Biletul nr 1.

1. Facilitatea vergentelor si scopul testarii lor.

2. Cauzele afectării funcției vederii binoculare.
3. Bruckner-Test. Pentru ce se efectuează, metoda și observatiile.

Biletul nr 2.
1. Vederea stereoscopica, factorii care ar putea-o tulbura.
• Vederea sterescopica sau vederea in relief este vederea adancimii,
inaltimii si latimii obiectelor ca rezultat al vederii binoculare.
• La nivelul creierului se receptioneaza doua imagini distincte de la
cei doi ochi, pe care acesta le fuzioneaza intr-o singura imagine
tridimensionala.
• Procesul prin care oamenii ajung la performanta de a percepe corect
spatialitatea este foarte complex si incepe in primii ani ai existentei
noastre, cea mai importanta perioada fiind cea precoce, sub varsta de
1 an.
• Orice factor care tulbura aceasta dezvoltare: lipsa de aliniere a
ochilor, necorectarea viciilor de refractie mari (dioptrii mari) cu
ochelari, instalarea unui ochi lenes prin nefolosirea unui ochi poate
compromite definitiv obtinerea unei vederi stereoscopice normale.
• Orbirea stereoscopică reprezintă incapacitatea de a vedea imagini
tridimensionale folosind vederea stereo, ceea ce rezultă în
incapabilitatea de a percepe adâncimea stereoscopică.
• Persoanele care au doar un ochi, au întotdeauna această problemă;
problema apare şi în cazul în care cei doi ochi nu funcţionează corect
împreună.
• Percepţia spaţiului, înainte de toate, se bazează pe vederea
binoculară, însă foloseşte şi multe alte semne monoculare, ce
formează percepţia finală. Există semne monoculare (valabile de la
percepţiile unui singur ochi), care sunt importante pentru o persoana
cu un singur ochi sănătos, precum şi semne mult mai complexe
deduse, care necesită ca ambii ochi să poată percepe imagini stereo.
• Semne monoculare: paralaxa mişcării, adâncimea mişcării, vederea
colorată, mărimea relativă fata de alte obiecte, ceaţa la distanţă,
adâncimea la focalizare, textura imaginii.
• Semnele binoculare şi oculomotorii: Stereopsia sau diferenţa
retinală, acomodarea si convergenţa.
• Semnele deduse: Deoarece există stereopsia binoculară, aceasta
permite creierului să deducă şi să perceapă o anumită adâncime
suplimentară sub forma unei construcţii mentale. Închizând un ochi,
această construcţie stereo se întrerupe.

2. Numiti si enumerati tipurile de miscari conjugate.

1. După direcția deplasării ochiului:
- Mișcări de versiune atunci când mișcările sînt în același sens, dar
axele vizuale rămîn paralele;
- Mișcări de vergență sînt mișcări în sens contrar cînd axele vizuale
se încrucișează sub un unghi care se modifică progresiv.
2. După modul incitației mișcările pot fi:
- Voluntare, definite prin atenție și finalitate;
- Compensatorii de postură, involuntare, cu punct de plecare
labirintic;
- Psiho-optice, mișcări cu punct de plecare retinian și cu releu în
cortexul occipital;
- De natură reflexă, declanșate de un stimul auditiv, senzitiv și mișcări
de postură de origine cervicală.
3. După caracterul fizic:
- mișcări rapide sau sacadate
- Mișcări lente sau tonice, în același sens (versiuni) sau în sens contrar
(vergențe). Ele nu depășesc 25-30 grade/sec. Aici se încadrează
mișcările de urmărire, convergența, mișcările de origine vestibulară și
faza lentă a nistagmusului în resort.

3. Pașii esențiali pentru a pune în evidență heteroforiile,

măsurarea heteroforiilor.
Pentru a pune în evidenţă şi a măsura heteroforia, trebuie
suprimată tendinţa de fuziune prin:
1. metoda ocluziei (acoperirii)
2. prezentarea fiecărui ochi-obiecte diferite, cele două câmpuri
vizuale fiind separate(disociate)
3. decalarea celor două imagini retiniene ale aceluiaşi obiect cu
ajutorul prismelor.
• Sunt preferabile metodele care permit o oarecare excitaţie a
fuziunii de origine centrală sau periferică, cu condiţia însă de a
fi destul de sensibile pentru a descoperi heteroforiile
necompensate şi de a nu induce ele însele noi heteroforii. Este
recomandabil să se folosească diferite teste de heteroforie şi să
se studieze corelarea dintre teste şi rezultatele corecţiei
prismatice dedusă din măsurători.

Biletul nr 3.
 1. Enumerati ce ne oferă Vederea binoculară.
• acuitate vizuală mai mare
• lărgirea câmpurilor vizuale
• viziune stereoscopică
• un răspuns mai bun la obiectele în mișcare

2. Numiti care sunt Bazele fiziologice ale vederii binoculare.

Condiții pentru vederea binoculară
- acuitate vizuală >0,3, iseiconia, aniseikonia până la 5%
Doi ochi care lucrează împreună (funcții motorii)
- pozitia simetrica a ochilor
- miscarea coordonata a tuturor muschilor oculomotori ai celor doi
ochi
- raportul corect dintre acomodare si convergenta
Îmbinarea a două imagini (fuziune)
- stimularea simultană a punctelor corespunzătoare ale retinei celor
doi ochi
- reflex de fuziune stabil
- capacitatea functionala normala a retinei, cailor si centrelor vizuale
superioare

3. Interpretarea rezultatelor testarii rezervei de fuzie.

• Valori normative:
• - Distanță: BO x / 11/7
• - Distanță: BI x / 7/4
• - Aproape: BO x / 23/16
• - Aproape: BI x / 12/7
• În conformitate cu criteriile lui Sheard, în mod ideal, pacientul
are o vedere binoculară confortabilă dacă rezultatul blurării
(pot utiliza dublarea dacă nu există încețoșare) este cel puțin
de două ori mai mare ca foria pacientului

Biletul nr 4.
1. Caracterizati relatia Convergenta Acomodativa/Acomodatie
Este relația ce exprimă cantitatea de convergență pe care un subiect o
efectuează pentru fiecare dioptrie de acomodație în afara fuziunii.
• AC (dioptrii prismatice)
• A (dioptrii)
Dacă DP=60 mm, obiectul este la 33 cm, convergența = 18D, atunci
AC/ A = 18/3 = 6/1.
• Presbitul menține același raport AC/A tot timpul vieții. Presbiopia
constituie o incapacitate perifierică de acomodare și de aceea nu
anulează impulsul de acomodație. • Cicloplegicele fac să crească mult
acest raport, ele fac necesar un mai mare impuls de acomodație
datorită paraliziei periferice. • Anticolinesterazele reduc impulsul și
provoacă o scădere a raportului.

2. Cauzele si simptomele foriei decompensate.

Cauze ;
-anatomica(insertia sau tonusul muscular ,forma orbitei)
-statut refractiv
-innervatia( exces de terminatiuni nervoase , vergenta anormala)
Simptome
-frustrare sau concentratie anevoioasa in timpul efectuarii sarcinilor
,comportament iritabil, vedere incetosata la distanta si la
aproape ,ochi iritati sau dureri de cap
3. Definesti rezerva de fuzie si cum se determina.
Rezerva de fuzie este puterea funcțiilor binoculare (controlul) unei
heteroforii pentru a determina dacă aceasta este decompensată.
Aplicarea prismei în condiții binoculare ne permite să testăm
capacitatea de vergenta fuzionala. Prisma creează disparitatea
imaginii retiniene (îndepărtează imaginea din fovea fiecărui ochi) -
acesta este un stimul direct la vergenta fuzionala. • Trebuie să utilizați
o țintă acomodativă la o distanță constantă • Pacientul trebuie să poată
fuziona pentru a măsura vergențe fuzionale - nu puteți face teste de
vergență pe un pacient care prezintă o tropie!
• ÎN corecție obișnuită sau corecție prin care doriți • • Se poate testa
atât la distanță, cât și aproape • • Utilizați o țintă de apropiere și de
distanță adecvată (linie izolată sau litera din 1-2 rânduri mai mari
BCVA a ochiului mai rău văzâtor) • Așezați bara de prismă în fața
unui ochi și deplasați-o pas cu pas pe măsură ce pacientul urmărește
ținta
• Rugați pacientul să raporteze când ținta devine neclară, se dubleaza
și devine iar clară • În cazul în care pacientul nu reușește să raporteze
neclaritatea, dublarea sau recuperarea, urmarește • ochii pacientului –
cind se mișcă de la țintă (punctul de rupere-dublare) atunci când ochii
revin la poziția inițială (recuperare) • Repetați cu prisma BO (începeți
întotdeauna cu BI pentru a evita adaptarea)

Biletul nr 5.
 1. Numiti care este lucrul coordonat al muschilor.
MUSCHI Inervatie Actiune primara
Actiune secundara Actiune tertiara
M. drept intern (MDI) N III(oculomotor) Adductie
M. drept extern (MDE) N VI(abducens) Abductie
M. drept superior (MDSup) N III(oculom) Elevatie
Rotatie interna Adductie
M. drept inferior (MDInf) N III Depresie
Rotatie externa Adductie
M. oblic superior (MOS) N IV(trochlear) Rotatie interna
Depresie Abductie
M. oblic inferior (MOI) N III (oculom) Rotatie externa
Elevatie Abductie

2. Numiti care este relatia dintre heteroforie și heterotropie.

• Între heteroforie, strabismul latent și heterotropia, strabismul
manifest, nu există în realitate decât o relaţie cantitativă. Astfel, sunt
câteva stadii clinice intermediare, care au o mare importanţă
terapeutică.
• În heteroforie, reflexul de fuziune este capabil de a menţine ochii în
poziţie fiziologică, în timp ce fuziunea în heterotropie nu se poate
opune apariţiei deviaţiei, care devine manifestă.

3. Esoforia exces de convergență, metode, tratament.

• Prescrie sfere sau prisme (utilizează raportul CA/A ca ghid)
• Încurajați pacientul să folosească o distanță de lucru mai mare
• Pentru hipermetropi utilizează cel mai mic plus pentru a
compensa eso deviația și a obține o AV la distanță optima
• Cu toate acestea la început unii vor avea nevoie de o corecție
deplina care va blura AV la distanță
 • Reevaluează receta după câteva săptămâni
• Luați în considerare prescrierea bifocali pentru a ameliora
decompensarea la aproape.Normal este o situație temporară −
Încearcă să reduci adiția la aproape peste 3-6 luni
• Deoarece raportul AC / A este de obicei mare, prismele nu sunt
de obicei luate în considerare

Biletul nr 6.
1. Numiti factorii care influenteaza disparitatea de fixatie.
-foriile
-prismele
-lentilele
-testele de provocare a disparitatii de fixare

2. Definiti ce reprezinta vederea stereoscopica.

• Vederea sterescopica sau vederea in relief este vederea
adancimii, inaltimii si latimii obiectelor ca rezultat al vederii
binoculare.
• La nivelul creierului se receptioneaza doua imagini distincte de
la cei doi ochi, pe care acesta le fuzioneaza intr-o singura
imagine tridimensionala.
• Procesul prin care oamenii ajung la performanta de a percepe
corect spatialitatea este foarte complex si incepe in primii ani ai
 existentei noastre, cea mai importanta perioada fiind cea
precoce, sub varsta de 1 an.

3. Numiti care sunt pașii de urmat pentru a masura rezerva de

fuzie.
• Se poate testa atât la distanță, cât și aproape
• Utilizați o țintă de apropiere și de distanță adecvată (linie
izolată sau litera din 1-2 rânduri mai mari BCVA a ochiului mai rău
văzâtor)
• Așezați bara de prismă în fața unui ochi și deplasați-o pas cu
pas pe măsură ce pacientul urmărește ținta
• Rugați pacientul să raporteze când ținta devine neclară, se
dubleaza și devine iar clară Rezerva de fuzie
• În cazul în care pacientul nu reușește să raporteze neclaritatea,
dublarea sau recuperarea, urmarește • ochii pacientului –cind se mișcă
de la țintă (punctul de rupere-dublare) atunci când ochii revin la
poziția inițială (recuperare)
• Repetați cu prisma BO (începeți întotdeauna cu BI pentru a
evita adaptarea)

Biletul nr 7.
1. Cauzele afectarii functiei binoculare.
2. Enumerati care sunt factori care influenteaza disparitateade
fixatie.
 3. Descrieti in ce consta tratamentul pasiv al insuficientei de
convergenta.

Biletul nr 8.
1. Semne si simptome ale insuficientei de convergenta.
2. Definiti ce reprezinta testul dublu Maddox.
3. Enumerati etapele testului cover alternant.

Biletul nr 9.
1. Valorile normale ale rezervei de fuzie.
Valori normative:
• - Distanță: BO x / 11/7
• - Distanță: BI x / 7/4
• - Aproape: BO x / 23/16
• - Aproape: BI x / 12/7
• În conformitate cu criteriile lui Sheard, în mod ideal, pacientul
are o vedere binoculară confortabilă dacă rezultatul blurării
(pot utiliza dublarea dacă nu există încețoșare) este cel puțin
de două ori mai mare ca foria pacientului

2. Definitia Legei Hering.

• Mușchii din ambii ochi responsabili de aceeași privire
Ø primesc aceeași inervație
Ø fac aceleași mișcări
Ø cu același efect

3. Caracterizati reactia pupilara la convergenta, observatiile

reactiei pupilara la lumina.
• Dacă obiectul fixat este în plan median în lungul axului antero-
posterior al ochiului, aparatul dioptric al celor doi ochi este egal și
centrii de rotație ai ochilor simetrici, va fi simetrică acomodația,
convergența și mioza. • Convergența se însoțește de mioză și este
proporțională cu efortul de convergență. • Mioza e asociată mai mult
cu convergența decât cu acomodația (în paralizia acomodației
contracția pupilei se menține atât timp cât este posibilă convergența;
la orbi, sau în vederea de aproape monoculară, mioza nu se produce).
În momentul fuziunii se produce o contracție mai puternică a pupilei
(reacția pupilară de fuziune).
• Reacția pupilară la convergență diferă de reacția pupilară la lumină.
La un stimul luminos, o constricție pupilară rapidă este urmată de o
dilatare gradată până ce mărimea pupilei ajunge din nou la un nivel
fiziologic. În convergență pupila se contractă și rămâne astfel atât
timp cât durează fixația.
Biletul nr 10.
1. Numiti factorii care influenteaza disparitatea de fixatie.
-foriile
-prismele
-lentilele
-testele de provocare a disparitatii de fixare

2. Definititi si caracterizati convergenta.

Convergența este atunci când axele vizuale ale celor doi ochi se
încrucișează într-un punct mai mult sau mai puțin apropiat. •
Convergența este negativă la infinit și crește progresiv pe măsură ce
obiectul se apropie de ochi. Cu cât obiectul se apropie de linia de bază
ce unește centrii de rotare a ochiului, cu atât deviația ochiului este mai
mare. • Dacă ochiul fixează un punct la infinit și apoi un punct situat
la 1 m pe linia mediană, unghiul de excursie cuprins între cele două
linii vizuale va fi egal cu un unghi metric. • Valoarea unghiului
depinde și de distanța între cei doi centri de rotație ai ochilor.
Convergența va fi cu atât mai mare cu cât distanța dintre ei este mai
mare.
Tipuri de convergență
1. Voluntară (ex. Un copil care se amuză încrucișându-și ochii)
2. Reflexă
- Tonică (forie, ortoforie, exoforie, hiperforie, cicloforie) Convergență
tonică - termen introdus de Maddox în 1886, el a observat că la
subiectul în somn profund sau sub anestezie generală ochii au o
poziție divergentă. Este puternică la tineri și slabă la persoanele în
etate (foria trece spre exoforie)
- Fuzională (cea mai importantă în procesul de convergență) apare
prin stimularea punctelor disparate din afara ariei Panum. În normă =
18 D pentru departe și 30 D pentru aproape.
- Acomodativă – între acomodație și convergență există o relație
liniară, relativ stabilă pe tot cursul vieții.

3. Numiti care este scopul consultului oftalmologic in caz de

vedere binoculara.
Scopul consultului oftalmologic este acela de a prescrie o
corectie optica adecvata in vederea corectiei eventualelor vicii
de refractie (hipermetropie, astigmatism sau miopie),
obtinerea unei acuitati vizuale egale la cei doi ochi (prin ocluzia
sau penalizarea ochiului cu acuitate vizuala mai buna), exercitii
ortoptice, tratamentul strabismului (ochelari speciali care pot
avea si prisme incorporate in lentile, interventie chirurgicala.
Consultul oftalmologic la copil se va desfasura in etape, medicul
oftalmolog trebuie sa se imprieteneasca cu copilul. Un consult
oftalmologic complet include:

 istoricul medical al pacientului;

 testarea acuitatii vizuale;
 masurarea refractiei oculare;
 examinarea motilitatii oculare;
 examenul biomicroscopic al polului anterior precum si al
fundului de ochi.

Tratamentul trebuie inceput cat mai precoce, iar parintele trebuie

sa inteleaga ca niciodata copilul nu este prea mic pentru a purta
ochelari sau pentru o interventie chirurgicala. Numai instituit cat
mai precoce tratamentul, se poate obtine vederea binoculara si
astfel copiii sa poata urma orice profesie isi doresc (soferi
profesionisti, chirurgi, arhitecti, cadru militar) si nu in ultimul
rand sa se bucure de vizionarea unui 3D.
Biletul nr 11.
1. Numiti care sunt cauzele tulburarii ale vederii binoculare.
Cauze
• Nistagmul
• Ambliopia
• Anisometropia
• Opacifierea mediilor ochiului
• Vedere scăzută
• Orbirea unui ochi.

2. Definiti notiunea de disparitatea de fixatie.

Corespondența retiniana anormala cu unghi mic sub numele de
disparitatea de fixație sau alunecarea cimpurilor vizuale, se
descrie o organizare particulara a vederii binoculare frecvent
intilnită. Normal un obiect este fixat prin cele doua fovee.
Corespondență retibiana anormală (CRA) = un tip de
corespondență a retinei în care fovea unui ochi corespunde
regiunii parafoveale (pseudo fovea) celuilalt ochi pentru a
percepe un singur obiect .
DF – disparitate de fixare – adaptarea senzorială la o ușoară
separare a axelor vizuale.
 Disconfort și astenopie cu prezența vederii binoculare și a
vederii stereo.

• poate duce la o scădere a funcției vizuale si la suprimarea

unei imagini atunci când se efectuează testele de diagnostic
• Corecția prismatică transferă imaginea într-o poziție
paracentrală și ajută la creșterea funcțiilor vizuale

3. Exoforia exces de divergență, metode, tratament.

• Prescrie sfere sau prisme (utilizează raportul CA/A ca ghid)
• Încurajați pacientul să folosească o distanță de lucru mai mare
• Pentru hipermetropi utilizează cel mai mic plus pentru a compensa
eso deviația și a obține o AV la distanță optimă
• Cu toate acestea la început unii vor avea nevoie de o corcție
deplina care va blura AV la distanță
• Reevaluează receta după câteva săptămâni
• Luați în considerare prescrierea bifocali pentru a ameliora
decompensarea la aproape.Normal este o situație temporară −
Încearcă să reduci adiția la aproape peste 3-6 luni
• Deoarece raportul AC / A este de obicei mare, prismele nu sunt
de obicei luate în considerare

Biletul nr 12.
1. Nivelele vederii binoculare, manifestările acestrora.
2. Numiti legea Sherington.
 3. Regula I:I, scopul este utilizat de către medic.

Biletul nr 13.
1. Numiți tipurile de convergenta.
1.Voluntară (ex. Un copil care se amuză încrucișându-și ochii)
2. Reflexă - Tonică (forie, ortoforie, exoforie, hiperforie, cicloforie)
-Convergență tonică - termen introdus de Maddox în 1886, el a
observat că la subiectul în somn profund sau sub anestezie generală
ochii au o poziție divergentă. Este puternică la tineri și slabă la
persoanele în etate (foria trece spre exoforie)
- Fuzională (cea mai importantă în procesul de convergență) apare
prin stimularea punctelor disparate din afara ariei Panum. În normă =
18 D pentru departe și 30 D pentru aproape.
- Acomodativă – între acomodație și convergență există o relație
liniară, relativ stabilă pe tot cursul vieții.

2. Nivelele vederii binoculare. Caracterizați nivelul 2.

Nivelele vederii binoculare
Nivelul 1 – vedere simultană, sincronă
Nivelul 2 – vedere dublă fiziologică
Nivelul 3 - vedere stereo
 Nivelul 2 – dublare fiziologică datorită fuziunii sensorial-
motorii Un ochi poate percepe numai culoarea, claritatea,
luminozitatea, înălțimea și lățimea obiectului,
Doi ochi - fuziune, dar într-un singur plan Concurența retinelor

3. Enumerati metodele pentru a masura disparitatea de fixare.

Corespondența retiniana anormala cu unghi mic sub numele de
disparitatea de fixație sau alunecarea cimpurilor vizuale, se
descrie o organizare particulara a vederii binoculare frecvent
intilnită. Normal un obiect este fixat prin cele doua fovee.
Corespondență retibiana anormală (CRA) = un tip de
corespondență a retinei în care fovea unui ochi corespunde
regiunii parafoveale (pseudo fovea) celuilalt ochi pentru a
percepe un singur obiect .
Exista mai multe metote de a masura disparitatea de fixatie:
-Mallet Unit-• Instrumentul pentru masurarea foriei (prisma
compensatoare) se compune dintr-o litera mica centrala de fixare X,
inconjurata de doua litere O, cate una de fiecare parte a lui X. Cele 3
litere sunt vazute binocular si 2 bare verticale colorate si polarizate in
linie cu centrul literei X, care sunt vazute separat de fiecare ochi.
• Foria este diagnosticată atunci cand subiectul nu aliniaza cele doua
bare polarizate la fixarea literei X prin filtrele cross-polarizate.
Valoarea foriei asociate este determinata de puteria prismei necesare
alinierii barelor polarizate.
-Liniile Nonius
-Dispozitivul cu lanterna Bernell
-Wesson Card
-Disparometrul(masurare indirecta)
Biletul nr 14.
1. Grupele si cauzele afectarii insuficientei de convergenta.
2. Numiti care sunt semnele de afectare a vederii binoculare.
3. Numiti unde poate fi utilizata tija Maddox.

Biletul nr 15.
1. Definiti ce reprezinta acomodarea relativa pozitiva.
2. Numiti care sunt miscarile voluntare.
3. Descrieti cum va decurge consultul oftalmologic in caz ca
pacientul acuza vedere binoculara.
Biletul nr 16.
1. Heteroforie. Tipuri de heteroforie.
2. Numiti care sunt Bazele fiziologice ale vederii binoculare.
3. Enumerati care sunt etapele testului Bruckner.

Biletul nr 17.
1. Numiti care sunt semnele de afectare a vederii binoculare.
• manifestări vizuale (vedere dublă, încețoșare, acuitate vizuală
binoculară mai mica decît cea monoculară, dificultăți de focalizare și
refocalizare, Efect Wow la deschiderea celui de-al doilea ochi,
vederea mai slabă în amurg, ochii obosesc)
• simptome binoculare - dificultăți de stereopsis, monocular
mai ușor, poziția vicoasă a capului
• acuze astenopice - cefalee, dureri oculare, ochi rosii, ameteli,
greata

2. Numiti care este scopul rezervei de fuzie.

Scop: să măsoare capacitatea pacientului de a menține vederea
binoculară clară în timp ce se schimbă vergența și menținerea
constantă a acomodării
• Trebuie să utilizați o țintă acomodativă la o distanță constantă
 • Pacientul trebuie să poată fuziona pentru a măsura vergențe
fuzionale - nu puteți face teste de vergență pe un pacient care prezintă
o tropie!

3. Descrieti o metodă pentru a masura disparitatea de fixare.

Mallet unit
• Instrumentul pentru masurarea foriei (prisma compensatoare) se
compune dintr-o litera mica centrala de fixare X, inconjurata de doua
litere O, cate una de fiecare parte a lui X. Cele 3 litere sunt vazute
binocular si 2 bare verticale colorate si polarizate in linie cu centrul
literei X, care sunt vazute separat de fiecare ochi.
• Foria este diagnosticată atunci cand subiectul nu aliniaza cele doua
bare polarizate la fixarea literei X prin filtrele cross-polarizate.
Valoarea foriei asociate este determinata de puteria prismei necesare
alinierii barelor polarizate.

Biletul nr 18.
1. Enumerati ce ne oferă Vederea binoculară.
• acuitate vizuală mai mare
• lărgirea câmpurilor vizuale
• viziune stereoscopică
• un răspuns mai bun la obiectele în mișcare

2. Numiti cele 9 direcții de diagnostic ale privirii.

1-Privirea în dreapta-sus 2-Privirea în sus 3-Privirea în stânga-sus
4-Privirea în dreapta 5-Poziția neutră 6-Privirea în stânga
7-Privirea în dreapta-jos 8-Privirea în jos 9-Privirea în stânga-jos

3. Numiti ce reprezinta disparitatea in strabism si care sunt

observatiile.
Daca axele vizuale nu sunt intr-o aliniere perfecta, imaginea nu poate
sa cada pe cele doua
fovei.
• Imaginea obiectului se va forma pe elemente retiniene disparate.
• In cazul ochiului fixator imaginea va fi proiectata spre o pozitie
corecta in spatiu. La celalalt ochi, imaginea cade pe un element
retinian cu o directie vizuala diferita.
Daca ochiul stang este deviat inauntru cu 10 grade si ochiul fixeaza
obiectul, imaginea sa va cadea pe un punct excentric nasal al retinei
din stanga la o distanta de fovee de 10 grade. Rezultatul este ca acel
obiect va aparea in spatiul subiectiv in doua directii diferite. Respectiv
se formeaza o diplopie homonima.
• Subiectii invata sa suprime una din imagini si de aceea rar vor vedea
dublu.
• Daca subiectul are un strabism divergent de 10 grade la ochiul stang,
obiectul va aparea in directii subiective vizuale diferite si imaginea
dubla va fi din nou separata pe fovee de 10 grade.
• De data aceasta, imaginea vazuta de ochiul stang va aparea spre
dreapta celei vazute de ochiul drept, subiectul avand diplopie
heteronima daca nu va suprima una din imagini.
• Diplopia homonima si heteronima este consecinta naturala a
stimularii simultane a foveei unui ochi si a fotoreceptorilor celuilalt
ochi care au directii vizuale diferite in spatiu.
• O diplopie se poate produce si in verticalitate. Daca ochiul drept
fixeaza un obiect si ochiul stang este deviat in sus (hiperforie stanga),
imaginea obiectului va cadea deasupra foveei ochiului stang.
• Imaginea va cadea pe fotoreceptorii care au directie vizuala
dedesubtul foveei ochiului drept. Va aparea o diplopie verticala si in
spatiu imaginea ochiului stang va fi vazuta dedesubtul imaginii
ochiului drept.
• Putem spune ca imaginea ochiului care nu fixeaza va fi proiectata in
spatiu intotdeauna in directie opusa fata de aceea spre care este
orientat ochiul.
• In esotropie este diplopie homonima, in exotropie diplopie
incrutisata, in sursumvergenta dreapta imaginea ochiului drept este
dedesubtul imaginii ochiului stang, iar in sursumvergenta stanga
imaginea ochiului stang este dedesubtul celei de la ochiul drept.

Biletul nr 19.
 1. Numiti factorii de ce este determinată adâncimea miscarii.
O anumita forma a adancimii de la miscare, si anume perceptia
adancimii kinetice, este determinata de schimbarea dinamica a
marimii obiectelor. Deoarece obiectele aflate in miscare devin mai
mici, ele apar ca si cand s-ar indeparta; obiectele aflate in miscare
ce par a se mari, dau senzatia ca se apropie. Aceasta este o forma a
perceptiei adancimii kinetice. Utilizand aceasta perceptie, creierul
poate calcula timpul necesar pentru a parcurge distanta pana la
obiect, la o anumita viteza data. Cand conducem o masina,
judecam constant schimbarea dinamica prin perceptia adancimii
kinetice
2. Numiti care sunt simptomele heteroforiilor.
-cefalee frontala mai rar occipitala
-senzatie de arsura
-vertej, voma
-fotofobie
-nevralgii de trigemen
-inversarea literelor sau a cifrelor la cuvinte la cuvinte mici
-afectarea AV dupa un efort vizual de sustinere

3. Numiti de ce factori depinde reflexul de fuziune si ce

mentine el.
RF acţionează asemenea unui sistem de reglare ce menţine
paralelismul axelor vizuale.
Acesta depinde de următorii factori:
- Reflex de fuziune normal consolidat;
- Factori anatomici orbitari și oculomotori;
- Reflexe posturale normale.
Biletul nr 20.
1. Numiti relatia dintre heteroforie si heterotropie.
2. Numiti simptomele esoforiei de baza.
3. Autorefractometrului pediatric, scopul acestuia.