MODUL
PLAN DE AFACERI
Începerea unei afaceri presupune, într-o primă fază, existența unei idei
care să răspundă unei nevoi a pieței.
Trei intrebări esențiale:
•Este ideea de afaceri clară?
•Este ideea profitabilă?
•Este fezabilă transformarea oportunităţii într-o afacere de succes?
•Afacere: Sã determinaţi cu claritate ce doriţi sã faceţi şi cum se va realiza acest lucru prin organizare,
flux de producţie, utilizarea corespunzătoare a resurselor.
•Piaţa: Cãror clienţi vã veţi adresa, unde sunt acestia, ce doresc ei, cu cine veţi concura etc.
•Finanţele: Puteţi sã satisfaceţi cerinţele clienţilor potenţiali si sã obţineţi un profit?
B.Organizarea informaţiilor
1. Descrierea afacerii
2. Plan de marketing
3. Plan managerial
4. Plan de management financiar
STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI
•Pagina de titlu
•Tabla de materii (Cuprins)
•Sumarul executiv
•Descrierea afacerii
•Planul de marketing
•Planul operaţional (matricea Gantt)
•Organizare şi conducere
•Necesarul de finanţare
•Planuri financiare
•Anexe
COPERTA SI CUPRINSUL
• Schitează prima pagina în așa fel încat
• Controlează distribuția.
SUMARUL EXECUTIV
Cuprinde:
PIAŢA – CLIENŢII
– PRODUSUL/SERVICIUL
– CONCURENŢA
– SEGMENTUL DE PIAŢĂ
OBIECTIVUL PRINCIPAL
sub 1 pagină
sub 1 minut
(susţinere orală)
2. PLANUL DE MARKETING
În această secţiune trebuie să includeţi o scurtă descriere a pieţei, analiza clienţilor,
concurenţei, distribuitorilor si furnizorilor :
A.CLIENŢII
- Cine sunt clienţii Dvs. (vârstă, stare materială, nivel social etc.)?
- Ce îi determină să cumpere produsul/serviciul pe care îl oferiţi Dvs.?
- Cât de des cumpăra de obicei?
- Câţi bani cheltuiesc de obicei?
- Ce caracteristici (noi) îi interesează?
- Ce preţ sunt dispuşi să plătească?
- De ce credeţi că vor cumpăra de la Dvs.?
- Unde este situată piaţa Dvs.?
- Cât de mare este piaţa Dvs.?
- Este o piaţă în dezvoltare? Ce ritmuri de creştere înregistrează?
- Care sunt tendinţele pieţei Dvs.?
- Există caracteristici specifice ale pieţei Dvs.?
PLANUL DE MARKETING
B.PRODUS/SERVICIU
- Ce produs/serviciu oferiţi concret?
- Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)?
- Care sunt parametrii economici ai produsului/ serviciului Dvs.?
- La ce preţuri va fi vândut?
- Ce costuri va implica?
- Cât de profitabil şi competitiv va fi?
C.CONCURENŢA
- Care sunt principalii Dvs. concurenţi?
- Ce calitate au produsele/serviciile lor?
- Ce reputaţie au aceştia?
-Le sunt clienţii fideli?
- Cum îşi distribuie produsele/serviciile?
- Cât de mare este segmentul lor de piaţă?
- Ce avantaje au ei/aveţi Dvs.: fonduri, manageri, patente?
PLANUL DE MARKETING
D.DISTRIBUŢIA - În ce mod este vândut produsul sau serviciul (în magazin, la client, en-gros)?
- Care este locaţia distribuitorilor ?
- Care sunt dotările de care dispun şi capacitatea lor operaţională?
- Care este volumul vanzărilor lor, capacitatea de depozitare şi transport ?
- Ce aranjamente financiare puteţi stabili cu distribuitorii dvs ?
- Care este calitatea serviciilor şi reputaţia lor?
Planul
Analiza industriei: furnizori/ operaţional Planul de marketing –
cumpărători, sezonalitate etc. strategia de producţie/
distribuţie
• numărului
• tipului de noi angajați – fișele de post
• organigramei
• metodei de găsire și recrutare a personalului
• procedurii de selecție, angajare
• coordonării resurselor umane
• menținerii personalului
CONDUCEREA
În planul de afaceri trebuie să includeţi elementele esenţiale privind modul în
care veţi conduce activitatea efectivă a întreprinderii, sintetizând următoarele
elemente:
•Care este structura organizatorică a firmei?
•Cine va conduce afacerea?
•Care este aria de responsabilitate a conducătorilor?
•Ce pregătire, experienţă şi abilităti manageriale au aceştia?
•Cum veţi supraveghea personalul?
RESURSELE NECESARE
❑ Fonduri necesare afacerii
•Profitabilitatea afacerii
•Eficienţa afacerii
•Creşteri estimate
•Recompensarea acţionarilor
•Recompense pentru salariaţi
•Investiţii
Cost versus preţ
Prin însumarea tuturor cheltuielilor făcute pentru crearea unui produs sau
serviciu obţinem costul acelui produs sau serviciu.
Există douã componente ale costurilor:
❑ directe, care arată:
•resursele utilizate într-un singur proces,
•sunt determinate de costurile de producţie,
•sunt uşor de identificat şi atribuit fiecărui produs.
❑ indirecte, care:
•sunt resurse utilizate în mai multe procese,
•nu depind direct de volumul producţiei,
•sunt mai dificil de calculat.
COSTURI
Exemple de costuri directe:
- materii prime,
- salarii directe,
-utilităţi folosite în producţie (combustibil pentru motoare, electricitate pentru maşini şi utilaje).
Exemple de costuri indirecte:
- clădiri (amortizare, întreţinere, închiriere, reamenajare),
- echipament (amortizare, întreţinere, închiriere, reparare),
- salarii indirecte (supervizor, contabil, secretară, etc),
- transport,
- utilităţi pentru clădire (lumină, căldură, apă, telefon),
- taxe, amenzi, dobânzi la împrumuturi,
- cercetare şi dezvoltare,
- reclamă şi promovare,
- instruire pentru angajaţi.
PREŢURILE
Preţul este suma pentru care se vinde un produs sau un serviciu.
Sunt două metode în determinarea preţului pentru un produs sau un serviciu:
• Un proces intern, caracteristic economiilor centralizate, unde preţul este fix şi menit să
acopere costurile. Priorităţile în acest proces sunt:
Cat de mult costă producerea unui bun sau serviciu?
Cât de mare doriţi să fie profitul?
Cât de mare să fie preţul stabilit?
Cum ar trebui să plătească piaţa preţul pentru produsul respectiv?
• Un proces extern, specific pentru economia de piaţă, factorul determinant fiind cererea,
astfel căprioritățile se inversează:
Care ar fi preţul de piaţă potrivit pentru produsul respectiv?
Cât de mult costă să produci?
Voi avea pierderi sau profit?
Merită pentru firma mea să produc produsul respectiv?
MARJA DE PROFIT
Diferenţa dintre preţul unitar şi costul unitar este numită marja de profit.
Marja de profit arată ce sumă va rămâne în mâinile întreprinzătorului după deducerea atât
a cheltuielilor directe, cât şi a celor indirecte din preţurile obţinute din vânzarea produselor.
Scopul afacerii este creşterea marjei de profit, care se poate realiza prin:
•menţinerea preţurilor şi scăderea costurilor
•menţinerea costurilor şi creşterea preţurilor
Preţurile sunt în general stabilite de către piaţă, deci managerul nu poate să le crească
prea mult, fără riscul de a pierde clienţii şi a falimenta. Recomandabil este scăderea
preţurilor pentru a creşte valoarea totală obţinută din vânzări. Astfel, problema fiecărui
manager este să identifice şi să controleze costurile pentru a putea să le descrească.
Fiecare firmă are posibilitatea să decidă asupra nivelului propriei marje de profit, ţinând
cont de domeniul de activitate din care face parte şi ciclul de viaţă al produsului sau al
serviciului.
SITUAŢIILE FINANCIARE
Având costul şi preţul unitar şi conform estimărilor asupra vânzărilor ce se vor
realiza, se trece apoi la întocmirea previziunilor financiare
Veniturile realizate
(minus)
Cheltuielile efectuate pentru realizarea si comercializarea produselor
= Profit Operational
(minus)
Cheltuielile financiare (dobanzi, cheltuieli aferente obtinerii fondurilor
necesare derularii activitatii)
= Profitul net inainte de impozitare
(minus)
Taxele si impozitele aferente profitului (impozitul pe profit sau impozitul pe
venitul microintreprinderilor)
= Profitul net dupa impozitare
B. SITUAŢIA FLUXULUI DE NUMERAR
Situaţia fluxului de numerar sintetizează toate intrările şi ieşirile de bani lichizi
în cadrul firmei
Activul = Pasivul
Bilanţul
ACTIVELE PASIVELE
Reprezinta resursele Reprezinta orice sume datorate
organizatiei. tertilor si celor care finanteaza
societatea, inclusiv fondurile
Ele pot fi impartite in active fixe
asociatilor (capitalul social).
(imobilizari) si active circulante.
BILANŢUL CONTABIL
Bilanţul trebuie întocmit deoarece:
a) Întocmirea sa anuală este o obligaţie legală. Ţinerea unei evidenţe contabile
corecte şi întocmirea tuturor formularelor cerute de lege scuteşte firma de multe
neplăceri din partea Gărzii Financiare şi a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.
b) Arată care este averea firmei şi obligaţiile acesteia faţă de alte persoane şi faţă de
acţionari.
c) Orice bancă va dori să vă analizeze bilanţul înainte de a decide să acorde un
credit.
RELAŢIILE DINTRE SITUAŢIILE FINANCIARE
• situaţia veniturilor şi cheltuielilor măsoară activitatea firmei pe o anumită perioadă de timp, în
timp ce bilanţul contabil arată situaţia firmei la o anumită dată.
• situaţia veniturilor şi cheltuielilor, una la începutul şi alta la sfârşitul perioadei de timp, leagă
două bilanţuri contabile.
• situaţia veniturilor şi cheltuielilor arată rezultatele din activităţile de producţie ale firmei pe o
perioadă de timp, situaţia fluxului de numerar reflectă aceasta în bani lichizi.
• fluxul de numerar explică schimbările în numerar produse într-o anumită perioadă de timp
care sunt reflectate în bilanţul contabil al perioadei respective.
• fluxul de numerar indică investiţiile făcute în acea periodă de timp, care se regăsesc în
structura bilanţului contabil
• Situaţia veniturilor și cheltuielilor evidenţiază profitabilitatea unei firme, dar fară disponibilul
bănesc (situația fluxului de numerar) o firmă profitabilă poate da faliment.
INDICATORI FINANCIARI
Marja profitului net
MPN reprezintă cea mai bună metodă de
diagnosticare a capacităţii globale a firmei de a
obţine profit, datorită faptului că atât cheltuielile
globale cât şi impozitul plătit sunt luate în calcul.
profit net
Marja profitului net = x100
cifra de afaceri
Rentabilitatea capitalului propriu
ROI – Return of Investment
profit net
Rentabilitatea capitalului propriu = x100
capital propriu
ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE
Pragul de rentabilitate defineşte momentul când veniturile din vânzări devin
egale cu costurile acestora şi când profitul este zero.
Vânzările realizate după acest moment, până la un anumit nivel de capacitate, vor
aduce profit.
Metoda VNA implică convertirea tuturor fluxurilor anuale de numerar în valori exprimate în acelaşi moment,
în prezent, şi compararea sumei lor cu valoarea investiţiei iniţiale.
Putem exprima VNA ca sumă a fluxurilor nete actualizate.
n At
VNA = SUM ------------
t = 0 (1 + r )t
At = flux de numerar previzionat (pozitiv sau negativ) în perioada t
r = rata de actualizare
n = numărul de ani
RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE
Rata internă de rentabilitate (RIR) arată rata dobânzii obţinute de un investitor în
decursul unui anumit interval de timp, pentru banii investiţi.
Metoda RIR se bazează pe calculul ratelor de rentabilitate ale proiectelor (rate
interne de rentabilitate).
RIR poate fi interpretat ca media ratelor dobânzii obţinute de investitor pentru banii
investiţi şi într-o anumită perioadă de timp. Este acea valoare care, utilizată ca
rată de actualizare în calculul VNA conduce la VNA = 0
RIR este valoarea lui r care satisface expresia:
n At
SUM = ----------------- = 0
t=0 (1 + r )t
Criterii de decizie pe baza VNA si RIR
Interpretare VNA
Dacă VNA > 0 – totalitatea cash-flow-urilor nete vor putea
acoperi cheltuiala iniţială
Interpretare RIR
• Dacă RIR > rata dorita de recuperare – investitia este
acceptabila
COMPARAŢIA DINTRE VNA ŞI RIR
Pentru a alege cel mai bun criteriu de evaluare a investiţiei, trebuie să cunoaştem regulile
care trebuie respectate în cazul selecţiei şi anume:
1. Să luăm în considerare fluxurile de disponibil bănesc pentru toată durata proiectului.
2. Să ţinem cont de valoarea în timp a banilor.
3. Să ne orientăm după creşterea de numerar înregistrată la sfârşitul proiectului.
Amândouă metodele sunt măsuri ale profitabilităţii ajustate în timp, adică iau în
considerare valoarea în timp a banilor pe o anumită perioadă de timp, dar, VNA este mai
precisă, deoarece ea respectă strict primele două reguli şi ia în consideraţie rata minimă de
actualizare cerută de proiect, care este influenţată de costul capitalului.
Nu uitaţi!
Deşi nu există o retetă universală si infailibilă pentru obtinerea succesului in
afaceri, putem evita totusi multe din riscurile cu care ne confruntăm dacă:
•avem o idee viabilă de afaceri,
•planificăm serios,
•suntem dedicati total afacerii,
•avem angajati si parteneri loiali si profesionisti,
•beneficiem si de putin noroc!