondul de risc,
Ct - total credite.

Rata creditelor nefavorabile se exprima ca raportul creditelor clasificate in

categoriile
RCN = ((Cs + Cd + Cc) / Ct) * 100
substandard, dubios și compromis și totalul de credite.
unde: RCN - rata creditelor nefavorabile,
Cs - credite substandard,
Cd - credite dubioase,
Cc - credite compromise.

7. Grupul altor indicatori de perfonrmanță bancară

Ratele de exploatare au ca obiect evaluarea resurselor bancare și a

randamentului utilizarii lor. Comisia Bancara Franceza face un șir de recomandari
referitor la calculul ratelor de exploatare, utilizând diverși indici.
Ratele de structura se refera la veniturile provenite din prestarea de servicii in
produsul net bancar.

8
 Ratele de gestiune apreciaza calitatea gestiunii unei banci privind aspectele ce
țin de productivitatea activitatii bancii. Cele mai generale rate sunt ratele de
productivitate pe agent și ratele de productivitate pe agentie.
Concluzie
Consider importantă măsurarea performanței entității, în care informația
financiar-contabilă este utilizată cu scopul identificării punctelor sensibile ale
entității, precum și rezultatelor acesteia. Ca urmare a celor menționate mai sus,
recomandăm ca, în funcție de obiectivele entității, respectiv de situația concurențială
și a factorilor de mediu:
- entitatea să adopte sisteme de indicatori ai performanței, care să înglobeze și să
se bazeze atât pe indicatori financiari, cât și pe cei de alt gen, astfel, încât să
reflecte cât mai fidel, clar și multidimensional, performanța entității;
- sistemele de indicatori ai performanței să fie dinamice și flexibile, încât să
poată fi adaptate și modificate în timp, în funcție de diferitele situații, în care se
află entitatea;
- sistemele de indicatori ai performanței să permită nu numai evaluarea
performanței, dar și să faciliteze monitorizarea unei îmbunătățiri continue.
Performanța este în strânsă legătură cu competitivitatea, întrucât ,,o entitate
competitivă este eficientă (capabilă de a ameliora raportul dintre rezultatele obținute
și
mijloacele alocate) și eficace (capabilă să satisfacă așteptările tuturor abonaților și
partenerilor), în același timp” și ,,care asigură o prezență durabilă pe piață”. Pentru
măsurarea performanței entităților de telecomunicații, se căută modalități prin care
să se evalueze consecințele financiare și cele economice ale deciziilor manageriale
istorice, referitoare la investiții, operațiuni și finanțare. În acest context, s-a identificat
modelul performanței prin care se echilibrează și intercondiționează următoarele
relații: mediul și serviciile de calitate, satisfacția abonaților și acționarilor. Acesta nu
constă doar în măsurarea profitului, dar și în urmărirea și gestionarea capacităților
personalului, prin inovare și formarea personalului, prin continuă îmbunătățire a
rețelelor și serviciilor de telecomunicații, precum și prin satisfacția abonaților și
acționarilor.
Obținerea competitivității de către un operator de telecomunicații presupune
adaptarea permanentă a acestuia la condițiile pieței și la exigențele abonaților. Pentru
planificare, monitorizare și control la nivel de entitate, precum și pentru eficientizarea
procesului decizional este necesară utilizarea indicatorilor de performanță specifici
sectorului, cum ar fi rata și cota de penetrare, cota de piață, satisfacția abonaților,
îmbunătățirea calității serviciilor, profitabilitatea etc.

9
10
 Bibliografie

1. Alin Marius Andrieș, Performanța și eficiența activitapi bancare. Edit.

Universitapi „Alexandru loan Cuza” Iași, 2010

2. Ioan Batrancea(coord) Analizafinanciara in band. Edit Risoprint Cluj-

Napoca, 2008

3. Cociug Victoria, Gestiunea riscurilor bancare: Curs univ. / Victoria Cociug,

Liliana Cinic; Acad. de Studii Econ. din Moldova. Catedra „Banci și Activitate
bancara” - Ch.: ASEM, 2008 - 214 p.

4. Cocriș, Vasile, Chirleșan, Dan, Managementul bancar și analiza de risc in

activitatea de creditare, Ed. UAIC, Iași, 2007;

5. Cocriș Vasile, Andrieș Alin-Marius, „Managementul riscurilor și al

performanfelor bancare”Editura WoltersKluwer, Romania, 2010

6. Cocriș Vasile, Elena Sireteanu, Alin Andrieș, Activitatea bancara și

integrarea monetam europeana.Edit. Universitapi „Alexandru loan Cuza” Iași, 2013

7. Ion Nitu – “Managementul performantelor bancare”, Ed. Expert, Bucuresti,

2000

8. Vasile Dedu – „Gestiunea bancara”, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999

9. Magdalena Radulescu – „Gestiunea bancara”, Ed, SITECH, Craiova, 2010

11