Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 339.138(043.3)
IONIŢĂ IRINA
MARKETINGUL URBAN
ŞI COMPETITIVITATEA ORAŞELOR
AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie
Chişinău, 2008
Teza a fost elaborată în cadrul catedrei de „Marketing şi logistică”,
a Academiei de Studii Economice din Moldova
Membri ai Consiliului
ştiinţific specializat: Petrovici Serghei, preşedinte, dr. hab. în econ., prof. univ.
Savciuc Oxana, secretar ştiinţific, dr. în econ., conf. univ.
Mitniţcaia Lidia, dr. în econ., conf. univ.
Cojocaru Svetlana, dr. în econ., conf. univ.
Platon Mihail, dr. hab. în econ., prof. univ.,
consilier, Guvernul RM
Secretar ştiinţific
al Consiliului ştiinţific specializat:
dr., conf. univ. Savciuc Oxana
Conducător ştiinţific:
dr. hab. în econ., prof. univ.,
m.c. al AŞM Belostecinic Grigore
~2~
I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI
Actualitatea temei investigate. Oraşele au cunoscut o dezvoltare rapidă pe
parcursul sec. XX, tendinţă care se menţine şi se dezvoltă continuu. Astfel, la
începutul secolului XX populaţia urbană constituia 14%, iar către anul 2025 această
cifră se va ridica la aproximativ 75%. În condiţiile intensificării urbanizării, apare o
abundenţă de vânzători de locuri care caută să atragă un număr limitat de cumpărători
de locuri. Astfel, în termenii de creştere a competiţiei globale, locurile se simt impuse
de a se diferenţia de competitorii săi în scopul de a rămâne un succes la nivelul pieţei
naţionale, regionale şi globale. În acest context, oraşele, ca principalele centre de
creştere economică ale unei ţări, asemenea firmelor private şi marilor corporaţii, în
lupta pentru performanţă şi competitivitate, încearcă să-şi determine poziţia lor în
economia ţării şi avantajul lor comparativ cu alte oraşe. Primarii de oraşe şi actorii
locali se văd astăzi implicaţi în marketingul localităţii sale, preluând, adaptând şi
ajustând tehnici şi instrumente ale marketingului produselor şi serviciilor la
dimensiunea urbană, în scopul de a atrage turişti, investitori, agenţi economici,
rezidenţi, sau pentru a ocupa un loc în mintea clientului potenţial.
Marketingul urban este un domeniu relativ nou la nivel internaţional şi unul
aproape necunoscut pentru Republica Moldova. Este evidentă, astfel, necesitatea
familiarizării autorităţilor locale şi a populaţiei cu acest nou domeniu, care vine ca o
soluţie localităţilor cu probleme, în conturarea imaginii şi identităţii sale. Pornind de
la factorii specifici de localizare, ce ţin de funcţiunea urbană proprie fiecărui oraş,
strategiile de concurenţă locală, în bază de cost sau de diferenţiere, au menirea de a
aduce oraşul la o etapă nouă de dezvoltare în beneficiul atât al grupurilor sale ţintă,
cât şi a întregii comunităţi în ansamblu.
Gradul de studiere a temei. Abordări ale tematicii studiului se găsesc în diverse
lucrări ce ţin de marketing la general şi de marketing urban în particular,
competitivitate, administraţie publică, care aparţin profesorilor cu renume şi
specialiştilor în domeniu de talie internaţională cum sunt Ph. Kotler, D. H. Haider, Ir.
Rein, G. Ashworth, H. Voogd, cercetătorilor români şi ruşi S. Racoviceanu, G.
Pascariu, Sandu Alexandru, A.P. Pankruhin, V. Starovoitov, L.S. Azarenkov. În
lucrările de specialitate ale autorilor din Republica Moldova se evidenţiază abordări
teoretice ale conceptului de concurenţă, cît şi aspecte aplicative ce ţin de evaluarea şi
creşterea competitivităţii, prin care se impun lucrările savanţilor S. Petrovici şi Gr.
Belostecinic. Sursele în cauză au constituit drept punct de pornire pentru tema
cercetată. Autorii O. Savciuc şi V. Moldovan-Bătrânac se referă atît la aspecte de
concurenţă, cît şi la imagine. Elemente de imagine şi brand putem găsi în articolele şi
publicaţiile savantului L. Mitniţcaia, unele tangenţe fiind descrise în capitolul III al
prezentei lucrări. Aspecte ce ţin de management în administraţia publică sunt tratate
în numeroasele lucrări ale savanţilor M. Platon, I. Paladi şi V. Cojocaru, elemente
specifice fiind abordate în articolele ştiinţifice ale savantului S. Cojocaru.
Totodată, o lucrare ştiinţifică complexă, care ar cerceta concurenţa sub aspect
teritorial, ar evalua competitivitatea oraşelor şi ar identifica căi de dezvoltare a
acesteia, care ar studia mixul de marketing urban, ar prezenta principiile de
~3~
marketing urban şi metodologia de elaborare a ratingului oraşelor, care ar descrie
etapele de construire a brandului urban, ar prezenta schematic relaţia complexă a
oraşului în cele trei ipostaze cu actorii şi grupurile sale ţintă şi ar trata aplicabilitatea
şi utilitatea marketingului urban în Republica Moldova până la moment n-a fost
elaborată, fapt ce a condiţionat alegerea acestei teme de cercetare.
Scopul şi obiectivele cercetării constau în evaluarea potenţialului oraşelor din
Republica Moldova în viziune comparativă la nivel naţional, regional şi internaţional,
prin prisma abilităţilor lor de a face faţă concurenţei la diverse niveluri şi de a asigura
standarde de trai şi performanţă clienţilor existenţi şi potenţiali ai acestora. Acest
studiu se axează, pe de o parte, asupra identificării criteriilor care determină
atractivitatea unui loc şi, totodată are menirea să aducă o soluţie pentru dezvoltarea
avantajului competitiv al oraşelor. Sunt analizate abordările în crearea brandului
propriu în scopul identificării aspectelor care merită a fi transferate şi utilizate în
elaborarea unui brand urban. Aceasta a determinat următoarele sarcini:
• Identificarea percepţiei populaţiei asupra imaginii oraşelor din Republica
Moldova prin chestionarea experţilor în domeniu;
• Elaborarea metodologiei de identificare a profilului localităţilor urbane prin
prisma abilităţilor de competiţie la diferite niveluri;
• Cercetarea competitivităţii locale a oraşelor din Republica Moldova din
perspectivă comparativă la nivel regional şi internaţional;
• Înaintarea unui demers metodologic în vederea elaborării ratingului oraşelor
din Republica Moldova;
• Aplicarea metodologiei utilizate la nivel naţional şi pentru utilităţile locale ale
localităţilor urbane de identificare a imaginii proprii şi în alegerea strategiei
optime de promovare a avantajului competitiv pe piaţa naţională şi regională.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. În procesul de cercetare s-au
utilizat metode şi tehnici de studiere a datelor secundare, ca acte legislative, date
ale Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, statistici şi rapoarte ale
organizaţiilor internaţionale precum OECD, IMD Lausanne, The Economist
Intelligence Unit. Metodele de investigaţie ştiinţifică au fost selectate ţinând cont
de particularităţile cercetării respective: atât generale, care sunt aplicate în toate
ştiinţele economice, cât şi specifice marketingului, managementului şi
subdomeniilor sale, ca metoda interpretării istorice, metoda tipologizării,
comparativă, procesual-dinamică, logică (analiză şi sinteză), metoda statistică,
efectuând cercetarea indicilor din punctul de vedere cantitativ şi calitativ cu
ajutorul tehnicii de chestionare, utilizând prelucrarea datelor cu ajutorul metodei
ordonării rangurilor şi folosind suportul electronic oferit de programul SPSS.
Metodele de investigaţie folosite au contribuit la identificarea şi definitivarea
metodologiei de elaborare a ratingului oraşelor şi de evaluare a competitivităţii
urbane, facilitând totodată includerea în studiu a propunerilor şi recomandărilor ce
au drept scop dezvoltarea competitivităţii urbane naţionale.
Inovaţia ştiinţifică a lucrării o reprezintă abordarea conceptului de marketing
urban în contextul competitivităţii oraşelor. Ea se identifică prin:
~4~
• Conturarea principiilor marketingului urban, propuse în baza studierii
lucrărilor ce ţin atât de marketing, cât şi de domeniile administraţiei publice;
• Formularea şi testarea unor ipoteze ce ţin de fezabilitatea conceptului,
tehnicilor şi instrumentelor de marketing urban pentru Republica Moldova;
• Studierea localităţilor urbane sub noi aspecte: ca produse, întreprinderi şi pieţe;
• Elaborarea unui model de competiţie urbană la nivel naţional, în baza unor
localităţi-pilot, utilizând avantajele lor comparative şi absolute;
• Înaintarea unei metodologii de elaborare a ratingului urban, ca instrument al
competitivităţii în context naţional şi la nivel internaţional;
• Prezentarea brandului urban, a elementelor sale, cît şi a etapelor de
constituire şi realizare a unui branding urban de succes.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei rezidă în propunerea unei
metodologii, care poate fi transpusă oricărei localităţi, atât urbane, cât şi rurale, fiind
testată la nivel naţional. Aceasta este adresată autorităţilor locale urbane şi poate fi
utilă în scopul unei înţelegeri mai clare a atractivităţii oraşelor pentru mediul de
afaceri, investitori, rezidenţi, etc. Studiul de poziţionare a unui oraş-pilot va servi
actorilor de marketing urban drept model de autoevaluare a propriei localităţi prin
prisma avantajelor sale comparative, definirii competitivităţii proprii şi promovării
capacităţilor unice ale acestora în lupta concurenţială la diverse nivele (naţional,
regional, internaţional). Adiţional, studiul încearcă să aducă o valoare teoretică în
marketingul urban, în contextul conectării conceptului tradiţional de branding,
poziţionare, promovare a produselor şi serviciilor comerciale, la dimensiunea urbană,
cât şi prin formularea principiilor acestui domeniu. Ratingul va servi ca utilitate
beneficiarilor interesaţi de produsul-oraş, cît şi altor cercetători a căror arie de interes
este tangenţială cu conţinutul acestui studiu. Rezultatele cercetării pot fi utilizate şi în
scopul dezvoltării unui comportament adecvat de poziţionare şi promovare a
oraşelor, în vederea aplicării şi dezvoltării avantajelor concurenţiale.
Aprobarea lucrării. Principiile fundamentale şi rezultatele cercetării au fost
publicate în reviste ştiinţifice de profil, prezentate în cadrul Simpozionului
internaţional al tinerilor cercetători, Ediţia III (ASEM, 14-15 aprilie 2006); la
Conferinţa ştiinţifică internaţională „Politici economice de integrare europeană”
(ASEM, 23-24 septembrie 2005) şi la Conferinţa ştiinţifică internaţională „Economia
regională: problemele şi perspectivele dezvoltării” (24-25 iunie 2005, Bălţi).
Lucrarea a fost discutată şi aprobată la şedinţa Catedrei de Marketing şi
Logistică a Academiei de Studii Economice din Moldova şi la Şedinţa Seminarului
Ştiinţific de Profil.
Volumul şi structura lucrării. Teza include: introducere, trei capitole, sinteza
rezultatelor obţinute, concluzii şi recomandări, bibliografie, adnotaţii în limba
română, engleză şi rusă, cuvinte-cheie, anexe. Conţinutul tezei este expus pe 151
pagini. Materialul ilustrativ conţine: 22 figuri, 23 tabele, 2 anexe. Bibliografia
include 163 de titluri.
Primul capitol al tezei - „Esenţa şi conţinutul conceptului de marketing
urban” include definirea conceptului de marketing urban prin prisma diverşilor autori,
~5~
transpunerea esenţei marketingului general (interpretarea celor „patru P”) şi a celui
teritorial la dimensiunea urbană. Sunt descrise iniţiativele implementate în domeniu sub
formă de legi, documente şi acorduri la nivel naţional şi internaţional, originile şi
evoluţiile termenului de marketing urban, atât sub aspect teoretic, cât şi practic. Sunt
abordate obiectivele marketingului urban, formele acestuia, actorii şi grupurile-ţintă,
tehnicile, instrumentele, iar în baza unor generalizări, sunt propuse şi unele definiţii în
viziunea autorului. Tot aici este abordată noţiunea de oraş sub trei aspecte importante:
ca produs, ca piaţă şi ca întreprindere în sistemul de marketing urban.
Capitolul II - „Marketingul urban şi competitivitatea oraşelor”, abordează
competitivitatea sub aspect metodologic şi practic. Este definită competitivitatea ca
factor de asigurare a succesului în condiţiile creşterii concurenţei urbane, avantajul
urban competitiv, conceptul de funcţiune urbană şi factorii de atracţie. Sunt
prezentate aspecte metodologice şi metodice privind conţinutul şi evaluarea
competitivităţii oraşelor prin intermediul ratingului urban. Sunt descrise raitingurile
la nivel mondial în care se concretizează competiţiile dintre oraşe la diverse scări,
utilizate de către agenţii renumite de rating. În baza acestora, şi utilizând surse
secundare de date (statistici naţionale), a fost propus un model propriu de rating al
oraşelor din Republica Moldova după mediul de afaceri.
În capitolul III - „Direcţii şi posibilităţi de asigurare şi dezvoltare a compe-
titivităţii oraşelor în baza conceptului modern de marketing urban”, este analizată
utilitatea conceptului de marketing urban în cazul Republicii Moldova. Este elaborat un
model de poziţionare urbană prin prisma oraşului – pilot Bălţi şi este prezentată politica de
promovare a imaginii oraşelor ca factor de dezvoltare a competitivităţii, utilitatea
brandului urban, etape şi instrumente în construirea identităţii urbane.
Cuvinte-cheie: marketing urban, competitivitate urbană, concurenţă, autonomie
locală, strategii de marketing, produs urban, dezvoltare durabilă, factor generic,
factor de atracţie, factor de localizare, funcţiune urbană, indicele dezvoltării urbane,
rating urban, brand urban, strategie de branding urban.
Publicaţii. Tezele de bază ale disertaţiei au fost expuse în 7 lucrări ştiinţifice cu
un volum de 21,4 coli de autor.
~6~
profesor la Şcoala de Management Kellogg a Universităţii de Nord-Vest, Chicago )
Donald H. Haider şi Irving Rein cu renumita lor lucrare „Marketingul Locurilor”
(1993), fiind urmaţi de italianul F. Corsico, canadianul Nicolas Papadopoulos
(profesor la Universitatea Carleton, Ottawa), neamţul Meer van der Jan, autorii ruşi
A.P. Pankruhin, V.Starovoitov, Azarenkov, T. Karpova, V. Konteev, românii Sorina
Racoviceanu, G. Pascariu, etc. În Republica Moldova, acest termen a fost utilizat
iniţial de Programul Habitat, sub egida PNUD, Moldova. Ei au reuşit să publice, cu
aportul mai multor autori români şi naţionali, lucrarea „Management şi Guvernare
Urbană”, care prezintă oraşele sub diverse aspecte, inclusiv concurenţiale.
Generalizând definiţiile în domeniu, este propusă o definiţie proprie conform
căreia marketingul urban reprezintă un set de activităţi menite să atragă atenţia
clienţilor potenţiali şi celor existenţi asupra oraşului, prin utilizarea instrumentelor
specifice şi prin intermediul eforturilor coordonate ale actorilor de marketing urban.
Capitolul descrie abordarea dezvoltării urbane din perspectiva conceptului de
marketing ce presupune o suprapunere a celor două elemente – oraşul şi piaţa – şi
orientarea tuturor acţiunilor la nivel urban către piaţă. De asemenea, sunt prezentate
formele pe care le poate îmbrăca marketingul urban (marketingul imaginii,
marketingul elementelor de atracţie şi marketingul infrastructurii).
Având oraşul ca punct central în teoria şi activitatea sa, toate propunerile de
marketing urban pot fi văzute prin trei prisme diferite:
• marketing urban în sensul în care “marketingul are loc în oraş”: oraşul este
locul în care sunt comercializate lucruri şi este teritoriul acoperit de un
sistem de comerţ - oraşul este o piaţă;
• marketing urban în sensul în care este “marketingul oraşului”: oraşul este în
termenii acţiunii de marketing marfa comercializată - oraşul este o marfă;
• marketing urban în sensul “marketingului făcut de oraş”: oraşul face, ca
subiect, o acţiune de marketing, operează ca un actor pe piaţă, în
concordanţă cu o filozofie de marketing - oraşul este o întreprindere.
Oraşul în cele trei ipostaze şi relaţiile ce se creează cu clienţii şi actorii de
marketing urban în fiecare caz este reprezentat schematic în Figura 1. Se formează
astfel o relaţie triplă, în care o treaptă creează premisele pentru următoarea. Astfel, în
cadrul oraşului-întreprindere administraţia, împreună cu mediul de business,
locuitorii şi vizitatorii, creează condiţii favorabile pentru afacere, trai şi atractivitate
turistică. Oraşul-întreprindere creează astfel condiţii favorabile pentru oraşul piaţă,
unde businessul, locuitorii şi vizitatorii sunt beneficiarii direcţi ai premiselor create.
Aceşti actori, împreună cu administraţia transformă oraşul în produs. Oraşul-produs
presupune existenţa şi capacitatea de utilizare a condiţiilor favorabile create de actorii
săi, şi este astfel promovat la nivel naţional, regional şi internaţional.
Putem menţiona astfel, că oraşul este o piaţă, în care oferta trebuie să satisfacă
cererea. Este de asemenea, în ansamblul său, un produs menit să atragă sau să
stimuleze o cerere viitoare, iar la nivel administrativ, oraşul este o întreprindere, care
trebuie să-şi reorienteze acţiunile sale către o nouă concepţie. Aceasta înseamnă că
principiul marketingului urban trebuie să se regăsească în procesul de planificare
~7~
urbană, la nivelul formulării politicilor de dezvoltare, încorporând în fiecare politică
sectorială patru aspecte determinante ce caracterizează practica de marketing, definite
ca cei patru “P”:
• Produsul (configuraţia produsului oraş, ce produse urbane – funcţiuni şi
servicii există pe piaţă);
• Poziţia (cum ajunge clientul la produsul oraş, unde sunt amplasate serviciile
şi funcţiunile urbane);
• Preţul (care este preţul serviciilor, costul vieţii, impozitele, nivelul
veniturilor, privilegiile sociale, costul terenului, gradul de
deschidere/accesibilitate a autorităţii publice, rata de recuperare a
investiţiilor, riscurile asociate cu conducerea afacerilor în oraş, etc.);
• Promovarea (publicitate, relaţii cu publicul, comunicare).
În marketingul unui oraş trăsăturile distincte ale oraşului devin produs în sine.
Conceptul oraşului, ca produs, cuprinde peisajul geografic, resursele naturale,
atmosfera prietenoasă, reţeaua de drumuri, istoria, arhitectura, facilităţile
educaţionale, zonele de shopping, şi multe altele. Toate aceste aspecte ajută la
determinarea caracterului individual al oraşului dat.
CAPITOLUL II - „Marketingul urban şi competitivitatea oraşelor”- este
axat pe analiza competitivităţii, ca factor de asigurare a dezvoltării abilităţilor de a
face faţă concurenţei urbane, pe interacţiunea dintre marketingul urban şi
competitivitatea oraşelor, precum şi pe expunerea aspectelor metodologice legate de
elaborarea raitingurilor oraşelor ca instrument de asigurare a competitivităţii urbane.
Fiecare oraş este unic, şi ceea ce prinde bine unui oraş nu neapărat va avea
acelaşi efect şi asupra altuia. Ca bază pentru programul de marketing al oraşului,
liderii de comunitate trebuie să identifice şi să fructifice unicitatea specifică oraşului
lor. Această unicitate poate consta în prezenţa unor resurse naturale valoroase, ca de
~8~
exemplu o amplasare geografică strategică sau peisaje unice ale naturii, ar putea avea
un climat favorabil, o arhitectură de importanţă istorică, ar putea fi patria unei
personalităţi celebre, sau chiar o combinaţie ale acestor şi ale altor valori estetice.
Totodată, trebuie să conştientizăm că aceste particularităţi se gestionează în condiţii
de concurenţă, aceleaşi valori fiind propuse şi de alte localităţi.
Legătura dintre marketingul urban şi competitivitate este foarte strânsă, deoarece
marketingul dă naştere concurenţei şi, totodată înviorează lupta concurenţială.
Capacitatea de concurenţă (competitivitatea) caracterizează posibilităţile de adaptare
a oraşului la condiţiile de concurenţă mereu schimbătoare. Competitivitatea unei
localităţi reprezintă capacitatea de a menţine condiţiile instituţionale, economice şi de
infrastructură ce ar favoriza constituirea, atragerea şi dezvoltarea unor
companii/firme care produc mărfuri şi servicii de calitate mai înaltă şi/sau la preţuri
mai joase faţă de competitorii externi.
Autorii canadieni Stefan Kipfer şi Roger Keil, în lucrarea lor „Toronto Inc.?
Planning the Competitive City in the New Toronto” analizează competitivitatea
urbană în trei mari dimensiuni: oraşul întreprinzătorilor, oraşul diferenţei şi oraşul
controlului social (sau „revancist”).
Asupra competitivităţii urbane influenţează un set de factori (numiţi uneori
generici), care pot afecta alegerea locală într-o măsură mai mare sau mai mică. În
dependenţă de importanţa lor, aceşti factori pot fi prezentaţi în felul următor (tabelul 1):
Tabelul 1
Factori generici care afectează alegerea locală
Factor generic Sub-factor Importanţa
Locuri de muncă atractive atît Foarte mare
pentru proaspeţii absolvenţi, cît şi Succesul unui oraş depinde în foarte mare măsură
Capitalul uman
pentru personalul calificat de existenţa unui capital uman dezvoltat,
(manageri seniori, etc.) specializat în avantajul său comparativ
Mare
Preţurile pentru arendarea imobilului, costurile
Compensaţii, imobil, costuri
de telecomunicaţii constituie un alt factor de
Costurile pentru servicii (telecomunicaţii,
comparare pentru consumatorii produsului
electricitate, încălzire, etc.)
oraş. Serviciile trebuie să fie de înaltă calitate,
inovatoare, competitive.
Medie-mare
Telecomunicaţiile, electricitate,
În selectarea localităţii „optime” infrastructura
Infrastructura spaţiul disponibil pentru oficii,
serviciilor reprezintă gradul de acces la
drumurile, etc.
localitatea respectivă
Mare
Mediul de Susţinerea din partea Uşurinţa de a conduce afaceri într-o localitate
afaceri şi de administraţiei locale, mediul depinde de susţinerea din partea autorităţilor
trai social, atractivitatea publice locale, de răspunsul acestora la
investiţiile străine, cît şi de calitatea vieţii.
Foarte mare
Rata crimelor, instabilitatea Instabilitatea politică a oraşului, siguranţa personală
Factorii de risc
politică, dezastre naturale şi dezastrele naturale sunt factori de risc luaţi în
considerare de potenţialii clienţi ai oraşului.
~9~
În baza acestor factori sunt definite principalele surse de competitivitate în
plan local (capitalul intelectual, calitatea vieţii, structura economiei pe ramuri,
infrastructura, costul afacerilor (“cost of doing business”), networking-ul (înfrăţirea
cu oraşe de peste hotarele ţării), instituţiile locale, administrarea locală)
Amestecul de factori de localizare influenţează gradul de atractivitate al unui
oraş, şi anume aceşti factori determină originar apariţia unui oraş şi a funcţiunilor
sale. Evoluţia istorică a apariţiei oraşelor în Moldova scoate în evidenţă câteva etape
de dezvoltare a localităţilor urbane, fiecare etapă impulsionând apariţia unui sau altui
oraş. Premizele care au stat la baza apariţiei unei localităţi urbane, precum şi perioada
istorică de dezvoltare a determinat în mare măsură situaţia fiecărui oraş şi rolul lui
socio-economic la etapa actuală. Printre cele mai importante dintre acestea, cu
referinţă la Republica Moldova, putem menţiona: premiza militară (Soroca,
Tighina), premiza căilor comerciale, pentru oraşe ca Chişinău, Orhei, Edineţ,
Lipcani, premiza ce ţine de construcţia căilor ferate (Ocniţa, Donduşeni, Otaci),
premiza administrativ-teritorială (Cantemir, Ştefan-Vodă), industrializarea
(Cupcini, Ghindeşti, Biruinţa, Corneşti, Mărculeşti).
În cadrul competiţiei, oraşele trebuie să-şi valorifice avantajele pe care le au, acestea
fiind atât avantaje comparative, cât şi avantaje competitive. Diferenţa de bază între cele
două categorii este aceea că avantajele comparative sunt “date” (resurse naturale; avantaje
de localizare – porturi, oraşe de graniţă, capitale; aptitudini şi tradiţii – aptitudini
artizanale, limbi străine, tradiţii academice) şi nu pot fi influenţate prin politici naţionale
sau locale. Asupra avantajelor competitive se poate interveni la nivelul politicilor de
dezvoltare şi, de aceea, sunt de considerat în creşterea competitivităţii.
Capitolul II mai prezintă ratingul ca instrument de evaluare a potenţialului
competitiv al oraşelor. Scopul ratingului oraşelor poate fi prezentat drept satisfacerea
interesului anumitor grupuri ţintă ale localităţilor urbane, considerate de Phillip
Kotler ca vizitatori (în interes de afaceri şi turişti), rezidenţi şi lucrători (oameni de
ştiinţă, întreprinzători, investitori), afaceri şi industrie (grea şi uşoară) şi pieţe de
export (inclusiv internaţionale) faţă de localitatea urbană dată. Ratingul mai
reprezintă şi o sursă utilă de informare pentru antreprenorii aflaţi în căutarea locului
potrivit (piaţă de desfacere largă, apropierea de furnizor, taxe scăzute, subsidii, etc.)
în vederea demarării afacerii sale; pentru turiştii în căutarea unui hotel confortabil şi
a unei mese mai ieftine; pentru o firmă sau organizaţie publică în căutarea locului
perfect pentru organizarea unei conferinţe de succes; şi chiar pentru pensionarii în
căutarea de linişte şi condiţii prielnice sănătăţii în stabilirea la pensie.
Metodologia ratingurilor diferă de la agenţie la agenţie. Calificativele acordate
oraşelor la diverse capitole de asemenea diferă esenţial de la o agenţie de rating la
alta, variind de la clase de litere (Aaa - D) pentru Standard & Poors, sau Alfa-Beta
pentru The Globalization and World Cities Study Group and Network (GaWC), pe
categorii de risc (R-1 - D) pentru Dominion Bond Rating Service (DBRS) şi până la
procente - aplicat de către The Economist Intelligence Unit.
Cu referire la Republica Moldova, putem menţiona că, în prezent, oraşele din
ţara noastră nu sunt incluse în cunoscutele ratinguri internaţionale, inclusiv în cele
~ 10 ~
indicate mai sus. La fel, lipsesc şi instituţii sau organizaţii locale implicate în
elaborarea unor ratinguri naţionale ale oraşelor.
Din acest motiv, am considerat oportună implicarea noastră în emiterea unor
recomandări în vederea elaborării ratingului oraşelor din Republica Moldova, iar ca
grad de comparare ne-am propus utilizarea aprecierii maximale (atribuită oraşului
plasat pe prima poziţie) egale cu 1. Pentru a face mai perceptibil indicatorul se
propune o scală cu 10 puncte, adică oraşul cu punctaj maxim primeşte automat prima
poziţie în rating şi 10 puncte. Celelalte oraşe pot fi prezentate în ordine descrescândă
şi în comparaţie cu oraşul plasat pe poziţia nr.1, folosind relaţia de mai jos:
Vi
Pi = × 10 , unde [1]
max(V1n )
Pi - punctajul oraşului i
Vi - valoarea indicatorului analizat a oraşului i
max(V1n ) - valoarea maximă a indicatorului analizat
În teză sunt prezentate rezultatele unei încercări de ierarhizare a oraşelor din
Republica Moldova în dependenţă de calitatea mediului de afaceri al acestora,
considerând acest indicator drept unul vital şi de interes pentru principalul grup ţintă
al oraşelor – agenţii economici, fiind însă necesar şi analiştilor financiari,
potenţialilor investitori, dar mai ales util însăşi primarilor şi antreprenorilor rezidenţi
ai acestor localităţi. Efectuând cumularea datelor, topul 10 al oraşelor cu cel mai bun
mediu de afaceri arată astfel (tabelul 2).
Tabelul 2
Ratingul primelor 10 oraşe din Republica Moldova*
după mediul general de afaceri
N/o. Oraşul Nr. puncte
1. Chişinău 10,00
2. Orhei 7,40
3. Vatra 6,44
4. Bălţi 6,09
5. Edineţ 5,42
6. Briceni 5,23
7. Hânceşti 5,07
8. Rezina 4,65
9. Anenii Noi 4,44
10. Nisporeni 4,38
Sursa: calculele autorului; * excepţie oraşele din stânga Nistrului
Astfel, urmărind competiţia dintre oraşe pentru o poziţionare cât mai bună în top
după indicatorii mediului de afaceri, a fost constituit un rating – pilot, care poate
servi ca bază pentru alte ratinguri relevante pentru Republica Moldova, cum ar fi
„Infrastructură tehnologică şi informatizare”, „Calitatea vieţii şi dezvoltare urbană”,
„Rata participării la viaţa comunitară”, „Efort şi eficienţă în promovarea imaginii
~ 11 ~
proprii”, etc. Importanţa acestor ratinguri variază în funcţie de situaţia fiecărei decizii
în parte. Adevărata valoare a unui oraş competitiv este dată de modul în care înţelege
cum se face alegerea şi de măsurile pe care le poate lua pentru a-şi adapta strategia la
mediul concurenţial. Promovarea rezultatelor acestor ratinguri în mediul de afaceri
din Republica Moldova, precum şi în rândul potenţialilor investitori din ţară şi
străinătate ar avea efecte benefice, atât pentru promovarea imaginii oraşelor, cât şi
pentru atragerea investiţiilor interne sau străine, dezvoltarea economică şi socială la
general a localităţilor urbane din ţara noastră.
CAPITOLUL III - „Direcţii şi posibilităţi de asigurare şi dezvoltare a
competitivităţii oraşelor în baza conceptului modern de marketing urban”- se
focusează pe analiza utilităţii conceptului de marketing urban în Republica Moldova.
Este descrisă metodologia de identificare a profilului unei localităţi, se abordează
problematica poziţionării oraşelor ca factor de competitivitate, se analizează capacitatea
de concurenţă a oraşelor Moldovei, nivelul de pregătire al acestora pentru a face faţă
concurenţei în plan naţional, regional şi internaţional şi, se oferă sugestii de promovare
a imaginii oraşelor în baza instrumentelor şi etapelor de branding urban.
În acest context, unul dintre obiectivele acestui studiu ţine de determinarea
gradului de sensibilizare a opiniei publice naţionale asupra marketingului urban ca
concept, percepţia populaţiei asupra calităţii produselor urbane din ţară, asocierea
oraşelor cu anumite caracteristici de bază ale lor, loialitatea şi cunoaşterea oraşului
propriu, cît şi identificarea imaginii oraşelor din Republica Moldova din perspectivă
comparativă sub forma de rating.
Rezultatele studiului au fost analizate utilizând două modalităţi:
a) Utilizarea metodei ordonării rangurilor, atribuindu-i-se fiecărui răspuns un
număr exact de puncte (pentru opţiunea aleasă în I-ul rând = 3 puncte; în al II-
lea rând = 2 puncte; în al III-lea rând = 1 punct). Formula de calcul în acest
caz are următoarea formă (I metodă):
j
Si = ∑ (4 − j ) × sij [2]
1
unde S i – numărul de puncte acumulate de o opţiune (loc de trai, prestigiu, etc.)
i – variabila analizată (linia matricei),
iar j – locul ocupat - I-III (coloanele matricei),
s ij – numărul respondenţilor care au ales afirmaţia respectivă (locul I, II
sau III) pentru o anumită opţiune (loc pitoresc, prestigiu, etc.).
b) În dependenţă de claritatea opţiunii alese: în ce măsură experţii au o viziune
clară cu privire la o anumită opţiune (cu cât este mai mare numărul primarilor
care aleg aceeaşi opţiune, cu atât este mai mare coeficientul „de intensitate”
atribuit opţiunii date). Aceasta ne arată cât de valoros este răspunsul ales în I
rând (al II, al III) pe fiecare întrebare. Drept consecinţă, cu cât mai pronunţată
este opţiunea respondenţilor, cu atât poziţia dată obţine un punctaj mai mare;
~ 12 ~
cu cât este mai dispersat răspunsul - cu atât punctajul este mai mic. Formula
de calcul are următoarea formă (II metodă):
⎡ ⎤
j ⎢ max s j ⎥
S i = ∑ sij × ⎢(4 − j ) × ( i )⎥ [3]
⎢
1
⎢⎣ ∑1 s j ⎥⎥⎦
Pentru a doua metodă, s-a raportat numărul maxim de respondenţi care au ales o
anumită opţiune în I rând (II, III) la totalul respondenţilor pe coloana respectivă.
Numărul de puncte pentru fiecare variabilă se calculează după cum urmează:
opţiunea „locurile pitoreşti” aleasă în primul rând de către 6 respondenţi va primi 6 x
3 (puncte acordate pentru primul loc) x 8/32 = 8,6 puncte.
Ponderând punctele obţinute pentru o anumită opţiune din totalul de puncte, se
obţine tabloul opţiunilor pe întrebare – tabloul oraşelor după un anumit criteriu. Cu
cât este mai clară opţiunea pentru o anumită variabilă, cu atât creşte ponderea ei în
rezultatul final, şi ca rezultat diferenţa creşte esenţial faţă de formula simplă.
Unul dintre obiectivele analizei ţine de identificarea localităţilor urbane care sunt
văzute ca cele mai importante din Moldova, sau altfel spus - atunci când vorbim
despre oraşele Moldovei, care sunt primele localităţi, care ne vin în minte. Acest
lucru ne-a permis să identificăm cât de puternic un oraş sau altul este întipărit în
memoria colectivă şi, drept consecinţă, cât de cunoscut este oraşul dat.
Deoarece respondenţilor li s-a solicitat să califice oraşele pe o scală de la 1 la 10,
este evident că oraşul care este menţionat în prima poziţie este unul poziţionat mai
puternic în mintea respondentului decât oraşul din poziţia 10. Din acest motiv,
fiecărei poziţii i s-au atribuit puncte suplimentare. Punctele atribuite pentru fiecare
poziţie s-au calculat conform formulei:
j
P = 2,1 − , [4]
10
unde P – puncte primite, j – numărul coloanei (sau locul în raiting).
Altfel spus, dacă oraşul se află pe locul I, atunci el primeşte pentru poziţia dată
P=2,1-(1/10)=2, iar oraşul de pe poziţia 10 primeşte pentru poziţia dată 1,1 puncte.
Astfel avem o diferenţiere clară în dependenţă de poziţia ocupată de oraş.
De asemenea, este evident că nu toate oraşele sunt foarte clar asociate cu o
anumită scară ierarhică. Spre exemplu, pentru marea majoritate a respondenţilor
este evident care oraş se află pe prima poziţie (Chişinău) şi care pe a doua poziţie
(Bălţi), însă pentru oraşele cu poziţii mai mici nu există o viziune unică. Este
relativ dificil de identificat care oraş este pe locul 7, spre exemplu. Din acest
motiv, am considerat că valoarea unei poziţii este determinată de cât de mult un
oraş este asociat cu poziţia respectivă. Spre exemplu, valoarea poziţiei I şi II este
mult mai mare decât valoarea altor poziţii. Pentru a determina valoarea poziţiei
s-a propus următoarea relaţie:
~ 13 ~
max s j [5]
N =( i
)
∑s
1
ij
~ 14 ~
respondenţi oraşul lor de baştină constituie prima preferinţă. Altfel spus, imaginea
municipiului este parţial acoperită de imaginea localităţii natale. Din punct de vedere
raţional, această percepţie denotă subiectivism. Cu toate acestea, pentru mulţi
sentimentul de origine acoperă raţionalul. Al doilea factor ţine de imaginea
pronunţată a oraşelor din apropiere, care tot se imprimă în memoria intervievaţilor.
Tabelul 3
Primele 10 localităţi care sunt percepute ca cele mai importante
centre urbane
Raitingul localităţii Punctajul primit
1. Chişinău 10,00 76,41
2. Bălţi 6,22 47,51
3. Orhei 1,83 13,97
4. Cahul 1,54 11,79
5. Ungheni 1,51 11,57
6. Soroca 1,09 8,36
7. Drochia 0,86 6,54
8. Briceni 0,63 4,78
9. Edinet 0,57 4,38
10. Nisporeni 0,34 2,59
Sursa: calculele autorului în baza răspunsurilor la întrebările din chestionar
~ 15 ~
Tabelul 4
Raitingul oraşelor după numărul de studenţi în colegii şi universităţi
Denumirea localităţii Numărul de studenţi
1. Chişinău 126.018
2. Bălţi 12.199
3. Cahul 4.356
4. Comrat 3.190
5. Orhei 1.241
6. Soroca 1.172
7. Ungheni 683
8. Râşcani 427
9. Hincesti 418
10. Donduseni 381
~ 16 ~
În figura 2 este prezentată harta Moldovei cu primele zece localităţi TOP10
conform percepţiei populaţiei după caracteristicile de bază ale urbei, în corespundere
cu punctajul cumulat după următoarele criterii: brand urban, centru industrial, centru
universitar,atractivitate turistică, zonă de agrement, lideri locali puternici, centru
istoric şi notorietate. Suprafaţa cercurilor corespunde cu numărul de puncte
acumulate de fiecare oraş, creând astfel proporţionalitatea reală dintre oraşe.
Suprafaţa cercurilor se calculează după formula de mai jos:
Ri = Pi × x
[7]
Si = π × ( Pi × x) 2
unde: X – valoarea aleatoare atribuită unui punct
Pi - punctajul oraşul i în raiting
Ri - raza cercului oraşului i
Si - suprafaţa cercului oraşului i.
~ 17 ~
Kolko şi Albert Sais au demonstrat că oraşele care au reuşit să se transforme în “maşini de
consum” se dezvoltă mai rapid. Spre exemplu, în anii 1980’ şi 1990’ în Franţa şi America
– cele mai dinamice dezvoltări au fost realizate de către oraşele cu cel mai mare număr de
restaurante şi teatre pe cap de locuitor. Un alt factor, după părerea lui Mahrova, constă în
atragerea în oraş a celei mai ‘creative vârste’ a populaţiei, reprezentate de locuitorii între
25-34 ani. Ca o recomandare din partea economiştilor menţionaţi mai sus, primarii de
oraşe trebuie să evite opunerea venirii inevitabile a “dictaturii consumatorului”. Ei susţin
că încercările de a reţine companiile industriale ar putea aduce mai multe dezavantaje
decât beneficii, diminuând atractivitatea oraşului pentru locuitorii mai înstăriţi.
~ 19 ~
Figura 5. Etapele brandingului urban
Pentru a măsura puterea şi apelul imaginii unui brand, poate fi utilizat Indicele
Brandului Urban. El relatează percepţia consumatorilor din întreaga lume asupra
caracterului şi personalităţii brandului. Primăriile de oraşe din întreaga lume
încorporează Indicele Brandului Urban în iniţiativele sale de cercetare pentru a
compara imaginea oraşului său cu cea a concurenţilor săi regionali, a identifica
oraşele care constituie concurenţa reală, a crea mai multă înţelegere şi cooperare
între parteneri şi sectoare prin demonstrarea modului în care aceştia ar putea
contribui la dezvoltarea brandului oraşului său, a urmări progresul în dezvoltarea
imaginii oraşului, a crea mândrie în profilul internaţional al oraşului, a atrage
investiţiile mai eficient, etc.
~ 20 ~
dispariţia premizelor de bază a dezvoltării localităţii ca oraş (dispariţia resursei unice
a oraşului, diminuarea importanţei sale ca oraş-cetate, etc.) majoritatea oraşelor din
Republica Moldova nu deţin, în prezent, caracteristicile unui oraş în sensul deplin al
cuvântului. Acest lucru este confirmat şi de rezultatele sondajului, unde 46% din
localităţile urbane din ţară sunt considerate localităţi agrare;
4. Imaginea oraşelor din Republica Moldova se află în inter-dependenţă directă
cu mărimea acestora în ce priveşte numărul populaţiei, ceea ce determină
poziţionarea oraşelor în mintea populaţiei la fel în ordinea mărimii acestora. Astfel,
oraşul Bălţi a fost plasat de respondenţi pe locul II ca centru cultural, depăşind chiar
Cahulul, ceea ce s-a întâmplat anume datorită imaginii sale ca al doilea oraş după
mărime, după Chişinău;
5. Imaginea localităţilor este puternic influenţată de liderii acestora; are loc
transferul de imagine primar-localitate şi vice-versa. Drept exemplu poate servi chiar
oraşul Chişinău, al cărui lider, deşi recent ales în funcţia de primar, are deja transpusă
imaginea capitalei asupra sa. Aici ţinem să menţionăm şi faptul că cel mai adesea
populaţia se adresează la primar sau primărie cu anumite probleme, iar competenţa
cu care se rezolvă problema în cauză se transpune imaginii primăriei, iar ca rezultat şi
imaginii oraşului;
6. Brandurile oraşelor moldoveneşti ţin, în mare măsură, de iniţiativa
întreprinderilor producătoare de bunuri cu denumirea localităţii respective şi nu de
administraţiile publice locale. Astfel, oraşele precum Cricova, Ialoveni sunt văzute
mai mult prin prisma produselor vinicole care poartă denumirea acestora, iar
Ungheniul prin prisma firmei producătoare de covoare;
7. Populaţia şi veniturile urbelor au înregistrat cele mai mari creşteri în
localităţile cu un nivel scăzut al şomajului, cu o pondere mai mare a locuitorilor cu
studii medii sau superioare şi cu o capacitate adecvată a administraţiei oraşului de a
contracta credite. Un alt factor important ţine de atragerea în oraş a celei mai
‘creative vârste’ a populaţiei, reprezentate de locuitorii între 25-34 ani.
Totodată, în scopul elaborării unor măsuri de creştere a conştientizării rolului
marketingului urban în procesul de dezvoltare urbană, de dezvoltare a competitivităţii
la nivel naţional şi de sporire a bunăstării la nivel local, cercetările efectuate, ne
permit sintetizarea următoarelor recomandări:
1. În Republica Moldova este necesară conştientizarea importanţei rolului
marketingului urban şi a instrumentelor acestuia în creşterea bunăstării şi
atractivităţii locale şi în dezvoltarea competitivităţii la nivel naţional şi regional;
2. Implementarea conceptului de marketing urban trebuie să înceapă de la
identificarea imaginii proprii, a funcţiunilor şi a factorilor săi de localizare. În urma
identificării imaginii proprii, în dependenţă de obiectivele şi de grupurile ţintă
urmărite, oraşul trebuie să aleagă realizarea uneia din cele trei opţiuni ale
marketingului urban: marketingul imaginii, marketingul elementelor de atracţie sau
marketingul infrastructurii. Primul poate fi considerat mai puţin costisitor şi ţine
mai mult de abilitatea actorilor de marketing urban implicaţi în procesul de ridicare
şi promovare a imaginii urbane deja existente, deci este ajustabil oricărei localităţi
~ 21 ~
şi accesibil în special orăşelelor mici. Celelalte două necesită investiţii mai mari şi
ţin mai mult de capacităţile şi potenţialul oraşelor mai mari. Totodată, trebuie
conştientizat şi faptul că oraşele mari „nu se întâmplă pur şi simplu, ele sunt
crescute şi alimentate cu grijă.” La fel, orăşelele mici nu pot fi excluse din
competiţie. Dimpotrivă, anume micile oraşe posedă avantaje în cost (de trai, de
deschidere a unei afaceri);
3. În scopul poziţionării localităţii urbane în plan investiţional,
municipalitatea trebuie să răspundă nevoilor mediului de afaceri, să elaboreze şi
să implementeze proceduri şi reglementări care să îmbunătăţească funcţionarea
afacerilor locale. În acest scop, municipalitatea trebuie să simplifice procedurile
birocratice şi regulile de începere şi derulare a afacerilor. Pentru atingerea
acestui obiectiv sunt necesare următoarele măsuri, precum: crearea unui sistem
de taxe locale stimulative pentru începerea şi dezvoltarea afacerilor; încurajarea
unei economii diversificate si susţinerea dezvoltării sectorului serviciilor;
susţinerea dezvoltării pieţei imobiliare şi încurajarea implicării pieţei financiar-
bancare în finanţarea acesteia; susţinerea dezvoltării asociaţiilor de afaceri şi
comerciale; crearea unui brand local, valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale
prin crearea unei imagini de excelenţă, de marcă, pentru produsele specifice;
stimularea şi atragerea agenţilor economici care utilizează tehnologii moderne şi
nepoluante; crearea unei strategii de marketing şi promovare a mediului de
afaceri – acordarea titlului de „Omul de afaceri al anului”, evidenţierea afacerilor
de succes în ziarele locale şi în jurnalul primăriei, etc.; îmbunătăţirea
comunicării între mediul de afaceri şi factorii decizionali, etc. La fel, este foarte
important a atrage acel tip de investitori care să fie compatibil cu profilul
municipiului, cu forţa de muncă disponibilă şi care să nu provoace externalităţi
negative (poluatori) sau atitudini adverse din partea comunităţii. În acest sens
este necesară elaborarea unui studiu care să identifice genul de investitori pe care
comunitatea este pregătită să-i primească, după care să urmeze elaborarea şi
implementarea unei strategii de promovare şi marketing pentru a încuraja
investiţiile în baza studiului respectiv;
4. În căutarea creşterii atractivităţii sale faţă de grupurile ţintă principale prin
utilizarea brandingului ca un instrument de marketing, pentru a-şi asigura succesul,
oraşele trebuie:
a) Să perceapă cum decurge procesul decizional în rândul grupurilor ţintă. Un
marketolog al localităţii urbane trebuie să întreprindă o serie de acţiuni în
vederea vinderii cu succes a „produsului” său urban. Aceasta include auditul
locului, identificarea competiţiei, cât şi elaborarea obiectivelor şi a viziunii
locului;
b) să-şi dezvolte avantajul competitiv pentru a avea succes în competiţia la
nivel naţional;
c) să se poziţioneze ca produs unic în comparaţie cu concurenţa sa şi să-şi
creeze o identitate unică. În acest scop, trebuie să fie atrasă o atenţie
deosebită caracteristicilor brandului oraşului, pentru a-l face de valoare
~ 22 ~
pentru clienţii efectivi şi potenţiali. Pentru aceasta, oraşele trebuie să aibă o
viziune clară a resurselor pe care le poate oferi, şi să atragă grupurile ţintă
care au nevoie de aceste resurse. Brandul urban trebuie să fie caracterizat
atât prin consistenţă, cît şi prin atribute emoţionale şi funcţionale, în scopul
de a reduce nivelul de risc perceput de către client;
d) să decidă, prin specialiştii în marketing urban, dacă e oportună poziţionarea
brandului pe întreaga piaţă sau doar pe un segment specific. Concentrarea pe
un segment specific de piaţă, de regulă, permite crearea unei identităţi mai
concrete de brand, care să reprezinte preferinţele specifice segmentului de
piaţă urmărit;
e) să conştientizeze pe deplin rolul decisiv al businessului în crearea şi
promovarea brandului urban.
5. Brandingul urban trebuie să fie însoţit de acţiuni concrete, cum ar fi proiecte
de dezvoltare urbană, activităţi de îmbunătăţire a mediului oraşului sau a instruirilor
în ospitalitate a persoanelor care activează în sectorul comercial şi turistic. Trebuie
conştientizat şi faptul că brandul are capacitatea de a corecta imaginea negativă a
unui oraş, de a transforma aspectul negativ în pozitiv;
6. În baza modelului analizat cu privire la municipiul Bălţi (oraş pilot),
considerăm extrem de importantă promovarea imaginii ca centru universitar şi
tratarea studenţilor ca grup ţintă prioritar (pe acest segment, cu excepţia oraşului
Chişinău, or. Bălţi nu are concurenţă şi, din perspectiva regională are un avantaj
competitiv absolut), considerăm oportună atragerea atenţiei şi autorităţilor
urbane asupra promovării calităţilor distincte, pe dimensiune regională, faţă de
localităţile cu profil asemănător, cât şi în comparaţie cu urbele ce au un număr de
locuitori asemănător;
7. Fiind evidentă dorinţa diversificării profilului oraşelor în scopul creşterii
competitivităţii acestuia, trebuie evitată incompatibilitatea anumitor funcţiuni urbane
şi factori de localizare (spre exemplu, încercările oraşului de a reţine companiile
industriale ar putea diminua atractivitatea acestuia pentru locuitorii mai înstăriţi);
8. Luând în consideraţie faptul că clienţii „cumpără” auto-percepţia oraşului
(unde se află oraşul în prezent), viziunea lui (asupra viitorului), iar preţul
acestuia creşte odată cu creşterea valorii proprii, oraşul trebuie sa-şi identifice şi
să-şi pună în valoare dotările sale naturale şi umane, capitalul, infrastructura,
regimul fiscal şi regulator favorabil, stabilitatea politică, buna guvernare,
transparenţă, instituţiile viabile, etc. Un oraş trebuie să arate sofisticat, cu privire
spre viitor, plăcut şi binevoitor;
9. Chiar dacă oraşele nu pot interveni în privinţa trecutului lor istoric,
infrastructura acestora poate fi îmbunătăţită, birocraţia poate fi redusă, stabilitatea şi
credibilitatea financiară poate fi dezvoltată. Este important de înţeles că „produsele”
şi brand-ul oraşului nu sunt inepuizabile. Ele trebuie create, dezvoltate şi corect
direcţionate, aceasta constituind o direcţie importantă de valorificare a oportunităţilor
oferite de marketingul urban în vederea creşterii competitivităţii oraşelor.
~ 23 ~
IV. LISTA PUBLICAŢIILOR LA TEMA TEZEI
1. Belostecinic Grigore, Ioniţă Irina, Metodologia identificării profilului
localităţilor urbane din RM prin prisma abilităţilor de competiţie // Analele
ASEM, 2008, ed. VI, p. 8-14 (0,6 c.a.);
2. Ioniţă Irina, Brandul urban ca factor de promovare a imaginii oraşelor //
Revista „Economica”, nr. 4, Editura ASEM, Chişinău 2007, p. 97-99 (0,3 c.a.);
3. Ioniţă Irina, Grigore Belostecinic, Ratingul oraşelor din Republica Moldova
după mediul de afaceri ca instrument de evaluare a competitivităţii urbane
naţionale // Revista „Economica”, An. XIV, nr. 4, Editura ASEM, Chişinău,
2006, p. 6-12 (0,6 c.a.);
4. Ioniţă Irina, Marketingul urban şi oraşul ca produs // Lucrările simpozionului
internaţional al tinerilor cercetători, Volumul I, 14-15 aprilie 2006, Editura
ASEM, Chişinău, 2006, p. 125-127 (0,3 c.a.);
5. Ioniţă Irina, Poziţionarea oraşelor din Republica Moldova din perspectiva
dezvoltării lor istorice şi consolidarea imaginii acestora în lupta de concurenţă
// Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Politici economice de
integrare europeană” 23-24 septembrie 2005, Editura ASEM, Chişinău, 2005, p.
129-132 (0,4 c.a.);
6. Ioniţă Irina, Problems, challenges and prospects of Moldova integration into the
EU // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Economia regională:
problemele şi perspectivele dezvoltării”, 24-25 iunie 2005, Volumul I, Bălţi,
2005, p. 111-119 (0,5 c.a.);
7. Ioniţă Veaceslav, Munteanu Igor, Beregoi (Ioniţă) Irina, Ghidul oraşelor din
Republica Moldova. Editura TISH, Chişinău, 2004, 247 pag. (15,5 c.a.).
~ 24 ~
ADNOTARE
la teza de doctor în economie cu tema:
"Marketingul urban şi competitivitatea oraşelor"
~ 25 ~
ANNOTATION
on the doctoral thesis in Economics on the topic:
"Urban Marketing and Cities’ Competitiveness"
~ 26 ~
AННОТАЦИЯ
на докторскую диссертацию по экономике на тему:
Маркетинг городов и конкурентоспособность городов
~ 27 ~
IONIŢĂ IRINA
MARKETINGUL URBAN
ŞI COMPETITIVITATEA ORAŞELOR
AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie
~ 28 ~