Anemia. Anemia microcitară. Anemia macrocitară.

1. Tabloul clinic în anemia pernicioasă prezintă: [334]

A. debutul este brusc
B. simptomele de anemie se agravează progresiv
C. pot apărea limba roșie, dureroasă (glosita) și stomatita angulară
D. dacă modificările neurologice rămân netratate mult timp, pot fi ireversibile
E. pacienţii prezintă parestezii simetrice la nivelul degetelor de la mâini şi picioare,
pierderea precoce a sensibilităţii vibratorii şi proprioceptive, slăbiciune progresivă şi
ataxie

2. În policitemia aparentă volumul eritrocitar este: [327]

A. crescut
B. fals crescut
C. fals scăzut
D. scăzut
E. normal

3. Anemia hipocromă microcitară apare în: [329]

A. carența de fier
B. defectele în producția de globină
C. talasemia
D. anemia sideroblastică
E. anemia megaloblastică

4. Anemia din bolile cronice: [332]

A. este unul dintre cele mai frecvente tipuri de anemie, mai ales la pacienții spitalizați
B. apare la indivizii cu boli inflamatorii cronice, de tipul bolii Crohn, artritei reumatoide,
LES, polimialgiei reumatice
C. apare la indivizii cu boli maligne sau infecții cronice, precum tuberculoza
D. există o creștere a eliberării fierului din depozitele măduvei osoase pentru dezvoltarea
eritroblaștilor
E. fierul seric și capacitatea totală de legare a fierului (CTLF) sunt scăzute, iar feritina
serică este normală sau crescută secundar procesului inflamator

5. Aspiratul medular se colorează cu: [328]

 A. hematoxilină eozină
B. tehnica Romanowsky
C. colorația Perls (acid ferocianidă) pentru fier
D. colorație argentică
E. colorație reticulinică

6. Cel mai frecvent, anemia microcitară apare secundar: [328]

A. carenței de fier
B. talasemiei
C. defectelor în producția de globină
D. defectelor în sinteza hemului
E. anemiei sideroblastice

7. Cauzele patologice frecvente de macrocitoză fără modificari megaloblastice sunt:

[336]
A. excesul de alcool
B. sarcina
C. hipertiroidism
D. anemia aplastică
E. mielomul multiplu

8. Creșterea conținutului de fier din organism(hemocromatoză) se clasifică în

următoarele: [330]
A. hemocromatoza ereditară(sideroză transfuzională) datorită supraîncărcării cu fier în
afecțiuni tratate cu transfuzii de sânge regulate
B. hemocromatoza ereditară, unde o mutație a genei HFE sau a altor proteine de control
al fierului determină o absorbție crescută a fierului
C. hemocromatoza secundară, care apare în anemia sideroblastică
D. suprasolicitarea netransfuzională de fier, unde eritropoieza eficientă determină
absorbția controlată a fierului în stomac sub acțiunea eritroferonului
E. hemocromatoza secundară (sideroză transfuzională), unde eritropoieza ineficientă
determină absorbția necontrolată a fierului din intestin sub acțiunea eritroferonului

9. O hemoglobină scăzută trebuie evaluată întotdeauna cu: [328]

 
A. indicii eritrocitari
B. numărul leucocitelor
 C. numărul trombocitelor
D. numărul reticulocitelor (acesta indică activitatea măduvei)
E. frotiul de sânge periferic deoarece morfologia anormală a celulelor albe poate indica
diagnosticul

10. Despre aportul dietetic și absorția fierului nu se poate afirma că: [329]
A. fierul non-heminic se găsește în principal în cereale, care sunt de obicei fortificate cu
fier, acestea constituie partea principală a fierului alimentar
B. fierul heminic este derivat din hemoglobină și mioglobină din tipurile de carne roșie
sau organe
C. fierul heminic din dietă este absorbit mai greu decât fierul non-heminic derivate din
legume și cereale
D. majoritatea fierului este absorbită în intestinal subțire distal, capacitatea de absorbție
scăzând la nivel proximal
E. transportatorul de hem intestinal este HCP1 (proteina transportatoare de hem 1), acesta
fiind foarte bine exprimat în jejun

11. Cauzele anemiei prin deficit de fier sunt: [330]

A. pierderi de sânge
B. cereri crescute (post-gastrectomie)
C. scăderea absorbției (creștere și sarcină)
D. aport redus
E. cereri crescute(creștere și sarcină)

12. Următoarele caracteristici clinice cunoscute ale deficitului de fier sunt, în general,
observate doar în cazurile cu deficit de fier foarte îndelungat: [331]
A. paloare, tahicardie, dispnee
B. astenie, fatigabilitate, cefalee
C. palpitații, lipotimie
D. unghii fragile, stomatită angulară, păr fragil, koilonichie
E. sindrom de disfagie și glosită

13. VEM scăzut (<80 fL) este întâlnit în: [328]

A. anemia din boli cronice
B. anemia sideroblastică
C. anemia hemolitică
D. hipotiroidism
 E. talasemie

14. In legătură cu investigațiile bioumorale la un pacient cu deficit de folați, se poate

afirma: [335]
A. folatul seric reflectă statusul și aportul recent de folați
B. cantitatea de folat din celulele roșii oferă o cuantificare a folatului tisular de-a lungul
vieții celulelor roșii
C. un nivel sub 3 µg/L (7nmol/L) al folatului seric indică deficiența de folați
D. un nivel sub 1500 µg/L al folatului tisular este reprezentativ pentru deficitul de folați
E. măsurarea folatului seric nu este de obicei suficientă pentru a diagnostica deficitul

15. Cele mai frecvente cauze ale eșecului tratamentului cu fier oral sunt: [332]
A. lipsa complianței
B. vârsta înaintată a pacientului
C. pierderi continue de sânge
D. diagnosticul incorect, de exemplu talasemie
E. aderența bună la tratament

16. Despre acidul folic este fals că: [335]

A. acidul folic nu este prezent în natură sub formă de poliglutamat, ci apare ca
monoglutamat
B. folații sunt prezenți în alimente sub formă de poliglutamați în formele reduse de
dihidrofolat sau tetrahidrofolat
C. poliglutamații sunt degradați în monoglutamați la nivelul tractului gastrointestinal
inferior și în timpul procesului de absorbție sunt transformați în monoglutamat metil
THF, care este forma principală din ser
D. Metilarea homocisteinei la metionină necesită atât metilcobalamină cât și metil THF
ca și coenzime
E. poliglutamații intracelulari sunt formele active ale folatului și acționează ca și
coenzime în transferul moleculelor unice de carbon în metabolismul aminoacizilor și
sinteza ADN-ului

17. Hemosiderina: [330]

A. spre deosebire de feritină, este vizibilă la microscop în secțiuni tisulare, cu colorația
Perls
 B. este un complex insolubil format din asocierea fierului cu o proteină, care se găsește în
macrofagele din măduva osoasă, ficat și splină
C. este un complex hidrosolubil format din asocierea fierului cu o proteină
D. este mobilizată mai ușor decât feritina pentru sinteza hemoglobinei
E. este prezentă în cantități mici în plasmă, proporțional cu gradul de încărcare a fierului,
dar crește, de asemenea, în caz de infecție și inflamație, fiind o proteină de fază acută

18. Cea mai frecventă cauză de deficit a vitaminei B12 la adulți este: [334]
A. dieta vegetariană
B. patologie ileală sau rezecție
C. anemia pernicioasă
D. sprue tropical
E. deficit congenital de transcobalamină II

19. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [331]

A. în anemia sideroblastică fierul seric este crescut
B. în talasemie fierul medular este prezent
C. în anemia din deficitul de fier CTLF este scăzută
D. în anemia din bolile cronice fierul medular este absent
E. în anemia din bolile cronice feritina este normală sau scăzută

20. Modificările megaloblastice apar în: [333]

A. metabolismul anormal al vitaminei B12
B. deficitul de acid folic
C. aciduria orotică
D. deficitul de fier
E. mielodisplazia datorată diseritropoiezei

21. Următoarele afirmații sunt adevărate: [332]

A. gestionarea corectă e deficitului de fier constă în găsirea si tratarea cauzei care stă la
baza acesteia, precum și în administrarea preparatelor de fier cu scopul corectării
anemiei și refacerii depozitelor de fier.
B. fierul oral este suficient în majoritatea cazurilor
C. pacienții anemici tratați cu fier își vor crește nivelul hemoglobinei cu aproximativ 100
g/L pe săptămână, cu excepția cazului în care sunt prezenți alți factori, cum ar fi
sângerarea
D. cel mai eficient preparat oral este sulfatul feric
 E. vitamina C ajută la transformarea fierului feric în fier feros, ajutând absorbția

22. Modificările megaloblastice apar în: [333]

A. deficitul de vitamină B6
B. anemia prin deficit de fier
C. anemia hemolitică  
D. talasemie
E. deficitul de acid folic

23. Pacienții cu deficit de folați prezintă: [335]

A. simptome de anemie
B. simptomele bolii cauzatoare
C. pot fi asimptomatici
D. poate apărea glosita
E. neuropatie

24. Nu este adevărat despre tratamentul deficitului de vitamina B12: [336]

A. Hidroxicobalamina poate fi administrată intramuscular cu un maxim de 5-6 mg pe
parcursul a 2 săptămâni
B. ameliorarea simptomatologiei clinice poate apărea în 48 de ore de la debutul
tratamentului
C. polineuropatia se poate ameliora pe parcursul a 1-2 luni
D. poate apărea hipokaliemia și, dacă este severă, trebuie administrate suplimente de
potasiu
E. se pot utiliza și scheme de tratament oral cu vitamina B12, dar este necesară o bună
complianță la tratament

25. Semnele specifice observate în diferite tipuri de anemie includ: [327]

A. ulcere la nivelul membrelor inferioare- apar în asociere cu talasemia majoră
B. lipotimie
C. icter în talasemia majoră
D. koilonichia-unghiile au formă concavă, apar în anemia feriprivă de lungă durată
E. deformări osoase în talasemia majoră

26. În legătură cu aportul și absorbția fierului este adevărat, cu excepția: [329]

A. fierul feros (Fe2+) este absorbit mai ușor
B. absorbția poate fi crescută la 20-30% în deficiența de fier și sarcină
 C. fierul heminic este mai bine absorbit decât fierul non-heminic, a cărui
biodisponibilitate este mult mai influențată de alți constituenți alimentari
D. majoritatea fierului este absorbită în intestinal subțire distal
E. transportatorul de hem intestinal este HCP1 (proteina transportoare de hem 1)
27. Vitamina B12 legată de TCII este cunoscută sub numele de: [334]
A. inelul de corrin
B. holotranscobalamină
C. deoxiadenosilcobalamină
D. ”B12 activă”
E. liantul “R”

28. Urmatoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [330]

A. fierul non-heminic este absorbit mai bine decât fierul heminic
B. fierul feros este absorbit mai bine decât fierul feric
C. aciditatea gastrică ajută la păstrarea fierului în stare feroasă și solubilă în intestinul
inferior
D. formarea complexelor insolubile cu fitat sau fosfat scade absorbția fierului
E. absorbția fierului este crescută în contextul depozitelor scăzute de fier și a creșterii
activității eritropoietice, de exemplu sângerare, hemoliză, altitudine mare

29. Despre tratamentul și prevenția anemiei megaloblastice este adevărat că: [336]
A. transfuzia de sânge este indicată în anemia cronică
B. la pacienții cu stare gravă poate fi necesar tratamentul cu acid folic și cu vitamina B12,
chiar înainte de confirmarea deficitelor
C. în cazul pacienților vârstnici, transfuzia poate fi periculoasă deoarece poate precipita
insuficiența cardiacă
D. acidul folic poate produce un răspuns hematologic în deficitul de vitamina B12, dar
poate agrava neuropatia
E. doze mari de acid folic singure nu trebuie utilizate pentru tratarea anemiei
megaloblastice, decât dacă nivelul seric al vitaminei B12 este în limite normale
30. În talasemie se întâlnesc: [331]
A. VEM-ul foarte scăzut pentru gradul anemiei
B. fierul seric normal
C. feritina normală
D. CTLF normală
E. fierul medular absent
31. Despre tratamentul cu fier administrat parenteral este adevărat, cu excepția: [332]
A. fierul parenteral este indicat pentru cei cu intoleranță la preparate orale
B. depozitele de fier sunt reîncărcate mult mai repede în urma administrării parenterale a
fierului, comparativ cu cea orală, de asemenea și răspunsul hematologic la tratament
este mult mai rapid
C. fierul oral nu se întrerupe în cazul administrării celui parenteral
D. fierul parenteral poate fi administrat prin infuzie lentă intravenoasă sub formă de fier
dextran, fier sucroză, carboximaltoză ferică sau izomaltozidă de fier
E. fierul oral se întrerupe în cazul administrării celui parenteral

32. În legătură cu absorbția fierului, afirmațiile adevărate sunt: [329]

A. celulele absorbante de fier ale epiteliului duodenal își au originea în criptele
intestinale, migrând spre vârful vilozităților, pe măsură ce se diferențiază (axa de
maturare)
B. absorbția fierului nu poate fi modulată considerabil ca răspuns la depozitele de fier din
corp(reglatorul depozitelor)
C. un semnal comunică intestinului starea eritropoiezei de la nivelul măduvei
osoase(reglator al eritropoiezei)
D. celulele de la nivelul criptelor duodenale percep cantitatea de fier din organism prin
legarea transferinei la complexul genic HFE/B2M/TfR1
E. enzimele citosolice schimbă starea oxidative a fierului de la feros (Fe2+) la cel feric
(Fe3+)

33. Următoarele afirmații despre anemie sunt adevărate, cu excepția: [327]

A. anemia este definită de scăderea mioglobinei în sânge sub nivelul de referință pentru
vârsta și sexul individului
B. un volum plasmatic crescut produce o anemie falsă chiar și atunci când este combinată
cu o creștere mica a volumului de eritrocite, așa cum apare în sarcină  
C. reducere a volumului plasmatic va duce la o hemoglobină fals scăzută
D. pacienții cu anemie pot fi asimptomatici
E. un nivel ușor scăzut de hemoglobină permite compensarea hemodinamică și
îmbunătățirea capacității de transport a oxigenului din sânge

34. În anemia sideroblastică se întâlnesc: [331]

A. receptorii solubili ai transferinei normali sau crescuți
B. fierul seric scăzut
C. feritina scăzută
 D. fierul medular absent
E. CTLF crescută

35. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [327]

A. în hemoragia acută nivelul hemoglobinei este normal
B. în hipervolemia în sarcină volumul eritrocitar este crescut
C. în policitemia aparentă volumul plasmatic este scăzut
D. în hemoragia acută volumul eritrocitar este normal
E. în hipervolemia în sarcină nivelul hemoglobinei este normal

36. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [335]

A. cauza principală a deficitului de folați este reprezentată de aportul scăzut care poate fi
factorul exclusiv, sau în combinație cu utilizarea excesivă a folaților în organism sau
malabsorbția acestora
B. în momentul concepției și în primele 12 săptămâni de sarcină, suplimentele de acid
folic reduc incidența defectelor de tub neural
C. folatul se găsește în legume verzi, cum ar fi spanacul și broccoli și organe, ca ficatul și
rinichii
D. la pacienții cu deficit de folați apare neuropatia
E. pacienții cu deficit de folați pot fi asimptomatici

37. Despre tratamentul deficitului de folați se poate afirma că: [336]

A. pentru a reumple depozitele de folați din organism, suplimentarea acidului folic se va
face pe o perioadă de aproximativ 4 luni.
B. deficitul de folați poate fi corectat prin administrarea zilnică a 500 mg de acid folic,
răspunsul hematologic fiind același ca și după tratamentul deficitului de vitamina B12
C. administrarea profilactică de acid folic este recomandată tuturor femeilor care
planifică sau sunt la început de sarcină, pentru a reduce defectele tubului neural
D. femeile care au avut un copil cu defect de tub neural ar trebui să ia 5 mg acid folic
zilnic înainte și în timpul unei sarcini ulterioare
E. orice boală cauzatoare de deficit de folați, precum boala celiacă, trebuie tratată

38. În anemia macrocitară: [333]

A. lactat dehidrogenaza (LDH) este de obicei scăzută, reflectând eritropoieza ineficientă
B. VEM este de celemai multe ori sub 96 fL
C. dacă este severă, pot fi prezente leucopenia și trombocitopenia
 D. frotiul sanguin periferic prezintă macro-ovalocite cu hipersegmentarea nucleului
neutrofilelor, acesta având șase sau mai mulți lobi
E. megaloblaștii sunt mari și au nuclei mici maturi

39. Cauzele patologice frecvente de macrocitoză sunt: [336]

A. afecțiunile hepatice
B. reticulocitoza (ex. secundară hemolizei)
C. hipotiroidism
D. hipertiroidism
E. mielodisplazia

40. Cauzele deficitului de folați sunt: [335]

A. dieta deficitară la vârstnici, condiții sociale precare, înfometare, consum de alcool
B. fiziologic apare în boala intestinului subțire, dar efectul este minor comparativ cu cel
al anorexiei
C. medicamentele antifolat: anticonvulsivante (Fenitoină, Primidonă), Metotrexat,
Pirimetamină, Trimetoprim
D. fiziologic în sarcină, lactație, prematuritate
E. patologia malignă cu creșterea turn over-ului celular

41. Care este proteina transportoare esențială pentru vitamina B12? [334]
A. ciancobalamina
B. metilmalonil CoA
C. transcobalamina I (TCI)
D. hepcidina
E. transcobalamina II (TCII)

42. Cel mai eficient preparat de fier oral este: [332]

A. fier dextran
B. fier sucroză
C. carboximaltoză ferică
D. sulfat feric
E. sulfat feros

43. Următoarele afirmații despre anemia pernicioasă sunt adevărate: [334]

 A. anemia pernicioasă (AP) este o afecțiune autoimună, caracterizată de prezența gastritei
atrofice, cu pierderea celulelor parietale din mucoasa gastrică și, în consecință, eșecul
producției de factor intrinsec și malabsorbția vitaminei B12
B. este prezentă la toate rasele, fiind mai frecventă la bărbați decât la femei
C. există o asociere cu alte boli autoimune, în special boala tiroidiană, boala Addison și
vitiligo
D. există o incidență mai mare a carcinomului gastric (1-3%) la pacienții cu anemie
pernicioasă decât în populația generală
E. aproximativ 80% dintre pacienții cu anemie pernicioasă au anticorpi antitiroidieni

44. Următoarele afirmații despre frotiul de sânge periferic sunt adevărate: [328]
Conform eratei, termenul de "dismorfism" a fost inlocuit cu "dimorfism".
A. în cazul în care se observă două populații de celule roșii se spune că frotiul prezintă
dimorfism eritrocitar
B. dimorfismul eritrocitar nu poate fi observant la pacienții cu “deficiențe duble”, și
anume: deficitul combinat de fier și folat în boala celiacă
C. dimorfismul eritrocitar poate fi întâlnit în urma tratamentului cu preparate hematinice
adecvate la pacienții anemici
D. populații dimorfice sunt observate după transfuzia de sânge
E. dimorfismul eritrocitar este observat în deficitul combinat de fier și folat în boala
celiacă

45. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [333]

A. mecanismul biochimic principal atât în deficiența de vitamină B12 cât și în cea de folat
este blocarea sintezei ADN-ului, datorată incapacității de a metila deoxiuridin
monofosfatul la deoxitimidin monofosfat, substanță utilizată pentru sinteza ADN-ului.
B. gruparea metil este furnizată de coenzima folatului, metilen tetrahidrofolat
C. deficiența de folat reduce aportul de metilen tetrahidrofolat
D. deficiența vitaminei B12 crește furnizarea coenzimei prin încetinirea demetilării
metiltetrahidrofolatului (meti THF) și ajută celulele să primească tetrahidrofolat pentru
sinteza de metilen tetrahidrofolat poliglutamat.
E. gruparea propil este furnizată de coenzima folatului

46. Anemiile sunt descrise în mod obișnuit ca: [327]

A. hipocrome microcitare, cu VEM scăzut
B. hipocrome microcitare, cu VEM normal
C. normocrome normocitare, cu VEM normal
D. macrocitare, cu VEM normal
 E. macrocitare, cu VEM crescut

47. Feritina: [330]

A. este un complex insolubil format din asocierea fierului cu o protein, care se găsește în
macrofagele din măduva osoasă, ficat și splină
B. este un complex hidrosolubil format din asocierea fierului cu o proteină
C. este mobilizată mai ușor decât hemosiderina pentru sinteza hemoglobinei
D. este prezentă în cantități mici în plasmă, proportional cu gradul de încărcare a fierului,
dar crește, de asemenea, în caz de infecție și inflamație, fiind o proteină de fază acută
E. este vizibilă la microscop în secțiuni tisulare, cu colorația Perls

48. Megaloblaștii: [333]

A. sunt mari
B. au nuclei imaturi mari
C. nu au nucleu
D. cromatina nucleară este mai fin dispersată decât în mod normal
E. cromatina nucleară are un aspect granular

49. Majoritatea fierului este absorbită în: [329]

A. stomac
B. intestinul subțire proximal
C. intestinul subțire distal
D. cavitatea bucală
E. intestinul gros

50. Diagnosticul diferențial în anemia microcitară din deficitul de fier se face cu: [331]
A. anemiile din bolile cronice
B. anemia megaboblastică
C. anemia sideroblastică
D. talasemia
E. anemia hemolitică autoimună

51. Sunt elemente comune aspiratului medular și biopsiei osteomedulare: [328]

A. locul de de elecție pentru efectuarea procedurii este creasta iliacă
B. se folosesc ace speciale
C. proba obținută se fixează în formol
 D. proba obținută se decalcifiază
E. proba obținută se analizează la microscop sub formă de frotiu

52. Care dintre următoarele semne specifice NU aparțin tabloului clinic al bolii anemice:
[327]  
A. icterul – în anemia hemolitică
B. ulcerații ale membrelor inferioare – în siclemie
C. koilonichia – în anemia feriprivă de lungă durată
D. deformări osoase – în talasemia majoră
E. retinopatia – în anemia megalobalstică

53. Sunt adevărate următoarele afirmații despre delta-ALA sintetază: [332]

A. este o enzimă dependentă de pirimidină
B. este o enzimă responsabilă de prima etapă a sintezei globinei
C. este o enzimă responsabilă de prima etapă a sintezei hemului
D. este o enzimă dependentă de piridoxină
E. forma X-linkată a anemiei sideroblastice determină apariția unui defect structural al
acestei enzime
54. Manifestările clinice ale afectării neurologice secundare anemiei pernicioase includ:
[334]
A. parestezii simetrice la nivelul degetelor de la mâini și picioare
B. pierderea precoce a sensibilității vibratorii și proprioceptive
C. pierderea precoce a sensibilității tactile epicritice și nociceptive
D. slăbiciune progresivă și ataxie
E. paraplegie

55. Cu privire la celulele apicale ale vilozităților duodenale sunt adevărate următoarele
afirmații, cu excepția: [329]
A. feroportina-1 transferă fierul din lumen în enterocit
B. BCRP (breast cancer resistant protein) absorbe fierul heminic intact în circulație
C. FLVCR (feline leukemia virus subgrupe) absorbe fierul heminic intact în circulație
D. hefestina transferă fierul din lumen în enterocit
E. DMT1 transferă fierul din enterocit în circulație

56. Următoarele afirmații despre hemocromatoză sunt adevărate: [330]

A. sunt prezente mutații la nivelul genelor HFE, HJV și TfR2
B. sinteza hepcidinei este întreruptă
 C. surplusul de hepcidină duce la legarea mai puținor molecule de feroportină
D. cantitate mare de fier plasmatic este captată în enterocite
E. sinteza hepcidinei este accentuată

57. Anemia pernicioasă: [334]

A. apare frecvent la vârstnici
B. este mai comună în rândul caucazienilor
C. este mai frecventă la femei, decât la bărbați
D. prezintă o asociere cu boala tiroidiană, boala Addison și vitiligo
E. duce, în final, la carcinom gastric la peste 90% din pacienți

58. Sunt adevărate următoarele afirmații referitoare la pacientul cu anemie prin deficit
de fier: [332]
A. depozitele de fier sunt reîncărcate mult mai repede în urma administrării parenterale a
fierului, comparativ cu cea orală, însă răspunsul hematologic la tratament nu este mai
rapid
B. fierul oral trebuie întrerupt imediat după ce s-a corectat nivelul hemoglobinei
C. fierul parenteral reprezintă tratamentul de primă intenție
D. tratamentul cu fier oral poate dura până la 6 luni
E. fierul parenteral poate fi administrat prin infuzie rapidă intravenoasă sub formă de fier
dextran cu greutate moleculară mică

59. Alegeți afirmațiile corecte: [335]

A. gastroscopia se efectuează numai dacă sunt prezente simptomele gastrice
B. pasajul baritat se efectuează numai dacă sunt prezente simptomele gastrice
C. în anemia pernicioasăexistă aclorhidrie
D. gastroscopia se efectuează la toți pacienții cu suspiciune de anemie pernicioasă
E. pasajul baritat se efectuează la toți pacienții cu suspiciune de anemie pernicioasă

60. Referitor anemiei sideroblastică, următoarele abordări terapeutice sunt corecte:

[332]
A. întreruperea agenților cauzali (medicamente, alcool, etc.)
B. administrarea piridoxinei, în unele cazuri existând un răspuns la acest tratament
C. administrarea de acid folic, pentru a trata un eventual deficit asociat de folat
D. administrarea vit. B5, pentru a facilita metabolismul fierului hemic
 E. administrarea fierului parenteral, sub formă de fier dextran cu greutate moleculară
mică

61. Printre semnele și simptomele prezente în tabloul clinic al anemiei se numără

următoarele, cu excepția: [327]
A. paloarea
B. astenia
C. palpitațiile
D. eritroza palmară
E. suflul sistolic

62. Valoarea serică a vitaminei B12: [335]

A. poate fi crescută în sarcină
B. poate fi crescută în administrarea de anticoncepționale orale
C. poate fi analizată folosind diluția de radioizotopi
D. poate fi analizată folosind analize imunologice
E. valoare de 160 ng/l reprezintă limita inferioară a normalului

63. Despre tratamentul deficitului de vitamina B12 se poate afirma: [336]

A. polineuropatia se poate ameliora pe parcursul a 6-12 luni, dar afectarea de lungă
durată a măduvei spinării este ireversibilă
B. hidroxicobalamina 1.000 μg poate fi administrată intramuscular cu un maxim de 5-6
mg pe parcursul a 2 săptămâni; apoi este necesară administrarea a 1.000 μg la fiecare
12 luni, pentru restul vieţii pacientului
C. ameliorarea simptomatologiei clinice poate apărea în 48 de ore de la debutul
tratamentului şi se poate observa o reticulocitoză la aproximativ 2-3 zile de la
începerea acestuia, atingând valorile maxime la 5-7 zile
D. poate apărea hipokaliemia şi, dacă este severă, trebuie administrate suplimente de
potasiu
E. poate apărea hiperuricemie, apariţia gutei fiind una dintre manifestările comune

64. Efectele adverse ale tratamentului cu sulfat fieros: [332]

A. sunt extrem de rare
B. sunt reprezentate de greață, diaree sau constipație
C. sunt extrem de frecvente
D. sunt reprezenate de dispnee, paloare și cefalee
E. nu apar la administrarea dozei standard de 200 mg de trei ori pe zi
65. Care sunt cauzele asocierii anemiilor caracterizate prin eritropoieză ineficientă,
precum talasemia, cu absorbţia excesivă şi necorespunzătoare a fierului: [330]
A. scăderea hepcidinei și a feroportinei
B. creșterea hepcidinei și scăderea feroportinei
C. creșterea feroportinei și scăderea hepcidinei
D. creșterea hepcidinei și a feroportinei
E. acțiunea eritroferonului, un hormon produs de megacariocitele în curs de dezvoltare

66. Feroportina-1, proteină transportoare implicată în transportul fierului prin

suprafața bazolaterală a celulelor mucoase, necesită o altă proteină accesorie: [330]
A. heparina
B. hefestina
C. hepcidina
D. hemoglobina
E. hidrofilina

67. Sunt adevărate următoarele afirmații referitoare la fier [330]

A. mecanismul de transport al fierului prin suprafața bazolaterală a celulelor mucoase
implică o proteină, hepcidina, prin elementul său sensibil la fier (IRE)
B. fierul depozitat sub formă de feritină va trece în plasmă când celulele mucoase sunt
distruse
C. odată ajuns în celulele mucoasei poate fi transporat în plasmă
D. odată ajuns în celulele mucoasei poate fi depozitat sub formă de feritină
E. fierul depozitat sub formă de feritină se va pierde în lumenul intestinal când celulele
mucoase sunt distruse

68. Sunt corecte următoarele afirmații cu privire la transportul fierului, cu excepția:

[330]
A. conţinutul de fier din organism este reglat îndeaproape de controlul absorbţiei de fier
B. molecula cheie care reglează absorbţia fierului este hepcidina
C. hepcidina acţionează prin reglarea activităţii feroportinei, provocând scăderea
efluxului de fier din țesuturi
D. există multiple mecanisme fiziologice pentru eliminarea excesului de fier
E. hepcidina acţionează prin reglarea activităţii feroportinei, provocând creșterea
efluxului de fier din țesuturi
69. Despre vitamina B12 putem afirma: [334]
A. conține central inelul de corrin și un set de nucleotide legate perpendicular de acesta
B. vitamina B12 a fost cristalizată pentru prima dată sub formă de ciancobalamină
C. deoxiadenosilcobalamina este o coenzimă pentru transformarea succinil CoA în
cobalamină
D. deoxiadenosilcobalamina este o coenzimă pentru transformarea metilmalonil CoA în
succinil CoA
E. determinarea acidului metilmalonic este utilizat de rutină ca test pentru deficienţa de
vitamina B12

70. Sunt adevărate următoarele afirmații cu privire la relația dintre VEM și consumul
de alcool: [336]
A. consumul mare de alcool este o cauză frecventă a unui VEM crescut
B. consumul mare de alcool este o cauză frecventă a unui VEM scăzut
C. la pacienţii alcoolici VEM poate fi utilizat ca marker pentru monitorizarea consumului
excesiv de alcool
D. anemia megalobastică poate apărea la persoanele care consumă alcool în exces,
datorează efectului toxic al alcoolului asupra eritropoiezei şi/sau alimentaţiei deficitare
în folaţi
E. nu exită o relație de proporționalitate între consumul de alcool și VEM, astfel
consumul excesiv de alcool nu poate fi monitorizat în baza VEM

71. Sunt cauze medicamentoase de apariției a macrocitozei: [336]

A. administrarea penicilinei
B. administrarea hidroxicarbamidei
C. administrarea cefalosporinelor de generația 2
D. administrarea azatioprinei
E. administrarea sulfasalazinei

72. Hemoleucograma și frotiul sanguin periferic prezintă următoarele aspecte în anemia

prin deficit de fier: [331]
A. VEM > 80 fL
B. HEM < 27 pg
C. hematii microcitare
D. hematii hipercrome
E. anizocitoză și poikilocitoză
73. Sunt cauze de apariție a anemiilor: [327]
 A. creșterea producției medulare
B. creșterea distrugerii periferice
C. creșterea consumului anumitor oligoelemente de către organism în sarcină
D. scăderea producției medulare
E. scăderea distrugerii periferice

74. Alegeți situațiile în care hemoglobina este fals crescută: [327]

A. deshidratarea
B. reducerea volumului plasmatic
C. policitemia vera
D. acutizări ale BPOC
E. policitemia aparentă

75. Fierul din celulele reticuloendoteliale, hepatocite și celulele musculare scheletice:

[330]
A. reprezintă apoximativ 1/3 din fierul total
B. 2/3 din acesta sunt stocate sub formă de feritină
C. fierul din celulele reticuloendoteliale, hepatocite și celulele musculare
scheleticereprezintă aproximativ 500-1500 mg
D. 2/3 din acesta sunt stocate sub formă de hemosiderină
E. 2/3 din acesta sunt stocate sub formă de hemoglobină

76. Medulograma: [334]

A. are un aspect tipic eritropoiezei megaloblastice în deficitul de cobalamină
B. are un aspect tipic eritropoiezei normoblastice în deficitul de cobalamină
C. are un aspect tipic eritropoiezei microblastice în deficitul de cobalamină
D. nu este efectuată de rutină în deficitul de B12
E. nu este efectuată de rutiă în anemiile macrocitare
77. Următoarea afirmație cu privire la metabolismul cobalaminei este adevărată: [334]
A. vitamina B12 legată de TCI este cunoscută sub numele de holotranscobalamină
B. vitamina B12 este transportată de la enterocite la măduva osoasă şi alte ţesuturi prin
intermediul factorului intrinsec
C. aproximativ 1% din doza orală de B12 este absorbită „în mod pasiv" fără a fi nevoie
de factor intrinsec
D. TCI este proteina transportoare esențială pentru vitamina B12
E. la nivel plasmatic vitamina B12 este legată de TCI în proporție de 20-30%
78. Următoarele afirmații referitoare la absorbția intestinală a fierului NU sunt
adevărate: [329]
A. este reglată prin cel puțin trei mecanisme independente
B. proteina numită heparină este esențială
C. absorbția fierului este influențață de aportul recent de fier (reglator dietetic)
D. după un bolus alimentar mare, celulele absorbante sunt sensibilizate la absorbția
fierului timp de câteva zile
E. un rol important îl joacă hepcidina

79. Următoarele afirmații referitoare la transferină sunt false, cu excepția: [330]

A. este o β-globulină
B. este sintetizată în ficat
C. fiecare moleculă de transferină leagă patru atomi de fier feric
D. cea mai mare parte a fierului legat de transferină provine absorbiția la nivel intestinal
E. este saturată în mod normal în proporție de o treime

80. Care dintre următoarele afirmații referitoare la variații ale valorilor hepcidinei sunt
corecte: [330]
A. valori crescute ale hepcidinei apar în stări de inflamaţie
B. valori crescute ale hepcidinei apar în prezența citokinelor inflamatorii
C. valori crescute ale hepcidinei apar în prezența interleukinei-6
D. valori scăzute ale hepcidinei apar în stări de inflamație
E. valori scăzute ale hepcidinei apar în hemocromatoză

81. Care sunt cauzele asocierii anemiilor caracterizate prin eritropoieză ineficientă,
precum talasemia, cu absorbţia excesivă şi necorespunzătoare a fierului: [330]  
A. scăderea hepcidinei
B. creșterea feroportinei
C. scăderea feroportinei
D. creșterea hepcidinei
E. acțiunea eritroferonului

82. Investigații utile în stabilirea diagnosticului de anemie feriprivă: [331]

A. hemoleocugramă și fortiu de sânge periferic
B. saturaţia transferinei
C. feritina serică
D. receptorii insolubili ai feritinei
 E. investigații ale tractului gastro-intestinal

83. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la depozitele de fier:
[330]
A. majoritatea fierului din organism se află sub formă de feritină
B. majoritatea fierului din organism se află sub formă de hemosiderină
C. majoritatea fierului din organism se află sub formă de hemoglobină
D. 1/3 din fierul total se află sub formă de hemoglobină
E. 1/3 din fierul total se află sub formă de hemosiderină și feritină

84. Următoarele afirmații cu privire la feritina serică sunt corecte: [331]

A. valorile normale sunt 30-300 μg/L la bărbaţi
B. valorile normale sunt 30-300 μg/L la femei
C. reflectă cantitatea de fier depozitat
D. valorile normale sunt 15-200 μg/L la bărbaţi
E. valorile normale sunt 15-200 μg/L la femei

85. La examenul măduvei osoase sunt evaluate: [328]

A. celularitatea măduvei
B. nivelul hemoglobinei
C. numărul de hematii circulante
D. tipul de eritropoieză
E. depozitele de fier

86. Valorile normale pentru feritina serică sunt A la bărbaţi şi B la femei: [331]
A. A = 30-300nmol/L și B = 15-200 nmol/L
B. A = 11,6-144 μg/L și B = 5,8-96 μg/L
C. A = 30-300 μg/L și B = 15-200 μg/L
D. A = 11,6-144 nmol/L și B = 5,8-96 nmol/L
E. A = 15-200nmol/L și B = 30-300nmol/L

87. Despre investigațiile umorale în anemia prin deficit de folat este adevărat: [335]
A. folatul seric reflectă statusul şi aportul recent de folaţi
B. folatul seric de obicei se măsoară prin metode imunologice
C. cantitatea de folat din celulele roşii oferă o cuantificare a folatului tisular de-a lungul
vieţii celulelor roşii, fiind necesară pentru a dignostica deficitul
D. un nivel sub 3 μg/L (7 nmol/L) al folatul seric indică deficienţa de folaţi
 E. un nivel sub 150 μg/L (340 nmol/L) al cantității de folat din celulele roşii este
reprezentativ pentru deficitul de folaţi

88. Sunt adevărate următoarele afirmații despre deficitul de fier: [331]  

A. în țarile slab dezvoltate are o prevalență ridicată datorită calității scăzute a dietei, care
conține predominant legume
B. în țările dezvoltate, deficitul de fier este neobişnuit în copilărie
C. este mai răspândit la sugarii născuţi prematur sau unde începerea alimentaţiei
diversificate este întârziată.
D. în țarile slab dezvoltate are o prevalență scăzută datorită calității crescute a dietei, care
conține predominant legume
E. în țările dezvoltate, deficitul de fier nu este neobişnuit în copilărie, aportul de fier fiind
peste cerințele de creștere

89. Eritropoietina recombinată poate fi administrată în: [332]

A. insuficiență cardiacă congestivă
B. boli inflamatorii (atrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale)
C. aplazie medulară
D. anemie feriprivă
E. anemie Addison-Biermer

90. Cu privire la examenul paraclinic al anemiei din bolile cronice NU sunt adevărate
afirmațiile: [332]
A. nivelul receptorului solubil al transferinei este normal
B. pe frotiul din sânge medular se observă fier în eritroblastele în curs de dezvoltare
C. fierul seric este scăzut
D. CTLF este normal
E. feritina serică este normal sau crescută

91. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la biopsia osteomedulară: [328]

A. oferă frotiuri
B. oferă un nucleu osos ce este preparat ca probă histologică
C. nu permite aprecierea celularității
D. nu permite decelarea infiltratelor medulare anormale
E. nu se colorează cu tehnica Romanowsky

92. Valorile normale pentru feritina serică sunt A la bărbaţi şi B la femei: [331]
 A. A = 15-200nmol/L și B = 30-300 nmol/L
B. A = 5,8-96 nmol/L și B = 11,6-144 nmol/L
C. A = 30-300nmol/L și B = 15-200nmol/L
D. A = 11,6-144 nmol/L și B = 5,8-96 nmol/L
E. A = 1,5-20 nmol/Lși B = 3-30 nmol/L

93. Bilirubina serică la pacientul cu anemie pernicioasă: [334]

A. poate fi crescută ca urmare a eritropoiezei ineficiente
B. poate fi scăzută ca urmare a eritropoiezei ineficiente
C. poate genera un icter ușor
D. poate fi scăzută datorită distrugerii intense a hematiilor în curs de maturaţie
E. poate fi crescută datorită distrugerii intense a hematiilor în curs de maturaţie

94. Fierului non-heminic: [330]

A. se absoarbe la nivelul duodenului
B. se dizolvă în prezența pH-ului crescut
C. este redus de la forma ferică la cea feroasă sub acțiunea reductazei ferice
D. este transportat de DMT1 de pe suprafața apicală a celulelor mucoasei intestinului
subțire, în interiorul acestora
E. este transportat de NRAMP2de pe suprafața apicală a celulelor mucoasei intestinului
subțire, în interiorul acestora

95. Alegeți afirmațiile corecte despre modificările neurologice secundare anemiei

pernicioase: [334]
Conform eratei, în loc de "coarnele posterioare", se va citi "cordoanele posterioare".
A. încă din stadiile incipiente, modificările neurologice sunt ireversibile
B. modificările neurologice tipice sunt cele ale unei polineuropatii care implică progresiv
nervii periferici şi cordoanele posterioare ale măduvei spinării
C. ocazional, anomaliile neurologice sunt observate la pacienții care nu prezintă semne
clinice de anemie
D. anomalii neurologice apar numai la niveluri serice foarte scăzute ale vitaminei B12
E. pot merge chiar până la paraplegie

96. Anemiile macrocitare pot fi: [333]

A. împărțite în în megaloblastice și non-megaloblastice, în funcţie de evaluarea măduvei
osoase
B. cauzate de deficitul de fier
C. cauzate de deficitul de vit. B12
 D. cauzate de deficitul de vit. B6
E. cauzate de deficitul de folat

97. Următoarea afirmație despre fierul din organism este adevărată: [330]
A. treime se află în circulație
B. aproximativ 4 mg circulă legat de transferină
C. 2,5-3 g se depozitează în celulele reticuloendoteliale
D. celulele musculare scheletice sunt principalul depozit de fier
E. cantități mici de fier se găsesc în circulație, sub formă de hemoglobină

98. Cu privire la celulele apicale ale vilozităților duodenale sunt adevărate următoarele
afirmații: [329]
A. fierul dietetic este redus de la starea ferică la cea feroasă prin reductaza ferică a
marginii în perie
B. DMT1 limitează absorbția fierului din lumenul intestinal
C. feroportina-1 și hefestina transferă fierul din enterocit în circulație
D. fierul dietetic este redus de la starea feroasă la cea ferică prin reductaza ferică a
marginii în perie
E. DMT1 facilitează absorbția fierului din lumenul intestinal

99. Sunt cauze hematologice de apariției a macrocitozei: [336]

A. anemia aplastică
B. mielodisplazia
C. aplazia eritroidă pură
D. anemia feriprivă
E. mielomul multiplu

100. Alegeți afirmațiile adevărate în legătură cu stabilirea cauzei deficitului de folați:

[335]
A. atunci când cauza nu este aparentă, trebuie suspectată o patologie renală
B. poate fi de ajutor efectuarea analizei urinei pe 24 de ore
C. atunci când cauza nu este aparentă, trebuie suspectată o patologie gastrointestinală
D. poate fi de ajutor efectuarea biopsiei intestinului subțire
E. în multe cazuri ale deficitului de folaţi, cauza nu reiese din tabloul clinic sau din
istoricul alimentar

101. Eritroferonul este un hormon produs de către: [330]

 A. celulele liniei trombocitare
B. limfoblaste
C. megakariocite
D. eritroblaste
E. reticulocite

102. Reprezintă indicații de biopsie osteomedulară: [328]

A. “probă uscată” obținută prin aspirație
B. “probă lichidă” obținută prin aspirație
C. evaluarea superioară a prezenței infiltratului sau a fibrozei
D. anemia aplastică
E. evaluarea superioară a celularității

103. Examenul măduvei osoase urmărește: [328]

A. valorile indicilor eritrocitari
B. tipul de eritropoieză
C. morfologia și celularitatea tuturor liniilor celulare
D. infiltrarea măduvei cu celule non-hematopoietice
E. depozitele de fier

104. Sunt corecte următoarele recomandări referitoare la administrarea comprimatelor

de fier: [332]
A. administrarea împreună cu o cană de ceai, deoarece taninurile sporesc absorbția
fierului prin antrenarea unor reacții redox
B. evitarea sucului de portocale, deoarece vitamina C inhibă absorbția fierului
C. administrarea împreună cu un pahar de suc de portocale, deoarece taninurile ajută la
transformarea fierului feric în fier feros
D. evitarea ceaiului, deoarece taninurile inhibă absorbția fierului
E. administrarea împreună cu ceai și suc de portocale, cele două conținând substanțe
benefice pentru absorbția fierului

105. Referitor la pierderile de fier sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:

[330]
A. în fiecare zi se pierd 0,5-1,0 mg de fier prin materiile fecale, urină şi transpiraţie
B. femeile pierd la menstruaţie 30-40 ml de sânge pe lună, o medie de aproximativ 0,5-
0,7 mg de fier pe zi
 C. în marea majoritate a cazurilor, deficitul de fier este secundar pierderilor de sânge, de
obicei de la nivelul uterului sau al tractului gastro-intestinal.
D. pierderea de sânge prin menstruaţie care depăşeşte 100 ml va duce de obicei la o
deficienţă de fier ce poate fi ușor compensată datorită absorbției crescute a fierului la
nivel intestinal
E. pierderile de fier prin urină nu apar la individul normal, datorită mecanismelor de
reabsorbție la nivelul tubului contort distal

106. Referitor la tabloul clinic al anemiei sunt adevărate următoarele afirmații: [327]
A. uneori pacienții sunt asimptomatici
B. koilonichia este specifică siclemiei
C. pot fi prezente simptome nespecifice precum dispneea, astenia și fatigabilitatea
D. în cazul unei pierderi rapide de sânge, vor apărea simptome mai severe ale anemiei
E. în cazul unei pierderi lente de sânge, vor apărea simptome mai severe ale anemiei

107. Sunt corecte următoarele afirmații despre tratamentul deficitului de vitamina B12,
cu excepția: [336]
A. polineuropatia se poate ameliora pe parcursul a 6-12 luni, dar afectarea de lungă
durată a măduvei spinării are nevoie de mai mulți ani pentru vindecare
B. la pacienţii care au suferit o gastrectomie totală sau o rezecţie ileală, valorile vitaminei
B12 trebuie monitorizate regulat; dacă nivelul este scăzut, trebuie să se administreze
profilactic vitamină B12
C. vegetarienii pot necesita suplimentarea orală cu vitamina B12
D. poate apărea hipokaliemia şi, dacă este severă, trebuie administrate suplimente de
potasiu
E. hidroxicobalamina 1.000 mg poate fi administrată intramuscular cu un maxim de 5-6 g
pe parcursul a 2 săptămâni; apoi este necesară administrarea a 1.000 mg la fiecare 3
luni, pentru restul vieţii pacientului

108. Anemia megaloblastică prezintă următoarele caracteristici: [333]

A. prezența eritroblaștilor cu maturație nucleară întârziată la nivelul măduvei osoase
B. prezența megalobaștilor la nivelul măduvei osoase
C. prezența sideroblaștilor inelari la nivelul măduvei osoase
D. frecvent, prezența unor metamielocite uriașe
E. frecvent, prezența unor metamielocite cu dimensiuni aproape duble și nuclei inelari
109. Cu privire la celulele criptelor duodenale sunt adevărate următoarele afirmații:
[329]
A. activitatea celulei scade pe măsură ce aceasta migrează spre vilozitate
B. enzimele citosolice schimbă stare oxidativă a fierului feros (Fe2+) la cel feric (Fe3+)
C. leagă transferina la complexul genic HFE/B2M/TfR1
D. DMT1 este reglat de scăderea concentrației de fier din celulele criptice
E. percep cantitatea de fier din organism

110. Anemia sideroblastică dobândită: [332]

A. reprezintă unul dintre sindroamele mieloproliferative
B. este responsabilă pentru majoritatea cazurilor de anemie sideroblastică la copii
C. poate apărea în artrita reumatoidă și carcinoame
D. poate apărea în anemii megaloblastice și hemolitice
E. apare secundar intoxicației cu plumb

111. Despre tratamentul deficitului de folat se poate afirma: [336]

A. deficitul de folaţi poate fi corectat prin administrarea zilnică a 5 mg de acid folic,
răspunsul hematologic fiind acelaşi ca şi după tratamentul deficitului de vitamină B12
B. pentru a reumple depozitele de folaţi din organism, suplimentarea acestuia se va face
pe o perioadă de aproximativ 4 săptămâni
C. femeile care au avut un copil cu defect de tub neural ar trebui să ia 5 mg acid folie
zilnic înainte şi în timpul unei sarcini ulterioare
D. acidul folic profilactic, în doză de 5 mg zilnic sau săptămânal, se administrează de
asemenea pacienţilor cu patologii hematologice cronice, în cazul în care există un
turnover celular scăzut şi pacienţilor aflaţi în program de dializă renală
E. adminitrarea profilactică de acid folic {400 μg zilnic) este recomandată tuturor
femeilor care planifică sau sunt la început de sarcină

112. Anemia sideroblastică este o anemie microcitară și hipocromă în care feritina este:
[331]
A. absentă
B. scăzută
C. ușor scăzută
D. normală
E. crescută
113. Pe frotiul realizat din sângele periferic al unui pacient cu anemie prin carență de
fier putem observa: [331]
A. variaţie a formei eritrocitelor
B. variaţie a mărimii eritrocitelor
C. poikilocitoză și izocitoză
D. eritrocite microcitare
E. eritrocite hipocrome

114. Printre cauzele anemiei sideroblastice dobândite NU se numără: [332]

A. consumul necorespunzător de alcool şi intoxicaţia cu plumb
B. tulburările mieloproliferative
C. transmiterea X-linkată a genei ce determină apariția unui defect la nivelul α-ALA
sintetazei
D. leucemia mieloidă
E. consumul necorespunzător de AINS și intoxicația cu organo-fosforice

115. Printre cauzele anemiei prin deficit de fier se numără: [330,331]

A. cereri crescute (ex. post-gastrectomie)
B. aport crescut de fier
C. deficit de vit. B12
D. unele parazitoze
E. scăderea absorbției (ex. creștere și sarcină)

116. În vederea stabilirii diagnosticului de anemie feriprivă, în timpul anamnezei sunt

utile întrebări cu privire la: [331]
A. alimentație
B. consumul zilnic de lichide
C. auto-medicația cu antiinflamatoare nesteroidiene
D. prezența sângelui în materiile fecale
E. durta menstruației

117. Reprezintă afecțiuni ce trebuie diferențiate de anemia feriprivă: [331]

A. siclemia
B. talasemia
C. anemia pernicioasă
D. anemia din bolile cronice
E. anemia sideroblastică
118. Alegeți corelațiile corecte între investigațiile paraclinice și rezultatele caracteristice
în cadrul anemiei pernicioase: [334,335]
A. holotranscobalamina ➝ poate fi un marker mai relevant pentru deficitul de vitamină
B12 decât dozarea serică a acesteia
B. hemoleucograma➝ este caracteristică unei anemii megaloblastice
C. vitamina B12 serică ➝ de obicei mult scăzută, sub 160 ng/L
D. acidul metilmalonic seric (MMA) și homocisteina (HC) ➝ crescute în deficitul de
vitamină B12, dar testarea este recomandată doar în cazuri complexe
E. LDH➝ scăzut datorită eritropoiezei ineficiente

119. Anemia sideroblastică moștenită: [332]

A. este o boală Y-linkată
B. este o boală X-linkată
C. poate prezenta și transmitere autozomal recesivă
D. poate determina apariția unui defect structural în α-ALA sintetază
E. poate determina apariția unui defect structural în β-ALA sintetază

120. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la tratamenttul anemiei din bolile cronice:
[332]
A. pacienții nu răspund la terapia orală cu fier
B. fierul intravenos este ineficient
C. terapia cu eritropoietină recombinantă este utilizată în anemia din bolile renale
D. tratamentul principal este cel al anemiei, tratamentul bolii de bază fiind secundar,
deoarece restabilirea nivelului hemoglobinei este de importanță esențială
E. fierul oral este tratamentul de primă intenție

121. Alegeți afirmațiile adevărate despre sistemul reticuloendotelial: [330]

A. reciclează fierul obținut din absorbție intestinală
B. reciclează fierul obținut din hemoglobina hematiilor senescente
C. la un bărbat adult, aproximativ 20 mg de fier sunt obținute din descompunearea
celulelor roșii
D. fierul legat de transferină devine ataşat receptorilor specifici ai eritroblaştilor din
măduvă
E. fierul legat de transferină devine ataşat receptorilor specifici ai reticulocitelor din
măduvă
122. Următoarele afirmații cu privire la diagnosticul diferențial al anemiilor
megaloblastice sunt adevărate, cu excepția: [335]
A. deficitul de vitamină B12 trebuie diferenţiat de celelalte cauze ale anemiei
megaloblastice, în principal deficienţa de folat, dar de obicei acest lucru este destul de
clar din nivelurile sanguine ale acestor două vitamine
B. anemia pernicioasă trebuie să se distingă de alte cauze ale deficitului de vitamină B12
prin testarea valorilor serice ale folatului și a cobalaminei
C. anemia pernicioasă trebuie să se distingă de alte cauze ale deficitului de vitamină B12
prin testarea anticorpilor anti-factor intrinsec
D. deficitul de vitamină B12 trebuie diferenţiat de celelalte cauze ale anemiei
megaloblastice, în principal deficienţa de folat, prin testarea anticorpilor anti-factor
intrinsec
E. pacienţi cu absenţa anticorpilor anti-factor intrinsec, însă fără alte cauze de deficit de
vitamină B12 pot avea totuşi anemie pernicioasă

123. Anemia sideroblastică: [332]

A. poate fi moștenită
B. poate fi dobândită
C. este o anemie refractară
D. răspunde la simpla suplimentare hematinică
E. se caracterizează prin deficit de fier și sideroblaști inelari la nivelul măduvei osoase

124. Printre cauzele anemiei sideroblastice dobândite se numără: [332]

A. leucemia mieloidă
B. izoniazidă
C. tratamentul cu cefalosporine de generația 2
D. consum în exces de carne roșie
E. intoxicația cu plumb

125. Alegeți afirmațiile false referitoare la cobalamină: [334]

A. în cazul absorbției deficitare, deficitul de vit. B12 apare în maxim 2 luni
B. adultul stochează în medie aproximativ 2-3 mg, în principal în ficat
C. pierderile zilnice sunt mari (1-2 mg)
D. se găsește din abundență în plantele verzi și în fructele proaspete
E. nu este de obicei distrusă prin gătirea alimentelor
126. Următoarele afirmații cu privire la transportul cobalaminei sunt adevărate, cu
excepția: [334]
A. vitamina B12 este transportată de la enterocite la măduva osoasă şi alte ţesuturi prin
intermediul glicoproteinei transcobalamina II (TCII)
B. vitamina B12 legată de TCII este cunoscută sub numele de holotranscobalamină
C. vitamina B12 legată de TCII este cunoscută sub numele de „B12 activă”
D. cantitatea de B12 de la nivelul TCII este crescută
E. la nivel plasmatic vitamina B12 este legată în principal de TCII (70-90%).
* 127. Anemia sideroblastică se caracterizează prin: [332]
A. un număr variabil de celule hipocrome în sângele periferic şi exces de fier şi
sideroblaşti inelari la nivelul măduvei osoase
B. există o scădere a eliberării fierului din depozitele măduvei osoase pentru dezvoltarea
eritroblaștilor
C. apare prin defici de fier, în special la femeile aflate în premenopauză
D. fier seric și CTLF scăzut
E. fier medular absent

128. Cobalamina:[334]
A. se găseşte în carne, peşte, ouă şi lapte
B. este de obicei distrusă prin gătirea alimentelor
C. este sintetizată de anumite macroorganisme, oamenii depinzând de sursele animale
D. cea mai importantă sursă o reprezintă legumele proaspete
E. 5-30 μg sunt conținute în dieta zilnică obişnuită, absorbindu-se 2-3 μg

129. Alegeți afirmația INCORECTĂ despre factorul intrinsec: [334]

A. este o glicoproteină
B. are o greutae moleculară de 45 kDa
C. este secretat de celulele parietale gastrice împreună cu ionii de CO32-
D. leagă vitamina B12 şi o transportă la un receptor specific de pe suprafaţa mucoasei
ileonului, cubilina
E. vitamina B12 intră în celulele ileale, iar factorul intrinsec rămâne în lumen şi este
excretat

130. Următoarele afimații cu privire la fierul seric sunt adevărate, cu excepția: [330]
A. determinarea valorii serice a fierului are o ridicată importanță clinică pentru evaluarea
cantității fierului din organism
B. fierul este transportat în plasmă legat de transferină
 C. fierul este transportat în plasmă legat de o β-globulină sintetizată în ficat
D. nivelul normal al fierului seric este de aproximativ 13-32 μmol/L
E. valoarea serică a fierului are un ritm diurn, cu niveluri mai scăzute dimineaţa

131. Vitamina B12 este alcătuită dintr-un grup mic de compuşi: [334]
Conform eratei, în loc de "...au grupări deoxiadenosil-metil-", se va citi "...au grupări deoxiadenosil-,
metil-".  
A. cobalaminele  
B. tiaminele
C. alcătuiți dintr-o grupare ce conține un atom central de cobalt
D. principalii reprezentanți naturali având grupări deoxiadenosil-, metil- și
hidroxocobalamin atașate de atomul de cobalt
E. cristalizați pentru prima oara sub formă de deoxiadenosilcobalamina

132. Necesarul de fier este mărit, de asemenea, în timpul creşterii (aproximativ A mg/zi)
şi sarcinii (B mg/zi). [330]
A. A = 6 și B =10-20
B. A = 1-2 și B = 0.6
C. A = 10-20 și B = 6
D. A = 0.6 și B = 1-2
E. A = 1-6 și B = 2

133. Alegeți afirmația corectă: [334]

A. vitamina B12 este sintetizată de anumite microorganisme, oamenii depinzând de
sursele vegetale
B. unele forme congenitale şi dobândite de anemie megaloblastică se datorează
interferenţei cu sinteza purinei sau pirimidinei, provocând o inhibare a sintezei ADN-
ului
C. vitamina B12 este eliberată din complexele proteice din alimente de către enzimele
pancreatice şi apoi se leagă de proteina de legătură a vitaminei B12
D. deficienţa vitaminei B12 sporește demetilarea metiltetrahidrofolatului (metil THF)
E. în anemia megaloblastică, lactat dehidrogenaza (LDH) este de obicei scăzută (uneori
extrem de mult), reflectând eritropoieza ineficientă

134. Alegeți afirmațiile corecte despre factorul intrinsec: [334]

A. este o glicoproteină
B. are o greutae moleculară de 45 kDa
C. este secretat de celulele parietale gastrice împreună cu ionii de H+
 D. leagă vitamina B12 şi o transportă la un receptor specific de pe suprafaţa mucoasei
ileonului, cubilina
E. pătrunde împreună cu vitamina B12 în celulele ileale

135. Alegeți afirmațiile care NU sunt adevărate despre folat: [335]

A. se găsește cu precădere în carne, pește, lapte și ouă
B. nu se pierde prin gătirea alimentelor
C. se găsește în legume verzi (broccoli, spanac)
D. se găsește în organe (ficat, rinichi)
E. minimul zilnic necesar este de aproximativ 100 mg

136. Alegeți afirmațiile adevărate despre macrocitozele fără modificări megaloblastice:

[336]
A. un VEM crescut cu macrocitoză pe frotiul de sânge periferic poate apărea în asociere
cu o măduvă normoblastică mai degrabă decât cu o măduvă cu aspect megaloblastic
B. cauzele patologice frecvente includ unele afecţiuni hematologice (ex. anemia
aplastică, mielodisplazia, aplazia eritroidă pură, mielomul multiplu)
C. cauză fiziologică frecventă de macrocitoză este sarcina; macrocitoza poate apărea şi la
nou-născut
D. cauzele fiziologice frecvente sunt: excesul de alcool, afecţiunile hepatice,
reticulocitoza (ex. secundară hemolizei), hipotiroidismul
E. în aceste afecţiuni nivelurile de vitamină B12 şi folaţi vor fi scăzute; mecanismele
exacte în fiecare caz sunt incerte, dar în unele situaţii se observă o creştere a nivelului
de lipide pe membrana hematiilor

137. Creșterea 2,3-BPG determină: [327]

A. deplasarea curbei de disociere a oxigenului spre dreapta
B. eliberarea oxigenului în țesuturi
C. deplasarea curbei de disociere a oxigenului spre stânga
D. captarea oxigenului în hematii
E. desaturarea hemoglobinei cu oxigen

138. Selectați afirmațiile incorecte referitoare la folați: [335]

A. rezervele de folaţi ale organismului sunt de aproximativ 10 mg
B. în condițiile aportului insuficient, deficitul de folaţi se dezvoltă în 2 ani sau mult
 C. în SUA și Canada, îmbogăţirea obligatorie cu folaţi a produselor din cereale, precum
pâinea, făina şi orezul a îmbunătăţit substanţial nivelul folaţilor şi a fost asociată cu o
scădere semnificativă a defectelor tubului neural
D. deficitul de folaţi se poate dezvolta rapid la pacienţii care au atât un aport scăzut, cât şi
un consum excesiv al acestei vitamine (ex. pacienţi din unităţile de terapie intensivă)
E. există dovezi incontestabile ce atestă rolul suplimentării folaţilor cu scopul reducerii
bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare prin scăderea nivelului de homocisteină

139. Transferina este: [330]

A. β-globulină
B. α1-globulină
C. γ-globulină
D. albumină
E. α2-globulină

140. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la aspiratul medular: [328]

A. oferă frotiuri
B. oferă un nucleu osos ce este preparat ca probă histologică
C. nu permite aprecierea morfologiei celulelor hematopoietice
D. nu permite aprecierea arhitecturii măduvei
E. nu se colorează cu tehnica Romanowsky

141. Alegeți afirmațiile FALSE cu privire la absorbția și transportul vitaminei B12:

[334]
A. vitamina B12 este eliberată din complexele proteice din alimente de către enzimele
pancreatice
B. după eliberarea din complexele proteice din alimente, vitamina B12 se leagă de
proteina de legătură a vitaminei B12 (liantul „R")
C. liantul „R” este înrudit cu transcobalamina I plasmatică (TCi) şi este derivată din
salivă
D. vitamina B12 este eliberată de liantul „R" sub acţiunea enzimelor hepatice
E. după eliberarea de liantul „R", vitamina B12 se leagă de TCII

142. Sunt date anamnestice importante pentru stabilirea diagnosticului de anemie prin
deficit de fier specifice pacienților de sex feminin: [331]
A. durata menstruaţiilor
B. apariția cheagurilor în timpul menstruației
 C. prezența unghiilor cu formă concavă
D. auto-medicația cu antiinflamatoare steroidiene
E. numărul de absorbante sau tampoane sanitare utilizate (3-5 pe zi este normal)

143. Sunt adevărate următoarele afirmații cu privire la patologia anemică: [327]

A. prezintă simptome specifice precum dispneea, astenia, fatigabilitatea
B. poate precipita angina pectorală sau claudicația intermitentă
C. prezintă semne clinice precum paloarea și tahicardia
D. suflul sistolic și insuficiența cardiacă nu pot fi manifestări ale anemiei
E. efectele anemiei se pot evalua prin raportarea dispneei la niveluri diferite de exerciții
fizice
144. Sindromul de disfagie și glosită din cadrul anemiei feriprive poartă numele de:
[331]
A. sindrom Doege-Potter
B. sindrom Pearson
C. sindrom Plummer-Vinson
D. sindrom Paterson-Brown-Kelly
E. sindrom Pitt-Hopkins

145. În contextul deficitului de vitamină B12 se pot observa manifestări grave precum:
[334]
A. demenţă
B. halucinații
C. delir
D. sindrom de iritație meningeană
E. atrofie optică

146. Valorile normale pentru feritina serică sunt A la bărbaţi şi B la femei: [331]
A. A = 15-200 μg/L și B = 30-300 μg/L
B. A = 30-300 μg/L și B = 15-200 μg/L
C. A = 11,6-144 μg/L și B = 5,8-96 μg/L
D. A = 5,8-96 μg/L și B = 11,6-144 μg/L
E. A = 1,5-20 μg/L și B = 3-30 μg/L

147. Despre anemia prin deficit de fier se poate afirma:[330,331]

A. se dezvoltă atunci când fierul este insuficient pentru sinteza hemoglobinei
B. poate fi cauzată de scăderea absorbției (post-gastrectomie)
 C. rar deficitul de fier este secundar pierderilor de sânge
D. poate apărea în timpul sarcinii
E. calitatea scăzută a dietei, care conține predominant legume, contribuie la apariția
deficitului de fier

148. Referitor la nivelul normal al fierului seric se poate afirma: [330]

A. este de aproximativ 130-320 μmol/L
B. nu prezintă variații în cursul zilei
C. este de aproximativ 13-32 μmol/L
D. prezintă niveluri mai crescute matinal
E. prezintă niveluri mai crescute vesperal

149. Proba obținută prin aspirat medular poate fi folosită pentru: [328]
A. imunofenotipare
B. investigații citogenetice
C. evaluarea pentru markeri moleculari
D. investigații imunohistochimice
E. cultură microbiologică

150. Următoarele aspecte caracterizează tabloul morfopatologic al anemiei pernicioase:

[334]
A. este prezentă gastrita autoimună
B. este afectat antrul piloric prin infiltrare plasmocitară și limfoidă
C. celulele parietale și cele principale sunt înlocuite de celule care secretă mucină
D. apare aclorhidria și absența secreției factorului intrinsec
E. modificările histologice pot fi îmbunătățite prin terapia cu corticosteroizi

151. Sunt elemente specifice anemiei sideroblastice: [332]

A. nivel scăzut de hemoglobină
B. prezenţa sideroblaştilor inelari
C. acumulările de fier în mitocondriile eritroblaştilor
D. celule microcitare, hipocrome
E. formarea unui inel de granule de fier în jurul nucleului care poate fi observat cu
ajutorul reacţiei Perls

152. Frotiul în anemia sideroblastică prezintă: [332]

A. dimorfism
 B. macrocite
C. celule hipercrome
D. microcite
E. celule hipocrome

153. Feritina serică crește în: [331]

A. deficitul de fier simplu
B. menstruații abundente și prelungite
C. boli inflamatorii
D. leziuni hepatice
E. boli maligne

154. Referitor la anemia secundară carenței de fier sunt adevărate următoarele

afirmații: [328]
A. este o anemie microcitară
B. este cea mai frecventă cauză de anemie la nivel global, afectând aproximativ 30% din
populația lumii
C. consumul de fierul feric (Fe3+) protejează împotriva anemiei, fiind solubil și ușor
absorbabil
D. un factor important în patogeneza acestei boli îl reprezintă capacitatea limitată a
organismului de a absorbi fierul
E. poate fi consecința unor sângerări repetate

155. Referitor la receptorii solubili ai transferinei putem afirma: [331]

A. numărul de receptori ai transferinei eliberaţi în ser de către eritroblaştii măduvei
osoase cresc în deficitul de fier
B. rezultatele acestui parametru sunt comparabile cu rezultatele obţinute în urma aspiratul
măduvei osoase, în ceea ce priveşte estimarea depozitelor de fier
C. această analiză poate contribui la distincţia dintre anemia din deficit de fier şi cea din
bolile cronice, putându-se astfel evita efectuarea unei puncţii medulare
D. este disponibilă cu ușurință în practica medicală de rutină
E. rezultatele obținute prin această analiză trebuie susținute prin puncție medulară

156. Când anemia din bolile cronice este de lungă durată au loc următoarele fenomene:
[329]
A. creșterea VEM
B. scăderea VEM
 C. anemia devine microcitară
D. anemia devine normocitară
E. anemia devine macrocitară

157. Când anemia din bolile cronice este de lungă durată au loc următoarele fenomene:
[329]
A. creșterea VEM și transformarea microcitară
B. scăderea VEM și transformarea macrocitară
C. scăderea VEM și transformarea microcitară
D. creșterea VEM și transformarea macrocitară
E. persistă anemia normocitară și VEM se menține constant

158. Următoarele afirmații cu privire la investigațiile efectuate în anemia feriprivă sunt

adevărate: [331]
A. fierul seric nu ajută la evaluarea clinică a statusului marţial
B. saturaţia transferinei este o măsură mai imprecisă decât fierul seric
C. deficitul de fier este prezent în mod regulat atunci când saturaţia transferinei scade sub
19%
D. saturaţia transferinei este o măsură mai precisă decât fierul seric
E. fierul seric ajută la evaluarea clinică a statusului marţial

159. Anomaliile neurologice secundare anemiei pernicioase apar numai la niveluri serice
foarte scăzute ale vitaminei B12, cu valori sub: [334]
A. 60 ng/l
B. 160 pmol/l
C. 330 pmol/l
D. 500 ng/l
E. 50 pmol/l

160. Despre programele de suplimentare a fierului sunt adevărate următoarele

afirmații, cu excepția: [332]
A. constau în administrarea tabletelor cu fier
B. s-au dovedit eficiente în prevenirea anemiei feriprive
C. constau în îmbogățirea alimentelor cu fier
D. au o complianță crescută
E. constau în îmbogățirea surselor de apă cu fier
161. Dovezi recente susțin faptul că în urma administrării unei doze de fier oral: [332]
A. nivelul seric de hepcidină crește rapid
B. este sportită absorbția dozelor ulterioare
C. nivelul seric de hepcidină scade rapid
D. este suprimată absorbția dozelor ulterioare
E. hepcidina serică nu se modifică

162. Despre cauzele deficitului de cobalamină putem afirma: [334]

A. cea mai frecventă cauză la copii este anemia pernicioasă
B. cea mai frecventă cauză la adulți este anemia malabsorbția secundară pancretitei
C. cea mai frecventă cauză la adulți este anemia malabsorbția secundară bolii celiace
D. malabsorbția secundară pancretitei este gravă, ducând în majoritatea cazurilor la un
deficit sever
E. malabsorbția secundară tratamentului cu metformin este uşoară şi, de obicei, nu duce
la un deficit semnificativ al acesteia

163. Sunt adevărate următoarele afirmații despre aspiratul medular: [328]

A. oferă frotiuri pentru examinarea microscopică
B. se încearcă obținearea de probe uscate din măduva hematogenă a pacientului
C. proba obținută poate fi utilizată pentru investigații imunohistochimice
D. oferă o imagine generală a arhitecturii măduvei osoase
E. oferă informații despre morfologia celulelor hematopoietice în curs de dezvoltare

164. Sindrom Plummer-Vinson sau Paterson-Brown-Kelly este caracterizat prin: [331]

A. păr fragil
B. unghii cu formă concavă
C. atrofia papilelor linguale
D. stomatită angulară
E. disfagie și glosită

165. Următoarele enunțuri despre anemia din bolile cronice sunt adevărate, cu excepția:
[332]
A. IL-6 produsă în timpul infecției este un stimulator puternic al expresiei hepcidinei
B. se produce creşterea nivelului de hepcidină
C. sechestrarea fierului din circulaţie este favorabilă din punct de vedere al evoluției unei
infecții, deoarecele numeroși agenți patogeni sunt dependenți de fier pentru
multiplicare
 D. afecţiunile inflamatorii cronice au ca rezultat scăderea nivelului de hepcidină, ceea ce
se va reflecta în aportul scăzut al fierului la nivel medular
E. măsurarea nivelului de hepcidină este un test cu importanță neglijabilă pentru
diferenţierea anemiei din bolile cronice de cea prin deficit de fier

166. Următorii factori influențează curba de disociere a oxihemoglobinei: [201, 202, 327]
A. Acidoza – deplasează curba spre dreapta
B. Acidoza – deplasează curba spre stânga
C. Alcaloza – deplasează curba spre dreapta
D. Alcaloză – deplasează curba spre stânga
E. Creșterea concentrației de 2,3 BPG – deplasează curba spre dreapta

167. Printre cauzele anemiei macrocitare normoblastice enumerăm: [336]

A. Fiziologic, în timpul lactației
B. Hipotiroidismul
C. Expunerea la protoxid de azot
D. Mielomul multiplu
E. Administrarea de hidroxicarbamidă

168. Reprezintă simptome nespecifice de anemie: [327]

A. Dispnee
B. Cefalee
C. Tahicardie
D. Palpitații
E. Suflu sistolic

169. Reprezintă o cauză comună a anemiilor macrocitară megaloblastică prin deficit de

folați și macrocitară normoblastică: [335, 336]
A. Anticonvulsivantele
B. Metotrexatul
C. Homocistinuria
D. Alcoolul
E. Boala renală

170. Următoarele antibiotice interacționează cu metabolismul acidului folic: [335]

A. Fenitoina
 B. Trimetoprim
C. Primidona
D. Metotrexat
E. Pirimetamina

171. Reprezintă semne nespecifice de anemie: [327]

A. Insuficiență cardiacă
B. Koilonichie
C. Astenie
D. Paloare
E. Lipotimie

172. Printre cauzele deficitului de acid folic enumerăm: [335]

A. Medicamentele, precum Azatioprina
B. Homocistinuria
C. Hemodializa
D. Suprapopulația bacteriană
E. Înfometarea
173. Între anemii și patologia tiroidiană există următoarele legături: [332-336]
A. Hipotiroidismul poate asocia anemie macrocitară normoblastică
B. Hipertiroidismul poate asocia anemie macrocitară normoblastică
C. Hipotiroidismul poate asocia anemie normocitară
D. Anticorpii antitiroidieni sunt prezenți la aproximativ 50% din pacienții cu anemie
pernicioasă
E. Anemia megaloblastică prin deficit de folați asociază frecvent hipotiroidism
174. Printre cauzele deficitului de vitamină B12 enumerăm: [334]
A. Botriocefaloza
B. Protoxidul de azot
C. Bolile neoplazice
D. Sprue tropical
E. Utilizarea excesivă în sarcină