Sunteți pe pagina 1din 44

ETAPELE DE

DEZVOLTARE
NEURO-MOTORIE
ALE COPILULUI
ONTOGENEZA MOTORIE
ONTOGENEZA MECANISMELOR DE
ÎNDREPTARE PÂNĂ LA MERSUL
INDEPENDENT

În procesul de dezvoltare
deosebim modele care se Mecanismele de
dezvoltă din decubit îndreptare sunt în general
ventral și cele care se mijloace în scopul
dezvoltă din decubit orientării și al deplasării.
dorsal.
ÎNDREPTAREA DIN DECUBIT VENTRAL ÎN PRIMUL
TRIMESTRU SAU DE LA SPRIJINUL PE ANTEBRAȚE
LA SPRIJINUL SIMETRIC PE COATE
0 – 4 săptămâni
- Nou născutul stă în decubit ventral total asimetric.
- Brațele sunt în formă de ”toartă”, policele este închis în pumn.
- Bazinul flectat masiv și membrele inferioare sunt maximal flectate, iar
coapsele abduse în plan transversal ( mai puțin de 45 grade); astfel
apare o hiperlordoză în joncțiunea toraco-lombară.
- Copilul nu are o suprafață de sprijin, ci numai o suprafață de contact;
”sprijinul pe antebrațe” este doar o denumire falsă a poziției brațelor în
formă de ” toartă”.
ÎNDREPTAREA DIN DECUBIT VENTRAL ÎN PRIMUL
TRIMESTRU SAU DE LA SPRIJINUL PE ANTEBRAȚE
LA SPRIJINUL SIMETRIC PE COATE
0 – 4 săptămâni
- În acest complex global se observă doar mișcarea capului, acest lucru
duce la afirmația că nou născutul își poate ”ridica deja” capul; această
”ridicare” constituie însă doar o rotație incompletă a capului care poate
fi privită ca un model parțial a unei deplasări primitive, spre exemplu a
”târârii”.
- Centrul de greutate este situat către cranian.
ÎNDREPTAREA DIN DECUBIT VENTRAL ÎN PRIMUL
TRIMESTRU SAU DE LA SPRIJINUL PE ANTEBRAȚE
LA SPRIJINUL SIMETRIC PE COATE
Începând cu 4 săptămâni
- La 4 săptămâni poziția coapselor asemănătoare ”animalelor” încetează;
în pediatrie se vorbește de scurt timp despre faptul că după primele 4
săptămâni de viață ”flexia bazinului se diminuează”, doar când această
poziție dispare.
- Membrele inferioare pot adopta în decubit ventral o poziție de extensie
lejeră.
- Brațele rămân în continuare în formă de toartă, dar până la mijlocul
primului trimestru (6 săptămâni) copilul nu prezintă în decubit ventral o
suprafață de sprijin, ci doar o suprafață de contact.
ÎNDREPTAREA DIN DECUBIT VENTRAL ÎN PRIMUL
TRIMESTRU SAU DE LA SPRIJINUL PE ANTEBRAȚE
LA SPRIJINUL SIMETRIC PE COATE
La 6 săptămâni
- Apare orientarea optică, ceea ce înseamnă că întreaga poziție a corpului
se schimbă brusc. Astfel nou născutul își schimbă centrul de greutate de
la cranian către ombilic, datorită orientării și a extensiei lejere a
membrelor inferioare.
- Policele iese din pumn, iar flexia la nivelul cotului se diminuează.
- Capul se situează în convexitate de parte facială.
ÎNDREPTAREA DIN DECUBIT VENTRAL ÎN PRIMUL
TRIMESTRU SAU DE LA SPRIJINUL PE ANTEBRAȚE
LA SPRIJINUL SIMETRIC PE COATE
La 8 săptămâni
- Nou născutul reușește să se sprijine pe antebrațe.
- Capul este menținut aproximativ în poziție mediană.
- Flexie de genunchi bilateral.
ÎNDREPTAREA DIN DECUBIT VENTRAL ÎN PRIMUL
TRIMESTRU SAU DE LA SPRIJINUL PE ANTEBRAȚE
LA SPRIJINUL SIMETRIC PE COATE
3 luni (sprijin simetric pe coate)
- Trenul superior este spijinit pe brațe (epicondil) care au rol de pârghie
(formarea unui triunghi prin punctele de sprijin).
- Capul este menținut în afara bazei de sprijin cu ajutorul extensorilor
cefei care sunt contractați și intră într-un raport sinergic cu
musculatura ventrală a gâtului.
- Unul dintre cei mai importanți mușchi care intervine în menținerea
capului este longus colli (funcție care se pierde în cazul PCI)
- Capul nu cade în reclinație deoarece musculatura cervicală ventrală nu
permite acest lucru, această postură ne arată clar cum se dezvoltă
reacțiile de echilibru .
ÎNDREPTAREA DIN DECUBIT VENTRAL ÎN PRIMUL
TRIMESTRU SAU DE LA SPRIJINUL PE ANTEBRAȚE
LA SPRIJINUL SIMETRIC PE COATE
- Prin acest control postural al capului se observă o
poziție de 90° față de planul frontal.
- Centrul de greutate care înainte cu 6 săptămâni
era localizat în regiunea ombilicală s-a deplasat
caudal pentru a putea menține capul în afara
suprafeței de sprijin; așadar drumul de la sprijinul
pe antebrațe la sprijinul simetric pe coate a durat
o jumătate de trimestru.
ÎNDREPTAREA ÎN TRIMESTRUL
AL II – LEA
- Odată cu adoptarea sprijinului simetric pe coate copilul este în
măsură să-și întoarcă capul și privirea spre o parte și în același timp
să-și sprijine greutatea corpului pe coate; astfel se ajunge la un transfer
înspre lateral al centrului de greutate lucru ce se realizează la
jumătatea trimestrului II (4 luni și jumătate).
- Copilul este în măsură să sprijine pe cotul occipital în așa fel încât
brațul de parte facială să fie descărcat; el nu face acest lucru pentru a
exersa transferul centrului de greutate ci pentru a întinde brațul
descărcat către un obiect care să îl apuce; el se străduiește să prindă
ceva.
ÎNDREPTAREA ÎN TRIMESTRUL
AL II – LEA
- Așadar copilul reușește la vârsta de 4 luni și jumătate să sprijine pe un cot
poziție care este descrisă în pediatrie ca și "start al locomoției" în ceea ce
privește târârea.
- Copilul reușește prinderea (cu brațul liber) cu înclinare ulnară și apucare
palmară.
- Odată cu prinderea apare și rotația coloanei vertebrale spre partea
brațului care se întinde.
- Totodată copilul dorește să prindă ceea ce se află în raza lui de acțiune
proces care se realizează în mod conștient; ce apucă este dus direct la
gură, gura este în continuare locul prin care copilul "gustă lumea"
- Hipersalivația este o dovadă convingătoare pentru acest lucru.
ÎNDREPTAREA ÎN TRIMESTRUL AL II – LEA
MODELUL ÎNOTĂTORULUI
ÎNDREPTAREA ÎN TRIMESTRUL AL II – LEA
MODELUL ÎNOTĂTORULUI

- 5 luni jumătate/6 luni


- Poziția înotătorului și sprijinul simetric pe rădăcina
palmei (cu ușoară flexie la nivelul cotului bilateral)
ÎNDREPTAREA ÎN TRIMESTRUL AL II – LEA
SPRIJINUL PE RĂDĂCINA PALMEI
ÎNDREPTAREA ÎN TRIMESTRUL AL II – LEA
SPRIJINUL PE PALME
6 luni +
- Sprijin pe palme cu exensie la nivelul cotului bilateral, degetele desfăcute. În
articulația umerilor brațele sunt ușor rotate extern.
- Dacă un copil aflat în DV vede un obiect atrăgător aflat în aria lui de
acțiune dar situat pe linia mediană sau în apropierea acesteia , atunci îi va fi
greu să se decidă cu ce mână să apuce obiectul , în afară de aceasta trebuie
să clarifice mai întâi dacă dispune de capacitatea de a-și transfera greutatea
corpului pe o parte astfel încât să nu se răstoarne. Astfel apare faza
tranzitorie de la modelul ”înotătorului” la sprijinul pe palme. Copilul se
găsește acum într-o situație ”mai înaltă”. Brațele au devenit organ de sprijin
astfel a cucerit din întâmplare un plan situat mai sus extinzându-și aria
vizuală și orizontul. Această perioadă este plină de încercări ale copilului de
a observa doar ce iși dorește cu ardoare, dar la care nu poate ajunge.
Hipersalivația vorbește despre aploarea ”lăcomiei /poftei / dorinței etc”.
ÎNDREPTAREA ÎN TRIMESTRUL AL II – LEA
SPRIJIN PE PALME
INTRAREA ÎN TRIMESTRUL III

7 luni și jumătate
- Șezând oblic (imatur – poziție pasageră la început transformându-se
pe parcurs într-o postură)
- Model Roching (startul patrupediei)
INTRAREA ÎN TRIMESTRUL III
MECANISMELE DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• Poziția DD în primul trimestru sau 3 modalități de mișcare pe care copilul
le face cu tot corpul (3 forme ale mișcărilor globale ale corpului).
• Ca și până acum se urmărește structura mișcărilor de îndreptare din
punct de vedere al orientării. Poziția DD a nou născutului este o poziție
asimetrică, nestatornică, care în fapt nu este un DD adevărat. Orice
neliniște, agitație provocată de un stimul, din lumea interioară, prin
intermediul interoceptorilor (organ receptor nervos care primește
stimulii activității interne, în special viscerele) și exteroceptorilor (organ
receptor nervos care primește excitații din mediul înconjurător)
provoacă o mișcare de lateralitate (dinspre corp în afară) denumită după
Marion Hines – Holokinezie. În această perioadă cel mai cunoscut model
din acest punct de vedere este reflexul MORO. Această reacție poate fi
provocată și de un stimul puternic acustic sau optic.
MECANISMELE DE ÎNDREPTARE
DIN DD
MODEL MORO
MECANISMELE DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• 0 – 4 săptămâni
• Capul este rotat stânga/dreapta
• Coloana cervicală în hiperlordoză și convexitate facială
• Coloana toracală în hipercifoză
• Coloana lombară în hiperlordoză
• Umerii în protracție
• Mbr. Superior în toartă (policele în pumn)
• Bazin în flexie ventrală (anteversie) și deplasat cranian de parte occipitală / la nivelul șoldurilor
abducție
• Piciorul face eversie când se flectează degetele și inversie când se extind degetele.
• Apariția mișcărilor de pedalaj primitiv
• Abdomen globulos
MECANISMELE DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• 4 – 8 săptămâni
De la săptămâna a- 6-a - apariția posturii ”spadasin” realizată printr-o
mișcare de ansamblu care apare datorită nevoii copilului de a se
orienta optic (reflexul tonic cervical asimetric)
POZIȚIA SPADASIN CA MODEL
POSTURAL AL ORIENTĂRII
OPTICE
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• De la 8 săptămâni – apariția mișcărilor distonice fiziologice și
începutul schemei corporale (coordonarea mână – mână)
• Un copil aflat în decubit dorsal când își vede mama ”comunică afectiv
” , el tinde cu întregul corp și cu extremitățile în direcția mamei.
Întinde brațele și își ridică picioarelele de pe suprafața planului.
Expresia feței este plină de bucurie. În cazul unei percepții neplăcute
își duce brațele înspre lateral și mbr. Inferioare se extind așa apare
fenomenul de distonie fiziologică.
• Diferența dintre mișcările distonice filziologice și distonia
patologică o face transferul centrului de greutate.
DISTONIA FIZIOLOGICĂ
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• Un copil în vârstă de peste 8 săptămâni aflat în decubit dorsal se joacă
dacă este lăsat singur cu mâinile. Coordonarea mână – mână a apărut.
Degetele unei mâini ating degetele celeilalte sub controlul ochilor și în
imediata apropiere a feței. Copilul și-a perceput propriile mânuțe.
Membrele inferioare sunt ținute în ușoară flexie.
• Coordonarea mână – mână nu poate apărea, chiar dacă mama îi pune
copilului mainile una într-alta. Coordonarea mână – mână este o
necesitate motrică la un copil sănătos. Ea nu este urmarea unui
antrenament sau a unui proces de învățare, ci un eveniment biologic,
expresia unei trepte de maturizare, care presupune o dezvoltare
posturală normală.
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• 3 luni
• De la modelul mână – mână la dodelul mână – mână – gură
• Prinderea ”fantomă”
• Coloana vertebrală în plan sagital – apar curburile fiziologice
• Coloana cervicală – rotație segmentară (capul este rotit în ambele
sensuri, mișcă ochii izolat până la 30 de grade)
• Mbr. Inferioare în triplă – flexie (90 de grade)
• Mbr. Superioare cu palmele atinse
• Bazin extensie dorsală cu poziție mediană
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• de la 3 luni +
• Mbr. Inferioare sunt ”purtate” (triplă-flexie )
• Mbr. Superioare situate pe poziție mediană
• Centrul de greutate este situat cranian
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• De la 4 luni
• Prinderea laterală cu înclinare ulnară și apucare palmară
• Bazinul este deplasat cranian de parte occipitală
• Copilul reușește să își palpeze bazinul, toracele și abdomenul
• Halucele se ating
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• Între 4 luni și jumătate și 6 luni – de la prinderea pe linia mediană și
transfer de obiect dintr-o mână în cealaltă la trecerea mâinii peste linia
mediană (startul rostogolirii)
• Un copil în vârstă de 5 luni dacă este stimulat și interesat de un obiect
reușește să îl prindă cu mâinile (prinderea este realizată pe linia mediană),
acesta se joacă cu el transferându-l dintr-o mână în alta(prin aceasta se
urmărește începutul conlucrării celor două emisfere cerebrale). Tot la
această vârstă copilul reușește să treacă una dintre mâini peste linia
mediană însă o face involuntar și fără a avea ca și scop o prindere, astfel că
ajunge pentru câteva secunde în DL.
• Întregul proces realizat de către copil duce la ”startul
rostogolirii”.
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• Privit din punct de vedere al rezultatului, capacitatea de performanță a
copilului a crescut enorm pe parcursul celei de-a 2 jumătăți a celui de-al
2-lea trimestru.
• La sfârșitul trimestrului 2 el se poate întoarce de pe spate pe burtă.
• ”Lăcomia” de a prinde un obiect aflat lateral însă în afara ariei de prindere
a mâinii de pe acea parte la făcut pe copil să se rostogolească din DD în
DV(conexiunea dintre emisferele cerebrale și aparatul locomotor s-a
produs).
• Astfel că : la 6 luni copilul este capabil să ajungă independent în DV, iar din
DD tot la această vârstă iși descoperă pentru prima dată organul genital.
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
MECANISME DE ÎNDREPTARE
DIN DECUBIT DORSAL
• La 7 luni un copil aflat în decubit dorsal se joacă cu mâinile și își
”explorează” corpul, astfel că ajunge să ”facă cunoștință” cu membrele
inferioare. Acesta reușește să își prindă cu mâinile picioarele și chiar să
și le ducă la gură.

S-ar putea să vă placă și