Recoltarea probelor biologice

Recoltarea produselor biologice Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

Introducere
Recoltarea diverselor probe (sange, urina, produse
patologice) este de o importanta vitala pentru:
 Diagnostic
 supravegherea evolutiei
 alegerea terapiei
 certificarea vindecarii
 evidentierea complicatiilor.

Tipuri de recoltoare
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2.Urocultor (Urocultura)

3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice(capac rosu)

4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice(capac galben)

5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice(capac mov)

6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor decoagulare
(capac bleu)

7.Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza desedimentare a
hematiilor (capac negru)

8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capacgri)

9. Coprocultor (materii fecale)

10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)efectueaza tehnica cu

professionalism completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsuluitransporta
la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)

Recoltarea sangelui venos

Pregătirea pacientului
Este foarte important ca pacientului să i se explice procedura la care va fi supus şi
să se obţină întreaga lui complianţă 4.

• Recoltarea probelor se face cu pacientul în condiţii bazale, înaintea oricărei proceduri

diagnostice sau terapeutice (ideal între orele 7 şi 9 dimineaţa, în condiţii ”à jeun”- pe
nemâncate); pentru evaluarea metabolismului lipidic se recomandă ca recoltarea să se
efectueze după 12 ore de la ultima masă.
• Când probele de sânge nu sunt recoltate în condiţii bazale, trebuie ţinut seama de
efectele adiţionale pe care le pot produce efortul fizic (chiar şi efortul fizic moderat poate
determina o creştere a glucozei, acidului lactic, proteinelor serice, CK), precum şi a stării
emoţionale sau ritmului circadian care poate afecta anumiţi parametri.
• Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de exemplu,
pentru determinarea glicemiei bazale) sau sub forma probelor multiple (de exemplu, testul
de toleranţă la glucoză sau recoltarea urinei din 24 ore).
• Asiguraţi-vă că pacientul stă într-o poziţie comodă (în poziţie şezândă sau în decubit dorsal).
• Verificaţi cu mare atenţie ca toate datele demografice ale pacientului să fie corect scrise pe
formularul cu care este însoţit acesta la punctul de recoltare a sângelui şi etichetaţi corect recipientul
de recoltare.

1
Recoltarea probelor biologice

Tehnica de recoltare a sangelui venos – flebotomia

- Acul se desface prin rasucirea capacului sigilat
- Se va inlatura capacul si se va expune partea filetata avnd grija sa nu indepartati capacul steril
care protejeaza acul
- Se va atasa acul la holder
- Se va aplica un garou pe antebratul pacientului si se va intepa pielea in plica cotului manipuland
holderul cu policele si indexul mainii drepte
- Schimbati pozitia mainii cat mai repede dupa ce acul a penetrat vena si fixati vacutainerul
utilizand policele mainii drepte
- Imediat ce sangele a inceput sa patrunda in vacutainer desfaceti garolul cu mana stanga
- Inversati pozitia mainilor
- La sfarsitul recoltarii fiecarui tub retrageti vacutainerul cu mana dreapta
- Efectuati 8-10 miscari de inversiune ale tubului pentru omogenizare
- Introduceti urmatorul vacutainer

Tehnica de recoltare

Indiferent de sistemul de recoltare folosit, respectaţi următoarele manevre:

- utilizaţi mănuşi sterile, de unică folosinţă pentru fiecare pacient căruia i se

recoltează probe;

- evitaţi puncţionarea în zonele în care există leziuni cutanate;

- dezinfectaţi zona aleasă pentru puncţionare cu ajutorul unui tampon steril îmbibat în
soluţie apoasă de izopropanol 70%, prin mişcări circulare, din interior spre exterior,
pentru a îndepărta contaminanţii;

- după tamponare, lăsaţi să se usuce zona înainte de a trece la puncţionare (dacă

zona este umedă, poate fi indusă hemoliza probei);
- la sfârşitul puncţionării, aplicaţi imediat un tampon compresiv pentru a asigura
hemostaza şi a evita formarea hematomului (durata recomandată a compresiei - 5
minute); la sfârşit acoperiţi zona cu un pansament steril;
- acul de puncţie nu va fi reintrodus în teacă (pentru a evita înţeparea), îndoit sau
tăiat, ci va fi depus într-un container de plastic rezistent la reziduuri înţepătoare sau
tăietoare.

Aditivi
Pentru a împiedica procesul de coagulare a sângelui integral, unele vacutainere conţin substanţe
anticoagulante; anticoagularea se produce fie prin legarea Ca 2+ (EDTA, citrat), fie prin inhibarea
trombinei (heparinat de litiu sau sodiu, hirudină).

În cazul determinării glucozei plasmatice, combinaţia inhibitor de glicoliză (fluorura de sodiu) +

anticoagulant asigură o stabilitate de 24 ore a analitului glucoză în sângele integral la temperatura
camerei.

2
Recoltarea probelor biologice

Ordinea recoltării tuburilor

Tipuri de vacutainere
În cazul în care este nevoie să se obţină mai multe probe dintr-o singură
flebotomie, se recomandă să se respecte următoarea ordine de recoltare a
tuburilor: Tipul substanţei Utilitate
1. recipientele pentru hemocultură;
anticoagulante

2. tuburile fără aditivi;

EDTA Hematologie
3. tuburile ce conţin citrat; Acidul imunochimi
4. tuburile care conţin gel şi activatori ai coagulării;
etilendiaminotetraacetic

5. tuburile ce conţin heparină;

Fluorură de sodiu (NaF) Glucoza plas
6. tuburile ce conţin EDTA;

7. tuburile ce conţin inhibitor de glicoliză (NaF pentru determinarea

glucozei plasmatice)7. Citrat 9:1 coagulare

Citrat 4:1 VSH

heparinat Sânge pentr

limfoblastică
cromozomia
testele de ch

Tub fără anticoagulant Ser pentru t

cu/fara gel serologie

Tipuri de vacutainere

3
 Recoltarea probelor biologice

Volumul optim de probă

Una din erorile cel mai des întâlnite este trimiterea la laborator a unei cantităţi insuficiente de probă.
Pentru a vă asigura că există un volum adecvat de probă, recoltaţi întotdeauna sânge într-o cantitate de 2 ori
şi jumătate mai mare decât volumul necesar efectuării unui anumit test (la fiecare test este precizat volumul
minim de ser sau plasmă necesar procesului analitic).

În acelaşi timp, trebuie să se evite recoltarea excesivă de sânge, în special la vârstnici, copii mici, pacienţi
internaţi în secţiile de terapie intensivă.

În cazurile frecvente, în care pacienţilor le sunt indicate mai multe teste, ţineţi cont de următoarele volume de
sânge recomandate în cazul folosirii analizoarelor automate actuale:
- 4-5 mL sânge pentru efectuarea unui profil de investigatii biochimice uzuale;
- 1 mL sânge pentru efectuarea a 3-4 teste de imunochimie.

Recoltarea probelor pentru testele de coagulare

În cazul recoltării probelor pentru testele de coagulare sunt necesare menţiuni speciale:

● Recoltarea trebuie efectuată blând, dar rapid, evitând staza prelungită.

Trebuie evitată recoltarea de pe catetere venoase heparinizate sau neheparinizate, iar în cazul în care se recoltează totuşi
pe un cateter neheparinizat, trebuie îndepărtaţi primii 5-10 mL la adulţi pentru a evita contaminarea sau diluţia cu alte lichide.

● Probele pentru testele de coagulare se recoltează în vacutainere care conţin ca anticoagulant citrat trisodic 0.105
M, în raport sânge/anticoagulant=9/1 (capac bleu/verde), iar acestea trebuie umplute cel puţin 90% pentru a obţine rezultate
corecte. Imediat după recoltare trebuie asigurat amestecul sângelui cu anticoagulantul prin 5-6 mişcări blânde de inversiune
a tubului. Trebuie evitată agitarea energică. Tuburile trebuie inspectate pentru prezenţa hemolizei sau coagulării, caz în care
sunt îndepărtate.

4
Recoltarea probelor biologice

Reguli generale in ceea ce priveste transportul probelor:

 
- în cazul unui timp de transfer scurt sau mediu, toate probele de sânge vor fi transportate ambiental în
containere sau pungi speciale (dacă nu există recomandări specifice de refrigerare a probelor);
- în cazul transferului la distanţă, în special prin curieri sau poştă, trebuie evitat a fi transportat sânge
integral pentru testele de chimie clinică;
- probele transportate ambiental trebuie protejate de temperaturi extreme, prin ambalarea în materiale
izolante (containere de polistiren, plicuri termoizolante);
- probele refrigerate trebuie plasate în apropierea pungilor cu gheaţă şi nu direct pe acestea;
- în cazul probelor congelate se va verifica dacă dimensiunile containerului permit să fie introdusă o
cantitate suficientă de gheaţă carbonică care să reziste pe durata transportului;
- vor fi folosite dispozitive de monitorizare a temperaturii pe durata transportului.

Recoltarea pentru frotiul de sange periferic

Materiale necesare pentru efectuarea frotiului de sange
 lame obişnuite degresate (se spăla cu apă şi detergent, apoi se degresează cu alcool-eter)
 lame rodate
 ace sterile
 mănuşi de protecţie
 alcool, tampoane de vată
 hârtie de filtru
 stativ pentru aşezarea lamelor

Recoltarea pentru frotiul de sange

La adult se face prin puncţionarea părtii laterale a pulpei mediusului sau inelarului.

Se dezinfectează pulpa degetului cu un tampon de vată îmbibat în alcool, se puncţionează locul

dezinfectat cu un ac steril, având grijă să se perforeze numai pielea, fără a se pătrunde prea mult în
adâncime.

Se şterge prima picătură de sânge apărută la locul înţepăturii, prin tamponare cu o hârtie de filtru,

deoarece conţine prea mult lichid interstiţial şi impurităţi de pe piele.

La noul născut şi la copilul mic, locurile de puncţie sunt: tegumentul lobului mic, locurile de puncţie
sunt: tegumentul lobuluiurechii şi pielea călcâiului.

A doua picătură se recoltează cu marginea mică a unei lame rodate şi se aplică pe una din
extremităţile unei lame portobiect, aşezată orizontal pe o suprafaţă plană.

Pentru recoltarea celei de a doua picături, se poate chiar exprima (stoarce) pulpa deoarece în
rezultatul final formula leucocitară şi aspectul morfologic al elementelor figurate sanguine nu sunt
influenţate de cantitatea de plasmă.

Cu lama şlefuită pe a cărei latură mică s-a recoltat picătura de sânge, se imprimă picăturii câteva
mişcări de lateralitate pe lama portobiect, pentru ca sângele să se întindă pe toată linia de contact.
Se imprimă apoi lamei rodate o unică mişcare de translaţie în lungul lamei portobiect.

5
Recoltarea probelor biologice

Se recomandă ca unghiul realizat între cele două lame să fie de 30-35 grade .

Recoltarea probelor pentru diagnosticul microbiologic

1. recoltarea se face după o prealabilă pregătire a pacientului; pacientul trebuie să fie informat în
legătură cu analiza ce urmează a fi efectuată şi cu modul corect de recoltare;
2. recipientele pentru recoltare sunt sterile, de unică folosinţă şi adaptate investigaţiei;
3. se recoltează produsul patologic înaintea administrării antibioticului;
4. se recoltează din zone elective in conditii optime pentru a facuilita izolarea agentului patogen(inaintea
antibioterapiei.
5. probele trimise la laborator trebuie să reprezinte realul produs patologic (ex.: spută, nu salivă etc);
6. se recoltează o cantitate suficientă de produs patologic;
7. în secţiile din spital suprafaţa pe care sunt puse recipientele cu produse patologice va fi total separată
de masa de tratament;
8. acele nu se recapişonează după folosire;
9. este obligatorie prezenţa în locurile de recoltare a containerelor cu pereţi rigizi pentru depozitarea
temporară a deşeurilor înţepătoare;
10.exteriorul recipientului trebuie dezinfectat dacă a fost contaminat în timpul recoltării;
11.se notează pe recipient numele pacientului şi provenienţa sa, tipul produsului patologic, data şi ora
recoltării;
12.fiecare produs patologic va fi însoţit de un buletin ce conţine informaţii despre proba recoltată şi
pacient (vezi cererea de analize pentru microbiologie);
13.transportul se face cât mai repede la laborator pentru a preveni degradarea produsului patologic;
14.se vor folosi medii de transport care asigură o bună supravieţuire a bacteriilor.

6
Recoltarea probelor biologice

7
Recoltarea probelor biologice

8
Recoltarea probelor biologice

9
Recoltarea probelor biologice

Produse acceptate pentru izolarea bacteriilor anaerobe

Produse neacceptate pentru izolarea bacteriilor anaerobe

- Exsudate şi alte produse recoltate pe tampon din răni superficiale, abcese, arsuri, ulceraţii;

- Tampoane vaginale, cervicale, uretrale;

- Tampoane recoltate din tractul respirator superior, spută;

- Materii fecale, tampoane rectale;

- Urină.

10
Recoltarea probelor biologice

11
Recoltarea probelor biologice

12