Sunteți pe pagina 1din 122

Reprezentări graf

* Definitie
Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai impor
tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente
calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau a
în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (colo
suprafeţe, etc).
O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la mo
la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentar
valori.
Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupă
unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate genera
date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii
variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.
* Crearea unei reprezentari grafice
Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universit

Universitate 2003/2004 2004/2005


Academia de Studii Economice Bucuresti 165 163
Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca 364 321
Universitatea din Bucuresti 335 280
Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iaşi 270 303
Universitatea "Transilvania" Brasov 170 148
Universitatea Politehnica Bucuresti 176 166
TOTAL 1480 1381

Etape:
1) editarea si selectia datelor
2) din cadrul tab-ului Insert→ grupul de butoane Charts se alege tipul de grafic care s
Nota: După generarea graficului, trei noi tab-uri vor deveni disponibile în meniul Chart T
vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, t
acestuia, etc.

450
400 387
342358 338
350 318
296
300
250 233
194
200 176174 163148 2005/2006
150 2006/2007
100
50

Acad Unive Unive Unive Unive Unive


emia rsitat rsitat rsitat rsitat rsitat
de ea ea din ea ea ea
Studii Babes Bucur "Alex "Tran Polite
Econo Bolyai esti andru silvan hnica
mice Cluj I. ia" Bucur
Bucur Napo Cuza" Braso esti
esti ca Iaşi v
emia rsitat rsitat rsitat rsitat rsitat
de ea ea din ea ea ea
Studii Babes Bucur "Alex "Tran Polite
Econo Bolyai esti andru silvan hnica
mice Cluj I. ia" Bucur
Bucur Napo Cuza" Braso esti
esti ca Iaşi v

Obs:
* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de t
datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia.
O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă înco
se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curen
butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate ale
(fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcu

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inse


geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etiche
fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţe
erori.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de


formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice


2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă
existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a
un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite
de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate
a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (t
refolosit.
Tipuri de reprezentări grafice

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de d


utilizatorul să realizeze reprezentarea grafică a datelor într-un mod
ntări grafice

tre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de


umerice prezente într-un anumit domeniu al foii de
r, tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date
me desenate (coloane, linii, bare, cilindrii, conuri, felii,

ensul în care la momentul modificării datelor care au stat


tomat reprezentarea grafică, ajustându-se la noile

de date, pe grupări şi sintetizări, realizate cu ajutorul


e rezultate generate automat în urma extragerilor de
at - pentru selecţii de date, tabelele de ipoteze cu o
date.

in functie de universitatea de origine

2005/2006 2006/2007 Total


194 233 755
342 358 1385
318 387 1320
296 338 1207
176 174 668
163 148 653
1489 1638 5988

ge tipul de grafic care se doreşte a fi realizat


nibile în meniul Chart Tools : Design, Layout şi Format. Acestea
mit modificarea stilului, tipului de diagramă, poziţionării şi formatului

2005/2006
148
2006/2007

ve
at

te
ca
ur
at

te
ca
ur

modificări legate de tipul graficului realizat, selecţia

ă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11


cată diagramei curente). De asemenea, cu ajutorul
Design se poate alege destinaţia graficului realizat
o nouă foaie de calcul).

specte legate de inserarea imaginilor, a formelor


ecte legate de etichetele, axele, legenda, culoarea de
eterminarea tendinţelor de previziune şi a barelor de

modificări legate de dimensiunile graficului, stilul


cterelor.

generator de grafice asemănător versiunii Excel


i uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit
rfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. Astfel se poate crea
graficului, va permite modificarea acestuia, aplicarea
asemenea, se poate salva un anumit tip de grafic ce
ablon de diagramă (template), ce poate fi ulterior

gată de tipuri de diagrame pentru a ajuta


atelor într-un mod cât mai sugestiv posibil.
Grafice de tip his
Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt
în timp de diferitele date de reprezentat, precum şi compa
Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare.
vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în


fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în rap
tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele
Graficele cumulate sunt formate din histograme dispu
relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). B
iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total
date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea c
deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor
seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul se
orientate în jos.
relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). B
iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total
date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea c
deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor
seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul se
orientate în jos.
Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea eleme
semnifică întregul.
* Reprezentările tridimensionale (3D) compa
Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive,
care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal


al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagr
cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţi
orizontal.
De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt iden
orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi
OBS:
Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, î
cilindru (Cylinder); con (Cone) sau pir
Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale
orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.
Ex. 1
Să se reprezinte prin histograme dispuse vertical/orizontal situaţia vînzărilor de

Ani distributie Cantitate livrata


2003 3500 buc
2004 9760 buc
2005 10000 buc
2006 5100 buc
2007 2000 buc
2008 7330 buc

Vânzări 2001-2006

12000 buc

9760 buc 10000 buc


10000 buc

8000 buc

6000 buc
5100 buc

4000 buc 3500 buc

2000 buc

buc
2003 2004 2005 2006

Ex. 2
ANALIZA VANZARILOR
Valoare vanzari
Punct vanzare Punct
Luna A vanzare B
ianuarie 158 200 € 434 600 €
februarie 252 900 € 351 400 €
martie 210 300 € 520 438 €
aprilie 255 230 € 619 700 €

CLUSTERED STACKEDfiecarei
Compara contributia
Compara valorile pe categorii valori in cadrul totalului pe
fiecare categorie
Analiza vanzarilor Analiza vanza

700000 1000000
600000 800000
500000
600000
400000
300000 400000
200000 200000
100000
ianuari
Punct februar martie aprilie
Punct
ianuarie
Punct februariPunct
martie aprilie e vanzare
ie vanzare
e A
vanzare vanzare B A B

Analiza vanzarilor Analiza vanza

aprilie aprilie

martie martie

februarie
februarie
ianuarie
ianuarie Punct Punct
Punct Punct vanzare 500000
vanzare 1000000
200000A 400000
vanzare 600000
vanzare B 800000 A B
Grafice de tip histograma
ertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările su
entat, precum şi comparaţia între anumite elemente analizate.
afic sub formă de bare. Diagramele compuse din histograme orient
dimensionale

nale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia


ură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-
afice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).
e din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiaz
mente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totalur
că părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de
i absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată
arte. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative al
obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare
mente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totalur
că părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de
i absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată
arte. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative al
obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare

ezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce

nsionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y ş


nt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe
zentare.

orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere


i reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior)
e ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse

uri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme


2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

mn şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip:


on (Cone) sau piramidă (Pyramid).
ce pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau
te şi 100%.
/orizontal situaţia vînzărilor de cărţi de informatică în perioada 2001-2006

2008
10000 buc
2007

7330 buc
2006

5100 buc
2005

2004
2000 buc

2003

2005 2006 2007 2008 buc

STACKEDfiecarei Compara procentul


100% STACKEDcu care
ra contributia
contribuie fiecare valoare in
n cadrul totalului pe
cadrul totalului pe fiecare
categorie
categorie
Analiza vanzarilor Analiza vanzarilor

0 100%
0 80%
0 60%
0 40%
0 20%
0%
ianuari
Punct februar martie aprilie
Punct ianuari februar Punct
Punct martie aprilie
e vanzare
ie vanzare e ie
vanzare vanzare
A B A B

Analiza vanzarilor Analiza vanzarilor

ie aprilie

ie martie

ie februarie

ie ianuarie
Punct Punct Punct Punct
vanzare 500000
vanzare 1000000 0% vanzare
20% 40%vanzare
60% 80% 100%
A B A B
modificările suferite
e analizate.
tograme orientate

luţia
scisei. Sub-

e) şi evidenţiază
prezintă totaluri,
nei serii de
este plasată
rile negative ale
in bare
prezintă totaluri,
nei serii de
este plasată
rile negative ale
in bare

r-o stivă ce

mensiuni (X, Y şi
dâncimea pe

ctul de vedere
entate anterior),
dispuse

histograme
e 3D)

raficele de tip:

e vertical sau
Evoluţia vânzărilor pe perioada 2003-2008

2008 7330 buc

2007 2000 buc

2006 5100 buc Cantitate livrata

2005 10000 buc

2004 9760 buc

2003 3500 buc

buc 5000 buc 10000 buc 15000 buc


Grafice sectoria

Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame d


element analizat, la un întreg. Pentru construirea unui grafic
singură serie de date, deoarece este vorba de
Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evide
Subtipurile graficului sectorial sunt:
* grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile gr
Pie
* grafice sectoriala în relief (3-D Pie).
Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupa
unei mici histograme cumulate sunt submodele ale graficulu

Pie sau Bar of Pie.

Grafice concentrice
Graficele concentrice (Doughnut) –s
semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor p
de abordări multiserie, fiecare cerc concentric (inel) reprezi
mai multor serii de date este acela că se pot confunda num
aceste date.
Ex. 1
Să se reprezinte grafic structura valorică a facturilor neplătite de "Client1"

Localitat Nr
Cod Client Nume Client Adresa
e factura
100 Client1 Constanta Str. Florilor 456
100 Client1 Constanta Str. Florilor 406

406 18%

456 82%

Ex. 2

Total Salarii
Contabilitate 19000 RON
Desfacere 36000 RON
Oficiu Calcul 14000 RON
Financiar 31000 RON
Marketing 18000 RON
ANALIZA VANZARILOR
Valoare vanzari
Punct vanzare Punct
Luna A vanzare B
ianuari
e 158 200 € 434 600 €
februarie 252 900 € 351 400 €
martie 210 300 € 520 438 €
aprilie 255 230 € 619 700 €

Sectorial (Pie) Concentric (Doughnut) - 1 serie

Structura vanzarilor pe luni laStructura vanz


Punctul de va

18%
18% 29%
ianuarie ianuarie
februarie 29% februarie
martie martie
aprilie aprilie

29% 29%
24%
24%
Grafice sectoriale (Pie)

(Pie) – sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui


tru construirea unui grafic sectorial, se va alege numai o
e, deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale compone
ite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg.
nt:
e (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate, denumite Explod

lief (3-D Pie).


ulte elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sa
nt submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie o

afice concentrice (Doughnut


e (Doughnut) – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi
că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date. Potrivit unei a
rc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab, în cazul utili
a că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de
urilor neplătite de "Client1"

Nr zile
Data facturii Data scadentei Valoare Platit
gratie
2/12/2002 30 zile 3/26/2002 38,060 NU
12/16/2003 30 zile 1/27/2004 8,300 NU

406 18%
406 18%

456 82%
entric (Doughnut) - 1 serie de
Concentric
date (Doughnut) - 2 serii de date

Structura
Structura vanzarilor pe luni vanzarilor
la Punctul pe lun
de vanzare A

18%
18% 29% ianuarie
ianuarie
29% februarie 23% februarie
martie 32% martie
aprilie aprilie

18%
% 29%
27%
24%
24%
rimile părţilor unui
e numai o
părţile sale componente.
intr-un întreg.

denumite Exploded

ectorial (mai mic) sau a


umirea de Pie of

iale ca formă şi
date. Potrivit unei astfel
or slab, în cazul utilizării
riile reprezentate de
406 18%
anzarilor pe luni la Punctele de vanzare A si B

ianuarie
februarie
martie
aprilie
Grafice linea
Graficele lineare (Line) sunt reprezentări sub form
semnifică evoluţia şi tendinţa fenomenelor analizate. Aceste diagr
seriilor de date ca puncte de date ce sunt unite pentru a forma lin
regăsesc sub formă de reprezentări dependente (liniile sunt supra
independente (liniile nu sunt suprapuse). Astfel, diagramele linear
100% (fără sau cu marcarea punctelor de intersecţie). Graficele
de suprafeţe, acestea căpătând astfel un aspect tridimensional. C
verticală), Y (axa orizontală) şi Z (axa de adâncime) pot fi modific

Grafice in arii (Area)

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate


straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelo
subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relie
100%).
Graficele în arii (Area) sunt reprezentate
straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelo
subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relie
100%).
Ex.
ANALIZA VANZARILOR
Valoare vanzari
Punct Punct
vanzar vanzar
Luna eA eB
158 434
ianuarie 200 € 600 €
februarie ### ###
martie ### ###
aprilie ### ###

AREA STACKED

Analiza vanzarilor Analiza vanzarilor

10 1000000
800000
8
600000
6 400000
200000
4

2 ianuarie
februariePunct
Punct martie
vanzare vanzare aprilie
A B

Grafice de tip "nor de puncte" (S


Graficele de tip “nor de puncte” (Scatt
evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile ca
Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de
reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între do
 Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei
(calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel,
fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativ
evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile ca
Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de
reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între do
 Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei
(calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel,
fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativ

ANALIZA CONSUMULUI DE BENZINA


Consum benzina (l / 100 Analiza consumului
km)
Rotatii/ Conform manual
minut utilizare Efectiv
1000 9
rpm 5.0 4.6 8.5
### 5.2 4.8 8
2000 7.5
rpm 5.5 5.7
7
### 5.8 6.2
6.5
3000
rpm 6.1 6.5 6
5.5
### 6.2 6.8
4000 5
rpm 6.5 7.0 4.5
Conform Linear Efectiv
### 7.0 7.5 0 0 manual 0 0 0 0
1 0 200 3 0 0
Regression4 0 0 5 00
5000 utilizare for Conform
rpm 7.3 8.1 manual
utilizare
### 7.8 8.5

Graficele în suprafeţe (Su


Graficele în suprafeţe (Surface) – sunt diagrame c
reprezinte optimul combinaţiilor între diferitele serii de date.
Cele mai uzuale aplicaţii ale acestor reprezentări grafice sunt î
topo-geografice unde diferitele culori şi motive ale elementelor
situarea suprafeţelor în aceleaşi plaje de valori.
Graficele tip “bule” (Bubble

Graficele tip “bule” (Bubble) grafice s –sunt


Acestea sunt similare graficelor Scatter, cu deosebirea că mar
valoarea celei de a treia mărimi statistice studiate reprezentate
dimensiunii acesteia.

ANALIZA COTEI DE PIATA Cota de piata %


Numar
de
produs 18000
e
vandut Cota de 16000
e 25 Vanzari piata % 14000
buc. 10 000 € 15% 12000 Cota de
### 12 000 € 10% piata %
10000
###
31 14 000 € 20%
8000
buc. 16 000 € 35%
6000
4000
2000

10 15 20 25 30 35 40 45

Graficele polare (Radar)


Graficele polare (Radar) - reprezintă seriile d
fenomenelor studiate pe mai multe axe dispuse radial, faţă de
Pe fiecare axă în parte sunt reprezentate seriile de date prin p
aflate la o distanţă faţă de un punct central, graficele polare s
simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor pro
Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce eviden
intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.
simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor pro
Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce eviden
intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.
Grafice lineare
prezentări sub formă de linii frânte sau curbe ce
izate. Aceste diagrame proiectează fiecare element al
pentru a forma linii sau suprafeţe. Graficele lineare se
e (liniile sunt suprapuse) sau sub formă de reprezentări
, diagramele lineare pot fi simple, cumulate sau
rsecţie). Graficele lineare pot fi reprezentate şi sub formă
t tridimensional. Cele trei axe ale reprezentării 3D X (axa
ime) pot fi modificate de utilizator.

n arii (Area)

nt reprezentate prin suprafeţe dispuse în


oluţia elementelor reprezentate. Principalele
plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi
nt reprezentate prin suprafeţe dispuse în
oluţia elementelor reprezentate. Principalele
plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi

100% STACKED

a vanzarilor Analiza vanzarilor

100%
80%
60%
40%
20%
0%
ianuarie
februarie
Punct Punct
ie martie
e aprilie vanzare vanzare aprilie
A B

e puncte" (Scatter)
ncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în
multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat
şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate
ţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru.
a cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei ser
ai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta
ria de date calitativă.
multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat
şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate
ţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru.
a cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei ser
ai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta
ria de date calitativă.

za consumului de benzina

inear Efectiv
0 0 0 0 0 0
3egression
0 4 0 5 00 600
or Conform
manual
tilizare

suprafeţe (Surface)
– sunt diagrame ce încearcă să
ele serii de date.
ntări grafice sunt în domeniul hărţilor
ve ale elementelor analizate indică
ori.
ule” (Bubble)

e) –sunt
grafice statistice de regresie.
deosebirea că marcatorul “bulină” indică
diate reprezentate sub forma volumului sau

de piata %

Cota de
piata %

35 40 45

are (Radar)
reprezintă seriile de date corespunzătoare
puse radial, faţă de un punct central.
eriile de date prin puncte. Pentru că reprezintă datele
, graficele polare sunt utile pentru a pune în evidenţă
area mărimilor prognozate cu cele realizate).
ar în linii, ce evidenţiază sau nu, punctele de
prapuse.
area mărimilor prognozate cu cele realizate).
ar în linii, ce evidenţiază sau nu, punctele de
prapuse.
resie ce pun în
ativă (de explicat).
daptate
ametru.
ă, apoi primei serii
eprezenta
ativă (de explicat).
daptate
ametru.
ă, apoi primei serii
eprezenta
Grafic cu valori necomparabile - in 2 axe Y (sa
secundară )

Acest tip particular de grafic este utilizat în situaţia în c


reprezentarea într-un singur grafic a unor serii de date
Dacă seriile de date reprezentate prin grafic au valori a
mărime a reprezentării se va adapta automat, graficul
de interpretat. Dar, dacă seriile de date au valori necom
reprezentare se va adapta automat după seriile de dat
mari. Din acest motiv, seriile de date ce cuprind valori
identificat în cadrul graficului, având o vizibilitate foarte
manuală a scalei de reprezentare, în conformitate cu m
ce cuprind valori mici, nu este o soluţie, deoarece în ac
seriilor de date ce cuprind valori mari „va ieşi din grafic
reprezentarea
Så se reprezinte grafică
grafic suma salariilor a seriilor
şi numårul deangajaţi
total de datepecu mărimi
fiecare neco
compartimen
utilizarea a două axe de valori (axe verticale), pentru c
Total Salarii Nr. angajaţi
serii de RON
Contabilitate 19000 date. 5
Desfacere 36000 RON 12
Oficiu Calcul 14000 RON 3
Financiar 31000 RON 4
Marketing 18000 RON 7

Grafic în 2 axe OY

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing


40000
36000 RON
35000
31000 RON
30000

25000 Tota
Nr.

20000 19000 RON


18000 RON

15000 14000 RON

10000
Nr.

20000 19000 RON


18000 RON

15000 14000 RON

10000

5000

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing

Etape:
1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul A3

2) Se inserează graficul, selectând comanda Insert şi alegând tipul de gra

Nota: Pentru exemplul prezentat, se va alege un tip de grafic linear:

40000 RON
35000 RON
30000 RON Total Salarii
25000 RON Nr. angajaţi
20000 RON
15000 RON
10000 RON
5000 RON
RON
Contabil Desface Oficiu Financia Marketin
itate re Calcul r g

3) Se selectează în cadrul graficului seria de date pentru care este necesară


(Nr de angajati), după care:
• Se executa Click-mouse-dreapta pe seria de date si se alege opţiunea Fo
• În fereastra de dialog Format Data Series, la categoria de opţiuni S
opţiunea Secondary Axis şi se apasa butonul Close

40000 RON
40000 RON

35000 RON

30000 RON

25000 RON

20000 RON

15000 RON

10000 RON

5000 RON

RON
Contabilita
e

4). Pentru a oferi claritate graficului creat, se vor efectua modificări


pentru seria de date care a fost mutată pe axa secundară, precum
(Layout) şi formatului de afişare (Format) ale acestuia.

Grafic in 2 axe Y

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Market


40000 RON
36000 RON
35000 RON
31000 RON
30000 RON

25000 RON

20000 RON 19000 RON 18000 RO

15000 RON 14000 RON


25000 RON

20000 RON 19000 RON 18000 RO

15000 RON 14000 RON

10000 RON

5000 RON

RON
Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Market
n 2 axe Y (sau cu axă verticală
ră )

în situaţia în care se doreşte


r serii de date cu valori necomparabile.
afic au valori apropiate, scala de
omat, graficul fiind sugestiv şi posibil
u valori necomparabile, scala de
seriile de date ce cuprind valorile mai
cuprind valori mici vor fi foarte greu de
zibilitate foarte scăzută. Modificarea
ormitate cu mărimea seriilor de date
deoarece în acest caz reprezentarea
ieşi din grafic”. Soluţia pentru
ufiecare
mărimi necomparabile
compartiment funcţional: este
cale), pentru cele două categorii de

Marketing

Total Salarii
Nr. angajaţi

000 RON
Nr. angajaţi

000 RON

Marketing

rafic (domeniul A30:C34)

egând tipul de grafic dorit din grupul Charts.

grafic linear: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.

re este necesară adăugarea unei axe secundare

alege opţiunea Format Data Series;


egoria de opţiuni Series Options, se bifează
e

40000 RON
40000 RON

35000 RON

30000 RON

25000 RON
Total Salarii
Nr. angajaţi
20000 RON

15000 RON

10000 RON

5000 RON

RON
Contabilitat Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing
e

ectua modificări privind tipul de grafic utilizat


ndară, precum şi modificări asupra aspectului
estuia.

Financiar Marketing

1000 RON

Total Salarii
Nr. angajaţi

18000 RON
Total Salarii
Nr. angajaţi

18000 RON

Financiar Marketing
arkers.
tal Salarii
angajaţi
Grafice bursiere -Stock (sau diagr

Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic


studiate. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în dom
analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sa
valutar pe o anumită perioadă.
Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea
valorile superioare şi inferioare, unite între ele printr-o bară ve
“de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenulu
Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi:
* valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (Hig
* valoarea cotaţiei minime (Low)
* valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open)
* valoarea cotaţiei la închidere (Close)
* volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume).
Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date, se pot deose
bursiere:
HLC: High, Low, Close;
OHLC : Open, High, Low, Close;
VHLC: Volume, High, Low, Close;
VOHLC: Volume; Open; High, Low, Close
Ultimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt dia
datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mă
mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volum
respectivă).

Exemplu:
Să se reprezinte printr-o diagramă de amplitudine salariul minim, maxim şi mediu,

Salariul
Salariul minim Salariul mediu
maxim
Contabilitate 1,220 2,600 1,910
Desfacere 1,234 1,980 1,607
Oficiu Calcul 1,500 3,800 2,650
Financiar 2,200 3,600 2,900
Marketing 1,300 3,900 2,600

Diagrama de amplitudine

4,500

4,000
Diagrama de amplitudine

4,500

4,000

3,500

3,000

2,500

2,000

1,500

1,000

500

0
Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing

Etape:
1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul B4
Nota: In cazul in care domeniul pe care se construieste graficul este obtin
nu se selecteaza celulele salariul minim, salariul maxim si salariul mediu deo
DMIN, DMAX, DAVERAGE (denumirile respective vor fi adaugate ulterior).
2) Se inserează graficul, selectând comanda Insert şi alegând tipul de gra
(Other Charts - Stock - subtipul High, Low, Close)
3) Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor a
pentru seriile de valori minime, maxime si medii, culoarea de fundal a
obiectului grafic reprezentat.

4,500

4,000

3,500

3,000
Salariul me
2,500

2,000

1,500
3,500

3,000
Salariul me
2,500

2,000

1,500

1,000

500

0
Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing

Diagrama de amplitudine

4,500

4,000

3,500
Diagrama de amplitudine

4,500

4,000

3,500

3,000

2,500

2,000

1,500

1,000

500

0
Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing
sau diagrame de amplitudine)

reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor


c de regulă în domeniul financiar unde se
cţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul

stă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând


e printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită
ţie a fenomenului.
ere pot fi:
iară într-o zi (High)

(Open)

ă (Volume).
ate, se pot deosebi patru subtipuri de grafice

VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y,


riilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult
reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua

m, maxim şi mediu, pe fiecare compartiment funcţional


Salariul mediu

Marketing

afic (domeniul B40:E45)


raficul este obtinut prin tabele de ipoteze,
alariul mediu deoarece acestea contin functiile
gate ulterior).
gând tipul de grafic dorit din grupul Charts
w, Close)
ntul etichetelor axelor, caroiaj, simbolurile asociate
area de fundal a seriilor de date reprezentate, a

Salariul mediu
Salariul mediu

ing
Salariul mediu

Marketing
Diagrama Gantt este o
diagrama de
tip histograme
Să se reperezinte grafic gestiunea în timp a cursurilor postuniversitare, utilizând d
orientate
orizontal
Denumire cursuri Data debut Data sfârşit Durata (zile) (tipul BAR -
Microinformatică 5/15/2006 5/26/2006 11 subtipul
Contabilitate financiară 5/22/2006 6/16/2006 25 STACKED
Marketing 5/29/2006 6/10/2006 12 ) care permite
analiza datelor
Turism 6/5/2006 6/12/2006 7
prin
furnizarea
unei evolutii in
timp a unei
Diagrama Gantt anumite
activitati sau
eveniment.

Microinformatică 10January

Contabilitate financiară 24January

Marketing 11January

Turism 06

15May 20May 25May 30May 04June

Etape:
1) se selecteaza seria de date Data debut (C5:C8)
2) se alege tipul graficului: Bar (Insert →Charts →Bar)
3) din meniul contextual Chart se selectează opţiunea Select Data
date „Durata (zile)” (E5:E8) prin acţionarea butonului Add. Se ed
selecţia plajei de valori „Denumire cursuri” (B5:B8)

Editarea etichetelor

Turism

Marketing

Contabilitate financiară

Microinformatică

24/03/2006
13/05/200
02

„Data debut” şi din meniul contextua


4) Se selectează pe grafic seria de date
Data Series. În caseta de dialog Format Data Series, la fişa F
Border Color se optează pentru No Line.
Turism

Durata (zile)
Marketing Data debut M

Contabilitate financiară Contabilitate fi

Microinformatică Microinfo

24/03/2006
13/05/2006
02/07/2006

5) Se selectează valorile axei OX şi apelând meniul contextual se ale

Axis Options se selectează opţiunea Categories in


perioadele in partea superioara ( începând de sus în jos)
5) Se selectează valorile axei OX şi apelând meniul contextual se ale

Axis Options se selectează opţiunea Categories in


perioadele in partea superioara ( începând de sus în jos)

Turism

Durata (zile)
Marketing Data debut

Contabilitate financiară

Microinformatică

24/03/2006
13/05/2006
02/07/2006

Microinformatică

Durata (zile)
Contabilitate financiară Data debut

Marketing

Turism

24/03/2006
13/05/2006
02/07/2006

6) Se şterge din legenda graficului, generată în mod automat, seria

7) Se selectează valorile axei OY şi se foloseşte din meniul contextu


cadrul acestei ferestre, în fişa Axis Options se fac următoarele

nimum – Fixed – 38852 (este valoarea datei de debut a perioadei aferente tuturor c
*  Maximum – Fixed – 38884 (este valoarea datei de sfârşit a perioadei afe
exprimată ca o valoare numerică)
* Major unit – Fixed 5 (reprezentarea valorile etichetelor pe axa OY din m
* Minor unit – Fixed 2 (unitate minimă de 2 zile).

8) În fişa Numbe r se alege ca tip de dată Date, cu un form


personalizat. Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu,
culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafi

Diagrama Gantt

Microinformatică 10January
Diagrama Gantt

Microinformatică 10January

Contabilitate financiară 24January

Marketing 11January

Turism 06January

15May 20May 25May 30May 04June 09June


este o
diagrama de
tip histograme
niversitare, utilizând diagrama lui GANTT
orientate
orizontal
(tipul BAR -
subtipul
STACKED
) care permite
analiza datelor
prin
furnizarea
unei evolutii in
timp a unei
anumite
activitati sau
eveniment.

24January
Durata (zile)
Data debut

11January

06January

May 04June 09June 14June


Data debut

s →Bar) cu subtipul Stacked Bar. 2

03/05/2006 23/05/2006
1

Select Data şi se adaugă o nouă serie de 3

nului Add. Se editează etichetele abscisei prin 4

03/05/2006 23/05/2006

Editarea etichetelor aferente cursurilor:

Turism

Durata (zile)
Marketing Data debut

e financiară

oinformatică

24/03/2006
13/05/2006
02/07/2006

Format
şi din meniul contextual se apelează comanda
Series, la fişa Fill se alege No Fill, iar din fişa
Turism

Durata (zile)
Marketing Data debut

Contabilitate financiară

Microinformatică

24/03/200613/05/200602/07/2006

Format Axis. În fişa


contextual se alege comanda

egories in reverse order, pentru a afişa


n jos)
od automat, seria „Data debut” prin selecţie şi apăsarea tastei Delete

meniul contextual comanda Format Axis. In


e fac următoarele setări:

ei aferente tuturor cursurilor 5/05/2006 exprimată ca valoare numerică)


ârşit a perioadei aferente tuturor cursurilor 16/06/2006

elor pe axa OY din maxim 5 în 5 de zile)

ate, cu un format predefinit sau se specifica un format


te legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj,
a obiectului grafic reprezentat.
24January
Durata (zile)
Data debut

11January

06January

04June 09June 14June


Data debut

Data debut

23/05/2006 12/06/2006
Data debut

23/05/2006 12/06/2006
tastei Delete
Grupa de vârsta Barbaţi Femei Femei STRUCTURA POPULATIEI
0-4 ani 2% 3% -3%
5-9 ani 3% 4% -4%
10-14 ani 8% 7% -7%
15-19 ani 12% 10% -10%
20-24 ani 6% 9% -9%
25-54 ani 22% 19% -19%
55-59 ani 18% 13% -13%
60-64 ani 12% 15% -15%
65 ani şi peste 17% 20% -20%
TOTAL 100% 100% -100%

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani
Femei
15-19 ani
Barbaţi
20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste

0 0 0 0 0 0

Piramida anilor

Exemplu: prezentati într-un mod personalizat structura populaţiei din


vârstă (vom utiliza tabelul de analiză

* Tip de grafic - histograme orientate orizontal dispuse în stivă (tipul B


Bar).
* Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a popula
la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o se
graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 s
înmulţite cu -1 ). Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va
plaja de celule E1:E10.
*Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta
seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „
* Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezenta
* Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a popula
la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o se
graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 s
înmulţite cu -1 ). Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va
plaja de celule E1:E10.
*Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta
seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „
* Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezenta
Format Axis. Se realizează următoarele setări:
- în fişa Axis Options Minimum Fixed -0.25, Maximum
- în fişa Number se alege tipul de dată Custom cu formatul per
Se va modifica scala de reprezentare a valorilor axei OY, prin alegerea
Axis Options, cu scopul de a inversa valorile scalei de reprezentare ş

crosses la At maximum category, pentru a reprezenta


mărimii lor.
*De asemenea, se alege să se inhibe vizualizarea ordonatei (axa vertic
vizual de piramidă – tab-ul Layout→ Axes→ Primary Vert
* La nivelul seriilor de date, se vor afişa doar etichetele corespunzătoa
procentuale. Din tab-ul Layout→ Data Labels→ More Data
Options proprietatea Label Contains din care se bifează opţiunea Cat
* Diagrama poate fi personalizată în plus şi prin eliminarea spaţiilor di
o imagine compactă a graficului. Această opţiunea se selectează din c
Format Data Series, fişa Series Options Gap
* Fiecare serie de date va fi editată în funcţie de preferinţe din fişa Fil
locul unei legende de explicitare a graficului s-a optat pentru adăugare
o distincţie clară între seria de date „Bărbaţi” şi cea „Femei”.
CTURA POPULATIEI PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA
Piramida anilor

0-4 ani
0-4 ani

5-9 ani
5-9 ani

10-14 ani
10-14 ani

15-19 ani
15-19 ani

20-24 ani
20-24 ani

25-54 ani
25-54

55-59 ani
55-59 ani

60-64 ani
60-64 ani

65 ani şi peste
65 ani şi peste

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ida anilor

ura populaţiei din Bucureşti în anul 2007 pe sexe şi grupe de

use în stivă (tipul Bar cu subtipul Stacked


u piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela
ransforma într-o serie de date negative. Astfel, la construirea
pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile
ruirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi

o parte şi de alta a axei OY, valorile pozitive prin reprezentarea


rezentarea seriei „Femei”
orile de reprezentare, apelând din meniul contextual comanda
u piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela
ransforma într-o serie de date negative. Astfel, la construirea
pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile
ruirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi

o parte şi de alta a axei OY, valorile pozitive prin reprezentarea


rezentarea seriei „Femei”
orile de reprezentare, apelând din meniul contextual comanda

-0.25, Maximum Fixed 0.25


m cu formatul personalizat 0%;0%;0%
i OY, prin alegerea opţiunii Categories in reverse order din fişa
de reprezentare şi opţiunea Horizontal axes
pentru a reprezenta seriile de date în ordinea descrescătoare a

rdonatei (axa verticală OY) pentru a crea o imagine cu un aspect


Primary Vertical Axis→ None
tele corespunzătoare categoriilor de vârstă, fără valorile
s→ More Data Labels Options. Din fişa denumită Label
ează opţiunea Category Name.
minarea spaţiilor dintre histogramele reprezentate, pentru a crea
se selectează din caseta de dialog a meniului contextual
Options Gap Width→ No Gap.
eferinţe din fişa Fill a casetei de dialog Format Data Series. În
at pentru adăugarea unor obiecte de tip WordArt care vor face
„Femei”.
15-19 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste

0 0 0
Numă
r
Data de distribuţie Titlu carte Nume Client Oras distributie
factur
Sat27Oct2007 ă### Visual Basic for ApplicationCompania de librării Bucureşti
Fri02Nov2007 ### Bazele Informaticii Compania de librării Bucureşti
Tue06Nov2007 ### Visual Basic for Application
Librăria "Central" Sibiu
Sat10Nov2007 ### Baze de Date Vox 2000 Bucureşti
Thu03Jan2008 ### Office 2007 - Aplicaţii Libris Stoc Constanţa
Sat09Feb2008 ### Office 2007 - Aplicaţii Librăria "Central" Sibiu
Wed13Feb2008 ### Baze de date ABCN ServCom Bucureşti
Wed13Feb2008 ### Bazele Informaticii ABCN ServCom Bucureşti
Wed13Feb2008 ### Office 2007 - Aplicaţii ABCN ServCom Bucureşti
Wed02Apr2008 ### Informatica utilizatorului Vox 2000 Bucureşti
Sat10May2008 ### Informatica utilizatorului Compania de librării Bucureşti
Sat10May2008 ### Office 2007 - Aplicaţii Compania de librării Bucureşti
Sat10May2008 ### Informatica utilizatorului Libris Stoc Constanţa
Wed21May2008 ### Programarea calculatoarelorRolCris Bucureşti
Wed21May2008 ### Informatica utilizatorului RolCris Bucureşti
Wed04Jun2008 ### Visual Basic for Application
Librăria "Central" Sibiu
Fri25Jul2008 ### Visual Basic for Application
Compania de librării Bucureşti
Sat18Oct2008 ### Programarea calculatoarelorVox 2000 Bucureşti
Mon20Oct2008 ### Bazele Informaticii Vox 2000 Bucureşti
Wed22Oct2008 ### Informatica utilizatorului Libris Stoc Constanţa
Sat08Nov2008 ### Bazele Informaticii Librăria "Central" Sibiu
Wed12Nov2008 ### Informatica utilizatorului RolCris Bucureşti
Wed12Nov2008 ### Programarea calculatoarelorRolCris Bucureşti
Thu20Nov2008 ### Baze de Date ABCN ServCom Bucureşti
Thu20Nov2008 ### Birotică şi Multimedia ABCN ServCom Bucureşti
Tue25Nov2008 ### Visual Basic for Application
Libris Stoc Constanţa
Sat20Dec2008 ### Informatica utilizatorului Compania de librării Bucureşti
Wed14Jan2009 ### Baze de Date Compania de librării Bucureşti
Tue27Jan2009 ### Informatica utilizatorului Librăria "Central" Sibiu
Thu29Jan2009 ### Birotică şi Multimedia Librăria "Central" Sibiu
Thu29Jan2009 ### Baze de Date Lumina Libris Braşov
Thu29Jan2009 ### Office 2007 - Aplicaţii Lumina Libris Braşov
Wed11Feb2009 ### Birotică şi Multimedia Lumina Libris Braşov
Fri20Feb2009 ### Informatica utilizatorului ABCN ServCom Bucureşti
Sat21Feb2009 ### Baze de Date Libris Stoc Constanţa
Sat21Feb2009 ### Informatica utilizatorului Compania de librării Bucureşti
Mon16Feb2009 ### Baze de Date Vox 2000 Sibiu
Mon09Feb2009 ### Informatica utilizatorului Libraria UPG Constanţa
Thu19Feb2009 ### Baze de Date Libraria UPG Constanţa
Mon02Mar2009 ### Baze de Date ABCN ServCom Bucureşti
Thu12Mar2009 ### Office 2007 - Aplicaţii Vox 2000 Sibiu
Mon23Mar2009 ### Office 2007 - Aplicaţii Lumina Libris Braşov
Sun29Mar2009 ### Office 2007 - Aplicaţii Lumina Libris Braşov
Wed25Mar2009 ### Baze de Date Compania de librării Bucureşti
Mon16Mar2009 ### Informatica utilizatorului ABCN ServCom Bucureşti
Fri03Apr2009 ### Informatica utilizatorului ABCN ServCom Bucureşti
Thu23Apr2009 ### Baze de Date Libraria "PlaCedo" Braşov
Mon27Apr2009 ### Bazele Informaticii Lumina Libris Braşov
Thu30Apr2009 ### Bazele Informaticii Lumina Libris Braşov
Tue28Apr2009 ### Programarea calculatoarelorLumina Libris Braşov
Tue21Apr2009 ### Baze de Date Vox 2000 Bucureşti
Sat11Apr2009 ### Birotică şi Multimedia Libraria "PlaCedo" Braşov
Sat25Apr2009 ### Programarea calculatoarelorCompania de librării Bucureşti
Mon27Apr2009 ### Baze de Date Libraria UPG Constanţa
Wed15Apr2009 ### Informatica utilizatorului Libraria UPG Constanta
Mon04May2009 ### Programarea calculatoarelorABCN ServCom Bucureşti
Wed06May2009 ### Baze de Date Librăria "Central" Sibiu

Sa se reprezinte grafic totalul vanzarilor de carte pe agenti de vanzari in anul 2009.


Data de distribuţie 2009

Sum of Cantitate vanduta


Agent vanzare Total
Albu M. 580
Ionescu L. 3290
Moisescu A. 745
Pintilie L. 2060
Pleaşă C. 940
Radulescu S. 3235
Vasilescu D. 600
Grand Total 11450

Totalul vânzărilor de carte în anul 2009

3500 3290 buc


3235 buc
3000
2500
2060 buc
2000
1500
1000 580 buc 745 buc 940 buc
500
600 buc

Albu M.Ionescu L.
Moisescu Pintilie
A. L.Pleaşă C.
Radulescu S.
Vasilescu D.
Cantitate Valoare
Agent vanzare Pret carte
vanduta vânzari
Radulescu S. 40 buc 38 lei 1520 lei
Radulescu S. 80 buc 34 lei 2720 lei
Radulescu S. 800 buc 38 lei 30400 lei
Popescu M. 400 buc 42 lei 16800 lei
Ionescu L. 900 buc 31 lei 27900 lei
Pleaşă C. 850 buc 31 lei 26350 lei
Vasilescu D. 900 buc 42 lei 37800 lei
Vasilescu D. 1000 buc 34 lei 34000 lei
Vasilescu D. 30 buc 31 lei 930 lei
Moisescu A. 1400 buc 40 lei 56000 lei
Radulescu S. 16 buc 40 lei 640 lei
Radulescu S. 600 buc 31 lei 18600 lei
Ionescu L. 650 buc 40 lei 26000 lei
Popescu M. 1050 buc 37 lei 38850 lei
Popescu M. 800 buc 40 lei 32000 lei
Pleaşă C. 1300 buc 38 lei 49400 lei
Albu M. 1000 buc 38 lei 38000 lei
Ionescu L. 750 buc 37 lei 27750 lei
Ionescu L. 60 buc 34 lei 2040 lei
Moisescu A. 125 buc 40 lei 5000 lei
Pleaşă C. 600 buc 34 lei 20400 lei
Moisescu A. 100 buc 40 lei 4000 lei
Moisescu A. 250 buc 37 lei 9250 lei
Ionescu L. 90 buc 42 lei 3780 lei
Ionescu L. 100 buc 29 lei 2900 lei
Pleaşă C. 100 buc 38 lei 3800 lei
Pintilie L. 360 buc 40 lei 14400 lei
Ionescu L. 2000 buc 42 lei 84000 lei
Albu M. 20 buc 40 lei 800 lei
Albu M. 30 buc 29 lei 870 lei
Pleaşă C. 40 buc 42 lei 1680 lei
Pleaşă C. 400 buc 31 lei 12400 lei
Pleaşă C. 200 buc 29 lei 5800 lei
Moisescu A. 280 buc 40 lei 11200 lei
Pleaşă C. 300 buc 42 lei 12600 lei
Pintilie L. 1200 buc 40 lei 48000 lei
Radulescu S. 1450 buc 42 lei 60900 lei
Albu M. 50 buc 40 lei 2000 lei
Albu M. 60 buc 42 lei 2520 lei
Radulescu S. 90 buc 42 lei 3780 lei
Radulescu S. 900 buc 31 lei 27900 lei
Vasilescu D. 350 buc 31 lei 10850 lei
Vasilescu D. 250 buc 31 lei 7750 lei
Pintilie L. 360 buc 42 lei 15120 lei
Radulescu S. 750 buc 40 lei 30000 lei
Radulescu S. 45 buc 40 lei 1800 lei
Moisescu A. 75 buc 42 lei 3150 lei
Moisescu A. 20 buc 34 lei 680 lei
Moisescu A. 10 buc 34 lei 340 lei
Moisescu A. 40 buc 37 lei 1480 lei
Pintilie L. 500 buc 42 lei 21000 lei
Albu M. 240 buc 24 lei 5760 lei
Ionescu L. 800 buc 37 lei 29600 lei
Ionescu L. 365 buc 42 lei 15330 lei
Ionescu L. 125 buc 40 lei 5000 lei
Albu M. 180 buc 37 lei 6660 lei
Moisescu A. 320 buc 42 lei 13440 lei

n anul 2009.
Analiza raportului dintre
Utilizarea unui co
costul de productie si pretul de
vanzare dinamică a valorilo
Cantitate de produse 115 bucati
Costuri materii prime/ produs -50 lei Una sau mai multe ce
Alte cheltuieli directe 1-0000 lei pot avea ataşat câte
Cost de productie/ produs -137 lei
Pret vanzare/ produs -150 lei
dinamică a valorii ac
acestora.

Exemplu:
Sa se creeze un grafic pentru analiza raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare pentru un anumit produs,
simuland cantitatea de produse fabricata si implicit costul de productie unitar, utilizand un control de tip Spinner.
În cadrul acestui model se porneşte de la următoarele restricţii:
· Capacitatea de producţie permite fabricarea lunară a maxim 200 de bucăţi
din produsul avut în vedere, pragul minim fiind de 25 de bucăţi.
· Costurile materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs au o
valoare fixă de 50 lei.
· Celelalte cheltuieli directe de producţie variază în funcţie de cantitatea de
produse fabricate astfel:

o pentru o cantitate mai mică sau egală cu 50 bucăţi


→ cheltuielile directe sunt de 5000 lei -150 lei

o pentru o cantitate cuprinsă între 50 şi 100 bucăţi


→ cheltuielile directe sunt de 7500 lei -145 lei

o pentru o cantitate cuprinsă între 100 şi 150 bucăţi -140 lei


→ cheltuielile directe sunt de 1000 lei
o pentru o cantitate cuprinsă între 150 şi 200 bucăţi -135 lei
→ cheltuielile directe sunt de 12500 lei

· Costul de producţie pe produs se calculează în funcţie de costurile materiilor -130 lei


prime şi celelalte cheltuieli directe repartizate pe produs.
· Preţul de vânzare are o valoare fixă de 150 lei.

Etape:
1) Pentru crearea unui control de tip Spinner, din meniul Develope
Notă: Pentru includerea meniului Developer pe Ribbon se aleg op

2) Pentru a stabili legătura dintre un control de tip Spinner şi o celulă din foaia de calcul Excel, se
dreapta pe controlul Spinner şi se alege opţiunea Format Control
3) În fereastra de dialog cu acelaşi nume, la rubrica Cell link, se selecteaz
stabili şi alte proprietăţi privind valorile ce pot fi conţinute în celula de legătu
minimă (Minimum value), valoarea maximă (Maximum value
4) Pe baza Costului de producţie/ produs şi a Preţului de vânzare pe pr
de analiză a raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare, se poa
Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabrica
costului de producţie/ produs, şi implicit a reprezentării grafice a acestuia.

Analiza raportului dintre


costul de productie si pretul de vanzare
-150 lei
-150 lei

-145 lei

-140 lei
-137 lei

-135 lei

-130 lei

Series1

Salariu de incadrare 18,300,000 1830


Data angajarii 01/November/1989
Vechime (ani) 22
Spor de vechime (%) 4,575,000
SALARIU BRUT 22,875,000
CAS (9,5%) 2173125
CASS (6,5%) 1486875
CAJS (1%) 228750
Cheltuieli profesionale 300
Venit net 18986250
Deducere 200
Venit impozabil 18986050
Impozit 3037768
SALARIU NET 15,948,282

20,000,000

19,000,000

18,000,000

17,000,000

16,000,000

15,000,000

14,000,000

13,000,000

12,000,000

11,000,000

10,000,000

Salariu de incadrare

SALARIU NET
area unui control de tip Spinner pentru modificarea
mică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic
sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic
vea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea
mică a valorii acestor celule., şi implicit a reprezentării grafice a
tora.

pentru un anumit produs,


rol de tip Spinner.

Analiza raportului dintre


costul de productie si pretul de vanzare

-150 lei -150 lei

-145 lei

-140 lei -137 lei

-135 lei

-130 lei

Series1

meniul Developer se selectează opţiunile Insert→Form Controls→ Spinner

e aleg opţiunile: Office Button→ Excel Options→ Popular→ Show Developer tab

aia de calcul Excel, se executa click-mouse-


ontrol
ink, se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2). De asemenea se pot
n celula de legătură: valoare curentă (Current value), valoarea
aximum value), pasul de incrementare (Incremental change).
de vânzare pe produs (plaja de celule A5:B6), conţinute în tabelul
e vânzare, se poate construi un grafic de tip coloane.
de produse fabricate, va determina modificarea corespunzătoare a
fice a acestuia.

i dintre
etul de vanzare
ARIU NET
modificarea
c
i unui grafic
modificarea
grafice a

are

trols→ Spinner

Show Developer tab in the Ribbon


De asemenea se pot
, valoarea
ntal change).
Distribuţia notelor pentru seria A - FABBV ( grupele 1500, 1501)
nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8
1500 0 1 2 1 3 8 4 6

1501 1 2 3 5 6 6 5 3

TOTAL 1 3 5 6 9 14 9 9

Curba lui GAUSS


9

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9

Distribuţia şi structura notelor

16

nota 6 50%
14

12

10
nota 5 50% nota 7 50%

nota 6 29%
8
12

10
nota 5 50% nota 7 50%

nota 6 29%
8

nota 4 50%
6
nota 3 50%

nota 7 22%
4
nota 2 50% nota 5 17%

nota 3 20%
2
nota 1 50% nota 2 17% nota 4 8%

nota 1 0%

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7


pele 1500, 1501)
nota 9 nota 10 Insert - Line - Line
3 2

2 1 Format Data Series - Line Style - Smoothed


5 3

9
8
7
1500
6
1501
5
4
3
2
1 1500
1501
nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota
10

7 nota 8 nota 9 nota 10

ota 6 50%

TOTAL
nota 7 50% nota 8 50%
1500
ota 6 29%
1501
TOTAL
nota 7 50% nota 8 50%
1500
ota 6 29%
1501

nota 8 33%

nota 9 50%

nota 7 22%

nota 9 30% nota 10 50%

nota 10 33%

ota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 10


yle - Smoothed Line

1500
1501

8 nota 9 nota
10
Nr.
Data examen Facultate Seria Grupa Nume Prenume
bilet
1/20/2010 FABBV A 1501 COSTEA LAURENŢIU 5
1/20/2010 FABBV A 1503 DIJMĂRESCU ALINA 2
1/20/2010 FABBV A 1503 DINCĂ GABRIELA 6

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBOŞ LOREDANA 12


1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE ALIN 18
1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE LUIZA 6
1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE PETRUŢ EUGEN 3
1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE SORINELA 7
1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRESCU RUXANDRA 16
2/20/2010 FABBV A 1502 DOCHIA ANDREI 17
1/20/2010 FABBV A 1502 DODE RĂZVAN 1
1/20/2010 FABBV A 1501 DONICEANU OANA 19
1/21/2010 FABBV A 1503 DRĂGHICI MIHAI 20
1/21/2010 FABBV A 1503 DRĂGUCIAN ALEXANDRU 25
1/21/2010 FABBV A 1501 DUCA LIDIA 14
2/4/2010 FABBV A 1501 DUMBRAVĂ TEODOR 17
2/15/2010 FABBV A 1503 DUMITRACHE ANCA 6
1/21/2010 FABBV B 1501 DUMITRESCU ANCA ELENA 9
1/21/2010 FABBV B 1502 DUMITRESCU DIANA 25
1/21/2010 FABBV B 1502 DUMITRESCU OVIDIU 23
2/1/2010 FABBV B 1503 DUMITRU ANDREEA 2
1/21/2010 FABBV B 1507 OLARU DIANA 6
1/22/2010 FABBV B 1507 FILIP CRISTINA 21
1/22/2010 FABBV B 1507 FLOREA MONICA 19
2/11/2010 FABBV B 1503 FRÂNCU ADRIAN 5
1/22/2010 FABBV B 1507 FUDULE MIHAI 9
1/22/2010 FABBV B 1509 FUDULI MIRELA 10
1/22/2010 FABBV B 1509 FUIOR FLAVIU 8
1/23/2010 FABBV B 1501 FUSEA ALINA 6
1/23/2010 FABBV B 1501 GANIA ANCA 4
2/7/2010 FABBV B 1501 GAVRILESCU RAMONA 3
1/23/2010 FABBV B 1508 GAVRILUŢĂ RALUCA 25
1/23/2010 FABBV B 1503 GEAFER CARMEN 11
1/23/2010 CIG A 602 GEAMBAŞU LIVIU 12
1/23/2010 CIG A 602 GEORGESCU CRISTINA 15
1/23/2010 CIG A 603 GEORGESCU MAGDALENA 17
2/10/2010 CIG A 601 GHEORGHE BOGDAN 19
2/11/2010 CIG A 601 GHEORGHIU ŞTEFANIA 4
2/12/2010 CIG A 601 GIURCONIU MĂDĂLINA 8
2/13/2010 CIG A 601 GÎSNEA NICOLETA 7
1/24/2010 CIG A 603 STAN CRISTINA 25
1/25/2010 CIG A 603 BĂRBULESCU ADINA 15
1/25/2010 CIG A 603 GHERASIM COSTIN GABRIEL 14
1/25/2010 CIG A 603 GODOCI LUCICA 8
1/25/2010 CIG A 603 GRĂDINARIU MARIUS 6
1/25/2010 CIG A 602 GRIGORESCU MĂDĂLINA 3
1/25/2010 CIG A 602 GROSU CRISTIAN 4
2/5/2010 CIG A 601 GROSU IULIA 25
2/5/2010 CIG B 607 HANGIU OCTAVIAN 22
1/25/2010 CIG B 607 HOSSZU ELENA LAURA 24
1/26/2010 CIG B 607 HUZA DIANA 19
1/26/2010 CIG B 607 IACOB RĂZVAN ADRIAN 17
1/26/2010 CIG B 607 HARJA GABRIEL 16
1/26/2010 CIG B 607 ILIE IOANA 11
1/26/2010 CIG B 607 ILINCA GEORGIANA 1
2/10/2010 CIG B 609 ILINCA RADU 14
1/26/2010 CIG B 609 IVAN ALINA 2
1/26/2010 CIG B 609 ION GABRIEL VALENTIN 16
1/27/2010 CIG B 609 IONESCU ADRIAN 4
1/28/2010 CIG B 609 IONIŢĂ IOANA 22
1/28/2010 CIG B 608 IONIŢĂ NICUŞOARA 14
1/28/2010 CIG B 608 IORGU IOANA 17
1/28/2010 CIG B 608 PERJU DIANA 18
1/28/2010 CIG B 608 PIŞTIREANU ELENA 19
2/2/2010 CIG B 609 ILIOIU RADU 25

F = 1,5p

Să se reprezinte printr-un grafic mixt distribuţia (curba lui GAUSS), precum şi structura notelor obţinu

Diagrama GAUSS va conţine titlul graficului, titlurile axelor, legenda, iar graficul de structură va conţine
Examen!!!! Camp de criterii
Nota Nota Nota
Grupa Facultate
Examen rotunjita rotunjita
6.00 6.00 FABBV
3.60 4.00
9.00 9.00

7.80 8.00 Camp de ipoteze


6.00 6.00 17 1 2
6.20 6.00 1501 0 0
2.80 3.00 1503 0 0
3.30 3.00 1502 0 0
7.60 8.00 Total note 0 0
8.00 8.00
5.00 5.00
7.00 7.00
10.00 10.00
10.00 10.00
10.00 10.00 4
4.00 4.00
6 50%
9.00 9.00 3
4.00 4.00
3
2.60 3.00
3 50% 4 50%
8.00 8.00 2
2.30 2.00
2
6.00 6.00
4.60 5.00 1
5 50% 7 50%

9.70 10.00
5.70 6.00
7.60 8.00 1 0% 2 0%
8.70 9.00 1 2 3 4 5 6 7
5.30 5.00
7.40 7.00
8.70 9.00
7.00 7.00
7.50 8.00
5.20 5.00
8.00 8.00
6.20 6.00
6.00 6.00
6.70 7.00
5.20 5.00
7.80 8.00
4.60 5.00
8.60 9.00
6.70 7.00
5.40 5.00
7.20 7.00
6.00 6.00
9.50 10.00
1.00 1.00
2.10 2.00
7.20 7.00
6.30 6.00
2.00 2.00
8.80 9.00
7.50 8.00
5.90 6.00
8.20 8.00
6.80 7.00
7.80 8.00
8.60 9.00
5.10 5.00
8.90 9.00
8.00 8.00
3.60 4.00
5.80 6.00
9.10 9.00
7.70 8.00

ructura notelor obţinute la examen, pe grupe (facultatea FABBV, seria A).

de structură va conţine etichetele datelor sub forma procentelor şi a categoriilor de date.


Seria

3 4 5 6 7 8 9 10
0 1 0 1 1 0 0 1
0 1 0 0 0 0 2 2
2 0 1 2 0 3 0 0
2 2 1 3 1 3 2 3

6 50% 8 50% 10 50%

Total note
1501
4 50% 9 50% 1503
1502

5 50% 7 50%

4 5 6 7 8 9 10
Construirea de diagrame, utilizând obiecte de tip ClipArt si obiecte grafice.

2007 2008 2009


Informatica utilizatorului 850 0 0
Informatică economică şi analiza datelor 0 700 900
Birotica 2007 0 0 1200

1500 buc

1200 buc

900 buc

600 buc

300 buc

buc
2007
0 buc

0 buc

0 buc

0 buc

0 buc

buc
2007 2008 2009
ANALIZA VANZARILOR
Valoare vanzari Estimarea vânza
Punct Punct
vanzare vanzare
An A 200
158 B 600
434
2004 € € 800 000 €
2005 ### ### 700 000 €
2006 ### ### 600 000 €
2007 ### ### 500 000 €
2008 ### ###
400 000 €
2009
300 000 €
2010
2011 200 000 €
2012 100 000 €

2004 2005 2006 2007

800 000 €

700 000 €
Punct van
600 000 €
Power Reg
500 000 € for Punct
A
400 000 € Punct van

300 000 €

200 000 €

100 000 €


2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Previziuni prin grafic


Reprezentările grafice create în Microsoft Excel pot fi utilizate pentru realizarea unor anal
regresie, prin adăugarea unor linii de tendinţă. Liniile de tendinţă sunt reprezentări ale te
datelor reprezentate prin intermediul graficului, care pot fi utilizate în vederea estimării v
viitoare.
Datele din tabelul sursă pentru un grafic în care se va realiza o estima
valorilor viitoare prin intermediul unei linii de tendinţă trebuie să îndep
următoarele condiţii:
Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă;
Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru e
valorilor viitoare.
Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea
etape:
Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele a
celor pentru care se realizează previziunea. La selectarea etichetelor aferente axei orizon
avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent, cât şi cele pentru
a se realiza o estimare a valorilor viitoare.
Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă;
Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru e
valorilor viitoare.
Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea
etape:
Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele a
celor pentru care se realizează previziunea. La selectarea etichetelor aferente axei orizon
avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent, cât şi cele pentru
a se realiza o estimare a valorilor viitoare.

Pentru realizarea graficului se selectează, într-o primă fază, sursa pentru seriile de date –
celule B3:C8.
Vom utiliza un tip de grafic linear, a cărui inserare se realizează selectând opţiunile:
Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.
În cadrul graficului creat se adaugă sursa de date pentru etichetele aferente axei orizonta
opţiunile: Chart Tools→ Design→ butonul Select Data.

Pentru a adăugarea liniei de tendinţă se selectează ,din cadrul graficului, seria de date pe
doreşte realizarea unei previziuni, după care se alege un tip de linie de tendinţă activând
Chart Tools→ Layout→ Trendline
Astfel, după adăugarea liniei de tendinţă, se execută click-mouse-dreapta pe aceasta ş
meniul contextual opţiunea Format Trendline
Fereastra de dialog Format Trendline permite setarea opţiunilor liniei de tendinţă şi a form
acesteia.

Afişarea ecuaţiei de regresie pe grafic (Display Equat


chart)
Afişarea valorii R2 pe grafic (Display R-squared on c
Alegerea celui mai adecvat tip de tendinţă/regresie se face pe baza valorii coeficientului R
valorilor viitoare este cu atât mai exactă, cu cât valoarea coeficientului R2 este mai aprop
Estimarea vânzarilor pentru perioada 2009 - 2012

Punct
vanzare A
Power
Regression
for Punct
vanzare A
Punct
vanzare B
Linear
Regression
for Punct
vanzare B

4 2005 2006 2007 2008

Punct vanzare A
Power Regression
for Punct vanzare
A
Punct vanzare B

2011 2012

ntru realizarea unor analize de tip


ă sunt reprezentări ale tendinţei
te în vederea estimării valorilor

va realiza o estimare a
nţă trebuie să îndeplinească

perioade lipsă;
de plecare pentru estimarea

c presupune parcurgerea următoarelor

ente pentru perioadele anterioare


elor aferente axei orizontale, se vor
ezent, cât şi cele pentru care urmează
perioade lipsă;
de plecare pentru estimarea

c presupune parcurgerea următoarelor

ente pentru perioadele anterioare


elor aferente axei orizontale, se vor
ezent, cât şi cele pentru care urmează

a pentru seriile de date – plaja de

electând opţiunile:
rkers.
ele aferente axei orizontale, utilizând

aficului, seria de date pentru care se


nie de tendinţă activând opţiunile

e-dreapta pe aceasta şi se alege din

niei de tendinţă şi a formatărilor

Display Equation on

squared on chart)
za valorii coeficientului R2. Estimarea
ntului R2 este mai apropiată de 1.