Metabolism = totalitatea transformărilor chimice și energetice care au loc în țesuturile unui

organism viu

Metabolismul include două procese simultane opuse respectiv:

Catabolismul, înseamnă procese chimice de degradare, reacții însoțite de eliberare de

energie

Anabolismul, înseamnă procese chimice de biosinteză a substanțelor ce intră în alcătuirea

materiei vii, reacții consumatoare de energie (endergonice)

Tub digestiv = aparatul digestiv fără glandele anexe

Este format dintr-o serie de organe prediafragmatice și postdiafragmatice

(I) Organe prediafragmatice:

-cavitatea bucală
-esofagul
-faringele

Organe postdiafragmatice:
-stomacul
-intestin subțire (duolen, jejun, ileon)
-intestin gros (cec, colon, rect, anus)

(I):

Cavitatea bucală:

Cavitatea bucală, primul segment al aparatului digestiv prediafrag-

matic este formată din plafon, planşeu, pereți laterali, intrarea şi ie-
şirea.

Faringele:

Faringele are 7 deschideri: anterior, două deschideri nazofarin-

giene (deasupra) și o deschidere bucofaringiană (dedesubt) ; lateral, la
limita dintre prefaringe și postfaringe, două deschideri simetrice ale
conductelor faringotimpanice (trompele lui Eustachio); posterior o des-
chidere esofagiană (deasupra) și o deschidere laringiană (dedesubt).

Esofagul:

Esofagul este un conduct musculomembranos care face legătura

dintre faringe și stomac, trecînd prin regiunea ventrală a gitului și prin
cavitatea toracică şi deschizîndu-se în stomac, prin orificiul denumit
cardia.
(II):

Stomacul:

Stomacul este primul segment al tubului digestiv postdiafragmatic,

situat in continuarea esofagului, care se deschide prin cardia (in partea
stingă a stomacului). Stomacul se continuă cu intestinul subțire si anume
cu duodenul, printr-un orificiu denumit pilor (situat in partea dreapta
a stomacului).
După cum este format stomacul, animalele se pot impărti in mono-
gastrice şi poligastrice.

Intestin subțire:

Intestinul subțire este reprezentat prin trei segmente: duoden

jejun și ileon, fără deosebiri prea mari în seria animală.
In constituția anatomică a intestinului subțire distingem trei tu-
nici : mucoasa, musculoasa și seroasa.

Intestin gros:

Intestinul gros este format tot din trei segmente, ca și intestinul

subțire : cec, colon şi rect. Față de intestinul subțire există pe de o
parte mari deosebiri între cele trei segmente, iar pe de altă parte, mari
deosebiri intre specii.
Şi intestinul gros, mai ales prin colon, prezintă îndoituri, anse, dar
la unele specii apar nişte umflături de diferite dimensiuni, denumite
boseluri.

Glandele anexe aparatului digestiv:

-glande salivare
-ficatul
-pancreasul

Glande salivare:

Sint organele anexe ale aparatului digestiv prediafragmatic. Ele

se pot prezenta sub formă diseminată sau aglomerată, toate fiind glande
exocrine care secretă saliva, cu rol in digestia bucală.

Ficatul:

Ficatul, cea mai voluminoasă glandă a aparatului digestiv

este situat imediat inapoia diafragmei şi orientat spre dreapta.
Forma ficatului este diferita de la specie la specie, dar
oricum, ii putem recunoaşte o faţă anterioară sau diafragmatică, o fata
posterioară sau viscerală şi un contur.
Pancreasul:

Pancreasul este o glandă mixtă, cu mari variații de volum, forma

şi rapoarte, in seria animală. I se poate distinge un lob drept, un lob
sting şi un corp.
Parenchimul pancreasului are o componentă endocrină şi alta exo-
crină; cea exocrină dă naştere la sucul pancreatic, care se scurge in
duoden, in functie de specie, printr-unul sau doua canale, dintre care
cel principal se numeşte canalul lui Wirsung, iar.cel secundar, canalul
lui Santorini