Marea Neagra

1.Asezare:S-E Europei intre continentele Europa(N) si Peninsula Asia Mica la S si

E.Este inconjurata din toate partile de uscat deci este o mare continentala.
2.State vecine: N – Ucraina
S – Turcia
V – Romania , Bulgaria
E – Rusia , Georgia
3.Caractere generale:
- impreuna cu marea Azov cu care comunica prin intermediul stramtorii Kerci are o
suprafata de 462535 km²
- comunica cu marea Mediterana prin intermediul stramtorilor Bosfor si Dardanele si de
acolo cu tot oceanul planetar
- originalitatea marii Negre consta in lipsa curentilor verticali , care ar asigura
patrunderea aerului in adancime.Acest lucru explica existenta a doua straturi de apa:unul
din adancime ceva mai sarat (22‰) , neaerat cu acumulari de gaze toxice(hidrogen
sulfurat) si lipsit de vietuitoare , si altul la suprafata(cca 180 m grosime) , alimentat cu
ape fluviale(Dunare , Nipru , Nistru) , deci mai dulce(doar 17-18‰ salinitate) si populat
cu vietuitoare
- bilantul marii Negre este pozitiv , totalitatea aportului de ape(precipitatii si rauri), fiind
mai mare decat pierderile (prin evaporare indeosebi) , din acest motiv suprafata marii
fiind intr-o usoara crestere(transgresiune marina)
- curentii circulatori sunt datorati vantului.In dreptul stramtorii Bosfor exista doi curenti
complementari: la suprafata , un curent de „descarcare“(din Marea Neagra spre Marea
Mediterana) , iar in adancime un curent de „compensare“ in sens invers.
- deoarece este o mare continentala mareele sunt slabe;asa se explica formarea Deltei
Dunarii la varsarea fluviului in mare
- viata din marea Neagra cuprinde fitoplancton(alge) , zooplancton(protozoare si
crustacee inferioare) si animale mai mari:mamifere(delfini) si pesti(rechin , palamida ,
scrumbie etc).Specificul faunei din marea Neagra este dat de prezenta sturionilor(nisetru ,
pastruga , cega , morunul)
4.Geneza:Marea Neagra isi are originea in Marea Sarmatica , care a rezultat din
restrangerea Marii Tetys odata cu formarea lantului Alpino-Carpato-Himalayan.Marea
Sarmatica s-a restrans la randul sau ramanand din ea in cuaternar doar Marea Neagra ,
Marea Caspica si lacul Aral
5.Relieful bazinului marin este format din:
- litoral sau tarm
- platforma continentala
- abrupt continental
- fundul marii
Litoralul prezinta caractere diferite pe sectoare:
- in S si E este foarte inalt si abrupt , deoarece marea ia contact cu muntii
- in N-V este jos cu delta , lagune , limanuri si cordoane litorale
- la S de capul Midia si in dreptul peninsulei Crimeea este un tarm inalt cu faleza
Tarmul este in general putin crestat , avand un numar mic de golfuri , insule , peninsule
si stramtori.Dintre insule mai cunoscute sunt insula Serpilor si insula Sacalin in dreptul
bratului Sfantu Gheorghe datorita numarului mare de aluviuni.
Peninsule – cea mai importanta este Crimeea.
Golfuri:Odessa , Varna , Burgas
Stramtori:Kerci intre Marea Neagra si Marea Azov
Bosfor intre Marea Neagra si Marea Marmara
Dardanele intre Marea Marmara si Marea Mediterana
Platforma continentala reprezinta o veche campie inundata de apele marii in holocen.Se
intinde pana la 200 m.Este dezvoltata numai in N , N-V si V.Platforma continentala
romaneasca este mai dezvoltata in dreptul Deltei Dunarii si se ingusteaza spre S.Din ea se
extrag hidrocarburi si este un important domeniu de pescuit.
Abruptul continental face trecerea de la scoarta continentala la scoarta oceanica.
Fundul marii.Adancimea marii Negre este de cca 50 m in apropierea tarmului , intre 50-
2000 m in larg si peste 2000 m in apropierea tarmului Asiei , unde se afla si adancimea
maxima de 2211 m.
6.Importanta Marii Negre:
- pentru resursele sale: pesti , hidrocarburi din platforma continentala , energia valurilor si
a vanturilor de pe litoral
- pentru navigatie.In bazinul marii Negre se afla orasele porturi:Constanta , Mangalia ,
Sulina(Romania) , Varna , Burgas(Bulgaria) , Istanbul , Zonguldak , Sinop , Samsun ,
Trabzon(Turcia) , Batumi , Suhumi(Georgia) , Soci , Tuapse(Rusia) , Kerci , Ialta ,
Sevastopol , Odessa(Ucraina).Dintre acestea unele sunt statiuni balneare:Constanta ,
Mangalia , Varna , Burgas , Soci , Ialta.
- pentru industria de pe litoral care se dezvolta in orasele porturi:constructii navale ,
rafinarii , industrie chimica etc.
- Marea Neagra permite Romaniei legaturi maritime cu tarile din cadrul oceanului
planetar , prin porturile maritime Constanta si Mangalia efectuandu-se numeroase
schimburi economice.
- pentru turism
 Dunarea

1.Caractere generale:
- izvoraste din muntii Padurea Neagra din Germania si strabate 10 tari si 4
capitale:Germania , Austria(Viena) , Slovacia(Bratislava) , Ungaria(Budapesta) , Croatia ,
Serbia(Belgrad) , Romania , Bulgaria , Republica Moldova , Ucraina
- are o lungime de 2860 km si un bazin hidrografic de 805300 km²(221700 km² in
Romania) , desfasurat in general de la V la E
- este cel mai important fluviu international al Europei , prin sistemul de legaturi
economice pe care il realizeaza
- primeste afluenti mari de pe versantii nordici ai Alpilor ( Drava , Slava ,Morava) ,
precum si din Carpati , Alpii Dinarici si Balcani
- realizeaza mai multe defilee prin strapungerea unor masive muntoase (cel mai mare de
144 km se afla intre Bazias si Portile de Fier)
- este navigabila , iar prin canalul Dunare-Maine-Rhin asigura legatura intre Marea
Neagra si Marea Nordului
2.Dunarea pe teritoriul Romaniei:
- intra in tara noastra la Bazias , unde are un debit de 5560 m³/s , realizand granita cu
Serbia , Bulgaria , Republica Moldova si Ucraina
- intre Bazias si Sulina , pe teritoriul tarii noastre parcurge 1075 km si aduna o mare
cantitate de apa , astfel ca la Patlageanca , inainte ca fluviul sa se desparta in bratele care
alcatuiesc delta , debitul ajunge la 6470 m³/s , egal cu cel al Volgai
- depune anual 67 milioane tone aluviuni la varsarea in Marea Neagra , lucru care explica
formarea Deltei Dunarii
- colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare din tara noastra , cu exceptia
catorva rauri mici dobrogene
3.Sectoarele Dunarii pe teritoriul Romaniei:
a)Sectorul Bazias-Portile de Fier (Defileul Dunarii) in care Dunarea curge printr-o
vale ingusta cu numeroase praguri.Cursul Dunarii a fost regularizat prin construirea
barajului de la Portile de Fier si realizarea lacului de acumulare de la Ostrovu Mare .
Afluenti:Cerna , Nera
Porturi:Moldova Noua si Orsova
b)Sectorul Portile de Fier-Calarasi , fluviul curge printr-o singura albie larga cu lunca
larga si un numar de pana la 7 terase.Panta mica a permis dezvoltarea unor balti si
ostroave(mici insule formate prin aluvionare in albia minora.
In acest sector Dunarea este traversata de podul feroviar si rutier dintre Giurgiu si Ruse.
Afluenti:Drincea , Desnatui , Jiu , Olt , Calmatui , Vedea cu Teleorman , Arges ,
Mostistea
Porturi:Drobeta Turnu Severin , Calafat , Corabia , Turnu Magurele , Zimnicea .
Giurgiu , Oltenita , Calarasi
c)Sectorul Calarasi-Braila are cea mai larga lunca de 20-25 km.Fluviul se desparte in
doua brate principale(Dunare si Borcea) , care se reunesc si apoi se despart din
nou(Dunarea Veche si Cremenea).Bratele inchid in interior 2 incinte pe vremuri cu
mlastrini , lacuri si paduri , in prezent indiguite si cultivate agricol:Balta Ialomitei si Balta
Brailei(Insula Mare a Brailei).
In acest sector intalnim podul feroviar dintre Fetesti si Cernavoda si podul rutier dintre
Giurgeni si Vadu Oii.
Afluenti:Ialomita si Calmatui
Porturi:Fetesti , Cernavoda(unde incepe canalul Dunare-Marea Neagra) , Harsova
si Macin.
d)Sectorul Braila-Sulina(fluvio-maritim) , cu adancimi de 7-12 m , ce permite
patrunderea dinspre mare a unor vase de mare tonaj.Pana la Patlageanca exista un singur
curs (peste 1 km latime) , incadrat de o lunca joasa cu lacuri , iar de aici pana la mare se
dezvolta Delta Dunarii.Acest sector are 2 subsectoare:
- Braila-Patlageanca in care Dunarea are un singur brat foarte larg
- Patlageana-Sulina(sectorul de delta) in care fluviul se desparte in doua brate:Chilia si
Tulcea.La E de orasul Tulcea , bratul Tulcea se separa in bratele Sulina si Sfantu
Gheorghe.Se mai numeste Dunarea Maritima pentru ca navigatia se face cu nave de mare
tonaj , ce pot circula si pe Marea Neagra.
Porturi:Braila , Galati , Isaccea , Tulcea , Sulina.
4.Importanta Dunarii:
- pentru navigatie.Navigatia se face pe Dunarea fluviala cu un pescaj de 2 m si pe
Dunarea Maritima cu un pescaj de 12 m.
- pentru hidroenergie(Portile de Fier I si II)
- pentru irigatii(Campia Romana si Dobrogea)
- pentru pescuit
- alimentare cu apa potabila si industriala
- turism in defileu si in Delta Dunarii
 Raurile interioare

1.Grupa de Vest.Are colector raul Tisa , care izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina
si formeaza granita de 60km a Romaniei cu aceasta.Dupa ce strabate Ungaria se varsa in
Dunare pe teritoriul Serbiei.
Afluenti:
- Viseu si Iza care izvorasc din Muntii Rodnei si strabat depresiunea Maramures.Pe
Iza se afla orasul Sighetul Marmatiei.
- Somesul cu doua sectoare:Somesul Mare care izvoraste din muntii Rodnei si
Somesul Mic cu 2 izvoare(Somesul Cald si Somesul Rece) care izvoraste din
Muntii Apuseni.Cele 2 Somese se unesc la Dej.Principalii afluenti ai Somesului
sunt:Almasul , Agrijul si Lapusul.
Orase pe Somesul Mare:Nasaud , Beclean , Bistrita
Orase pe Somesul Mic:Cluj Napoca , Gherla
Orase pe Somesul Unit:Dej , Satu Mare
- Barcaul izvoraste din muntii Plopis strabate depresiunea Simleu , Dealurile
Crasnei , Campia de Vest si se varsa in Tisa pe teritoriul Ucrainei
- Crisul Repede izvoraste din muntii Vladeasa , strabate depresiunea Huedin ,
depresiunea Vad(Borod), Dealurile de Vest si Campia de Vest.
Orase:Huedin si Oradea
- Crisul Negru izvoraste din muntii Bihor si strabate depresiunea Beius ,Dealurile
de Vest , Campia deVest
- Crisul Alb izvoraste din muntii Bihor si strabate depresiunea Brad , Gurahont ,
Zarand
- Muresul izvoraste din muntii Hasmasu Mare , strabate depresiunea Gheorghieni ,
formeaza defileul Toplita Deda , strabate Depresiunea Colinara a Transilvaniei ,
Culoarul Orastiei ,defileul Lipova-Deva si separa campiile Ard si Vinga.Se varsa
in Tisa pe teritoriul Ungariei.Cu un debit de 179m³/s , este al treilea rau din raurile
interioare dupa Siret si Olt
Orase pe Mures:Gheorghieni , Toplita , Reghin , Targu Mures , Aiud , Alba
Iulia ,Orastie , Simeria , Deva , Lipova , Arad.
Afluenti: - Tarnava Mica cu izvoare in muntii Gurghiu
- Tarnava Mare cu izvoare in muntii Harghita
- Aries si Ampoi cu izvoare in Muntii Apuseni
- Sebes cu izvoare in muntii Sureanu
- Strei cuizvoare in muntii Retezat
Orase pe Tarnava Mica:Tarnaveni , Sovata
Orase pe Tarnava Mare:Sighisoara , Medias
La confluenta Tarnavelor se afla orasul Blaj , iar pe Sebes se afla orasul Sebes.
Orase pe Strei:Hateg , Calan
Orase pe Aries:Campia Turzii , Turda , Campeni
- Bega izvoraste din muntii Poiana Rusca si este singurul rau canalizat din tara
noastra , practicandu-se pe el navigatia.Timisoara are rol portuar.
2.Grupa de S-V cuprinde raurile din Banat care se varsa in Dunare.
Afluenti:
 - Timis care izvoraste din muntii Semenic si strabate culoarul Timis-Cerna de la S
la N.Are afluent pe Barzava
- Caras cu izvoare in muntii Semenic
- Nera care izvoraste din muntii Semenic si este primul care se varsa in Dunare pe
teritoriul Romaniei la Bazias
- Cerna izvoraste din muntii Cernei si se varsa in Dunare langa Orsova
Orase pe Timis:Caransebes , Lugoj
Oras pe Barzava:Resita
Orase pe Cerna:Orsova , Baile Herculane
3.Grupa de Sud cuprinde afluentii directi ai Dunarii , care izvorasc predominant din
Carpatii Meridionali , traverseaza Subcarpatii Getici , Subcarpatii Curburii , Podisul
Getic si Campia Romana.
Afluenti:
- Jiul cu 2 izvoare:Jiul de Est cu izvoare in muntii Parang si Jiul de Vest cu izvoare
in muntii Retezat.Afluenti:Motru , Gilort , Tismana , Amaradia.
Orase pe Jiu:Petrosani , Uricani , Lupeni , Targu Jiu , Rovinari , Filiasi , Craiova
- Oltul izvoraste din muntii Hasmasu Mare , strabate depresiunea Ciucas ,
formeaza defileul Tusnad , strabate depresiunea Brasov , depresiunea Fagaras ,
defileul Turnu Rosu Cozia , Subcarpatii Getici , Podisul Getic , Campia Romana
si se varsa in Dunare langa Turnu Magurele unde are un debit de 180m³/s.Pe Olt
sunt construite sau se afla in constructie o serie de amenajari hidroenergetice.
Afluenti:Raul Negru , Topolog , Cibin cu Hartibaciu si Sadu , Lotru , Oltet.
Orase pe Olt:Miercurea Ciuc , Tusnad , Sfantu Gheorghe , Fagaras , Calimanesti ,
Olanesti , Govora , Ramnicu Valcea , Dragasani , Slatina , Turnu Magurele
Oras pe Raul Negru:Covasna
Oras pe Cibin:Sibiu
- Arges izvoraste din muntii Fagaras si are ca afluenti pe:Dambovita , Raul
Doamnei , Raul Targului , Argesel etc.
Orase pe Arges:Curtea de Arges , Pitesti , Gaesti , Oltenita
Oras pe Raul Targului:Campulung Muscel
Oras pe Dambovita :Bucuresti
- Ialomita izvoraste din muntii Bucegi unde formeaza chei pitoresti:Zanoaga ,
Tataru.Are ca afluenti pe:Prahova cu Doftana si Teleajen , Cricovul Dulce ,
Cricovul Sarat.
Orase pe Ialomita:Fieni , Pucioasa , Targoviste , Urziceni , Slobozia ,. Tandarei
Oras pe Cricovul Dulce:Moreni
Orase pe Prahova:Predeal , Azuga , Busteni , Sinaia , Campina , Comarnic ,
Baicoi.
Orase pe Teleajen:Valenii de Munte , Boldesti Scaieni.
4.Grupa de S-E cuprinde raurile din Dobrogea , cu debite scazute cea mai mare parte a
anului.
Afluenti:
- Telita si Taita care izvorasc din muntii Macin si se varsa in lacul Babadag
- Slava izvoraste din podisul Babadag si se varsa in lacul Golovita
- Casimcea izvoraste din podisul Casimcei si se varsa in lacul Tasaul
In V Dobrogei se afla valea Carasu care se varsa in Dunare.
5.Grupa de Est cuprinde bazinul raurilor Siret si Prut .Cele mai multe au izvoare in
Carpatii Orientali , strabat Subcarpatii si unitati ale podisului Moldovei.
Siretul izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina si se varsa in Dunare langa Galati.Are
cel mai mare debit dintre toate raurile tari(222 m³/s).
Orase pe Siret:Pascani , Roman(la varsarea Moldovei in Siret) , Bacau(la varsarea
Sucevita Bistritei in Siret) , Adjud(la varsarea Trotusului in Siret).
Afluenti:
- Suceava izvoraste din Obcina Mestecanis si primeste ca afluenti Putna si
Orase pe Suceava:Radauti si Suceava .
- Moldova izvoraste din Obcina Mestecanis si primeste ca afluenti Moldovita si
Neamt.
Orase pe Moldova:Campulung Moldovenesc , Gura Humorului , Roman
- Bistrita izvoraste di muntii Rodnei fiind numita la izvor Bistrita Aurie si primeste
afluenti pe:Dorna , Neagra , Bistricioara , Cracau etc.Pe Bistrita se afla lacul de
acumulare Izvorul Muntelui si inca 12 in aval pana la Bacau.
Orase pe Bistrita:Vatra Dornei , Piatra Neamt , Bacau , Buhusi.
- Trotusul izvoraste din muntii Ciucului si primeste ca afluenti pe:Slanic , Oituz ,
Casin , Tazlau etc
Orase pe Trotus:Comanesti , Targu Ocna , Onesti , Adjud.
- Putna cu Zabala , Milcov , Ramna cu izvoare in muntii Vrancei.Pe Milcov se afla
orasul Foscani.
- Ramnicu Sarat cu izvoare in muntii Vrancei , pe care se afla orasul cu acelasi
nume
- Buzaul izvoraste din muntii Ciucas si primeste ca afluenti Basca Mare , Basca
Mica si Slanic
- Barladul care strabate podisul cu acelasi nume.Afluenti:Vaslui , Crasna ,
Racova , Tutova , Zeletin.
Orase pe Barlad:Vaslui , Barlad , Tecuci
Prutul izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina si se varsa in Dunare la Galati.Desi
este mai lung decat Siretul are afluenti mai mici.
Afluenti:
- Baseu
- Jijia cu Sitna si Bahlui
Oras pe Bahlui:Iasi
Oras pe Sitna:Botosani
 Lacurile Romaniei

Pe teritoriul Romaniei exista cca 3450 lacuri , a caror suprafata totala reprezinta
cca 1% din cea a tarii.
Unele lacuri ocupa doar cateva hectare , pe cand altele au sute de km (lacul Razim
415 km² - cel mai mare ca suprafata din Romania).
Dupa asezarea geografica lacurile naturale se impart in:
1.Lacuri de munte , care dupa origine se clasifica in:
- lacuri glaciare pe muntii inalti , formate in excavatiunile create de vechii ghetari
cuaternari.
Exemplu:Lala , Buhaescu(in muntii Rodnei) , Balea , Podragu Mare(in muntii
Fagaras) , Galcescu(in muntii Parang) , Bucura ,cel mai intins 10 ha si Zanoaga ,
cel mai adanc- 29 m(in muntii Retezat)
- lacuri vulcanice:Sfanta Ana( in craterul muntelui Ciomatu , langa Baile Tusnad)
- lacuri de baraj natura:Lacul Rosu , format in 1837 prin alunecarea unui pinten de
munte , care a barat valea Bicazului
- lacuri in masive de sare:Costiu , Ocna Sugatag(in depresiunea Maramures ,
formate in vechile exploatari de sare)
- lacuri formate in tinuturi calcaroase:Varasoaia(muntii Apuseni).Sunt foarte rare

pentru ca in calcar apa se infiltreaza usor.

2.Lacuri de deal si podis:
- lacuri situate intre valuri de alunecare , majoritatea temporare sau de baraj prin
surpare sau alunecare:Lacul Malul cu Flori , de pe valea Buzaului
- lacuri formate in vechi ocne de sare:Slanic ,Telega(Prahova) ,
Ocnita(Dambovita) , Ocnele Mari(Valcea) , Ocna Sibiului , Sovata , Praid , Ocna
Mures , Ocna Dej(Transilvania)
- lacuri formate in depozite calcaroase:Zaton , Ponoare(Podisul Mehedinti)
3.Lacuri de campie:
- lacuri de crov(sarate) se formeaza prin iesirea la suprafata a panzei de apa
freatica in urma tasarii loessului:Amara , Sarata , Ianca , Plopu , Movila
Miresii(Campia Romana)
- limanuri fluviatile formate prin bararea cursului unui rau cu aluviuni sau bararea
gurii de varsare a unui rau in alt rau:Snagov , Caldarusani( pe Ialomita) , Balta
Alba(pe Buzau).
4.Lacurile din lunca si Delta Dunarii
- limanuri fluviatile:Puiu , Rosu , Bogdaproste , Fortuna etc(Delta Dunarii)
- limanuri maritime formate prin bararea gurii de varsare a raurilor in Marea
Neagra:Tasaul , Techirghiol , Mangalia , Tatlageac
- lagune formate prin inchiderea unor vechi golfuri de cordoane litorale aduse de
Marea Neagra:Complexul lagunar Razim(Razim , Sinoe , Golovita , Zmeica) ,
laguna Siutghiol
Lacurile artificiale create de om pentru agrement , piscicultura , producere de
hidroenergie etc , prin bararea unor rauri.Cuprinde urmatoarele tipuri:
- iazurile cele mai raspandite sunt in Campia Moldovei (lacul Dracsani) si in
Campia Transilvaniei(Geaca , Catina , Zau de Campie)
- helesteele in regiunile desecate si irigate , pentru o piscicultura
intensiva:Sistemul Cefa (in Campia de Vest)
- lacuri de acumulare sau de baraj artificial(hidroenergetice):pe Bistrita(Lacul
Izvorul Muntelui si alte 12 in aval) , pe Prut(Stanca Costesti) , pe Ialomia
(Scropoasa) , pe Arges(Vidraru si alte 14 mai mici) , pe Lotru(lacul Vidra) , pe
Sebes(Galceag) , pe Olt , pe Dunare(Ostrovu Mare)
- lacuri pentru recreere si agrement:Herastrau , Baneasa , Tei , Floreasca
Importanta lacurilor:
- pentru producerea hidroenergiei
- pentru piscicultura
- regularizarea cursurilor raurilor
- adaparea vitelor
- aprovizionarea cu apa potabila si industriala