Cioacă Andreea Larisa

Specializarea: Geografia Turismului

Grupa 1.1
Anul I

Universitatea “Ovidius” din Constanța

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole

Examen la Geografie economică

Examinatori: Conf. Univ. Dr. Igor Sîrodoev Student: Cioacă Andreea Larisa
Asist.Univ.Dr. Irina Florea-Saghin
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I
Subiectul I
Explicați rolul consumatorilor în dezvoltarea sectorului secundar.

Pentru a întelege mai bine sectorul secundar, pentru început trebuie să aflăm ceea ce înseamnă
industrializarea, unde a apărut, ca mai apoi să ajungem la subiectul cerut.

Industrializarea a apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul secoulului XIX în Regatul

Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, aceasta purtând numele de Revoluția Industrială.

Sectorul secundar prelucrează materii prime precum geam,fier, lemn, carne, ulei, lapte ș.a. în
produse fabricate sau bunuri.

Fig. 1 Procesul de prelucrare a materiilor prime

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=eLZKaE7UrQY
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I

Activitatea se desfășoară în mare parte în uzine sau fabrici unde sunt folosite mașinării electrice
în scopul realizării mai rapide și a numărului ridicat de produse comparativ cu munca
persoanelor ce ar îngreuna acest lucru, iar timpul ar fii foarte mare.

În componența sectorului secundar sunt prezente activități precum:

 Industria electrică
 Industria chimică
 Industria metalurgică
 Industria constructoare
 Industria alimentară
 Industria sticlei
 Industria textilă
 Industria bunurilor consumabile.

Sursa: https://managementmania.com/en/manufacturing-and-industry-secondary-sector

Sectorul secundar reprezintă cel mai important sector de activitate cu privire la economia unei
țări.

După cum am afirmat mai sus, în cadrul sectorului secundar regăsim mai multe tipuri de
activități fiecare jucând un rol important pentru economie. Astfel, pentru a înțelege mai bine
fiecare industrie este nevoie ca acestea să fie si detaliate.

Industria chimică

“Sectorul industriei chimice și a maselor plastice este unul dintre principalele industrii ale
Europei, cuprinzând sectoare diferite, precum industria petrochimică, chimia anorganică
(produse chimice de bază), produse chimice de consum, polimeri, îngrășăminte, gaze naturale
sau substanțe chimice de specialitate. Marii utilizatori industriali ai produselor chimice sunt
sectoare  precum industria cauciucului și maselor plastice, celulozei și hârtiei, automotive sau
sectorul construcțiilor.” Sursa: https://denkstatt.eu/industrii/chemicals-plastics/?lang=ro
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I

Industria metalurgică se ocupă în special cu prelucrarea metalelor din minereuri precum și din
alte lucruri ce conțin metale. Metalurgia are ca principal obiectiv extragerea metalelor din
minereuri, producerea de aliaje, fabricarea pieselor din metal. O altă component ce se încadrează
în industria metalurgică este și construcția de mașini. Metalurgia poate fii clasificată în 2 ramuri:
metalurgia feroasă și neferoasă.

Metalurgia feroasă este reprezentată de oțel, țevi din fontă, minereu de fier, cocs, ș.a.

Metalurgia neferoasă are ca principal obiectiv extragerea minereurilor de fier dar și a

diamantelor

Industria energiei electrice

“Energia electrică are o importanță vitală pentru dezvoltarea economico-socială a lumii
contemporane, consumul de energie electrică fiind indispensabil tuturor sectoarelor de activitate.
Introducerea tehnologiilor moderne nu se poate realiza fără energie electrică, în plus creșterea
nivelului vieții materiale și spirituale a populației mondiale, a nivelului civilizației este strâns
legată de energia electrică producția și consumul în domeniu devenind un indicator al aprecierii
stadiului dezvoltării economico-sociale și a standardului de viață. În funcție de sursele primare
energetice utilizate se disting mai multe tipuri de centrale electrice: termocentrale, hidrocentrale,
centrale electro nucleare, centrale geotermice, mareomotrice, eoliene, solare, termomarine”
Sursa: https://www.scribd.com/doc/205877381/Industria-Energiei-Electrice
“Energia electrică nu se găsește în mediu ca atare, ci trebuie obținută prin diferite mijloace
industriale. Principalele surse de energie de pe planeta noastră sunt: combustibilii fosili (cărbunii,
petrolul, gazele naturale), forța apelor curgătoare și energia atomică. Mai puțin folosite în acest
sens sunt lumina soarelui, vântul, forța valurilor și a curenților marini.
Industria energiei electrice a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la început pe baza
valorificării energiei apelor (prima centrală a fost o hidrocentrală) și a combustibililor minerali
fosili.” Sursa: https://www.scribd.com/doc/205877381/Industria-Energiei-Electrice
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I

Consider că industria alimentară este una dintre cele mai importante industrii ale unei țări,
populația neputând trăi fără mâncare. Astfel producția este foarte mare. Din păcate sunt state în
care producția de alimente este foarte mare dar se face risipă foarte mult. Spre exemplu, în țările
mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, țări din Africa și Asia, mâncarea zilnică este
limitată, neavând acces la aceleași cantități precum cei ce sunt norocoși fără să-și dea seama.
Pentru unii dintre noi a avea mâncare este o normalitate, dar alții ar da orice să nu ducă grija zilei
de mâine și inclusiv în ceea ce privește hrana.

Industria alimentară include si produse ce conțin tutun, detergenți și săpunuri. Putem afirma
faptul că industria alimentară este într-o strânsă legatură cu agricultura, aceasta fiind un principal
furnizor de materii prime.

Câteva componente ale industriei alimentare sunt:

 Industria zahărului
 Industria uleiurilor vegetale
 Industria cărnii și a produselor din carne
 Industria laptelui și a produselor din lapte
 Industria morăritului, panificației și a produselor de
panificație
 Industria fructelor și legumelor
 Industria spirtului și băuturilor alcoolice
 Industria berii
 Industria vinului
 Industria tutunului

Există în Europa câteva țări ce sunt vestite pentru producțiile lor ce le-au consacrat, astfel Elveția
este cunoscută drept țară ce produce ciocolată, Olanda pentru producția brânzeturilor. Mai putin
cunoscute sunt Ungaria și Danemarca ce sunt mari producătoare de mezeluri și conserve cu
carne, iar ultima este Finlanda cunoscuta pentru băuturile alcoolice fine.
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I
Industria textilă este cunoscută drept industria ușoară și din aceasta fac parte:

 Industria textilă și a confecțiilor

 Industria pielăriei și a încălțămintei

A apărut initial în scop casnic, urmând ca din secolul al XVII-lea să fie transformată în industrie
mecanizată. Este bine cunoscut faptul că în secolul al XVIII-lea se dezvoltă războiul de țesut,
mașina de tors fiind răspândită cu precădere în fabricile din Marea Britanie dar și în alte țări
europene, precum și în America și Asia. În momentul de față în topul confecțiilor se află China,
o mare putere economică, fiind urmată de Statele Unite ale Americii și India.

Câteva industrii ce se încadrează în componența celei textile sunt:

Industria bumbacului
Industria lânii
Industria iutei
Industria inului
Industria cânepii

Industria berii a întregistrat progrese, fiind din ce în ce mai bine pusă la punct în ceea ce privește
modul în care este realizată. Sunt utilizate mașinării de ultimă generație.

Principalele materii utilizate sunt apa, orzul și hameiul. Pentru realizarea berii propriu-zise sunt
parcurși câțiva pași:

1. Pentru început are loc fabricarea malțului

2. Apoi este obținut mustul de bere
3. Răcirea și limpezirea mustului
4. Fermentarea primară și secundară a mustului
5. Maturarea berii
6. Cupajarea
7. Subrăcirea și liniștirea berii
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I

Subiectul II

Explicați impactul pandemiei COVID-19 asupra forței de muncă.

COVID-19 provine din centrul orașului Wuhan, China, și se presupune că a aparut din cauza
animalelor ce au fost consumate.

După cum am putut observa, modul în care acest virus s-a răspândit a fost unul foarte rapid, fiind
afectate o mulțime de state din întreaga lume, efectul pe care l-a avut și încă il are fiind unul
negativ, cel mai afectat fiind sectorul economic.

Odată cu instalarea pandemiei o mulțime de oameni au fost concediați sau au intrat în așa-zisul
șomaj tehnic.

Consider că întreaga lume a fost afectată de acest lucru, multe firme au intat în faliment, iar n
persoane ce abia aveau un loc stabil de muncă, l-au pierdut și pe acela. Revenirea la normal a
însemnat pentru mulți teamă. Teama de a nu-și pierde locul pe care încă îl au și din care își
câștigă banii după care își pot întreține familia. Din punct de vedere economic, COVID-19 a
însemnat o lovitură imensă pentru turism., acesta fiind cel mai afectat. Multe persoane se bazau
pe faptul că muncesc în perioada sezonului estival, salariu din care vor putea trăi, deoarece unii
dintre noi nu muncesc și pe perioada în care sezonul estival nu merge.

Automat ce angajații au intrat în șomaj tehnic, au avut loc scăderi ale salariului, salariu din care
poate nu și-au acoperit cheltuielile în această perioadă.

Totuși, pentru unii dintre ei acest șomaj tehnic a fost unul benefic, dar pentru muncitorii
necalificați ce nu au mai avut o sursă de venit nu a fost pe atât de bine.

“Pentru români efectele unei crize pe plan economic se pot cel mai ușor resimți printr-o
depreciere a monedei naționale în raport cu euro, evoluție care se resimte, imediat, în ratele
creditelor bancare, în facturi mai mari la telefonie sau utilități, cât și în puterea de cumpărare
pentru bunuri precum cele din domeniul imobiliar (apartamente, chirii, etc.) sau autoturisme.
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I
Repornirea adecvată a activităţii economice reprezintă cea mai mare provocare pentru perioada
imediat următoare ieşirii din starea de urgenţă, în ideea diminuării riscurilor aferente COVID-19.

Dacă acest proces nu este gestionat în mod inteligent şi pragmatic, costurile asociate vor fi mai
ridicate şi se vor resimţi o perioadă mai mare de timp.” Sursa:
https://www.businessdays.ro/blog/business-development/covid-19-si-impactul-economic-in-
romanian

“Laurence Boone, economist-şef la OECD, a declarat că impactul economic al crizei

coronavirusului asupra ratei şomajului, falimentului corporativ şi modificărilor vieţii normale din
cauza măsurilor de distanţare socială va fi amplu şi va împiedica relansarea economică normală
după recesiune.” Sursa: https://www.businessdays.ro/blog/business-development/covid-19-si-
impactul-economic-in-romanian

Forța de muncă este afectată deoarece trebuie să se muleze pe criteriile actuale în ceea ce
privește distanțatea, dezinfectarea, contactul cu alte persoane, lucrurile fiind îngreunate astfel.
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I
Concluzii

Ținând seama de cele menționate mai sus, putem afirma că sectorul secundar reprezintă un punct
de sprijin important în economia statelor.

În ceea ce privește modul în care a fost afectată forța de muncă odată cu apariția COVID-19,
putem spune că multe persoane au fost afectate, salariul scăzând, existând concedieri și chiar
falimentarea firmelor sau a locurilor ce ofereau de muncă persoanelor.
Cioacă Andreea Larisa
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa 1.1
Anul I
Bibliografie

*** https://www.youtube.com/watch?v=eLZKaE7UrQY
*** https://managementmania.com/en/manufacturing-and-industry-secondary-sector
*** https://denkstatt.eu/industrii/chemicals-plastics/?lang=ro
*** https://www.scribd.com/doc/205877381/Industria-Energiei-Electrice
***https://www.businessdays.ro/blog/business-development/covid-19-si-impactul-
economic-in-romanian