Biografie:

Ion Nistor a fost un istoric și militant unionist bucovinean.

S-a născut la 4 august 1876 într-o familie de țărani Ilie și Maria Nistor din satul Bivolărie,
comuna Vicovu de Sus, districtul Rădăuți, Bucovina. A fost căsătorit cu Virginia Pauliucu-
Burlă și au avut împreună un singur copil: Oltea I.Nistor-Apostolescu

Urmează 2 ani școala primară în satul natal și apoi o continuă, în limba germană, în orașul
Rădăuți.

Între anii 1889-1897 urmează cursurile Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi”, dobândind un mare
interes pentru trecutul românilor bucovineni. După ce a susținut examenul de bacalaureat, este
admis ca student la Facultatea de Filosofie a Universității Cernăuți. A activat o perioadă ca
profesor suplinitor la Cernăuți, iar în anii 1904-1907 a fost profesor secundar la Liceul clasic
din Suceava.

Activitate științifică:

Ion Nistor s-a remarcat printr-o activitate ştiinţifică prodigioasă, dar şi ca luptător pentru
emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei. A fost doctor (1909), apoi docent (1912) al
Universităţii din Viena, profesor extraordinar la Universitatea din Cernăuţi (1912), membru al
Academiei Române (1915), preşedinte al Secţiunii Istorice a Academiei (1930), director al
Bibliotecii Academiei (1945–1948), rector al Universităţii din Cernăuţi şi profesor de istorie la
Facultatea de Litere şi Filozofie (1920–1940) şi la Facultatea de Istorie din Bucureşti (1940–
1941).

Opere:

Ion Nistor este autorul a mai mult de 300 de lucrări, studii și articole. El era preocupat de
istoria poporului român dintre secolele 14 – 20 și de literatura, educația, arta și cultura din
Bucovina. Unele dintre cele mai importante opere ale lui sunt:

 «Ștefan cel Mare» (1904);

 «Relaţiile comerciale externe ale Moldovei în sec. XIV—XVI» (1911);
 «Despre istoria sistemului școlar din Bucovina» (1912);
 «Românii și rutenii în Bucovina» (1915);
 «Cehoslovacii și românii» (1930);
 «Alexandru cel Bun» (1932);
 «Problema ucraineană în lumina istoriei» (1934)
 «Unirea Bucovinei cu România» (1940);
 «Istoria Basarabiei» (1923);
 «Istoria Bucovinei» (1951, publicată în 1991) .

De asemenea, el a condus revistele Junimea literară (1904–1939) şi Codrul

Cosminului (1924– 1939) şi a coordonat activitatea gazetei Glasul Bucovinei.
Activitate politică:

Ion Nistor a redactat Actul Unirii, pe care l-a citit în cadrul Congresului General al Unirii
Bucovinei (28 noiembrie 1918). În calitate de membru al Partidului Naţional Liberal, după
Unirea din 1918 a făcut parte din mai multe guverne, ca ministru delegat cu administraţia
Bucovinei (1918–1920; 1922–1926), ministru al lucrărilor publice (1927–1928), ministru al
muncii, sănătăţii şi asigurărilor sociale (1934–1937), ministru al cultelor şi artelor (1939–
1940).

Noaptea demnitarilor:

Noaptea demnitarilor a fost un val de arestări care au avut loc în noaptea de 5/6 mai 1950.
Regimul comunist a arestat în cadrul acestei operațiuni un lot de foști înalți demnitari
români. Au fost arestate 69 persoane, printre care au fost Ion Nistor și mulți alți intelectuali, și
transportați la Sighetu Marmației, în Închisoarea Sighet. Ion Nistor este arestat fără a i se
intenta vreun proces. Este eliberat după cinci ani de detenţie. De asemenea, În perioada
comunistă lucrările sale au fost incluse în indexul cenzurii.

Închisoarea Sighet:

Închisoarea Sighet a fost una dintre cele mai notorii închisori politice din România. Imediat
după instaurarea regimului comunist în România au fost încarcerate la Sighet elitele
intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste.
Aceasta a fost dezafectată și transformată în muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și
al Rezistenței, fiind declarată monument istoric.

Nicolae Iorga despre Ion Nistor:

Nicolae Iorga despre Ion Nistor spunea:

„În nenumărate studii, care au atins toate domeniile vieții românilor de acolo, ai lămurit
atâtea puncte confuze și ai adus o informație cu totul nouă și de cel mai mare folos, dând
astfel bazelor istoriei Bucovinei românești o lărgime, necunoscută până atunci.”

„Ai fost unul dintre rarii cărturari români care au scos din studiile lor altceva decât arme pentru
a înlătura pe alții și a se impune ei singuri. Nu te-ai lăsat terorizat de nimeni, și nici n-ai vrut să
terorizezi pe cineva.”

Aceste citate dovedesc importanța lui Ion Nistor în istorie

Concluzie:

În concluzie pot spune ferm că rolul acestei personalități în istoria română a fost unul major.
Scrierile sale obiective au ilustrat numeroase aspecte ale diferitor popoare și țări și au
contribuit nespus de mult la reflectarea istoriei în detalii.