DeKalb Ghid Rapita

GHID DE RAPIŢĂ
1
Ghid de rapiță Ghid de rapiță
Acest ghid a fost elaborat

pentru a ajuta cultivatorii de Cuprins
rapiţă să obţină sporul de producţie
necesar profitabilităţii culturii. Introducere – Importanţa culturii de rapiţă 5
Ghidul a fost realizat Portofoliul de rapiță DEKALB 9
de departamentul Tehnic
împreună cu Managerul Diagnoza culturii de rapiţă – citirea cheii de diagnostic 21
pentru selectare şi avansare Fenofaze
produse noi la rapiţă SUD-EST EU (G.A.M),
cu sprijinul departamentului de Marketing. Răsărirea 22
Adresăm mulţumiri Plantula 30

tuturor colegilor care Rozeta 39
ne-au sprijinit cu informaţii
în elaborarea acestui ghid. Alungirea tulpinii 51
Înflorire-Maturitate 67
Dăunătorii rapiţei de toamnă 95
Bolile rapiţei de toamnă 121
Simptomele carenţelor de nutrienţi 137
Conservarea apei din sol în vederea semănatului rapiţei de toamnă 151
Schema tehnologică de la A la Z 156
Greşeli tehnologice 158
2 3
Introducere - Importanţa culturii de rapiţă

GHID DE RAPIȚĂ
ISTORIC În trecut, din cauza preţului crescut al grăsimii animale, populaţia
săracă a fost nevoită să folosească uleiul de rapiţă nu doar
Literatura de specialitate consemneză faptul că diferitele pentru iluminat, dar şi ca sursă de hrană. Odată cu dezvoltarea
specii de rapiţă au intrat în culturile de oleaginoase, treptat, industriei uleiurilor minerale, importanţa uleiului de rapiţă ca
de-a lungul unor perioade de timp variabile, funcţie de şi combustibil a scăzut. Astăzi, cultivarea şi procesarea rapiţei
particularităţile diverselor zone din lume. are ca finalitate întrebuinţarea uleiului în alimentaţia omului, a
În civilizaţiile antice, asiatice şi mediteraneene, uleiul de animalelor şi în industrie. Rapiţa se mai poate cultiva ca furaj -
rapiţă era folosit pentru iluminare. În India, prima atestare masă verde.
documentară privind cultura rapiţei are o vechime de Dintre uleiurile vegetale, cel de rapiţă se evidenţiază datorită
aproximativ 3000 de ani, iar în China şi Japonia ar fi fost conţinutului ridicat de ulei în sămânţă (în jur de 40%).
introdusă în jurul anilor 500 î.Hr. (Krzymanski, 1998). În Europa, Producţia mondială a uleiurilor comestibile a crescut în ultimii
au fost găsite seminţe şi silicve datând din Epoca de Bronz. 10 ani. Uleiul din soia se află pe primul loc, urmat de cel din
palmier. Uleiul din rapiţă se află pe locul 3 în ierarhia la nivel
global, subliniind caracteristica seminţelor ca sursă bogată în
SISTEMATICĂ ulei şi ca hrană pentru animale.
În lume, sunt cultivate mai multe specii sub denumirea generală
de “rapiţă”. Toate acestea aparţin genului Brassica din fam.
Cruciferae având proprietăţi foarte asemănătoare, ceea ce a
permis încrucişarea. Cele mai importante două specii sunt:
Brassica napus L. subsp. oleifera, cu formele bianuală (de toamnă)
şi anuală (de primăvară) şi Brassica rapa L. subsp. oleifera, cu forme
de toamnă şi de primăvară. La nivelul Europei, se cultivă B. napus,
forma de toamnă, iar în Canada, unde iernile sunt deosebit de
geroase, predomină formele de primăvară. India cultivă muştarul
(B. juncea) şi B.rapa, iar China toate cele 3 specii.
Ţările asiatice însumează aproximativ jumătate din producţia
mondială de rapiţă, aceasta fiind utilizată preponderent în
consumul domestic intern. Climatul rece şi umed al ţărilor
nordice (Canada, Marea Britanie, Danemarca, Germania, Utilizarea uleiurilor vegetale pentru consum alimentar este în creş-
Franţa) face ca rapiţa să fie cultura cea mai productivă în tere continuă la nivel mondial. Se consideră a fi uleiuri vegetale cele
privinţa uleiului şi a proteinei. În vestul Europei, datorită obţinute din: bumbac, alune, cocos, palmier de ulei, rapiţă, soia, floa-
climatului optim şi al tehnologiei avansate, rapiţa îşi atinge rea soarelui; sursa USDA, Fapri, AMI – UFOP, 2013
potenţialul de producţie, realizând producţii record/ha.
4 5
Importanţa culturii de rapiţă Importanţa culturii de rapiţă
Pentru hrana omului sunt recomandate lipidele şi uleiurile de Producţia de grâu (t/ha) -
Rapiţa are un important efect pozitiv asupra capacităţii de pentru grâu.
provenienţă vegetală, datorită conţinutului scăzut în colesterol, asimilare a azotului şi a dozei optime de azot pentru cultura Utilizările, progresele în ameliorare, tehnologiile avansate şi
a prezenţei ridicate a acizilor nesaturaţi (Ac. Linoleic şi linolenic). următoare. Azotul administrat unei culturi de grâu semănată evoluţia economică recentă fac din rapiţă o cultură de perspectivă.
Din cauza conţinutului destul de ridicat de glucozinolaţi în plantă, după rapiţă va fi convertit mai bine în producţie decât atunci
În România, chiar dacă fluctuaţiile climatice au determinat variaţii
rapiţa nu putea fi folosită ca hrană pentru om şi animale. Aşa când cultura se seamănă după grâu (Christen, 1998).
mari în privinţa suprafeţelor cultivate cu rapiţă, tehnologiile
încât, în anii ‘60 - ‘70, s-au ameliorat varietăţile “00” (“canola” în
adecvate pot asigura constanţă producţiei.
Canada), care au un conţinut scăzut în glucozinolaţi şi Acid Erucic
Producţia de grâu (t/ha)
(de la 40% s-a redus aproape în totalitate), acid care inducea un
gust neplăcut. În prezent, uleiul de rapiţă destinat hranei umane
are o aromă deosebită.
În cazul hranei animalelor, conţinutul ridicat în grăsimi, acizi
graşi nesaturaţi şi proteină face ca rapiţa să fie o sursă importantă
de energie şi nutriție. Mineralele precum seleniu, fosfor, calciu,
magneziu, mangan se află în cantităţi mai mari decât în srotul
de soia; seminţele de rapiţă trebuie procesate pentru a fi folosite :
ca furaj. Din acest motiv, se preferă să se folosească drept hrană, Producţia de grâu – influenţa plantei premergătoare (rapiţă sau
reziduurile rezultate în urma extragerii uleiului. grâu) – după Christen&Sieling,1998, Pflanzenbauwissenschaften
Utilizări industriale: 2 (1), 16-19.
- Biocombustibilul – sursă de energie regenerativă. Uleiul pur - Rădăcinile pivotante ale rapiţei protejează solul împotriva
de rapiţă poate fi folosit ca şi combustibil doar pentru motoare eroziunii şi a degradării. Creşte capacitatea de infiltrare a apei,
speciale. În practică, se procesează împreună cu metanolul împiedicând scurgerea. Calitatea aerului este îmbunătăţită.
pentru a produce combustibilul BIODIESEL. Se ştie că biodiesel- - Gradul mare de acoperire al solului încă din toamnă, împiedicând
ul nu conţine sulf, iar gazele de ardere nu vor conţine oxizi de uscarea acestuia; oferă protecţie împotriva degradării produse
Efectul plantei premergătoare (rapiţă sau grâu) asupra producţiei
sulf, care, eliberaţi în atmosferă, pot produce ploi acide. de ploi puternice sau furtuni.
de grâu în cazul administrării de diferite doze de azot, inclusiv doză
- Produse chimice (lubrifianţi, glicerină, uleiuri hidraulice, lacuri, - Resturile vegetale rămase după recoltare se mineralizează uşor, optimă – după Christen&Sieling, 1998, Pflanzenbauwissenschaften
vopsele, agenţi emolienţi). Gradul ridicat de descompunere (5 crescând astfel procentul de materie organică şi activitatea 2 (1), 16-19.
zile) face ca aceste produse să fie cele mai potrivite pentru a microbiană din sol.
- Având rapiţa ca premergătoare, doza optimă de azot pentru
proteja mediul. - După recoltare, pe teren rămâne o cantitate mare de resturi cultura de grâu se poate scădea cu 60-80kg/ha azot (Christen).
Rapiţa este cea mai bună plantă premergătoare pentru vegetale, acoperind solul şi protejându-l de eroziunea produsă
- Monocultura de grâu sporeşte incidenţa şi intensitatea bolilor.
grâu şi orz! de vânt sau apă.
- În rapiţă, se pot controla cu uşurinţă buruienile monocotile, atât
- Studiile făcute până în prezent arată superioritatea rapiţei ca - Resturile vegetale rămase în urma recoltării rapiţei aduc un
de agresive pentru grâu.
şi cultură premergătoare pentru cerealele de toamnă, putând aport important de nutrienţi pentru cultura următoare (grâu) –
aduce un avantaj de până la 2.5t/ha pentru cultura grâului. în special potasiu. - Rapiţa se recoltează devreme, permiţând pregătirea terenului
6 7
Ghid de rapiță
PORTOFOLIUL DE RAPIŢĂ 2017 Ghid de rapiță
Toleranţa la PENTRU O DESCRIERE

Potenţial Dublă Conţinut Utilizarea DEZVOLTARE Toleranţă
scuturarea Toleranţă Vigoare la DETALIATĂ A HIBRIDULUI
HIBRID Grupa de maturitate Clasificare ridicat de
boabelor din
toleranţă la
la ger
ridicat în Stabilitate Clearfield eficientă a RAPIDĂ ÎN
răsărire
la Lupoaie SAU PENTRU
producţie Phoma ulei azotului TOAMNĂ (Orobanche) RECOMANDĂRI,
silicve
NOU
WWW.DEKALB.RO
DK IMARET CL Semi-timpuriu CLEARFIELD
DK IMPRESSION CL Semi-tardiv CLEARFIELD
DK IMMINENT CL Semi-tardiv CLEARFIELD
DK IMIDO CL Semi-timpuriu CLEARFIELD
DK EXPRESSION Timpuriu CONVENŢIONAL
DK EXCEPTION Semi-timpuriu CONVENŢIONAL
DK EXODUS Semi-tardiv CONVENŢIONAL
DK EXPRIT Semi-timpuriu CONVENŢIONAL
DK EXSTORM Semi-timpuriu CONVENŢIONAL
DK EXPOWER Timpuriu CONVENŢIONAL
DK EXCELLIUM Semi-timpuriu CONVENŢIONAL
8 9
Pachetul genetic este cel care oferă EFICIENȚA UTILIZĂRII AZOTULUI
TOLERANŢA LA SCUTURARE! CAPACITATEA CULTURII DE A FOLOSI
Scuturarea = mecanism prin care planta îşi diseminează seminţele în mediul înconjurător; caracterisitică a plantelor sălbatice (buruieni),
care le asigură înmulţirea.
AZOTUL ÎN CONDIȚII BUNE DAR ȘI
Mecanismul de scuturare la rapiţă este controlat de un complex de gene, nu este corelat cu timpurietatea hibridului. GRELE, PENTRU RANDAMENT MAXIM
În condiţiile climatului din România, pierderile
de producţie pot fi de până la 30%. DEBLOCAȚI POTENȚIALUL DE REȚINERE A AZOTULUI ÎN CULTURILE DE RAPIȚĂ!
În condiţii extreme, de grindină şi furtună, Măriți şi păstrați randamentul utilizând hibrizi
pierderile de producţie pot fi şi de 70%. Prin
Producția de rapiță depinde fundamental de fertilizarea cu azot.
scuturare, se produce impurificarea viitoarei
Folosirea eficientă a acestuia poate îmbunăți producția cu 0.35 t/ha.
culturi cu samulastră. Hibrizii cu valorificare eficientă a azotului sunt capabili să folosească acest nutrient în toate
condițiile de cultură.
Cu un necesar estimativ de 7 unități pe quintal quintal de boabe Până în prezent, pentru toți hibrizii, diminuarea sistematică a
produse la hectar, azotul este un factor major de producție în cantității
cultura rapiței, atât în termeni legați de creşterea randamentului, de azot are un efect de scădere a producţiei. Cu toate acestea, unii
cât și în cei ce țin de operațiunile cu materii prime. hibrizi reduc această pierdere de productivitate datorită folosirii
Într-un context economic volatil, securizarea investiției în cultură și a eficiente a azotului.
recoltei potențiale este o prioritate pentru agricultura durabilă din Am identificat hibrizii care sunt și foarte stabili, și fac și perfomanță
punct de vedere economic. în
Selectând și testând noi hibrizi în parcele cu azot limitat (până la condiții optime, respectiv pe cei care au cea mai mică scădere
30% mai puțin azot mineral), amelioratorii de hibrizi DEKALB au de producție în condiții de stres. „Optimizarea azotului” de către
identificat acei hibrizi să-i identifice pe aceia cu un comportament hibrizii DEKALB menține potențialul maxim al parcelei în situația în
mult mai stabil și performanțe mai înalte față de alți hibrizi, care disponibilul de azot este limitat.
în aceleași condiții de cultură. Pentru a demonstra caracteristica Asigurați și optimizați investițiile dvs. în rapiță, chiar dacă sunt
acestor hibrizi care optimizează azotul disponibil, nefavorabile condițiile de absorbție a azotului (secetă la a doua
departamentul DEKALB pentru Tehnologie & Dezvoltare aplicare, de pildă) sau în cazul în care cantitățile de azot sunt
implementează testări în câmp deschis pentru al patrulea sezon limitate.
consecutiv. Hibridul DK EXCEPTION va folosi cel mai bine fiecare unitate
Aceste testări au demonstrat comportamente diferite, de la un de azot din această cultură.
hibrid la altul, față de scăderea aportului de azot mineral.
10
Ghid de rapiță
CONTROLUL BURUIENILOR
PERFORMANȚĂ DE TOP A HIBRIZILOR DEKALB
COMBINATĂ CU TEHNOLOGIA UNICĂ DE
ERBICIDARE, PENTRU A RĂSPUNDE NOILOR
PROVOCĂRI ADUSE DE CULTIVAREA RAPIȚEI
Beneficiile Clearfield Avantaje

Cu sistemul Clearfield puteți minimiza riscul de nerăsărire dat de • Hibrizii Clearfield pot avea performanțe chiar mai stabile decât
reziduurile de sulfoniluree, puteți controla o gamă largă de buruieni cei convenționali datorită toleranței ridicate la soluțiile pentru
crucifere și puteți îmbunătăți calitatea uleiului prin reducerea riscului controlul buruienilor. Ei reprezintă o soluție mult mai durabilă,
de contaminare de la samulastra cu conținut ridicat de acid erucic. devreme ce nu au implicații negative asupra mediului, ca erbicidele
• Țineți sub control muștarul sălbatic, ridichea albă și voinicica, clasice.
precum și o gamă largă de crucifere și alte buruieni problemă. • Controlul buruienilor dificile
• Protejați calitatea uleiului HOLL (conținut ridicat oleic și scăzut • Flexibilitate in aplicare din punct de vedere al perioadei
linolenic) de impurificările aduse de semințe de buruieni. • Mai mult timp pentru a lua o decizie legată de aplicarea
• Reduceți aplicarea oricărui erbicid până ce cultura este bine erbicidelor
răsărită și presiunea buruienilor evaluată. • Selectivitate Îmbunătățită a erbicidelor
• Reduceți orice risc la răsărire creat de reziduurile de sulfoniluree, • Protejează cultura față de sulfo-reziduuri
după cereale. •Conținut scăzut de acid erucic. Protecție mai bună față de
reziduurile de sulfoniluree din culturile anterioare de cereale.
Provocări
• Crucifierele și o gamă largă de buruieni, care nu pot fi controlate
cu erbicide convenționale, creează fermierilor scăderi de producție.
• Când se însămânțează în condiții de secetă, buruienile se
dezvoltă mai încet și erbicidele tradiționale ar putea să nu fie
eficiente. Uneori, e prea târziu să aplici erbicide clasice.
• Alte specii de crucifere contaminează boabele. Fermierii nu vor
putea să obțină prețuri ridicate din cauza calității scăzute a boabelor.
Fermierii care abia încep să cultive rapița şi nu au experiență cu
această cultură, au posibilitatea să controleze mai uşor buruienile
DIAGNOZA CULTURII
problemă.
DE RAPIȚĂ
12 13
Stadiu: Răsărire Părţile plantei: germen - cotiledoane Stadiu: Răsărire Părţile plantei: germen - cotiledoane
Simptome Simptome
Cauze posibile Comentarii Imagini Cauze posibile Comentarii Imagini
generale generale
1. Unele rânduri cu Reglarea necorespunză- Verificarea şi reglarea adec- 2. Plante lipsă pe rând Semănătoare a căror Întâlnite pe terenuri ume-
răsărire uniformă, alte toare a semănătorii vată a semănătorilor. (continuare) furtunuri sau secţii au de. Traseul semănătorii se
rânduri cu răsărire fost înfundate poate urmări în câmp.
neuniformă
Semănatul s-a făcut cu Controlaţi adâncimea de 3. Vetre cu plante lipsă Dăunători (melci, purici, Insectele pot fi identifica-
viteză prea mare, secţiile semănat şi distribuţia se- larve-buha semănăturilor te în capcane sau pe plan-
din faţă introducând mai minţelor pe suprafaţă. (Agrotis segetum) tele atacate (urme argintii
adânc sămânţa lăsate de melci pe sol). În
zilele însorite, se pot ve-
dea cu ochiul liber popu-
laţiile de purici. Se verifică
şi rădăcinile.
Toxicitate rezultată în
Întâlnită mai frecvent pe
urma fertilizării necores- solurile uşoare, în condiţii
punzătoare; doze prea de secetă (soluţia concen- Popândăi sau şoareci Prezenţa galeriilor în pă-
mari de azot şi sulf plasa- trată a solului). mânt.
te pe rândul de seminţe
2. Plante lipsă pe rând Reglaj necorespunzător Efect accentuat pe tere-

al semănătorii - seminţele nurile neuniforme. Trase-
au rămas la suprafaţă ul semănătorii se poate Contact slab al seminţei Mai frecvent pe soluri ni-
urmări în câmp. cu solul sipoase.
14 15
Simptome Simptome
generale generale
3. Vetre cu plante lipsă Pat germinativ pregătit Recomandăm examina- 4. Benzi cu plante lipsă Atac de limacşi datorită Mai frecvent în anii umezi
(continuare) necorespunzător rea solului pe adâncimea paielor sau zone umede; toamna,
de 10 cm. căutaţi limacşi în resturile
de paie.
Plante ofilite după germi- Secetă severă în timpul şi Fitotoxicitate Aplicarea defectuoasă a
nare după germinaţie. erbicidelor selective; er-
bicide cu remanenţă; tra-
seul urmat de instalaţie
se observă în câmp.
Seminţe putrezite Stagnarea apei şi tempe- Pat germinativ pregătit Benzi de paie rămase în
ratură scăzută a solului. necorespunzător urma combinei.
Vânturi puternice Cele mai afectate sunt 5. Câmp lipsit de plante Contact slab al seminţei Mai frecvent pe soluri cu
vârfurile de pantă. cu solul textură uşoară.
16 17
Simptome Simptome
generale generale
5. Câmp lipsit de plante Pat germinativ pregă- Recomandăm examina- 5. Câmp lipsit de plante Germinaţie slabă Apariţia crustei - precipi-
(continuare) tit necorespunzător; sol rea solului pe adâncimea (continuare) (continuare) taţii abundente asupra
prea uscat la adâncimea de 10 cm. patului germinativ foarte
de semănat mărunţit: plantele sunt
îngălbenite şi rulate sub
crustă.
Fitotoxicitate Erbicide preemergente. 6. Răsărire slabă pe Sămânţă plasată la Verificaţi dacă adâncimea
toată suprafaţa adâncime prea mare de semănat este reglată
corespunzător.
Fitotoxicitatea poate fi
favorizată de: ploi abun-
dente, semănat superfici-
al, soluri uşoare.
Fitotoxicitate Erbicide cu remanenţă în- Pregătire necorespunză- Densitate prea mică.
delungată. toare a patului germi-
nativ, secetă, cantitate
insuficientă de sămânţă,
dăunători etc.
Germinaţie slabă Semănat adânc; recoman- Calitatea seminţei - Păstraţi întotdeauna o

dăm verificarea adâncimii germinaţie slabă mostră de seminţe, în
la semănat. caz că va trebui reanali-
zată; urmăriţi pe rândul
de plante eventualele se-
Energie germinativă scă-
minţe negerminate.
zută.
18 19
Simptome Simptome
generale generale
6. Răsărire slabă pe MMB mare, cantitate de Se recomandă reglarea 7. Plante aflate în Semănat pe adâncimi Viteză prea mare la semă-
toată suprafaţa sămânţă redusă, rată de corespunzătoare a semă- diferite stadii de diferite (oscilante) nat.
(continuare) supravieţuire scăzută – nătorii în concordanţă cu creştere
cauze ce conduc la răsări- MMB-ul şi procentul de
re în rânduri slabă germinaţie al seminţei.
Complexul de boli din sol De obicei, plantutele să- Resturi vegetale Mărunţirea paielor (frag-
nătoase compensează distribuite neuniform mente de 3-4 cm) şi îm-
pierderile. Producţiile pot prăştierea uniformă pe
fi diminuate, iar în cazul teren, într-un strat de 5
pierderilor severe, se poa- cm, asigură protejarea
te semăna din nou. solului încetinind uscarea
Recomandăm să se folo- lui.
sească întotdeauna se-
Pregătirea proastă a Când condiţiile din câmp
mințe certificate. Semă-
terenului nu permit efectuarea ară-
naţi superficial în pat
- bulgări mari turii, se va opta pentru
germinativ umed și cald.
sistemul minim de lucrări,
Folosiţi sămânţă tratată
evitându-se formarea de
cu fungicid.
bulgări mari.
Complexul de boli din sol Se observă înainte de ră- 8. Plantule curbate în Soluri cu crustă Ploile pot distruge crusta
- seminţele au germinat, sărire; căutaţi seminţele jos, cu vârful întors în formată pe sol, dar preju-
dar apoi au putrezit pe rândul de plante. formă de baston diciul poate să fi fost deja
făcut; astfel unele plante
se vor recupera, iar altele
nu.
20 21
Stadiu: Plantula Părţile plantei: Rădăcină Stadiu: Plantula Părţile plantei: Rădăcină
Simptome Simptome
generale generale
1. Leziuni brun deschis Complexul de boli din Folosirea seminţelor să- 4. Leziune: apex Asfixierea rădăcinilor Exces de umiditate.
pe rădăcinile sol Rhizoctonia; Pythium; nătoase şi respectarea ro- putrezit
superioare şi la baza Fusarium taţiei culturii.
acestora: rămâne
doar un ciot din
rădăcină
5. Rădăcini dezgolite Pregătire necorespunză- Ploi puternice după răsă-

toare a patului germinativ rire ce au dus la aşezarea
solului lăsând descope-
2. Leziune: pete maronii Phoma lingam (Putre- Pot fi prezente puncte pe
rite hipocotilul şi partea
cu aspect putrezit gaiul tulpinilor) cotiledoane.
superioară a rădăcinii.
Stadiu: Plantula Părţile plantei: Cotiledoane şi primele frunze
6. Îngălbenirea Fitotoxicitate cauzată de Cel mai adesea apare în

uniformă a erbicidare; Remanenţă zonele unde sunt aplicări
plantulelor suprapuse – ex: la margi-
3. Leziune: pivot retezat Blaniulus guttulatus Şarpele orb (miriapod) nea solelor.
la 2 cm sub pământ (Şarpele orb), consumă şi seminţele în
Agrotis segetum (Buha curs de germinare;
semănăturilor) Larvele de buhă consumă
7. Pete neregulate, Peronospora parasitica Evitarea semănatului în-
rădăcini şi partea inferioa-
gălbui, pe partea (Mană) târziat şi a varietăţilor sus-
ră a coletului.
superioară a frunzei, ceptibile, pot reduce riscul
iar pe partea unei infecţii majore.
inferioară un miceliu
alb purtător de
sporangiofori cu
sporangi
22 23
Stadiu: Plantula Părţile plantei: Cotiledoane şi primele frunze Stadiu: Plantula Părţile plantei: Cotiledoane şi primele frunze
Simptome Simptome
generale generale
8. Îngălbenire urmată Peronospora parasitica Cercetaţi partea inferioa- 10. Leziuni: perforaţii în Agriolimax agreste Perforări mici şi dese în
de necrozarea părţii (Mană) ră a frunzei. diferite forme (Limaxul cenușiu), cazul atacului de purici.
superioare a frunzei Psylliodes chrysocephala
(poate induce (Puricele albastru)
piticirea rozetei)
9. Înroşirea plantulelor Carenţă de azot şi fosfor Resturi vegetale încorpo- 11. Pete pe frunze: Punctele negre reprezin-
rate fără azot; căderi ma- Phoma lingam
albe, neregulate, cu (Putregaiul tulpinilor) tă picnidiile ciupercii.
sive de precipitaţii. puncte negre
Asfixierea rădăcinilor Umiditate excesivă; soluri

compacte; vizibile mai
ales în crovuri.
12. Pete pe cotiledoane: Phoma lingam Picnidiile încă nu s-au for-
albe, neregulate, (Putregaiul tulpinilor) mat.
Complexul de boli în sol: Putrezirea plantulelor. fără puncte negre
Rhizoctonia; Pythium; Fu-
sarium
Rădăcină afectată Dăunători. 13. Frunze Athalia rosae (Viespea Rămân doar nervurile.
scheletonizate rapiţei); Pieris brassicae
(Fluturele alb al verzei);
Mamestra brassicae
(Buha verzei)
24 25
Stadiu: Plantula Părţile plantei: Tulpină şi hipocotil Stadiu: Plantula Părţile plantei: Tulpină şi hipocotil
Simptome Simptome
generale generale
14. T ulpini strangulate Rhizoctonia; Folosiţi seminţe libere de 16. A
lungirea hipocoti- Pat gros de resturi vege- Mărunţirea paielor şi îm-
la nivelul solului Pythium; boli; Atenţie la planta pre- lului tale prăştierea uniformă pe
Fusarium mergătoare şi respectaţi (continuare) teren.
rotaţia de 5 ani pentru
cultura de rapiţă. Reco-
mandăm controlul buru-
ienilor-problemă.
Rădăcini brune; de obicei
pe soluri reci. Temperaturi ridicate, zile Semănatul se va face în
scurte şi cer noros epoca optimă.
15. Hipocotil contractat Rhizoctonia; În condiţii de secetă în-
sau stafidit cu Pythium; soţită de vânt, se poate
coloraţie roşie- Fusarium întâmpla ca toate plăntu-
brună ţele să dispară din câmp
în doar câteva zile.
Desimi mari de semănat Reglarea corespunzătoa-
re a semănătorii ţinând
cont de parametrii semin-
16. A
lungirea hipocoti- Pat germinativ pregătit În condiţii de secetă, ca să ţei.
lului necorespunzător, cu obţineţi un pat germina-
bulgări mari tiv corespunzător, se poa-
te opta pentru o lucrare
superficială a solului.
17. Crăpături pe o Pat germinativ necores- Crăpăturile apar pe o sin-

singură parte punzător mărunţit: din gură parte - urmăriţi di-
cauza vântului, plantele recţia vântului dominant.
se freacă de bucăţile de
sol nemărunţite, ceea ce
le produce leziuni
26 27
Stadiu: Plantula Părţile plantei: Colet Stadiu: Plantula Părţile plantei: Plantă
Simptome Simptome
generale generale
18. Leziuni: rosături în Insecte Larvele sau adulţii de 22. Plante ofilite Sol uscat, vânt uscat pe Dezvoltare slabă a rădă-
jurul coletului cărăbuş sunt vizibili cu soluri uşoare cinii.
ochiul liber.
Semănat târziu, urmat de Examinarea rădăcinii pi-
îngheţ timpuriu votante - leziunea ar tre-
bui să fie translucidă.
19. Leziuni: colet retezat Insecte Cărăbuş, limax, buha Dăunători la colet; dăună- Examinarea rădăcinii pi-
semănăturilor. tori la pivot (larve de cără- votante; colet.
buşi, miriapozi)
Fitotoxicitate - cauzată de Examinarea rădăcinii pi-

produse pe bază de ulei, votante - leziunea ar tre-
aplicate la temperaturi bui să fie translucidă.
ridicate
20. Necroză Phoma lingam Pete pe cotiledoane.
(Putregaiul tulpinilor) Crustă Plantule strangulate la ni-
velul solului; se va evita mă-
runţirea excesivă a solului
(în special lucrarea cu freza).
Fusarium spp. (Fuzarioza) Se va folosi doar sămânţă
tratată cu fungicid.
21. Plante moarte - Asfixierea rădăcinii; Exces de umiditate din
golurile apar în cauza ploilor abundente;
vetre Sol compact, hidromorf;
Dăunători Agrotis segetum (Buha se-
mănăturilor).
28 29
Stadiu: Plantula Părţile plantei: Plantă Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Rădăcină
Simptome Simptome
generale generale
23. Plante dezrădăcinate Zăpadă topită, urmată de Vântul intensifică feno- 1. Descălţare Contact slab cu solul Pregătirea necorespunză-
îngheț, pe urma rândului menul. toare a terenului;
Semănat la adâncimea
Alternanţa îngheţ-dez- optimă.
gheţ
Îngheţ şi dezgheţ în stra- Vântul intensifică feno-
tul superficial al solului menul.
Dezvoltare slabă înainte Răsărire târzie; densitate
de iarnă ridicată; îngheţ timpuriu;
sol lutos.
2. Gale (umflături) Plasmodiophora brassicae Nu găsim larve în pivot.

(Hernia cruciferelor)
3. Pivot bifurcat; Pregătirea necorespunză- Se întâlneşte de obicei

rădăcina prezintă toare a solului; hardpan atunci când este practicat
deviaţii sistemul minim de lucrări
în mod repetat.
4. Rădăcini secundare Secetă severă Adaptare la condiţii de

scurte şi îngroşate secetă;
Simptomele pot dispărea
după prima ploaie consis-
tentă.
30 31
Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Rădăcină Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Rădăcină
Simptome Simptome
generale generale
5. R
ădăcină roasă, Delia brassicae radicum Rădăcină roasă, uneori 9. Cavităţi în pivot Fenomen întâlnit în mod Poate să apară ca urma-
uneori retezată (Musca rădăcinilor)-larva; retezată. natural re a creşterii accelerate
Agrotis segetum (Buha a plantelor sau în urma
semănăturilor)-larva îngheţurilor puternice de
peste iarnă.
6. Cavităţi în rădăcină Utilizarea rezervelor din Ţesuturile din interiorul pi-

rădăcină de către plantă; votului au aspect sănătos; Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Hipocotil
În toamnele cu secetă Apa a fost translocată în
pronunţată, când azotul rădăcină însă concen- 10. E longaţia Pat germinativ necores- Bulgări mari.
administrat nu poate fi traţia de zahăr nu a fost hipocotilului
utilizat de plantă; destul de ridicată. Înghe- punzător
Variaţii mari de tempera- ţul lezează rădăcina, iar
tură; aceasta poate fi infectată
Toamnă lungă şi căldu- cu Xanthomonas, Pseudo-
roasă, urmată de îngheţ monas.
brusc, plantele neavând Se recomandă aplicare de
timp de adaptare; fungicide în toamnă.
Carenţă de bor – întâlnită Strat gros de paie Plantele “fug” după lumi-
la plantele tinere
nă.
7. Pivot putrezit Asfixiere Apare în condiţii de exces
de umiditate.
Zile scurte şi înnorate cu Elongaţia celulelor în
temperaturi ridicate aceste condiţii este foarte
pronunţată.
Desimi prea mari Între plante se instalează

8. Pivot translucid, Îngheţ Din cauza umidităţii cres- competiţia pentru lumi-
retezat sau neretezat cute, plantele pot cădea. nă.
32 33
Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Colet Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Frunză
Simptome Simptome
generale generale
11. Gale (umflături) Ceuthorhynchus pleuros- A nu se confunda cu 14. A
rsuri pe frunză: Fertilizare foliară cu azot Temperaturile joase amplifi-
tigma (Gărgărița galicola) simptomele produse de plante cu pete Sulfat de amoniu pulveri- că fenomenul; A nu se con-
Plasmodiophora brassicae deschise pe frunze zat pe foliajul umed funda cu Cilindrosporium.
Plantele sunt afectate mai
(Hernia cruciferelor). Amestec necompatibil de mult dacă se află în repaus
insecticide/erbicide/ulei vegetativ.
15. P
lante purpurii în Deficiența nutrițională- Căderi cauzate de umidi-
vetre asfixierea rădăcinii; tate
12. Necroze cu puncte Phoma lingam (Putregaiul Pe zonele necrozate apar Plasmodiophora brassicae
negre tulpinilor) picnidiile ciupercii. (Hernia cruciferelor); Examinarea rădăcinii şi a
Atac de Delia brassicae coletului.
radicum (Musca rădăci-
nilor)
Fitotoxicitate - supradoză Căutaţi urmele de tractor
de erbicid preemergent - unde s-au făcut întoar-
sau din cauza compactă- cerile la marginea solei.
Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Tulpină rii solului
13. E xtensia tulpinii Doză mare de azot aplica- La semănat este recoman-
tă în toamnă; dat să nu se depășească 30
16. P
lante purpurii – Culoarea violet reprezintă Ploi abundente - mai vizi-
kg/ha s.a;
Neaplicarea regulatorului Aplicare regulator de imagine generalizată uneori normalitate, în ca- bil pe solurile uşoare.
de creștere creștere (1-2 treceri). pe întreg câmpul zul unei culturi de rapiță
dezvoltată în parametri
normali, la intrare în iarnă
Compactarea solului;
Deficiență nutrițională-azot;
Levigarea nutrienților;
Stres cauzat de tempera-
turi scăzute-rădăcini slab
dezvoltate
34 35
Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Frunză Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Frunză
Simptome Simptome
generale generale
17. Schimbarea culorii în Deficienţe nutriţionale – Lipsa azotului asimilabil. 21. P
ete albicioase pe Leziuni produse de ger; Apar, de regulă, în urma
verde-gălbui la înce- în special azot frunză Fitotoxicitate cauzată de îngheţurilor târzii.
put, apoi în roşu vio- erbicidare, urmată de în-
let, însoţită de îmbă- gheţ
trânirea prematură a
frunzelor şi necroza-
rea funzelor mai mici
18. Marginea frunzelor Carenţă de magneziu Mai vizibil pe frunzele alerii albicioase pe Dăunători - Phytomyza ru- Pentru combaterea efi-
22. G
prezintă cloroză care mature; frunză fipes (Insecte miniere) cientă se recomandă efec-
avansează către cen- Verificaţi cartarea agro- tuarea tratamentelor la
tru, urmată de colorare semnalare.
chimică a solului.
în purpuriu şi necroza
marginii frunzelor (for-
mă de barcă); Nervurile
rămân verzi; Frunza are
un aspect marmorat 23. F runzele bazale Moartea naturală a frun- Fenomen întâlnit mai in-
19. F runze mature de Carenţă de fosfor Uneori coloraţia poate îngălbenite la zelor tens în zone cu ierni seve-
culoare roşu aprins fi violet, mai intens pe sfârşitul iernii re; unii hibrizi manifestă
sau portocaliu; cad partea dorsală, verde-al- toleranţă la acest feno-
prematur; băstrui sau chiar albastru men.
Tulpini purpurii închis;
Frunzele rămân mai mici. 24. Frunze îngălbenite Carenţă de potasiu Carenţa în acest element
20. Decolorări ale frun- Carenţă de sulf (apare ra- Factori de risc: soluri cu slăbeşte rezistenţa la ger.
zelor tinere în verde reori toamna) structură slabă;
deschis-galben, înce- Asfixierea rădăcinii.
pând dinspre margini,
nervurile rămânând
verzi; 25. Nervuri înnegrite Xanthomonas campestris Apare în condiţii de umi-
Frunza ia formă de
(Putregaiul negru) ditate şi temperatură ridi-
lingură, adesea cu
coloraţii roşiatice; cate.
Frunzele devin casan-
te pe întreaga plantă
36 37
Simptome Simptome
generale generale
26. P
ete necrotice sau Carenţă de calciu Mai evident la plantele 31. F runze roase; rămân Insecte: Athalia rosae Tratamentul se aplică
clorotice în spaţiul tinere. doar nervurile (Viespea rapiței), Pieris atunci când se constată
dintre nervuri, cu brassicae (Fluturele alb al 2-3 larve pe plante, echi-
marginea frunzei verzei), Mamestra brassi- valentul PED-ul acestor
arsă cae (Buha verzei); dăunători.
Păsări
27. D
eformarea frunzei Carenţă de molibden Ploi puternice; pH-ul acid 32. P
ărţile verzi ale Iepuri, căprioare Evitarea amplasării cultu-
- forma curbată a poate bloca asimilarea plantei distruse rilor în zone cu risc.
frunzei, cu îngroşare molibden.
şi reducerea
suprafeţei limbului
28. C
loroza în pete în Deficienţe nutriţionale, Se recomandă aplicarea 33. Plante translucide Îngheţ în perioada de ve- Îngheţuri târzii.
spaţiul dintre nervuri în special zinc, magneziu, îngrăşămintelor cu micro- getaţie
fier și cupru elemente.
29. L eziunea frunzei în Limacşi 34. Pete albe neregulate Phoma lingam (Putregaiul În cazul infecţiilor puter-
Întâlniţi mai ales pe so-
diferite forme cu cu puncte negre tulpinilor) nice, se recomandă trata-
lurile cu textură grea, în
perforaţii mentul cu fungicide încă
zone umede.
din toamnă.
30. P
erforaţii multe şi Purici 35. Pete maroniu Alternaria brassicae Boala este rar întâlnită în
Tratamentul se aplică la
rotunde închis cu cercuri (Alternarioza) această fenofază în ţara
apariția adulților, con-
concentrice noastră.
form PED - 50 adulți în
capcana galbenă.
38 39
Simptome Simptome
generale generale
36. P
ete galbene cu Alternaria brassicae Dacă situaţia o impune, 41. Putregai cenuşiu Botrytis cinerea (Putrega- Infestarea recidivează dacă
mijlocul negru (Alternarioza) - fază inci- sunt recomandate trata- iul cenușiu) plantele sunt lezate.
pientă mente cu fungicide omo-
logate.
37. P
ete difuze, alb- Cylindrosporium concen- Boală rar întâlnită în 42. C
răpături ale Îngheţ Fenomen întâlnit frec-
murdar, verucoase, tricum (Pătarea frunzelor) toamnă. epidermei de pe vent în zone cu ierni as-
uneori încercuite de tulpină şi peţiol pre.
puncte albe
38. P
ete rotunde, Purici, afide Simptome întâlnite frec-
galben-citron cu vent în toamnele căldu- Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Centrul rozetei
ţesutul grofat, roase şi secetoase.
ondulat 43. M
oartea centrului Îngheţ Plantele care nu au intrat
rozetei într-un stadiu corespun-
zător pentru iernare sunt
39. F runze ofilite (uneori Îngheţuri timpurii, în Simptom temporar dacă mai expuse acestui risc.
doar vârful) toamnă, sau târzii, în pri- îngheţul nu e sever.
măvară
44. Centrul rozetei Botrytis cinerea (Putrega-
putrezit - putregai iul cenușiu)
cenuşiu cu spori
40. G
alerii închise sau Phytomiza rufipes (Insecte Tratamentele chimice se
deschise, cu sau fără miniere); aplică la aproximativ o
larve Ceuthoryncus picitarsis săptămână după ce au
(Gărgărița mugurelui fost detectate primele
terminal al rapiței); zboruri.
Psylliodes, Phyllotreta spp.
(larve de purici)
40 41
Stadiu: Rozeta Părţile plantei: Plantă Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Rădăcina
Simptome Simptome
generale generale
45. D
ezvoltare slabă: Răsărire târzie; probleme Patul germinativ pregătit 1. P
ivot ros, mai mult Delia brassicae radicum Mai frecvent la semănat
unele plante cu legate de germinaţie necorespunzător. sau mai puţin adânc, (Musca verzei) - larve precoce, când larvele
frunze mai puţine uneori rupt sunt dăunătoare.
2. Excrescenţe tumorale, Plasmodiophora brassicae Absenţa larvei din pivot;

46. Piticire: unele plante Erysiphe cruciferarum Prezenţa pâslei albe (poa- uneori în putrefacţie (Hernia cruciferelor) Plantele atacate au nutri-
sunt de talie mai (Făinarea); te fi prezentă doar îngăl- ţie deficitară, se smulg cu
mică, dar în acelaşi benirea fără prezenţa ga- uşurinţă din sol.
stadiu de dezvoltare zonului)
ca şi restul
Phoma lingam (Putrega- Examinarea coletului 3. Pivot bifurcat, răsucit, Hardpan Apare în situaţiile în care
iul tulpinilor); deviat arătura se realizează în
Plante care se smulg Carenţa de fosfor. mod repetat pe aceeaşi
foarte ușor din sol adâncime.
47. P
lante verzi-albăstrui Deficienţă de fosfor Urmăriţi şi alte simptome. 4. Rădăcini secundare Adaptare la secetă pre- Simptom ce dispare oda-
închis scurte şi îngroşate lungită tă cu seceta.
42 43
Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Colet Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Tulpină
Simptome Simptome
generale generale
5. E xcrescenţă goală în Ceuthorhyncus pleurostig- Larva în interiorul galei. 9. F ante longitudinale, Carența de bor; Se vor administra îngrăşă-
interior ma (Gărgărița galicola) ca de brici Temperaturi scăzute; minte ce conţin bor.
Creștere explozivă
6. G
alerii evidente, Ceutorhyncus picitarsis Pentru evitarea atacurilor
brune în partea (Gărgărița mugurelui severe se recomandă ro- orţiunea superioară Ger;
10. P Instalarea putregaiului
superioară a terminal al rapiței); taţia culturilor. a tulpinii îndoită; Botrytis cinerea (Putrega- este o consecinţă a pagu-
coletului, cu prezenţa Phyllotreta spp. (larve deC. picitarsis poate fi com- poate fi acoperită de iul cenușiu) belor făcute de ger.
rumeguşului de larvă purici) bătut cu ajutorul piretro- miceliu cenuşiu
izilor, odată cu tratamen-
tul împotriva puricilor.
11. Tulpini firave cu Carenţă de bor Urmăriţi şi alte simptome.
7. C
averne gri până la Phoma lingam (Putregaiul Cercetaţi planta pentru a internodii scurte -
negre, care înconjoară tulpinilor) observa picnidiile. planta are aspect
total sau parţial de tufă. Tulpina
coletul şi care în final principală este
secţionează pivotul, îngroşată, de obicei
iar planta cade goală şi necrozată
8. Putregai cu miceliu gri Botrytis cinerea (Putrega- Apare, de obicei, acolo 13. Tulpini moi Carenţă de calciu Întâlnită mai rar.
iul cenușiu) unde întâlneşte orice for-
mă de ţesut lezat.
14. Deformare la nivelul Ceutorhynchus napi Activitatea dăunătorului

unei înţepături, (Gărgărița tulpinilor) începe în ferestrele iernii,
uneori urmată de la peste 6°C, cu zile înso-
crăpare. Tulpina este rite, atunci când plantele
aplatizată şi adesea pornesc în vegetaţie şi
îndoită continuă până la sfârşitul
înmuguritului.
44 45
Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Tulpină Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Tulpină
Simptome Simptome
generale generale
15. T ulpini sănătoase, Fitotoxicitate Drift de la câmpuri înveci- ete negre, alungite, Pseudocercosporella
19. P Boala este întâlnită în zo-
dar curbate în formă nate (tratamente hormo- care devin mai capsellae (Pătarea albă a nele cu climat mai umed.
de “S” nale); deschise la culoare frunzelor)
Erbicidări prea întârziate. în centru, pe
măsura evoluţiei;
protuberanţe mici
16. T ulpini îndoite, Stres provocat de frig 20. P

ete alungite, cu Cylindrosporium concen- A nu se confunda cu arsu-
uneori de culoare margini negre; tricum (Pătarea frunzelor) rile provocate de erbicide
purpurie aspect de plută sau de îngrăşăminte cu
cu crăpături azot, lovituri mecanice
transversale sau cu leziuni produse de
îngheţ.
17. R
amificare de la Îngheț; Fitotoxicitate; Vârful de creştere este 21. Pete albe, cel mai Phoma lingam (Putregaiul În timp, petele se brunifi-
colet (aspect de tufă) Larve de Ceutorhyncus distrus, iar terminaţiile adesea cu puncte tulpinilor) că, infecţia extinzându-se
picitarsis (Gărgărița laterale au pornit în vege- negre şi la nivelul altor organe.
mugurelui terminal); taţie.
Psylliodes chrysocephala
(Puricele albastru); Păsări,
căprioare,iepuri, înainte
de restartul în vegetație; 22. Tulpină crăpată Ceutorhynchus napi Căutaţi perforaţia şi ouă.
Botrytis cinerea (Putregaiul (Gărgărița tulpinilor) Fără perforaţii, ţesutul nu
cenușiu)-numai ocazional prezintă necroze.
utregai cenuşiu, cu Botrytis cinerea (Putrega- Adesea plecând de la o
18. P Îngheț
miceliu gri iul cenușiu) rană.
23. Fâşii de 10-20 cm Creştere rapidă în primă- Ţesut sănătos.
desprinse de tulpină vară
46 47
Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Tulpină Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Frunză
Simptome Simptome
generale generale
24. P
ete alungite, verde Leziuni produse de ger Odată cu creşterea în ve- 27. Frunze deformate Carenţă de molibden În special pe soluri acide.
închis, prezente pe asupra celulelor tinere getaţie, zonele afectate cu limb, îngroşate Urmăriţi şi alte simptome.
partea superioară a pot să crape. şi suprafaţă redusă;
tulpinii limbul se răsuceşte
în jurul nervurii
mediane, iar marginile
25. Tulpini subţiri şi Carență de azot Frunze mici şi înguste. sunt îndoite în sus
erecte cu foarte Carență de fosfor Frunze mici verzi-gălbui.
puţine ramificaţii Trebuie urmărite şi alte
simptome. 28. “Simptomul în formă Carenţă de molibden Limbul frunzei nu se mai
de bici” – doar nervura formează.
mediană continuă să
26. Planta are aspect de Carenţă de zinc Urmăriţi şi alte simptome. crească, lamina frunzei
tufă, tulpină piticită; nu se formează
frunze foarte mici,
de obicei clorozate
29. C
lei maroniu pe Carenţă de molibden În special pe soluri acide.
frunze Urmăriţi şi alte simptome.
30. F runze gofrate, Cylindrosporium concen- A nu se confunda cu arsu-

posibil arcuite; tricum (Pătarea frunzelor) ra produsă de azot.
pete crustoase,
albe până la gălbui,
uneori însoţite de
puncte albe
48 49
Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Frunză Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Frunză
Simptome Simptome
generale generale
31. F runze gofrate, Phyllotreta spp. (Puricii Pete galbene. 35. Înroşirea, învineţirea Turnip Yellows Virus Simptomele se instalează
crispate şi parţial cruciferelor) marginilor frunzelor (TuYV) la început la frunzele ma-
deformate cu decolorarea ture, urmând apoi să se
spaţiului între generalizeze.
nervuri Simptomele pot fi confun-
date cu cele ale unor ca-
32. Înroşirea plantei - Plasmodiophora brassicae Excrescențe pe pivot. Ploi renţe de minerale sau ale
carenţă de azot si (Hernia cruciferelor) excesive. Paie încorpora- unor disfuncţii fiziologice.
fosfor Lipsa de azot și fosfor din sol te în sol. Aport tardiv de
Asfixierea rădăcinilor azot în primăvară. 36. D
ecolorarea, Înrădăcinare deficitară La fertilizările faziale, se
Delia brassicae radicum Sol îmbibat cu apă. Galerii apoi îngălbenirea Frig adaugă şi microelemente.
(Musca rădăcinilor) în pivot. Sol lucrat neco- limbului, nervurile Ploi abundente
Înrădăcinare slabă respunzător. rămânând verzi. Soluri uşoare
Frunza devine
casantă - carenţă de
sulf
37. Galerii albe pe limb Phytomyza rufipes Tratamente cu substanţe

33. N
ecroza coletului Phoma lingam (Putregaiul Observaţi coletul. (Insecte miniere) insecticide efectuate prea
tulpinilor) târziu.
38. L imbul frunzei cu Botrytis cinerea (Putrega- Urmăriţi simptomele de

34. Î ngălbenirea Carenţă de magneziu Simptome mai evidente putregai cenuşiu iul cenușiu) pe tulpină.
marginii frunzei spre pe frunzele mature.
centru; înroşirea,
apoi necrozarea
marginii limbului
50 51
Simptome Simptome
generale generale
39. Pete oblongii, Pseudocercosporella În condiţii de umiditate 43. Pete galben citron, Phyllotrera spp. (Puricii Mai frecvent la marginea
albicioase, adesea capsellae (Pătarea albă a crescută, infecţia se poate rotunde, cu limbul cruciferelor) câmpului.
cu bordură neagră, frunzelor) extinde ulterior şi la nive- răsucit
confluente lul silicvelor.
40. P
ete neregulate, Phoma lingam (Putregaiul Neaplicarea fungicidelor 44. P
ete galbene până Peronospora parasitica Miceliu alb-murdar pe
albe, cel mai des tulpinilor) primăvara devreme cre- la brune, cu necroză (Mană) faţa inferioară.
însoţite de puncte ează premisele instalării centrală gri-cenuşie
negre, picnidii bolilor. pe faţa superioară a
frunzei
41. Pete brune până la Alternaria brassicae Resturile vegetale infec-

negre, prezentând (Alternarioza) tate reprezintă sursa prin- 45. Pete bej uscate, fără Arsuri de îngrăşământ A nu se confunda cu cilin-
uneori striuri cipală de infecţie. formă precisă azot drosporioza.
concentrice, alterne,
de culoare deschisă
şi închisă, având un
halou galben pal
42. P
ete crustoase albe Cylindrosporium concen- Infecţia este însoţită de
46. M
ici puncte negre, Alternaria brassicae Atac incipient
sau roşcate, uneori tricum (Pătarea frunzelor) distrugerea ţesutului frun-
cu halou galben (Alternarioza)
însoţite de puncte zei şi apariţia băşicilor; in-
albe fecţia reduce rezistenţa la
îngheţ.
52 53
Simptome Simptome
generale generale
47. A
nomalii, frunze Carenţă de bor Fertilizare suplimentară 50. F runze cu margini Brevicoryne brassicae La atac sever, plantele se
răsucite, de culori cu bor. răsucite şi limb pătat (Păduchele cenușiu al opresc din creştere. Vec-
variate de la roşu- - se usucă şi cad verzei) tor de viroze.
brun, la purpuriu
51. Frunze îngălbenite, Fusarium spp. (Fuzarioza) Poate fi confundată cu

căzute pe sol şi moartea provocată de
48. N
ecrozare apicală Carenţă de potasiu Există un contrast evident acoperite cu un ger, mai ales în zonele cu
sau marginală; între zonele decolorate ale miceliu gri-albicios; stagnări de apă, pe soluri
colorări în galben limbului şi verdele puternic scleroţi mici, negri, grele, cu procent ridicat
sau brun al zonelor nedecolorate.
vizibili pe plantă; de materie organică.
Factori de risc: eliminarea
colet înconjurat de
potasiului de excesul de
formaţiuni în formă
calciu şi/sau azot.
Din cauza slăbirii rezisten- de plasă
ţei plantelor la factorii de 52. F runze ofilite în zile Carenţă de potasiu Fără niciun alt simptom.
stres, lipsa potasiului poate însorite şi toride
duce la căderea plantelor
înainte ca simptomele să
fie vizibile.
49. F runze de culoare Carenţă de fosfor Trebuie urmărite şi cele-

roşu aprins care cad lalte simptome. 53. Zona marginală Carenţă de potasiu Simptom ce se manifestă
prematur dintre nervuri se în principal pe frunzele
transformă în galben bătrâne.
maroniu, apare Trebuie urmărite şi cele-
cloroza şi necroza lalte simptome.
frunzelor
54 55
Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Frunză Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Muguri
Simptome Simptome
generale generale
54. G
alerii în peţiol, Psylliodes chrysocephala Gărgăriţa îşi începe acti- 58. P
erforaţii cu Meligethes aeneus (Gân- Atacul masiv de Melighetes
cu prezenţă de (Puricele albastru)-larve; vitatea toamna, înţeapă muşcături dacul lucios) la înflorire nu se combate
rumeguş Ceutorhyncus picitarsis peţiolul şi depune ponta cu insecticide sistemice, ci
(Gărgărița mugurelui în interiorul acestuia. cu insecticide de contact,
terminal) cu efect şoc asupra popula-
ţiilor mari de insecte.
55. C
răpături Cylindrosporium concen- Urmăriţi simptome la ni- 59. Mici perforații Ceutorhynchus assimilis Prin perforaţiile făcute,
transversale în tricum (Pătarea frunzelor) velul frunzelor; crăpătu- regulate, nete (Gărgărița semințelor) pot pătrunde şi alte specii
peţiol, poroase, mai rile din peţiol sunt trans- dăunătoare, cel mai frec-
mult sau mai puţin versale. vent întâlnindu-se ţânţa-
profunde, însoţite de rul galicol al cruciferelor.
deformarea frunzei
în partea atacată
Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Plantă
60. Plantă complet Centrul rozetei este De obicei, dăunătorul

Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Muguri
uscată la începutul afectat - larve de purici, este prezent.
56. Uscarea mugurilor Meligethes aeneus Poate fi acoperit de Bo- alungirii tulpinii Ceutorhyncus picitarsis
însoţită de (Gândacul lucios) trytis. (Gărgărița mugurelui ter-
muşcătură/ minal)
înţepătură 61. Plante piticite - Carenţă de sulf Lipsa tratamentelor cu
nanism Făinare substanţe fungicide apli-
Cilindrosporium cate primăvara devreme.
Larve de Psilliodes
57. Uscarea mugurilor Ger; Îngheţuri târzii.
fără înţepături Cylindrosporium concen- Urmăriţi şi alte simptome.
tricum (Pătarea frunzelor), 62. Colaps Secetă prelungită Se manifestă pe întregul
pe pedunculul mugurelui câmp.
56 57
Stadiu: Alungirea tulpinii Părţile plantei: Plantă Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Rădăcină
Simptome Simptome
generale generale
63. F runze îngălbenite, Typhula spp. (Mucegaiul Apare în vetre sau pe toa- 1. E xcrescenţă în curs de Plasmodiophora brassicae Nu există larvă în interior;
aşezate pe sol, de zăpadă) tă suprafaţa câmpului; se descompunere (Hernia rădăcinilor de a nu se confunda cu Ce-
acoperite cu un observă după topirea ză- crucifere) uthorrhynchus pleurostig-
miceliu alb-murdar; pezii; poate fi confundată ma (Gărgăriță galicolă).
mici scleroţi negri cu distrugerea în urma în-
vizibili pe plantă; gheţului peste iarnă.
colet înconjurat de
plăci; plantele îşi
modifică gradual 2. Pivot bifurcat, Hardpan; sol lucrat prea Arătura efectuată în mod
culoarea, devenind geniculat, blocat în umed repetat pe aceeaşi adân-
galbene, albe sau creştere cime, duce la formarea
maronii, în final hardpanului.
uscându-se
3. Rădăcini secundare Formă de rezistenţă la se- La o ploaie consistentă,

scurte şi îngroşate cetă prelungită acest simptom poate să
dispară.
4. Pivot ros, uneori rupt Toamna - Delia brassicae Larvele au dispărut.

radicum (Musca rădăcini-
lor);
Primăvara - Delia brassi- Larvele sunt prezente.
cae radicum (Musca rădă-
cinilor)
58 59
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Rădăcină Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Colet
Simptome Simptome
generale generale
ivot gol în interior, cu Baris chlorizans – gărgări- Larve cu capul brun până
5. P 9. Colet gol în interior Atac de Baris chlorrizans Se pot observa larve şi ru-
prezenţa rumeguşului ţa albastră a verzei la roşu, apode. (Gărgărița albastră a meguş.
şi a larvelor verzei)
6. Pivot putrezit Asfixierea rădăcinilor Ploi abundente; 10. Colet necrozat, Phoma lingam (Putregaiul Produce căderea la sfârşi-
Exces de apă Sol greu. subţiindu-se adesea tulpinilor) tul înfloririi.
în formă de vârf
de creion, purtând
puncte negre vizibile
cu lupa (picnidii)
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Colet Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Tulpină/Ramificații
7. Galerii vizibile sau Larva de Ceutorhyn- Despicaţi coletul pe lun- 11. Deformare la nivelul Insecte, în special Înţepături; ponta se află la
nu, cu prezenţa chus assimilis (Gărgărița gime pentru a găsi larve- unei înţepături, Ceutorhynchus napi nivelul umflăturii.
rumeguşului de larvă semințelor); le. adesea urmată de (Gărgărița tulpinilor)
Mai rar larve de Psylliodes crăparea tulpinii.
chrysocephala (Puricele Tulpina e aplatizată
albastru) şi adesea îndoită
8. Gale, umflături goale Gărgăriţa galicolă – Ce- Uneori se mai poate ob- 12. Tulpină sănătoasă în Fitotoxicitate Drift de hormoni de sinte-
în interior uthorrhynchus pleurostig- serva larva apodă. formă de “S” ză aplicaţi pe un câmp de
ma cereale învecinat.
Aplicarea tardivă a unor
erbicide.
60 61
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Tulpină/Ramificații Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Tulpină/Ramificații
Simptome Simptome
generale generale
13. T ulpină curbată, Îngheţuri târzii A se verifica temperaturi- 18. P
ete brune difuze; Pseudocercosporella cap- În condiţii de umiditate
uneori violacee le minime din primăvară. microdepresiuni sellae (Pătarea albă a frun- crescută, infecţia primară
transparente apar la zelor) se extinde şi la silicve pro-
sfârşitul evoluţiei; vocând scuturarea.
multiple puncte
negru-violacee
14. Tulpină ramificată de Distrugerea mugurelui ter- Larve de Ceutorhyn-
la nivelul coletului minal chus assimilis (Gărgărița 19. Pete brun- Alternaria brassicae Dacă se impune, se va
semințelor), Sclerotinia negricioase alungite (Alternarioza) aplica un tratament cu
sclerotiorum (Putregaiul fungicide, după înflorire.
alb) și/sau Botrytis cinerea
(Putregaiul cenușiu) - cu o
frecvență mai redusă;
Îngheț târziu; Fitotoxicitate.
20. Pete mici, albe, Grindină Uneori acoperite de ciu-
15. Crăparea tulpinii Îngheț târziu; Înţepătură. adâncite pe o latură perci secundare; se ob-
Ceutorhynchus napi a tulpinii servă la toate plantele.
(Gărgărița tulpinilor)
16. Pete albe, mai mult Sclerotinia sclerotiorum În interiorul tulpinii, se 21. Pete alungite, bej, Cylindrosporium concen- Atacul se poate extinde
sau mai puţin lungi, (Putregaiul alb) dezvoltă scleroţii, iniţial uneori cu zone tricum (Pătarea frunzelor) şi pe silicve, determinând
încercuind axila sunt de culoare albă, apoi negre; aspect crăpat îmbătrânirea prematură a
frunzelor devin negri şi duri. de plută acestora.
17. Putregai cu miceliu Botrytis cinerea (Putrega- Se recomandă evitarea 22. Pete alungite, albe, Phoma lingam (Putregaiul În acest stadiu, atacul pe
gri iul cenușiu) densităţilor prea mari. adesea combinate tulpinilor) tulpină poate fi asociat şi
cu puncte negre cu alte ciuperci.
62 63
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Tulpină/Ramificații Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Tulpină/Ramificații
Simptome Simptome
generale generale
23. U
lceraţii lemnoase, Phoma lingam (Putregaiul Tăiaţi tulpina de la bază şi 28. N ecroze pe o Fusarium spp. (Fuzarioza) Chiar dacă plantele au
neregulate, la baza tulpinilor) observaţi aspectul secţiu- singură parte a tijei o infecţie uşoară, pot să
tulpinii; puncte nii. Se poate considera că, principale sau pe aibă o maturizare preco-
negre la nivelul dacă mai mult de jumăta- ramificaţii; uneori ce şi să se scuture.
leziunilor (picnidii) te din secţiune este afec- baza tulpinii devine
tată de ciupercă, atunci portocalie
producţia va fi diminuată. 29. Plante debile, cu Deficienţă de potasiu Urmăriţi şi alte simptome.
internodii scurte şi
24. Pete prăfoase, albe Erysiphe cruciferarum Pâslă albă care se ia la
diametrul tulpinii
(Făinarea) atingere.
redus
30. Tulpini moi, cu Deficienţă de calciu Urmăriţi şi alte simptome.

25. Înnegriri şi scurgeri Xanthomonas campestris Bacteria se instalează de
inflorescenţe
de exudat din (Putregaiul negru) obicei în condiţii de umi-
lăsate în jos (ţesut
tulpină ditate şi temperaturi ridi-
colenchimatic slab)
cate.
Clorozele şi
necrozele apar pe
frunzele tinere
26. Î ngălbenirea Verticillium longisporum Atacul poate fi asociat şi
unilaterală a tulpinii (Verticilioza) cu alte ciuperci.
şi brunificarea cu 2-3 Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Frunză
săptămâni înainte de
31. Î ngălbenirea Carenţă de sulf Factori favorizanţi: sol
recoltare
limbului; nervurile permeabil şi rece; ploi
rămân verzi, iar excesive primăvara; lipsa
27. Cădere Exces de azot; densităţi Atenţie la lucrările solului; frunzele devin aportului de sulfaţi; înră-
prea mari; necroza cole- Dăunători.
casante. Simptomele dăcinare slabă; val brutal
tului-Phoma; alungirea hi-
pocotilului în toamnă; pi- sunt mai pronunţate de frig în cursul creşterii.
vot insuficient dezvoltat; la frunzele tinere,
colet cavernos; lanceolate
Furtuni, grindină.
64 65
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Frunză Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Frunză
Simptome Simptome
generale generale
32. Î ngălbenirea Senescenţă Proces fiziologic normal. 37. P
ete crustoase, Cylindrosporium concen- Infecţia este asociată cu
uniformă a frunzelor brune până la alb, tricum (Pătarea frunzelor) distrugerea ţesutului frun-
bazale adesea necrozate şi zei şi apariţia băşicilor.
uneori însoţite de
puncte albe
33. Uscarea frunzelor Distrugerea sistemului Observaţi pivotul rădăci- 38. Pete oblongii, Pseudocercosporella cap- Măsurile de igienă prin
însoţită uneori de radicular; nii. alungite, albe, uneori sellae (Pătarea albă a frun- rotaţia culturilor şi identi-
o colorare roşie Plasmodiophora brassicae cu halou şi posibil zelor) ficarea miriştilor infectate
sau verde-închis a (Hernia rădăcinilor) confluente sunt recomandate acolo
limbului unde condiţiile favorizea-
ză infecţia.
34. Îngălbenirea şi Verticillium longisporum Produce simptome speci- 39. Pete prăfoase albe Erysiphe cruciferarum Pâsla se ia la atingere.
ofilirea frunzelor (Verticilioza) fice traheomicozelor prin (Făinarea)
doar pe o latură a obturarea vaselor condu-
tulpinii cătoare.
35. Putregai dezvoltat Sclerotinia sclerotiorum Umiditatea provenită din 40. Pete albe, Phoma lingam (Putregaiul Ciuperca persistă să infec-
începând de la (Putregaiul alb) ploi sau ceaţă densă, men- neregulate, adesea tulpinilor) teze frunzele şi silicvele
petalele căzute pe ţine frunzele şi tulpinile cu picnidii negre cauzând desfacerea şi scu-
frunze, de obicei, la umede pentru 2-3 zile, turarea prematură.
nivelul axilei favorizând infecţia. Sporii
pot supravieţui până la 21
de zile.
41. Pete negru-brun, Alternaria brassicae (Alter- Cea mai severă infecţie se
36. Limb (şi peţiol) Botrytis cinerea (Putrega- În special pe leziuni persis- prezentând uneori narioza) dezvoltă la nivelul silicve-
putred, uneori iul cenușiu) tente. striuri concentrice, lor.
acoperit cu puf gri alternând culoarea
închisă şi cea
deschisă
66 67
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Frunză Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Muguri şi flori
Simptome Simptome
generale generale
42. P
ete galbene până Peronospora parasitica Miceliul alb se poate afla 46. U
scarea mugurilor Îngheţ târziu
la brune, necrozate (Mană) pe faţa inferioară a frunzei. fără urme de
în centru, pe faţa muşcătură/
superioară a frunzei înţepătură
47. Muguri terminali Secetă A nu se confunda cu us-

uscaţi, de culoare bej carea provocată de boli.
43. Clorozarea frunzelor, Carenţă de magneziu Simptomul apare pe frun- deschis
care avansează de la zele mature.
vârf şi margini către Căutaţi şi alte simptome
interior. Cloroza pentru a confirma diag- 48. Găuri în mugure cu Meligethes aeneus (Gân- Pragul economic de dău-
poate deveni nosticul. nare este de 1 adult/plan-
muşcături dacul lucios)
roşu-brun, violet, tă aflată în stadiul D (când
urmată de necroza mugurii florali sunt uniţi)
marginilor frunzei şi de 2-3 adulţi/plantă în
44. Galerii albe în limb Phytomiza rufipes (Insecte Prezenţa larvelor în galerii. stadiul E (separarea mu-
miniere) gurilor florali).
49. Perforaţii mici, Ceuthorrhynchus assimilis Momentul optim de apli-
netede, în muguri (Gărgărița semințelor) care a tratamentului este
înaintea atingerii PED-ului,
când se înregistrează un
adult la două plante şi s-au
format primele silicve.
50. D
ecolorarea Carenţă de sulf Factori de risc: temperaturi scă-
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Muguri şi flori
petalelor zute (mineralizare slabă în sol);
Ploi importante/levigare;
45. Uscarea mugurilor Insecte Meligethes aeneus
Fitotoxicitate Înrădăcinare slabă.
însoţită de (Gândacul lucios) și
Insecticid sub formă uleioa-
muşcătură/ Ceutorhynchus assimilis
să, aplicat înainte de înflorire;
înţepătură la baza lui (Gărgărița semințelor);
Aplicare tardivă a unui er-
uneori se poate instala și
Temperaturi scăzute bicid;
Botrytis cinerea (Putrega-
Drift.
iul cenușiu).
68 69
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Muguri şi flori Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Muguri şi flori
Simptome Simptome
generale generale
51. C
ăderea florilor - Umiditate ridicată Ploi abundente la înflorire 57. H
ipertrofierea Albugo candida Flori sterile.
dispariţia rapidă a (8-10 zile). inflorescenţelor (Rugina albă a crucifere-
petalelor pe o parte (umflate şi răsucite) lor)
a tijei cu pustule de
(1-2 mm) albe sau
52. Căderea prematură a Fitotoxicitate Drift de hormoni de sin- galben-crem cu
petalelor teză. spori
58. Flori sterile Carenţă de bor Urmăriţi şi alte simptome.
53. Deformarea sau Fitotoxicitate Insecticid uleios aplicat

dispariţia petalelor pe timp uscat şi cald,
aproape de înflorire.
59. Perioadă scurtă de Carenţă de azot Urmăriţi şi alte simptome.
înflorire
54. Înflorire întârziată Carenţă de sulf. Posibil să Urmăriţi şi alte simptome.

sau prelungită apară şi în cazul carenţe-
lor de fosfor, bor și cupru
60. Înflorire eşalonată Răsărire eşalonată; Fenomenul se poate în-
Expoziţie diferită a solei tâlni şi atunci când se uti-
lizează un amestec de hi-
brizi cu maturităţi diferite.
55. Florile sunt răsucite Phytoplasma spp. Fenomen întâlnit izolat.
şi sterile (Fitoplasmoze)
56. Părţile superioare Phytoplasma spp. Plantele afectate sunt ati- 61. Reînflorire, de obicei Grindină; Regenerare după fitotoxi-
ale plantei sunt (Fitoplasmoze) pice, uşor de identificat. a ramurilor inferioare Atac agresiv de Meli- citate.
abundent ramificate; gethes aeneus (Gândacul
Rareori se înregistrează
ramificaţiile sunt lucios), Epicometes hirta
pierderi de producţie.
scurte creând (Gândacul păros)
impresia de “mătură”
70 71
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Silicve Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Silicve
Simptome Simptome
generale generale
62. P
eduncul necrozat: Cylindrosporium concen- Urmăriţi şi alte simptome. 65. Peduncul necrozat Cylindrosporium concen- Observaţi şi alte simpto-
provocând căderea tricum (Pătarea frunzelor) cu silicvă prezentă: tricum (Pătarea frunzelor) me pe tulpină.
silicvei prin ruperea crăpătură transversală
peduncului; crustă pe peduncul, cu
albă pe restul de aspect de plută
peduncul (adesea)
66. Peduncul necrozat, Cylindrosporium concen- Instalarea ciupercii opreş-
fără silicvă; peduncul tricum (Pătarea frunzelor) te alimentarea silicvei.
cu pete alungite,
63. Absenţa platoului de Muguri avortaţi (prezenţi Meligethes aeneus (Gân- gri-alburii; peduncul
inserţie a silicvei pe sau nu); avortarea mu- dacul lucios) - la mugure striat transversal
peduncul gurilor opreşte creşterea Cilindrosporium;
pedunculului Urmăriţi şi alte simptome. 67. Peduncul necrozat Phoma lingam (Putregaiul A se observa simptome
cu silicvă prezentă; tulpinilor) pe tulpină.
peduncul cu pete
acoperite de puncte
negre
64. Peduncul normal, Secetă, Arșiță; Adesea partea de la baza

fără silicvă - prezenţa Îngheţ târziu, de obicei inflorescenţei este afec- 68. Peduncul necrozat Alternaria brassicae Apare la sfârşitul ciclului.
platoului de inserţie e afectată mai mult baza tată. cu silicvă prezentă; (Alternarioza)
a silicvei. Pedunculul inflorescenţei; peduncul cu pete
este sănătos. S-a Carenţă în sulf însoţită de negre, netede şi
produs avortarea, timp răcoros şi ploios la
alungite
înflorire; Carenţă de azot;
apoi căderea silicvei
Fitotoxicitate hormonală;
Înţepătură de ponta a Tulpină cu deformări. 69. Peduncul necrozat, Alternaria brassicae Instalarea ciupercii opreş-
Ceuthorrhynchus assimilis
fără silicvă; peduncul (Alternarioza) te alimentarea silicvei.
(Gărgărița semințelor) la
cu pete negru intens,
silicvele tinere;
Avortare fiziologică - ade- netede şi alungite
sea vârful inflorescenţelor
este afectat
72 73
Simptome Simptome
generale generale
eduncul necrozat, Cladosporium spp.
70. P Apare la sfârşitul ciclului. 74. S ilicve tinere uscate Insecte/afide De obicei afidele sunt pre-
fără silicvă; peduncul (Cladosporioza) deasupra unui zente.
cu pete de culoare anumit nivel al
închisă inflorescenţei
71. Peduncul necrozat, Cladosporium spp. Aspect catifelat, verde-

cu silicvă prezentă; (Cladosporioza) oliv; apare la sfârşitul ci-
75. Necroză pe Cylindrosporium concen- Alte simptome de urmă-
peduncul cu pete de clului, mai ales pe timp
peduncul, adesea tricum (Pătarea frunzelor) rit: muguri şi flori avorta-
culoare închisă uscat.
acoperită de o crustă te, puncte spongioase pe
albă, uneori crăpături tulpină, frunze cu arsuri.
72. Îngălbenirea şi Carenţă de azot Se observă în partea su- transversale,
căderea silicvelor perioară a inflorescenţei; antrenând căderea
tinere de la acelaşi cauzată de temperaturi silicvelor tinere
nivel al inflorescenţei scăzute şi umiditate ridi- 76. Silicve cu aspect Larve de Larve de Dasy- Larve multe, mici, 30-40,
cată în perioada de alun- translucid, cu neura brasicae (Ţânţarul fără picioare, translucide.
gire a tulpinii.
extremităţile silicvelor), favorizate de
Carenţă de sulf Simptom vizibil într-o
zonă bine delimitată pe galbene; umflate orificiile de ponta ale Ce-
inflorescenţă; cauzat de la mijloc, uneori uthorrhynchus assimilis
temperaturi scăzute şi crăpate
umiditate excesivă de la 77. Silicve geniculate Cylindrosporium concen- Înţepătură.
alungirea tulpinii şi până tricum (Pătarea frunzelor);
la începutul înfloririi. Ceuthorrhynchus assimilis
Căderea dramatică a frun- Urmăriţi simptome ale (Gărgărița semințelor)
zelor Pseudocercosporellei sau
Cilindrosporium.
73. Silicve tinere: Ceutorhynchus assimilis Urmăriţi prezenţa larvelor 78. Silicve roase la Psylliodes chrysocephala Se pot observa adulţii.
îngălbenirea şi (Gărgărița semințelor); în silicve şi urmele de în- suprafaţă; părţile (Puricele albastru)
căderea dispersată Dasineura brassicae ţepături. atacate de culoare
din mai multe zone a (Țânțarul silicvelor) albă
inflorescenţei
74 75
Simptome Simptome
generale generale
79. O
rificii rotunde Ceuthorrhynchus assimilis Seminţele sunt consuma- 84. S ilicve de mărime Fecundare deficitară Arşiţă pe perioada înflori-
vizibile, cu margine (Gărgărița semințelor) - te de larvele de Ceutorhyn- normală, parţial rii (zile cu temperaturi mai
neagră prin aceste orificii ies lar- chus assimilis (Gărgărița umplute sau goale mari de 30oC, sau noaptea
vele semințelor) și Dasineura Secetă cu temperaturi mai mari
brassicae (Țânțarul silicve- de 16o C).
lor). Alimentaţie deficitară cu Răspuns hormonal la stre-
sulf şi azot sul provocat de secetă.
80. Punct mic, brun până Ceuthorrhynchus assimilis Aşa numitele “puncte ne-
la negru, însoţit de o (Gărgărița semințelor); gre”. 85. Număr redus de Carenţă de potasiu, sulf – Temperaturi scăzute la
uşoară deformare a înţepătură de ponta silicve urmăriţi alte simptome înflorire.
peretelui silicvei cicatrizată
81. Mucegai de culoare Botrytis cinerea (Putrega- De obicei se instalează pe

86. Mici orificii, leziuni Grindină Sunt afectate toate plan-
gri iul cenușiu) leziuni.
albe tele, funcţie de cum a bă-
tut grindina.
82. Putregai prăfos, Ciuperci saprofite Cladosporium, Alternaria,

negricios, uscat Stenphyllium. 87. Silicve umflate, Fitotoxicitate Tratamente întârziate, drift.
deformate,
“explodate”, având
seminţele pe
exterior
83. Praf fin alb Erysiphe cruciferarum O peliculă albă se des- 88. Silicve rotunde sau Phytoplasma spp. De obicei este afectată în-
(Făinarea) prinde la atingere. ovale, cu aspect (Fitoplasmoze) treaga plantă.
foliar, de culoare
verde-albăstrui
76 77
Simptome Simptome
generale generale
89. S ilicve în formă de Carenţă de bor Urmăriţi alte simptome: 93. S ilicve maronii Cylindrosporium concen- De obicei, apar arsuri folia-
cârlig crapături longitudinale. sau albe, uneori tricum (Pătarea frunzelor) re, muguri şi flori avortate.
deformate, cu Urmăriţi simptome la ni-
coacere timpurie velul tulpinii.
90. S ilicve–cârlig, Verticilium longisporum Urmăriţi şi alte simptome.

spiralate (Verticilioza) 94. Silicve cu pete Pseudocercosporella cap- Multe puncte negru-vio-
maronii, adâncite, sellae (Pătarea albă) let.
care devin
translucide spre
sfârşitul evoluţiei
91. Silicve deschise Vânturi puternice, furtună Se recomandă cultivarea

(plantele pot fi aplecate, hibrizilor cu toleranţă ridi- 95. Silicve cu pete Sclerotinia sclerotiorum Microclimatul favorabil
căzute); Grindină (plante- cată la scuturare, iar dacă
le pot fi aplecate, căzute); albicioase sau (Putregaiul alb) infecţiei poate fi evitat
situaţia o impune, se poa- învelite în miceliu utilizând densităţi mai
Păsări; Supracoacere;
te aplica un sticker. mici şi o combatere efici-
Ceutorhynchus assimilis
(Gărgărița semințelor); entă a buruienilor.
Cylindrosporium concen-
tricum (Pătarea frunzelor);
Alternaria brassicae
(Alternarioza) 96. Silicve cu pete Cladosporium spp. Concomitent cu aceasta,
92. Silicve cu pete Alternaria brassicae Silicvele tinere se defor- catifelate, de culoare (Cladosporioza) se pot instala şi alte ciu-
circulare (Alternarioza) mează, se scutură pre- măslinie, la nivelul perci saprofite.
matur, iar seminţele au rostrului
MMB-ul redus.
78 79
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Silicve Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Semințe
Simptome Simptome
generale generale
97. C
avităţi albe, cu Grindină A nu se confunda cu pseu- 101. S eminţe avortate Alternaria brassicae (Alterna- Spre sfârşitul maturităţii,
margini înnegrite docercosporella; cavităţile sau roşii rioza): silicve cu pete negre în climat uscat.
concentrice
sunt prezente la silicvele Pseudocercosporella cap-
superioare doar pe o parte sellae (Pătarea albă): silicve
Căutaţi scleroţii; puf alb pe
a acestora. cu pete negre, alungite, care
se înconjoară de un halou tulpină.
alb spre sfârşitul evoluţiei;
Cladosporium spp. (Clados-
porioza): silicve verde-oliv,
cu aspect catifelat
Sclerotinia sclerotiorum
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Seminţe (Putregaiul alb) la nivelul tul-
pinii
98. Seminţe mici Arsiţă în perioada de um- Urmăriţi şi alte simptome.
plere a seminţelor; Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Plantă
Secetă;
Deficienţă de azot; 102. P
lante care se Verticillium longisporum Microscleroţi sub epider-
Deficienţă de sulf; smulg uşor (Verticilioza) mă sau în măduvă, în 1/3
Deficienţă de bor inferioară a tulpinii.
99. Seminţe mici şi firave Secetă în perioada um- Boli care restricţionează
plerii boabelor; Scleroti- circulaţia apei în plantă.
nia sclerotiorum (Putre-
gaiul alb); Phoma lingam
(Putregaiul tulpinilor);
Plasmodiophora brassicae
(Hernia rădăcinilor de 103. Plante piticite Peronospora parasitica Urmăriţi şi alte simptome.
crucifere) (Mană); Cylindrosporium
100. Seminţe mici şi roșii Temperaturi ridicate pre- Fenomenul este mai des concentricum (Pătarea
cum şi vânt puternic în întâlnit la desimi mari de frunzelor) - inflorescenţe
perioada de umplere a semănat. şi muguri avortaţi, în
boabelor general doar în anumite
zone ale parcelei
Carenţă de sulf
80 81
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Plantă Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Plantă
Simptome Simptome
generale generale
104. U
scarea plantelor; Opărire fiziologică; Temperaturi ridicate, se- 107. Plante căzute Phoma lingam (Putregaiul Ulceraţii adânci în tulpină;
unele plante se cetă- se observă prezența tulpinilor) tăiaţi tulpina şi observaţi în
îngălbenesc, apoi multor semințe mici și roșii; secţiune.
se usucă prematur Sclerotinia sclerotiorum Urmăriți simptomul pe tul- Deficienţă de potasiu Cădere timpurie; urmăriţi
(Putregaiul alb); pină- planta rămâne verde şi alte simptome.
în partea inferioară;
Phoma lingam (Putrega- Urmăriți simptomul pe pi-
iul tulpinilor); vot și colet; Plante cu aspect Phytoplasma spp.
108. Recomandăm controlul
răsucit către vârful (Fitoplasmoze) buruienilor gazdă.
Delia brassicae radicum Se observă absența rădăci- ramificaţiilor, unde,
(Musca rădăcinilor); nilor secundare; în loc de silicve
normale, se dezvoltă
Putrezirea prematură a Exces de apă- asfixierea ră- vezici tubular sterile
rădăcinilor dăcinilor. de culoare verde-
albăstrui
105. Uscare rapidă a Sclerotinia sclerotiorum Urmăriţi şi alte simptome. 109. Plante rigide, erecte Carenţă de sulf Urmăriţi şi alte simptome.
plantei urmată de (Putregaiul alb)
căderea acesteia.
106. Uscare timpurie a Orobanche (Lupoaie) Căutaţi plante de Oroban- 110. Maturitate Deficienţă de fosfor Urmăriţi şi alte simptome.
plantei che la baza plantelor de întârziată
rapiţă.
82 83
Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Plantă
Simptome
Cauze posibile Comentarii Imagini
generale
111. C
oacere în Deficienţă de azot Urmăriţi şi alte simptome.
perioadă scurtă
separator
112. Moartea prematură Fusarium spp. (Fuzarioza) Plante de obicei piticite, cu
a plantelor. silicve mici, goale.
Tulpinile şi
ramificaţiile devin
maronii, dar
plantele rămân
în picioare, cu
rădăcinile intacte.
Fără leziuni vizibile
pe tulpini sau
rădăcini
DĂUNĂTORII RAPIȚEI
DE TOAMNĂ
84 85
Dăunătorii rapiței de toamnă
Rapiţa, prima cultură înfiinţată din toamnă, este specia care atrage un număr foarte mare de dăunători, începând de la răsărire şi până
la formarea silicvelor. Asigurarea producţiilor în cultura rapiţei este condiţionată de o bună cunoaştere a dăunătorilor şi a măsurilor de
prevenire şi combatere a acestora.
Diminuarea producţiei de către insectele dăunătoare poate varia între 30-50%, iar uneori, în anumiţi ani, poate duce la compromiterea
totală a culturilor. Combaterea dăunătorilor rapiţei nu trebuie privită global, ci în funcţie de specificul fiecărui dăunător, de biologia şi
ecologia acestuia.
În această secţiune sunt descrişi dăunătorii cu cel mai mare impact economic asupra culturii de rapiţă, biologia, ecologia, stadiile de
dăunare, pragurile economice de dăunare şi elemente de combatere a acestora.
Pragurile economice de dăunare se pot schimba în funcţie de metoda de combatere folosită şi depind foarte mult de preţul insecticidului
folosit. S-a confirmat că o tactică bună de combatere a ţinut întotdeauna dăunătorii sub pragul economic de dăunare. Reuşita
tratamentelor este influenţată de mediul înconjurător, reacţiile chimice sau biologice din sol şi de momentul aplicării.
Viespea rapiţei
Athalia rosae L.
Dăunătorul este întâlnit în toate zonele în care ce cultivă rapiţă. În anii

favorabili, produce pagube importante.
Descriere
Adultul este o viespe de 6-8 mm lungime, cu capul negru, toracele şi
abdomenul portocaliu-roşcat. Antenele sunt uşor măciucate, formate din 10
articole, negre. Picioarele sunt gălbui-roşcate, iar tibiile şi tarsele au câte un
inel negru. Abdomenul este scurt - la mascul rotunjit, iar la femelă se termină
printr-un ovipositor. Lama fierăstrăului ovipositor prezintă 12-14 dinţi fini.
Larva, o omidă falsă de 15-18 mm lungime, glabră, este de culoare cenuşiu-
verzuie la început, apoi verde închis până la negru, acoperită cu un strat
ceros subţire. Capul este mic, negru, cu segmentele toracice îngroşate mai
ales în partea dorsală, cutate. Picioarele toracice au culoare neagră, iar cele
abdominale sunt cenuşii.
86 87
Dăunătorii rapiței de toamnă Dăunătorii rapiței de toamnă

Biologie Puricele albastru al rapiţei
Prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în sol ca larvă matură, iar în aprilie Psylliodes chrysocephala L.
larvele se împupează. La începutul lunii mai se formează adulţii din generaţia
hibernantă. După câteva zile de hrănire, are loc copulaţia şi ponta. Prin În ţara noastră, dăunătorul este întâlnit în majoritatea zonelor cultivatoare de
intermediul ovipozitorului, femela desface epiderma marginii frunzei unde, în rapiţă. Are o apariţie ciclică, având o intensitate mai mare a atacului o dată la
micile cavităţi, depune câte un ou. La o privire atentă, ouăle sunt vizibile pe nouă ani. Psylliodes chrysocephala L. este o insectă iubitoare de răcoare.
limbul frunzei sub forma unor mici umflături. După pontă, la două săptămâni,
apar larvele care se hrănesc cu epiderma şi parenchimul frunzelor. Dezvoltarea Descriere
larvară poate dura de la 20 la 50 zile, durată influenţată în special de condiţiile
climatice. Stadiul de pupă este de 15-20 zile. La sfârşitul lunii iunie-începutul Adulţii au lungimea de 3-4,5 mm, se deosebesc prin culoarea lor verde-
lunii iulie, migrează în sol unde se transformă în adulţi. albăstruie cu luciu metalic. Au antene lungi, picioare mari în spate şi sar Sămânţă tratată
Adulţii apar la începutul lui august, iar larvele acestora la sfârşitul lunii şi foarte rapid dacă sunt deranjaţi. Se pot întâlni adulţi cu aripi brun-deschis. cu Chinook
în septembrie. După o perioadă de hrănire, se retrag în sol pentru iernare Larvele pot ajunge până la 7 mm lungime, au corpul pestriţ, iar capul şi coada
sunt negre. La o privire atentă, se văd şi cele 3 perechi de picioare şi o placă
NU
(octombrie).
anală brun-închisă, terminată cu 2 spini. Dauna provocată de puricele adult
observată în timpul creşterii
Mod de dăunare DA
DA
Dăunătorul este oligofag, atacând atât cruciferele cultivate, cât şi pe cele sălbatice. Biologie
Având două generaţii pe an, atacul larvelor se manifestă atât în toamnă, cât şi în Daune
Puricele albastru al rapiţei are o singură generaţie pe an. Apogeul apariţiei AMENINŢARE
primăvară. Pagubele cele mai mari sunt produse toamna, când plantele de rapiţă uşoare
adulţilor este la sfârşitul lunii septembrie, când mănâncă frunze şi lăstari.
sunt în primele stadii de creştere şi dezvoltare. Primăvara larvele rod frunzele
După aproximativ două săptămâni, femelele încep depunerea pontei la 1-2
şi inflorescenţele. Frunzele atacate prezintă perforaţii ovale, netede. Deseori, Examinarea plantelor în noiembrie,
cm adâncime în sol în apropierea plantei. Ouăle sunt depuse în sol în jurul
larvele rod florile şi fructele în formare. Atacul masiv poate duce la scheletizarea mai mult de 5 purici/plantă?
plantelor, eclozarea putând avea loc în orice moment începând cu octombrie,
plantelor urmată de uscarea acestora.
în funcţie de temperatură. DA
Larvele perforează peţiolurile frunzelor inferioare şi lasă în urmă rosături NU AMENINŢARE
Prevenire şi combatere cicatrizate. De acolo, în iernile blânde, acestea pot să pătrundă în vârfurile
Ca măsuri de prevenire recomandăm: arătura, strângerea şi distrugerea lăstarilor.
Examinarea plantelor pentru infestarea cu
cruciferelor spontane, înfiinţarea culturilor în perioada optimă, fertilizare În anii favorabili, o parte dintre larve pot fi complet dezvoltate încă din
noua generaţie de larve în cea de-a doua
echilibrată şi, nu în ultimul rând, asolamentul şi rotaţia culturilor. toamnă. Acestea pătrund în sol la începutul iernii sau în aprilie/mai pentru jumătate a lunii ianuarie 5-10/plantă?
Pentru stabilirea momentului optim de aplicare a insecticidelor, se monitorizează împupare. În iernile blânde, depunerea pontei continuă astfel că în primăvară
populaţiile de viespi utilizând capcanele galbene. Pragul economic de dăunare pot fi întâlnite larve de vârste diferite. NU DA
este de 2 larve/plantă. Se recomandă combaterea chimică ori de câte ori este Fără Tratament cu posibile
nevoie cu produsele şi în dozele recomandate în CODEX. tratament şanse de reuşită
88 89
Mod de dăunare Puricii cruciferelor

Atacul purecilor adulţi survine în vetre, toamna devreme, provocând perforaţii la nivelul cotiledoanelor de rapiţă, Phyllotreta spp.
reducând mult vigoarea plantulelor. În ţara noastră, sunt frecvent întâlniţi atât în zonele de şes, cât şi la cele de
Daunele cele mai importante sunt produse de către larve care rod tuneluri prin peţiolul frunzelor şi tulpini în care, munte, în culturi de rapiţă şi plante legumicole.
deseori pătrunde apa ce îngheaţă şi duce la crăparea acestora.
Aceste zone reprezintă porţi de intrare pentru o serie de ciuperci patogene ca Phoma lingam şi Verticillium longisporum. Descriere
Pe fondul unei vigori mult slăbite de atacul adulţilor, larvele de Psylliodes pot provoca uneori moartea plantelor de rapiţă.
Adulţii din specia atra, au corpul lung de 2-2,5 mm, oval, de culoare neagră,
cu un slab luciu verzui. Capul, pronotul şi elitrele prezintă o punctuaţie fină şi
Prevenire şi combatere
deasă. Antenele sunt filiforme, de culoare negru roşcată.
Arătura, distrugerea plantelor spontane ce sunt gazde pentru purici, folosirea echilibrată a îngrăşămintelor şi irigarea pentru Adulţii din specia nemorum prezintă pe elitre câte o dungă longitudinală de
dezvoltarea viguroasă a plantelor, constituie măsuri de prevenire a atacurilor severe ale dăunătorului şi reducerea rezervei biologice. culoare galben portocalie.
În etapa de germinare, combaterea puricilor se realizează când este roasă peste o zecime din frunze. Zborul trebuie monitorizat Larva oligopodă, de 2-2,8 mm lungime, este de un alb-murdar, ultimul
cu ajutorul capcanelor galbene, iar când populaţiile de pureci sunt foarte mari, trebuie aplicat şi un insecticid de tipul piretroizilor. segment abdominal fiind puternic chitinizat şi prevăzut cu un spin curbat.
Combaterea chimică a larvelor trebuie efectuată în lunile septembrie-octombrie fiind nevoie de unul, uneori două tratamente cu
unul dintre produsele recomandate. Momentul optim pentru aplicarea tratamentului este atunci când numărul puricilor prinşi în
Biologie
capcanele galbene este peste sau sub pragul economic de dăunare şi control (PED). Pragul de dăunare este la 2-3 larve pe plantă, la
70% din plante sau la un număr de 50 de purici prinşi în capcane. Iernează ca adult, sub resturile vegetale, sub frunzarul pădurilor, în crăpăturile
Ciclu biologic din stratul superficial al solului etc. şi are o generaţie pe an.
Purice eclozat în a Hrănire directă, dăunarea Adulţii hibernanţi îşi fac apariţia în aprilie, în primă fază pe cruciferele
doua jumătate a verii plantelor răsărite spontane şi, mai apoi, pe culturile de rapiţă. Perioada de hrănire ţine de la
Împupare două săptămâni la o lună, după care are loc depunerea pontei în stratul
superficial al solului, în apropierea plantelor.
Primăvară
Vară Dezvoltarea larvară durează 18-30 zile, timp în care se hrănesc cu rădăcinile
plantelor, după care se transformă în pupe, în locurile din care s-au hrănit.
Stadiul de pupă se întinde pe o durată de 10-15 zile, după care are loc apariţia
Larva cade pe sol Toamnă Depunerea ouălelor în
Iarnă
solul din jurul plantelor adulţilor din noua generaţie.
Mod de dăunare
Migrarea larvei prin frun-
ze către tija principală Sunt atacate plantele spontane şi cele cultivate din familia cruciferelor. Adulţii
Dezvoltarea larvei şi rod epiderma superioară şi parenchimul sub formă de orificii circulare; aspect ce
infestarea peţiolului frunzei
poartă denumirea de “ciuruirea frunzelor”. Frunzele atacate puternic se usucă.
90 91

Dăunătorul poate produce pagube mari culturilor de rapiţă mai ales în anii cu primăveri secetoase. Atacul plantelor în curs de temperatura trece de 9-10°C, după zborul femelelor (care durează între 1
răsărire şi al plăntuţelor abia răsărite poate duce la compromiterea culturii. şi 3 săptămâni), are loc înţeparea tulpinilor şi depunerea ouălor. O femelă
depune 15-60 ouă. Incubaţia poate varia de la 6 la 20 zile.
Prevenire şi combatere Larvele apar în aprilie, iar dezvoltarea completă a acestora are loc în 30-40
zile, după care părăsesc tulpinile şi migrează în sol la 4-6 cm adâncime. Odată
Dintre măsurile agrotehnice recomandate amintim: arătura, asolamentul de durată şi o rotaţie corespunzătoare a culturilor etc.
ajunse în sol, ele se transformă în pupe şi, după aproximativ o lună, în insecte
Combaterea acestor dăunători se poate realiza în perioada de vegetaţie - prin tratamente chimice, de tipul piretroizilor, la avertizare - însă,
adulte, dar rămân în diapauză până la sfârşitul toamnei când, părăsind coconii
pentru ca acestea să fie eficace, se impune o monitorizare riguroasă a solelor cu ajutorul capcanelor. Pragul de dăunare 3 larve/plantă.
nimfali, urcă la suprafaţă, la baza plantelor unde hibernează.
Aplicarea tratamentelor se recomandă a fi făcute la apariţia adulţilor, dimineaţa sau seara, când puricii stau ascunşi sub frunze.
Gărgăriţa tulpinilor de rapiţă Mod de dăunare

Dăunător oligofag care preferă culturile de rapiţă, varză, conopidă, la care
Ceutorhynchus napi Gyll.
produce pagube considerabile.
Gărgăriţa tulpinilor este un dăunător care provoacă pagube frecvente Adulţii rod perforaţii marginale în limbul foliar şi vârful tulpinilor. Daune importante
în cultura de rapiţă. Este una dintre primele specii care atacă primăvara, produc şi larvele care rod galerii descendente şi ascendente în măduva tulpinilor,
începând de la o temperatură de peste 6°C. Atacă atât în stadiul de adult, cât determinând deformarea şi distrugerea tulpinii (circulaţia sevei este întreruptă,
şi în cel de larvă. iar ţesuturile sunt necrozate). Dintre consecinţele cele mai grave ale atacului de
Ceutorhynchus napi amintim: încetinirea creşterii plantei, creşterea numărului
Descriere porţilor de intrare pentru diferite boli ale tulpinii, plantele devin vulnerabile la
cădere sau ramifică bogat şi, nu în ultimul rând, nu formează silicve sau acestea sunt seci şi cu seminţe de slabă calitate.
Adulţii au corpul de culoare cenuşie, spre negru, cu aspect pufos şi o lungime
de 3,5-4 mm. Elitrele prezintă striuri longitudinale înguste, interstriurile
având câte 3-4 rânduri de perişori scurţi şi fini. Rostrul poate ajunge până la Prevenire şi combatere
1/3 din lungimea corpului.
În stadiul maxim de dezvoltare, larvele apode au 5-8 mm lungime, sunt de Combaterea pe cale chimică a gărgăriţelor hibernante se face atunci când se constată apariţia lor în capcanele galbene cu produsele
culoare gălbuie, cu protuberanţe inserate cu perişori, cu excepţia capului şi în dozele recomandate în CODEX.
care prezintă o coloraţie de la galben spre negru. În cazul acestui dăunător, tratamentul trebuie aplicat imediat ce au apărut primii adulţi, pentru combaterea acestora, înainde de depunerea
pontei. Se poate efectua un al doilea tratament după atingerea zborului maxim, pentru adulţii care au apărut ulterior primului tratament.
Biologie Larvele apărute în interiorul tulpinilor sunt foarte dificil sau chiar imposibil de combătut. Se foloseşte un insecticid sistemic sau de
contact înainte de depunerea pontei.
Ceutorhynchus napi hibernează în sol ca adult şi începe migrarea în condiţii
neaşteptate, când temperatura solului la 2 cm adâncime ajunge la 6°C. Din acest motiv tratamentul împotriva gărgăriţei tulpinilor are caracter preventiv, profilactic. După depunerea ouălor, practic, nu
Perioada de activitate a dăunătorului începe în ferestrele iernii, atunci când mai există metodă de combatere.
temperaturile au valori mai mari de 6°C, cu zile însorite atunci când plantele Pentru o combatere eficientă nu trebuie să se aştepte atingerea pragului economic de dăunare de 1-2 adulţi pe plantă. Tratamentul
pornesc în vegetaţie şi continuând până la sfârşitul înmuguritului. Când trebuie aplicat imediat ce apar primii adulţi.
92 93
Gărgăriţa seminţelor de crucifere Combatere

Ceutorhynchus assimilis Payk. Combaterea chimică se face după formarea primelor silicve, dar înainte de încheierea înfloritului. Pragul economic de dăunare este
Un dăunător întâlnit în majoritatea zonelor în care se cultivă rapiţă. de 1-2 adulţi/plantă. Momentul optim de aplicare a tratamentului este înaintea atingerii PED-ului când se înregistrează un adult la
două plante şi s-au format primele silicve. Este recomandat să se aplice insecticide cu acţiune combinată - atât sistemice, cât şi de
Descriere contact, iar dozele de aplicare să fie la limita superioară.
Adultul are 2,5 - 3 mm, este de culoare gri-negru, cu striuri dorsale, acoperit cu
păr des şi solzişori cenuşii, partea anterioară a elitrelor fiind fin granulată. Larva, Ciclu biologic
de tip curculionid, apodă, are o lungime de 4–5,3 mm, de culoare alb–translucid Dezvoltarea gărgăriţei 13º
în timpul toamnei
până la galben (în funcţie de stadiul de dezvoltare), cu capul bej-maroniu. zbor
Hibernare
Biologie
Iarnă
Dăunătorul iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului. După
aproximativ 40-70 zile de hrănire, insectele ajung la maturitatea sexuală, când Dezvoltare
Vară/
Toamnă
are loc copulaţia, apoi ponta. Femela roade un orificiu în silicvele formate unde
depune câte un ou. O femelă poate depune în jur de 35-50 de ouă. Perioada de
incubaţie durează între 7-12 zile, iar evoluţia larvară 25-35 zile. Dezvoltarea larvei în
silicve (până la 25%
După dezvoltarea larvelor, acestea rod orificii în peretele silicvei, părăsesc pierdere seminţe) Primăvară
locurile de hrană, se retrag în sol unde se împupează. Stadiul de pupă ţine 10-
Infestarea
15 zile. Noii adulţi se hrănesc pe seama plantelor crucifere spontane şi cultivate Depunerea pontei silicvelor
până în toamnă când se retrag pentru hibernare. Primăvara părăsesc locul de în silicve
O singură larvă pe
hibernare şi migrează pe cruciferele spontane şi apoi pe culturile de rapiţă şi silicvă
alte crucifere cultivate.
Mod de dăunare Gărgăriţa mugurelui terminal

Adulţii se hrănesc cu silicvele în curs de dezvoltare şi fac orificii prin care al rapiţei
îşi depun ponta. În aceste zone se formează aşa-numitele „puncte negre”.
Ceutorhyncus picitarsis Gyll.
Atacul larvelor se produce în interiorul silicvelor, rozând seminţele crude.
Prin perforaţiile făcute, în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare, cel Dăunătorul se întâlneşte în principalele regiuni de cultură a rapiţei.
mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae). Descriere
Uneori atacul apare doar pe marginile câmpului de rapiţă. Atacul este masiv
când temperaturile sunt ridicate, pe perioada înfloritului. Pe parcursul Adulţii au dimensiuni cuprinse între 2,5-3,7 mm. Este de culoare negru strălucitor,
dezvoltării, o larvă poate distruge de 5 la 10 seminţe. cu o pată albă dorsală şi extremităţile picioarelor de culoare roşiatică. Larvele,
94 95

apode, de culoare albă, au dimensiuni cuprinse între 4,5-6,5 mm, capul este dezvoltare ajung până la 4 mm lungime. Au corpul de culoare alb-cenuşie,
colorat în galben-maroniu. foarte aplatizat, având capul şi picioarele maronii. Dorsal, pe fiecare segment,
se găsesc câte două pete de culoare închisă.
Biologie
Gărgăriţa îşi începe activitatea toamna, în lunile octombrie şi noiembrie. Biologie
Insectele înţeapă peţiolul şi îşi depun ponta în interiorul acestuia. Sunt necesare Meligethes aeneus are o generaţie pe an (uneori două generaţii). Adulţii
între 20 şi 50 de zile pentru dezvoltarea ouălor, la temperaturi de 17-18°C hibernează în stratul superficial al solului, la 3-4 cm adâncime sau sub frunze,
câteva zile consecutiv. După eclozare, apar larvele miniere care se deplasează de obicei în liziera pădurilor şi a pajiştilor. Apar în luna aprilie, când temperatura
din peţiol, prin axul inflorescenţei, până la mugurele terminal. zilei atinge 10-11°C şi se hrănesc cu elementele florale ale speciilor de plante
ierboase sau lemnoase.
Mod de dăunare Când temperatura ajunge la 15°C, gândacul zboară pe rapiţă. Femela depune
Consecinţa atacului este distrugerea mugurelui terminal. Planta rămâne mică şi cu aspect de tufă, diminuând semnificativ producţia. ponta (300 de ouă) la baza bobocilor florali, pe stamine sau pistil (câte 1-2
ouă/boboc). După 10 zile apar larvele (stadiul larvar durează 3-4 săptămâni),
după care vor coborî în sol la 2-4 cm unde se vor transforma în pupă. A doua
Prevenire şi combatere generaţie de adulţi apare în iunie şi intră în diapauză la sfârşit de iulie, iar după
Ca măsuri de prevenire a atacurilor, se recomandă rotaţia culturilor. o perioadă de hrănire de câteva săptămâni se retrag pentru hibernare.
Tratamentele chimice se aplică la o săptămână după ce au fost detectate primele zboruri. Dăunătorul poate fi combătut cu ajutorul
Mod de dăunare
piretroizilor, odată cu tratamentul împotriva puricilor.
Gândacul atacă diferite specii de crucifere (specii cultivate şi buruieni) şi este
Gândacul lucios al rapiţei periculos în toate stadiile de dezvoltare. Atât larvele cât şi adulţii consumă
anterele, ovulul şi polenul bobocilor florali, distrugându-i. Larvele se hrănesc
Meligethes aeneus F. doar cu organele florale ale plantelor din familia crucifere. La o infestare
puternică, pe un boboc floral se pot găsi 10-15 larve.
Gândacul polenului sau al florilor este un dăunător foarte răspândit în
România, cu predilecţie în regiunile cu precipitaţii mai ridicate - Tansilvania, Prevenire şi combatere
Banat şi nordul Moldovei.
Ca măsuri preventive amintim respectarea asolamentului, strângerea şi distrugerea resturilor vegetale, arătura, respectarea epocii
de semănat.
Descriere Se pot efectua tratamente chimice la avertizare, cu produsele şi dozele recomandate în CODEX.
Pragul economic de dăunare este de 1 adult/plantă aflată în stadiul D de dezvoltare a mugurelui floral şi de 2-3 adulţi/plantă în
Adultul are corpul alungit, turtit, de formă dreptunghiulară, de culoare stadiul E (separarea mugurilor florali).
neagră sau verde închis, cu luciu metalic spre partea dorsală. Pronotul şi Dăunătorul are o serie de duşmani naturali cu importanţă economică, cum ar fi carabidul Clivina fossor Fall, care poate distruge până
elitrele au o punctuaţie fină şi deasă. Larvele sunt oligopode şi la completa la 65% din pupele şi larvele gândacului lucios.
96 97
Gândacul roşu al rapiţei Gândacul păros

Entomoscelis adonidis Pall. Epicometis hirta Poda., sin. Tropinota hirta
Descriere Gândacul păros este un coleopter comun, semnalat frecvent în zonele de

Adultul are corpul globulos, de 7-10 mm lungime şi culoare roşu-cărămiziu. Pe stepă şi silvostepă şi care atacă frecvent cruciferele, pomii şi viţa de vie în
cap are o pată neagră, pe spate şi pe elitre prezintă 3 dungi negre longitudinale. perioada înfloritului.
Larva are la maturitate 11-14 mm lungime, este neagră-cenuşie pe partea
dorsală şi gălbuie pe partea ventrală. Descriere
Adultul are 9-12 mm lungime, de culoare negru mat, acoperit cu o pubescenţă
Biologie deasă şi lungă, cenuşie, de unde şi denumirea de gândac păros. Pe partea
Dăunătorul iernează în stadiul de ou de rezistenţă, sub bulgării de pământ şi dorsală a pronotului se găseşte o carenă mediană, dispusă longitudinal.
prezintă o singură generaţie pe an. Eclozarea ouălor în primăvară e condiţionată Tibiile picioarelor anterioare sunt prevăzute cu trei dinţi. Elitrele sunt negre-
de temperatură, aceasta trebuind să înregistreze un minimum de 3-4°C. cenuşii, cu pete alb-gălbui. Oul este alb si rotund.
Stadiul larvar durează 40-60 de zile, apoi se retrag în sol (la 3-4 cm adâncime), Larva, de tip scarabeiform (în forma literei C, cu corpul îngroşat) are 14-16
unde se transformă în nimfă. Se menţin în acest stadiu timp de două mm lungime, de culoare alb-gălbuie, iar capul este maroniu. Pupa este alb–
săptămâni, după care vor lua naştere noii adulţi. Aceştia se hrănesc până în gălbuie cu dimensiuni de 12-16 mm lungime.
luna iunie, apoi se retrag în pământ până în septembrie.
Biologie
Mod de dăunare Gândacul păros are o singură generaţie pe an, iernează în stadiul de adult,
Gandacul roşu al rapiţei atacă în vetre, atât toamna, cât şi primăvara. în sol, la adâncimi de 10-20 cm. Gândacii apar în aprilie şi zboară până în
Adulţii atacă în toamnă, rozând limbul frunzelor la plantele tinere de rapiţă. Poate provoca pagube foarte mari în această perioadă, ajungând iunie-iulie, mai ales în zilele însorite între orele 11-15:00, iar noaptea se retrag în sol. Femelele depun ouăle după 4-8 zile de la
să distrugă culturi întregi de rapiţă de toamnă. Uneori, consumă întreaga suprafaţă a limbului, lăsând doar nervura centrală întreagă; acesta împerechere, în luna mai, în grămăjoare mici de câte 2-4 ouă, în sol, la o adâncime de 2-7 cm. O femelă poate depune până la 50 de
este un simptom caracteristic. Primăvara, plantele sunt atacate atât de noua generaţie de adulti, cât şi de larvele acestora. În primele zile, noii ouă. Incubaţia durează până la două săptămâni, iar dezvoltarea larvară poate ajunge şi la două luni. Noii adulţi apar în lunile august-
adulţi se hrănesc cu frunzele verzi de la baza tulpinii, iar mai târziu rod florile şi silicvele. Larvele tinere rod marginile frunzelor sau epiderma şi septembrie, dar rămân în săculeţii pupali până în primăvara următoare.
parenchimul, iar în ultimele vârste lasă numai nervurile.
Mod de dăunare
Prevenire şi combatere Dăunător polifag preferă pomii fructiferi, dar atacă în perioada înfloritului şi viţa de vie. În ultimii ani atacă destul de sever rapiţa şi alte
Ca măsuri preventive amintim respectarea asolamentului, strângerea şi distrugerea resturilor vegetale, arătura, fertilizarea crucifere, uneori chiar şi porumbul sau cerealele păioase. În anii de invazie, daunele produse organelor florale sunt semnificative.
echilibrată şi respectarea tuturor verigilor tehnologice. Primăvara devreme, adulţii se hrănesc cu polenul florilor timpurii, iar apoi consumă organele interne ale acestora, uneori şi sepalele. La
Pentru combaterea atacului, se recomandă efectuarea tratamentelor chimice ori de câte ori este necesar cu produse şi doze rapiţă consumă organele florale, câteodată şi frunzele tinere. Larvele nu dăunează. Odată cu înflorirea pomilor fructiferi, trec pe florile
recomandate în CODEX. acestora. Produce daune şi la graminee (secară, orz, grâu, porumb) precum şi la viţa de vie.
98 99
Prevenire şi combatere Mod de dăunare

Combaterea insectei este destul de dificilă, deoarece atacă în perioada înfloritului, moment când trebuie protejată entomofauna utilă. Păduchele atacă diferite crucifere spontane şi cultivate: rapiţa, muştarul, varza, conopida, gulia, ridichea etc. Adulţii şi larvele formează
Se pot utiliza insecticidele care menajează polenizatorii şi mai pot fi utilizate şi alte metode: feromonii sexuali specifici care atrag colonii pe frunze, tulpini, inflorescenţe şi silicve, pe care le înţeapă şi sug sucul celuluar. Mai întâi, pe frunze apar nişte pete gălbui, apoi
masculii; specii parazitoide precum viespea de stepă (Scolia hirta) trebuie protejată deoarece parazitează larvele gândacilor din genul frunzele se usucă. Sunt atacate şi tijele florifere, care devin albastru-verzui, florile se usucă sau avortează. În anii favorabili, când atacul
Epicometis. este timpuriu şi timpul secetos, poate cauza pierderi de producţie de 30–40%. Dăunătorul este vector de viroze.
În caz de atac puternic, se aplică tratamente cu insecticide cu acţiune dublă - atât sistemice cât şi de contact.
Se recomandă combaterea chimică cu produse şi doze omologate în CODEX, când 10% din vârfurile de creştere ale rapiţei de
Păduchele cenuşiu al verzei toamnă sunt infestate în timpul înfloririi, sau când 5% din vârfurile de creştere sunt în faza de buton floral. Pragul economic de
dăunare este de două colonii/m² la marginile culturii de rapiţă.
Brevicoryne brassicae L., sin. Aphis brassicae L. Dăunătorul are o serie de inamici naturali, dintre care amintim: Adalia tetraspilota, Apidius matricariae, Diaeretiella rapae, etc.
Dăunătorul este întâlnit din zona de stepă, până în cea a pădurilor de foioase,
unde se cultivă plante din familia crucifere. Ţânţarul silicvelor
Dasineura brassicae Winnertz.
Descriere
Brevicoryne brassicae are două forme, şi anume: Acest dăunător are ca gazdă mai multe plante din familia cruciferelor,
a) Forma apteră, care are corpul globulos de 1,8-2,5 mm lungime, de întâlnindu-se în toate zonele unde sunt cultivate.
culoare verde-gălbuie, acoperit cu o secreţie abundentă ceroasă, de culoare
cenuşiu-albăstruie. Antenele sunt alcătuite din 6 articole. Descriere
b) Forma aripată are corpul de 1,6 -2,3 mm lungime; capul şi toracele sunt
de culoare brun închis, iar abdomenul galben–verzui. Tot corpul este acoperit Adultul are până la 1,5 mm lungime, cu trunchiul de culoare negru-brun și
pilozitate albicioasă. Larva are 0,5-1,5 mm, este de culoare albă, la început
de o secreţie ceroasă, de culoare cenuşie.
translucidă, apoi mată.
Oul este alungit, negru-albăstrui.
Mod de dăunare:
Biologie
Daunele provocate de ţânţarul silicvelor pot fi devastatoare, deoarece larvele
Iernează în stadiul de ou de rezistenţă pe tulpini şi pe peţiolul frunzelor. Este o specie polivoltină, ce dezvoltă 16-18 generaţii pe
acestuia se hrănesc cu peretele interior al silicvei, provocând simptome tipice
an. În condiţii favorabile (la temperaturi cuprinse între 18 şi 26°C), durata unei generaţii este de 10-14 zile.
de băşicare a acestora. Silicva se îngălbeneşte şi se sparge prematur, ducând
Toamna apar indivizii sexuaţi care se împerechează. Ouăle sunt depuse toamna, pe tulpini şi eclozează primăvara. Dau naştere la
la pierderea totală a seminţelor. Atacul se manifestă mai ales la marginea
colonii de indivizi apteri care se dezvoltă progresiv pe frunzele superioare, apoi se grupează pe inflorescenţă. Indivizii aripaţi apar
câmpului de rapiţă.
când populaţia este maximă şi colonizează alte plante.
100 101
Combatere: Pentru controlul şi combaterea acestui dăunător, sunt recomandate o serie de măsuri agrotehnice îmbinate cu măsuri chimice.
Dezmiriştitul după recoltarea culturii premergătoare; lucrări repetate cu combinatorul pentru a omorî melcii (dacă este nevoie
Nu există un prag economic de dăunare la care să se efectueze controlul ţânţarului silicvelor, deoarece daunele pot fi influenţate pentru o mai bună pregătire a patului germinativ); efectuarea brazdei de împachetare a parcelei cu plugul, după semănat, pentru
foarte mult de activitatea lui Ceutorhyncus assimilis. a limita accesul melcilor.
Folosirea unui insecticid piretroid este eficientă în controlul ţânţarului, dar nu are acelaşi efect şi asupra larvelor acestuia. Pentru combaterea chimică, folosirea momelilor reprezintă un real succes. Amplasarea acestora se face cu 7-10 zile înainte de
semănat. Luaţi în considerare utilizarea insecticidelor granulate dacă se capturează mai mult de 5 melci/capcană, verificaţi capcanele
Limaxul cenuşiu la fiecare două zile.
Momentul cel mai eficient pentru folosirea capcanelor este cuprins între prima lucrare de pregătire a terenului şi pregătirea finală a
Agriolimax agreste L., sin. Deroceras agreste L. patului germinativ cu combinatorul, lăsând câteva zile între lucrări.
Nu amestecaţi insecticidele granule cu seminţele decât dacă patul germinativ este umed. Acolo unde patul germinativ este bine
Daunele cele mai mari sunt produse de obicei plăntuţelor de rapiţă aflate
pregătit, se recomandă împrăştierea insecticidelor granulate pe rândul de plante. Continuaţi să monitorizaţi răsărirea culturii de
în stadiul cotiledonal.
rapiţă. Melcii tineri pot evita testarea anterioară.
Descriere
Adultul are corpul alungit, de 40-60 mm, alb-gălbui până la brun-roşcat. Acesta secretă un mucus lăptos care-i facilitează deplasarea.
Limaxul iernează în sol ca ou, mai rar ca adult, având 2-3 generaţii/an. Gărgăriţa galicolă
Ceuthorhynchus pleurostigma Marsh.
Biologie şi ecologie
Primăvara, începând cu luna mai, apar melcişorii rezultaţi din eclozarea ouălor de iarnă; ei ajung la maturitate după prima decadă a lunii Descriere
iulie. Melcii generaţiei a doua apar începând cu luna august, se maturizează treptat şi se împerechează. La sfârşitul lui octombrie, depun
Adultul are corpul alungit, de 2-3 mm lungime, de culoare negru-cenuşiu,
ouă. De obicei, aflat în acest stadiu iernează dăunătorul. În anii cu toamnă caldă şi lungă, dăunătorul poate prezenta trei generaţii.
cu pete albe pe părţile laterale ale mezotoracelui. Rostrul este roşcat şi se
găseşte ascuns în stare de repaus într-un şanţ special al prosternului. Pronotul
Mod de dăunare este puternic punctat şi prevăzut median cu un şanţ. Elitrele sunt acoperite
Dăunătorul atacă numeroase specii de crucifere, dar şi castraveţii, tomatele, ardeii, fasolea etc., localizându-se în special pe frunze la cu o pubescenţă fină, de culoare cenuşie. Oul este elipsoidal, de culoare albă.
care distruge țesuturile dintre nervuri. Atacul este agresiv, în vetre, cu aspect de păşunat. Larvele au 3-4 mm lungime, apode, de culoare albă; capul este brun-deschis.
Limaxul este un dăunător nocturn, dar atacă şi ziua pe timp ploios şi cald. Frunzele atacate au perforaţii de forme şi mărimi diferite, cu
dâre albicioase, lucitoare, transparente, pergamentoase, simptom după care atacul poate fi depistat şi în lipsa dăunătorului.
Biologie
Iernează în sol, în stadiul de adult sau de larvă. Are o generaţie pe an, cu două cicluri de evoluţie: unul de primăvară, care se dezvoltă
Prezenţa melcilor devine o problemă în special pe solurile cu textură grea, în zone umede sau pe terenurile ce nu au fost cultivate
pe rapiţă şi muştar şi altul de vară care se dezvoltă pe plante legumicole vărzoase.
în anul anterior. Acolo unde condiţiile solului favorizează apariţia melcilor la semănat, riscul ar trebui confirmat prin folosirea
momelilor.
Pragul economic de dăunare (numărul de indivizi începând de la care este necesară aplicarea tratamentului) este de 1-2 limacşi/ mp.
102 103
Mod de dăunare spontane. La câteva zile de la apariţie are loc copulaţia, iar după 8-10 zile depunerea ouălor, infestând plantele din culturile timpurii.
În condiţii favorabile poate apărea şi o a treia generaţie, parţială.
Este un dăunător oligofag, iar din familia cruciferelor atacă cu predilecţie varza.
Atacul este produs de larve care pătrund în rădăcini şi produc o hipertrofie a ţesuturilor, în jurul rădăcinilor formându-se gale
Mod de dăunare
caracteristice. În primă fază, aceste gale sunt mici, apoi se unesc ajungând la dimensiunea unei alune sau chiar a unei nuci. În
interiorul unei gale se găsesc 1-2 larve. Acest tip de atac poate fi confundat cu cel al herniei rădăcinilor. Insecta infectează plantele tinere de brasicacee (rapiţă, muştar, conopidă, varză, etc.). Ponta este depusă la baza tijei. La apariţie,
larvele se hrănesc cu rădăcinile din jurul pivotului, apoi pătrund în interiorul rădăcinii, rozând galerii longitudinale. În cazul unui
Prevenire şi combatere atac puternic, când la o plantă se găsesc mai multe larve, acestea rod galerii ascendente până în tulpiniţă, ajungând uneori până
la inserţia frunzelor. În urma atacului, plantele se pot regenera, dar dezvoltarea acestora trebuie monitorizată cu stricteţe. Daunele
Distrugerea plantelor spontane din familia Cruciferae (rapiţă sălbatică, muştar sălbatic) pe care se dezvoltă dăunătorul; rotaţia provocate în primăvară sunt mai puţin periculoase deoarece plantele sunt mai dezvoltate.
culturilor; folosirea de sămânţă sănătoasă, tratată, pe terenuri bine pregătite şi în soluri fertile. În urma atacului, frunzele plantelor au o culoare verde-închis şi se lasă pe sol.
Se pot întrebuinţa şi insecticide granulate conform CODEX. Larvele se hrănesc timp de 2-3 săptămâni înainte de împupare, stadiu în care parcurg perioada de iarnă. La desprimăvărare, larvele
ies din pupă ca muşte şi ciclul biologic se repetă.
Musca rădăcinilor Prevenire şi combatere

Delia brassicae radicum L. Lucrările solului duc la distrugerea larvelor şi a pupelor reducându-se astfel rezerva biologică a dăunătorului. Tratamentul seminţelor
protejează tinerele plante împotriva principalilor dăunători doar în primele stadii de vegetaţie, dar pentru combatere este necesară
Se întâlneşte în principalele regiuni de cultură a rapiţei.
şi efectuarea de tratamente în vegetaţie cu produse de contact.
Descriere
Adultul are corpul de 6-7 mm lungime, asemănător muştei de casă. Masculul
este cenuşiu-închis, pubescent, cu trei dungi negre pe pronot şi una dorsală Gărgăriţa pătată
pe abdomen. Femela este de culoare cenuşiu-gălbuie, mai mare şi mai slab
Ceutorhyncus quadridens Panz.
pubescentă. La ambele sexe, antenele, ca şi picioarele, sunt negre. Oul are
formă de bastonaş si de culoare alb-lucios. La dezvoltare completă, larva,
apodă şi acefală, are până la 7-9 mm lungime, este fusiformă, anterior mai Descriere
subţire şi de culoare alb-gălbuie. Regiunea posterioară a abdomenului este Adultul are 3-3,5 mm lungime, de culoare neagră, acoperit cu solzi şi perişori
trunchiată oblic. Pupa este de culoare castanie. cenuşii. Pronotul este prevăzut cu o dungă longitudinală albicioasă. Elitrele
prezintă în regiunea scutelului o pată albă, caracteristică. Rostrul este lung,
Biologie puţin îngroşat la vârf. Antenele sunt proeminente. Larva, apodă, are 5-6
Dăunătorul prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în stadiul de pupă în mm lungime, de culoare albă sau alb-gălbuie, translucidă, iar capul galben-
sol, la adâncimi de 2-15 cm, mai rar în resturile vegetale rămase pe câmp. deschis.
În primăvară are loc transformarea pupelor în insecte adulte. Adulţii apar
primăvara, la sfârşitul lunii aprilie. Ei sunt semnalaţi pe diferite plante
104 105
Biologie o pată neagră pe marginea anterioară. La mascul aripile anterioare prezintă

o singură maculă neagră în unghiul extern, iar cele posterioare au o maculă
Iernează în stadiul de adult pe sub bulgării de pământ, în mulci, taluzuri, pe
punctiformă situată pe marginea anterioară. Anvergura aripilor variază între
sub frunzele căzute sau în frunzarul pădurilor. Dăunătorul are doar o generaţie
50-65 mm, masculii fiind mai mici decât femelele.
pe an; câteodată, în anii favorabili, chiar şi 2 generaţii. Adulţii hibernanţi
Oul este de 1,1–1,25 mm lungime, conic, de culoare galbenă, cu striaţii
părăsesc locurile de iernare la temperaturi de 12–15°C pe crucifere spontane,
longitudinale.
iar când temperatura ajunge la 18–20°C migrează în cultură. Larvele sapă
Larva neonată este de culoare galben-cenuşie cu capul negru. Larva matură
galerii în peţiolul frunzelor şi tulpini, atac asociat frecvent cu cel al larvelor de
este o omidă de 40-50 mm lungime, de culoare verde sau galben-verzuie, cu
Ceutorhyncus napi. La maturitate, larvele părăsesc locul de hrănire, se retrag
puncte negre. Corpul este acoperit cu perişori albicioşi şi gri; dorsal prezintă o
în sol unde se împupează (iulie-august).
dungă longitudinală, iar lateral are două dungi mai late, de culoare galbenă.
Pupa este carenată, de coloraţie pătată, cenuşie sau galben-verzuie.
Mod de dăunare
Dăunătorul atacă cruciferele cultivate şi spontane, dar pagubele cele mai
mari se înregistrează la rapiţă şi la varză. În urma atacului, vigoarea plantelor Biologie
scade, frunzele se usucă şi cad, iar tulpinile se rup cu uşurinţă în dreptul Fluturele alb al verzei iernează în stadiul de pupă în diferite locuri: sub scoarţa arborilor şi arbuştilor, pe pereţii caselor, pe garduri,
galeriilor. La rapiţă, tijele florifere se veştejesc şi nu mai fructifică. stâlpi etc. Fluturii apar în luna mai, iar la câteva zile are loc copulaţia. Femelele depun ponta pe partea inferioară a frunzelor. Perioada
Dăunătorul produce pagube mai mari în culturile de rapiţă de primăvară. de incubaţie este de 6–10 zile. Perioada larvară durează până la o lună, timp în care larvele se hrănesc şi năpârlesc de 5 ori. Fluturii
din generaţia a doua apar în luna iulie, iar în anii favorabili apare parţial şi o a treia generaţie.
Distrugerea plantelor gazdă pe care se dezvoltă dăunătorul, rotaţia culturilor, Mod de dăunare
folosirea de sămânţă sănătoasă. Se pot folosi substanţe omologate conform Este o specie oligofagă, atacă specii din familia Cruciferae din care varza şi conopida, dar şi rapiţa de toamnă. Pagubele importante
CODEX. sunt produse de larve. Larvele neonate atacă în grupuri, pe faţa inferioară, rozând epiderma şi parenchimul. Mai târziu larvele rod
toată frunza, din care rămân doar nervurile groase, atac cunoscut sub denumirea de „scheletuirea frunzelor”.
Fluturele alb al verzei Prevenire şi combatere

Pieris brassicae L. Atragerea prădătorilor naturali, cum ar fi gândacii răpitori, păsări şi viespi parazite.
Pieris nu este considerat ca fiind unul dintre dăunătorii cheie ai rapiţei, dar în condiţiile ultimilor ani, acest dăunător găseşte contexte
Descriere ideale pentru apariţia şi dezvoltarea generaţiei de toamnă producând pagube importante culturii de rapiţă alături de Mamestra
Fluturii au corpul de culoare neagră, acoperit de perişori alb-gălbui, antenele brassicae şi Atalia rosae.
având aspect măciucat. Aripile anterioare şi posterioare sunt de culoare albă, Pragul economic de dăunare (PED) este de 2–3 larve/m².
prevăzute cu pete negre, diferenţiate pe sexe (dimorfism sexual). La femelă La combaterea chimică pot fi folosite substanţe recomandate în CODEX .
aripile anterioare prezintă o maculă neagră în vârf, două pete rotunde situate
în mijloc şi una alungită pe marginea posterioară. Pe aripile posterioare se află
106 107
Buha verzei Buha semănăturilor

Mamestra brassicae L. Agrotis segetum
Buha este un dăunător polifag răspândit în toate regiunile, de la şes până la munte. Dăunătorul apare în toate zonele, dar mai ales în cele cu soluri umede,
aluviale, întâlnite în lunca şi bălţile Dunării, Moldova, Banat.
Descriere
Fluturii au anvergura aripilor de 40–50 mm. Aripile anterioare sunt de culoare Descriere
brun-cenuşie, prevăzute cu linii transversale mai închise. Îi caracterizează o Adultul are aripile anterioare brune-cenuşii, cu pete caracteristice speciilor
maculă reniformă, în mijlocul aripilor, înconjurată cu dungi albe-gălbui de de Noctuidae (reniformă, orbiculară şi cuneiformă), mai deschise şi încercuite
forma literei „W”. Aripile posterioare sunt cenuşii, cu marginile mai închise. cu negru. Câmpul aripilor este străbătut de linii fine, brune, transversale, în
Oul este emisferic (diametrul de 0,6–0,7 mm), de culoare alb-gălbuie, pe zig-zag. Aripile posterioare sunt mai deschise, alb-sidefii la mascul şi cenuşii
suprafaţa căruia se găsesc numeroase striaţii care se unesc din regiunea la femelă. Nervurile şi marginile aripii sunt mai închise. Anvergura aripilor
polului superior. este de 35 - 45 mm.
Larva matură are 35–40 mm lungime şi culori variabile - de la verde deschis Larva, la maturitate, are 4,5-5,0 cm lungime şi este de culoare cenuşiu-
până la brun-cenuşiu - capul fiind negru. Pe partea dorsală se găseşte o dungă verzuie. Pe partea dorsală a corpului prezintă trei dungi brune, cea mediană
mediană deschisă, iar lateral, dungi oblice gălbui. Pupa are 20–40 mm lungime mai lată.
şi este de culoare brun-roşcat.
Biologie
Biologie Iernează ca larvă în ultimele vârste în sol şi are două generaţii pe an.
Iernează în stadiul de pupă în sol, la adâncimi de 5–10 cm şi are două generaţii Primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. Stadiul de pupă
pe an. O femelă poate depune până la 800 ouă. durează 2 - 3 săptămâni. Fluturii apar la sfârşitul lunii aprilie - începutul
lunii mai, când temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între 14 - 16°C.
Zborul fluturilor este nocturn şi durează până la sfârşitul lunii iulie. Copulaţia
Mod de dăunare are loc imediat după apariţie, iar ponta începe la 2 - 3 zile. Ouăle sunt sferice,
Buha este un dăunător polifag ce produce pagube atât cruciferelor (rapiţă, varză, muştar, conopidă, etc.), cât şi la sfeclă, tutun, cu diametrul de 0,4 mm, puţin turtite şi de culoare albă. Sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante
mazăre etc. La început, larvele rod epiderma şi parenchimul pe partea inferioară a frunzei, apoi perforează limbul sub formă de orificii spontane ca pălămida, loboda, ştir, nalbă, pătlagină şi mai rar pe frunzele plantelor cultivate: rapiţă, sfeclă de zahăr, porumb. O
neregulate. Pagube foarte mari produc larvele mature care pot defolia întreaga plantă. femelă depune 500 - 2000 ouă, în funcţie de cantitatea şi calitatea hranei pe care s-au dezvoltat larvele. Perioada de incubaţie
durează 4 - 5 zile.
În primele trei vârste, larvele sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor. După a patra năpârlire, larvele se retrag în
stratul superficial al solului. Unele larve năpârlesc şi de şase ori. Dezvoltarea larvară durează 30 - 35 zile, ajungând la maturitate la
Printre măsurile agrotehnice recomandate se numără: arătura, asolamentul de durată şi o rotaţie corespunzătoare a culturilor etc. începutul lunii iulie când se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni, astfel că în iulie-august apar fluturii, care
Combaterea acestui dăunător se realizează la apariţia primelor larve, prin tratamente chimice cu produsele şi în dozele recomandate vor da naştere la generaţia a doua. Femelele depun ouăle pe plantele culturilor înfiinţate în toamnă, apoi larvele se hrănesc şi se
de CODEX. Pragul de dăunare este de 3 larve/m2.
108 109
dezvoltă până toamna târziu şi coboară în sol unde iernează la adâncimi de

10-20 cm.
Mod de dăunare
Buha semănăturilor este un dăunător polifag, atacând peste 80 specii de
plante.
În primele stadii larvele distrug părţile aeriene ale plantelor, în ultimele stadii
ele rod părţile subterane ale tulpinei, iar la rapiţă şi cereale ele consumă şi
rădăcinile. Plantele atacate se usucă şi astfel, când invaziile sunt mari, sunt
distruse suprafeţe mari de culturi. În stadiul de dezvoltare timpurie a culturii,
o larvă poate să distrugă 8-10 plante.
Prevenire și combatere
Dintre măsurile agrotehnice recomandăm lucrarea solului cu discul şi combaterea buruienilor unde dăunătorul depune ponta.
Instalarea de capcane luminoase pe timp de noapte şi capcane cu feromoni pentru atragerea adulţilor constituie măsuri pentru
diminuarea populaţiilor.
Combaterea acestui dăunător se realizează la apariţia primelor larve, prin tratamente chimice cu produsele şi în dozele recomandate
de CODEX. Pragul de dăunare 2 larve/m2 .
BOLILE RAPIȚEI DE
TOAMNĂ
110 111
Bolile rapiței de toamnă
Putregaiul tulpinilor
(Leptosphaeria maculans Ces. & de Nos. sin Phoma lingam Dem.)
Condiţiile de căldură şi umiditate favorizează dezvoltarea bolii.
Simptome Ciclul biologic

Infecţia primară apare în stadiul de 1-6 frunze. Pe frunze apar Simptomele pe primele frunze apar toamna de la picnosporii ce
pete gri, cu aspect de hârtie, pe suprafaţa cărora sunt vizibile se împrăştie în cultură prin căderea picăturilor de ploaie. Petele
picnidiile sub formă de puncte negre. Plantele infectate toamna apărute pe frunze pot fuziona, dar rareori se întâmplă să aibă
devreme pot dezvolta cancere la baza tulpinii, provocând efect direct negativ asupra creşterii plantei. Ciuperca se întinde
moartea peste iarnă sau căderi masive în primăvară. Putregaiul de la frunze la baza tulpinii prin căderea picăturilor de ploaie.
tulpinii se manifestă prin apariţia unor pete de culoare maro Răspândirea se poate face şi pe tijele florilor, respectiv pe silicve.
deschis cu marginile brun-negricioase. Ciuperca infectează Putregaiul uscat apare la baza tulpinii primăvara, extinzându-
apoi frunzele şi silicvele, cauzând desfacerea şi scuturarea se sistemic în tulpină şi intrând adânc în ţesutul acesteia.
prematură. Infecţia secundară este favorizată de atacul produs Daunele şi pierderile cauzate prin căderea plantelor, precum şi
de Ceutorhyncus napi. Seminţele provenite din silicve infectate îmbătrânirea timpurie duc la reducerea dramatică a producţiei.
au MMB-ul micşorat.
112 113
Bolile rapiței de toamnă Bolile rapiței de toamnă
Surse de infecţie contaminarea cu resturile din mirişte şi reîntoarcerea seminţei

infectate în sol; practicarea unei densităţi moderate (30–50 pl/
Putregaiul alb
Boala poate apărea prin semănatul seminţelor infectate sau (Sclerotinia sclerotiorum (Lib) deBary)
m2);
prin intermediul ascosporilor care sunt împrăştiaţi în resturile
Efectuarea arăturii cât mai devreme posibil; tratarea seminţelor
vegetale de pe miriştea infectată.
cu fungicide pentru a reduce riscul infecţiei primare. Phoma
se poate dezvolta rapid, cu infectarea plantelor în proporţie
Combatere de până la 90% în maximum 10 zile. Monitorizarea recoltelor
începe cu sfârşitul lunii septembrie şi se recomandă aplicarea
Toleranţa hibrizilor reprezintă un element-cheie pentru de fungicide omologate atunci când 20% din plante prezintă
reducerea daunelor; respectarea asolamentului pentru a preveni simptome sub formă de puncte pe frunze.
Ciclul biologic – Putregaiul tulpinilor

Simptome - puncte pe Răspândirea infecţiei
frunze - picnidii pe frunze. la baza tijei
Răspândirea picnosporilor
Putregaiul alb este cauzat de o ciupercă de la nivelul solului şi poate duce la pierderi semnificative de producţie.
prin picăturile de ploaie
Germinarea ciupercii în sol este influenţată direct de condiţiile de mediu - temperaturi şi umiditate ridicate în perioada de înflorire.
Apariţia simptomelor şi Putregaiul alb poate rămâne în sol timp de mai mulţi ani (7-12 ani) şi este întâlnit la mai multe plante de cultură, inclusiv alte specii
necrozarea ţesutului de Brassica, leguminoase, cartof, soia, sfeclă pentru zahăr şi alte legume rădăcinoase.
Picnospori Iarnă Simptome Ciclul biologic

Primăvară
Simptomele putregaiului alb survin la sfârşit de mai, început Scleroţii germinează primăvara formând apotecii de culoare
de iunie. La 10-14 zile după infectare, pe tulpini apar leziuni galben-maronie în aprilie-mai care produc spori ce vor
decolorate (20-30 cm) unde epiderma se poate exfolia. Pe aceste infecta plantele de rapiţă. Infecţia este mare dacă eliberarea
Frângere leziuni se dezvoltă o ciupercă albă, pufoasă. Tulpinile afectate se ascosporilor coincide cu perioada de maximă înflorire. Aceştia
usucă şi devin fragile. În interiorul acestora se dezvoltă scleroţi, infectează plantele din jur prin intermediul resturilor de ţesut
Vară/ iniţial de culoare albă care apoi devin negri şi duri. Putrezirea afectat sau prin petalele căzute care se lipesc de tije şi de ramuri.
toamnă ţesutului în zona infectată poate duce la aplecare/frângere şi
Ascospori îmbătrânirea prematură a plantei, provocând pierderi de recoltă.
Împrăştierea ascosporilor Mirişte infectată

de către vânt de pe miriştea infectată Peritecie încorporată după recoltă
114 115
Combatere Verticilioza
Respectarea rotaţiei culturilor (4-7 ani); sămânţă liberă de (Verticillium longisporum Karapapa, Bainsbridge & Heale)
Sclerotinia; microclimatul favorabil infecţiei poate fi evitat
utilizând densităţi mai mici şi o combatere eficientă a buruienilor;
aplicare de fungicide la căderea timpurie a petalelor conferă de
obicei un control bun al acestei boli.
Ciclul biologic – Putregaiul alb

Simptome
Contaminare vizuale
evidente
Verticillium V. longisporum produce infecţii rapiţei şi altor specii de Brassica.
Îmbătrânire Simptome Ciclul biologic

prematură Spre deosebire de alte specii, de Verticillium, V. longisporum Infecţia se instalează pe ramificaţiile laterale ale rădăcinii rapiţei
nu induce ofilirea propriu-zisă, ci îmbătrânirea şi coacerea şi la nivelul perişorilor radiculari, de unde ajunge pe tulpini şi
Răspândire Decolorarea tijei prematură, conducând la pierderi de producţie de până la 50%. frunze. În tulpinile plantelor adulte se formează microscleroţi
prin ascopori La început apare clorozarea ramificaţiilor şi a frunzelor, simptom care vor ajunge din nou în sol, odată cu recoltarea. Microscleroţii
care se generalizează, iar creşterea este oprită. În secţiunea îşi menţin viabilitatea în sol până la 14 ani. Germinarea acestora
Primăvară
Contaminarea cu miceliu transversală a tulpinii, se distinge un inel brun-negricios. Se este stimulată de exudatele radiculare.
Formarea poate confunda uneori cu Phoma. În final, tulpinile devin
putregaiului alb de culoarea bronzului, moment ce coincide cu dezvoltarea
microscleroţilor. Combatere
Vară
Respectarea asolamentului; Arătură adâncă; Hibrizi toleranţi.
Iarnă/ Răspândire în sol
Apotecii toamnă
Stare latentă
Scleroti
(în resturile vegetale)
Germinarea miceliului
116 117
Alternarioza Pătarea Frunzelor

(Alternaria brassicae Sacc. x Rape) (Pyrenopeziza brassicae Sutton & Rawlinson, sin. Cylindrosporium concentricum Grev.)
Alternarioza este o boală des întâlnită la rapiţa pentru ulei şi poate provoca daune semnificative înainte de recoltare. Boala este favorizată de un climat umed.
Simptome Combatere
Apariţia de puncte mici de culoare maroniu închis spre negru Respectarea rotaţiei; Cultivarea seminţelor de calitate de la
pe frunze, ramuri şi silicve cu diametrul cuprins între 1-3 mm. recoltele ce nu sunt afectate de Alternarioză; Tratamentul Apariţia pe frunze a petelor de culoare verde-albicios înconjurate Infecţia cu P. brassicae apare toamna şi poate produce pagube
Puncte mai mari de culoare negru-maroniu cu inele concentrice seminţelor cu fungicide pentru evitarea infecţiei primare; Igiena de un cerc de spori de culoare albă sau roz. Infecţia este asociată mari în iernile blânde, dar simptomele pe frunze şi tulpini nu
pot apărea pe frunze, făcând vizibilă apariţia bolii. Alternaria miriştii pe terenurile învecinate; Control chimic cu fungicide cu distrugerea ţesutului frunzei şi apariţia băşicilor, reducând se observă decât primăvara. Sursa principală de infecţie sunt
poate infecta şi plantulele de rapiţă; apar pete maroniu- după înflorire (când apar primele pete pe silicve). rezistenţa la îngheţ şi apariţia de infecţii secundare. resturile vegetale. Aplicarea de erbicide care distrug stratul
negricioase pe hipocotil provocând căderea acestuia. Cea mai Frunzele se usucă în cazul unei infecţii severe care se transmite cerat al rapiţei, cresc şansele instalării bolii.
severă infecţie se dezvoltă la nivelul silicvelor (pete colţuroase, ulterior bobocilor florali, provocându-le brunificarea. Pe tulpină
negre acoperite de conidii). Silicvele tinere se deformează, se pot apărea leziuni de culoare roz înconjurate de pete mici
scutură prematur, iar seminţele au MMB-ul redus. negre. Infecţia târzie a silicvelor duce la îmbătrânirea prematură,
distrugerea acestora şi pierderea seminţelor.
Ciclul biologic
Resturile vegetale infectate reprezintă sursa primară de infecţie.
Conidiile sunt apoi răspândite de către vânt. Alternanța între
perioadele umede şi uscate favorizează instalarea bolii, iar
temperaturile mari de 18oC îi accelerează dezvoltarea.
118 119
Combatere Putregaiul cenuşiu

Cultivarea hibrizilor toleranţi reprezintă un element cheie pentru (Botrytis cinerea Pers. ex Pers)
diminuarea daunelor; respectarea/efectuarea rotaţiei pentru
a preveni contaminarea de la resturile vegetale; tratamentul
cu fungicide al seminţelor; tratamentele cu fungicide se aplică
în cazul apariţiei infecţiei: toamna, primăvara la repornirea în
vegetaţie şi la începutul înfloririi.
Ciclul biologic - Pătarea frunzelor

Dezvoltarea Spori răspândiţi prin Dezvoltarea simptomelor
punctului pe picături de ploaie pe frunze, flori şi tulpină
frunză
Diseminare Putregaiul cenuşiu apare în principal pe resturi vegetale aflate în curs de descompunere în sol. În condiţii favorabile de umiditate
atacul se manifestă pe toată planta. Putregaiul cenuşiu este considerat a avea o importanţă redusă, iar controlul chimic este rareori
justificat.
Iarnă Primăvară Simptome Combatere

Putregaiul cenuşiu poate apărea acolo unde boala întâlneşte Evitarea densităţilor prea mari; evitarea rănirii mecanice a
orice formă de ţesut afectată de îngheţ, boli, paraziţi sau daune plantelor; aplicarea fazială a azotului; controlul chimic cu
mecanice. În condiţii de umiditate crescută pe tulpini, ramificaţii, fungicide.
Contaminare primară
frunze şi silicve se instalează un miceliu gri-maroniu cu aspect
pulverulent. Dacă infecţia se produce devreme (la sfârşitul
Toamnă Vară
iernii), B. Cinerea poate cauza o putrezire totală a plantelor.
Infectarea şi deformarea silicvei Dacă infecţia se instalează la nivelul tulpinilor şi silicvelor, boala
determină scuturarea prematură.
Primele simptome
Infecţia trecută la Îmbătrânirea prematură a

resturile miriştii silicvei şi seminţei
120 121
Mana Făinarea
(Peronospora parasitica Fr.) (Erysiphe cruciferarum Opiz ex Junell)
Făinarea este o boală provocată de o ciupercă des întâlnită la rapiţa pentru ulei, dar care nu produce pagube semnificative economic.
Cei mai mulţi hibrizi au o toleranţă bună, daunele fiind semnificative doar în timpul fazelor timpurii de creştere.
Simptome Combatere Simptome Combatere

Mana afectează în principal plantulele de rapiţă, infectând Evitarea semănatului întârziat şi a varietăţilor susceptibile reduc Făinarea apare sub formă de pete de culoare albă pe frunze, Combaterea chimică nu se justifică din punct de vedere
cotiledoanele. Apar pete neregulate, gălbui, pe partea riscul unei infecţii majore. Dacă apare o potenţială infecţie, atunci dar poate fi întâlnită şi pe tulpini. Primele semne ale infecţiei economic.
superioară a frunzei, iar pe partea inferioară un miceliu alb, se recomandă aplicarea unor fungicide pe bază de clorotalonil sunt petele albe cu miceliu fin, rar. Acestea se pot transforma în
reprezentat de sporangioforii şi sporangii ciupercii. Infecţia sau mancozeb care va controla boala de la cotiledon la stadiul pete mate, cu miceliu dens care pot acoperi întreaga suprafaţă
severă poate omorî plantulele de rapiţă. Pe frunzele mari, petele de 3 frunze. foliară. Condiţiile favorabile făinării sunt: temperaturi de 15-
gălbui-maronii sunt mai slab conturate şi prezintă un miceliu 20oC şi umiditate foarte crescută.
gri pe partea inferioară. Frunzele atacate puternic se pot usca.
Silicvele infectate au pistrui neregulaţi, brun-negri, cu miceliu
rar.
122 123
Pătarea albă a frunzelor Hernia rădăcinilor de Crucifere

(Pseudocercosporella capsellae Deighton) (Plasmodiophora brassicae Woronin)
Pătarea albă a frunzelor este o boală întâlnită în zonele cu climat mai umed.
Simptome Combatere Boala este cunoscută în toate ţările mari cultivatoare de rapiţă, în special în zonele umede şi cu soluri acide, fiind semnalată pe
majoritatea speciilor de crucifere spontane sau cultivate, inclusiv pe rapiţa de toamnă.
La început apar pe frunze şi tulpini puncte mici, albe, cu Atacurile ciupercii manifestate prin apariţia de puncte albe pe
diametrul de 1-5 mm care se închid la culoare până când devin frunze nu au fost până acum suficient de grave pentru a justifica Simptome Ciclul biologic
pete gri cu margini negre. măsuri de control; în caz de risc mare de infestare, se aplică
fungicide, primăvara, la repornirea în vegetaţie şi la înflorire; Boala poate surveni în toate fazele de vegetaţie ale plantelor, Ciuperca poate rezista în sol peste 8 ani, răspândindu-se prin
informaţiile despre toleranţa hibrizilor sunt limitate, iar măsurile manifestându-se prin îngălbeniri sau veştejiri ale organelor sporii prezenţi în rădăcinile hipertrofiate, ce sunt transportaţi de
Ciclul biologic de igienă prin rotaţia culturilor şi identificarea miriştilor infectate aeriene, însă atacul caracteristic se manifestă pe rădăcini. râme, larve, viermi, apă sau prin lucrările agricole.
Infecţia primară este cauzată de conidiile (posibili şi ascospori) sunt recomandate acolo unde condiţiile favorizează infecţia. Acestea suferă hipertrofii şi îngroşări care pot fi de 15-30 ori mai
formate pe resturile vegetale. În condiţii de umiditate foarte mari decât diametrul rădăcinii sănătoase. Pe rădăcina principală
umflăturile sunt mult mai pronunţate decât cele prezente pe Prevenire și combatere
crescută, infecţia se poate întinde şi la nivelul silicvelor unde
provoacă scuturarea prematură. rădăcinile secundare. Atacul poate fi uneori confundat cu cel Alegerea unui asolament corespunzător sau respectarea unei
produs de nematodul galicol. rotaţii în care rapiţa sau alte crucifere să revină pe acelaşi teren
după 4-5 ani şi menţinerea unui pH neutru constituie cele mai
eficiente metode pentru prevenirea acestei boli.
124 125
Bolile rapiței de toamnă
Rugina albă a cruciferelor

(Albugo candida - Pers. et Hooker - Kze)
separator carente
Boala este cunoscută sub numele de rugina albă sau albumeala cruciferelor şi poate fi întâlnită atât pe cruciferele cultivate, cât şi
pe cele spontane.

Boala produce pagube pe frunze, tulpini, pedunculi florali, flori Ciuperca se transmite de la un an la altul prin oosporii rămaşi
şi silicve. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi în sol sau pe seminţele netratate, iar în cazul rapiţei de toamnă
acestea devin albe, lucioase, proeminente, de diferite forme şi rezistă şi în rădăcinile din sol. În cursul anului, ciuperca este
mărimi (1-5 mm în diametru), izolate sau confluente. răspândită de zoosporangii vehiculaţi de apa de ploaie şi de
În dreptul proeminenţelor, epiderma crapă şi petele devin vânt.
pulverulente. Tulpinile şi silicvele atacate suferă malformaţii
(hipertrofieri şi îngroşări). Sepalele florilor sunt hipertrofiate, Prevenire și combatere
petalele atrofiate şi înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt
contorsionate şi se culcă pe sol. Măsurile agrotehnice au rol foarte important în prevenirea
instalării bolii deoarece prin arăturile adânci, igienă culturală,
distrugerea buruienilor şi rotaţia de 3-4 ani, se creează condiţii
nefavorabile pentru instalarea agentului patogen. De obicei,
tratamentele chimice nu sunt necesare.
SIMPTOMELE CARENȚELOR
DE NUTRIENȚI
126 127
Simptomele carenţelor de nutrienţi
Această secţiune descrie simptomele vizuale, moderate sau severe, ale carenţelor de nutrienți. Deficienţele nutriţionale evidenţiază lipsa
unuia sau a mai multor elemente din sol, indispensabile bunei dezvoltări fiziologice a plantelor, nutrienţii fiind preluaţi prin sistemul
radicular al plantelor. Adesea, carenţele predispun plantele la atacul dăunătorilor vegetali şi animali (boli şi dăunători).
Prin “consum specific” se înţelege cantitatea de element nutritiv exprimată în kg substanţă activă, utilizată pentru producerea unei
tone de seminţe şi a producţiei secundare aferente. Rapiţa este una dintre plantele de cultură cu cel mai ridicat consum specific pentru
elemente nutritive. Fertilizarea necorespunzătoare sau condiţiile climatice nefavorabile care nu au permis absorbţia radiculară a
nutrienţilor conduc la apariţia diferitelor simptome ale carenţelor. În funcţie de momentul în care survine consumul nutritiv crescut,
aceste simptome apar în diferite stadii de dezvoltare a rapiţei.
Carenţa de azot (N)
Lipsa azotului limitează creşterea, frunzele devin subţiri, la cu carenţa de fosfor, magneziu: uneori, apare o coloraţie roşu-
început verzi-gălbui, apoi roșiatic-gălbui; Simptomele apar violet, întotdeauna însoţită de clorozarea întregii plante.
la început pe frunzele mature. Tulpinile sunt subţiri şi slab Simptomele apar mai ales pe solurile uşoare şi nisipoase,
ramificate; Înflorirea este deficitară, iar perioadele de înflorire sărace în materie organică, acide. Excesul de umiditate slăbeşte
şi coacere se reduc, formându-se mai puţine silicve şi seminţe. activitatea bacteriilor din sol (Azotobacter sp.), influenţează
Întreaga cultură apare ca fiind debilă, îngălbenită şi se coace descompunerea materiilor organice şi nitrificarea azotului.
mult mai rapid.
RECOMANDĂRI: aplicarea de îngrăşăminte azotoase adecvate,
Se poate confunda cu carenţa de sulf, unde cloroza apare la iar pentru creşterea activităţii bacteriilor din sol, se va proceda
început la frunzele tinere. De asemenea, se poate confunda la drenarea apei pe terenurile unde există exces de umiditate.
128 129
Simptomele carenţelor de nutrienţi Simptomele carenţelor de nutrienţi
Carenţa de fosfor (P) Carenţa de potasiu (K)
Simptomele apar la început pe frunzele mature: coloraţii pe Confuzie de diagnoză - comparaţi cu simptomele carenţelor De obicei, se întâlneşte pe solurile acide cu textură uşoară, Se poate confunda cu deficienţa de fosfor: uneori frunzele
frunze şi tulpini - de la roşu pal, roşu-violet, până la vişiniu închis. de azot şi potasiu! nisipoasă. Simptomele apar la început pe frunzele bătrâne, devin albastru-verzui închis (ca şi în cazul carenţei de fosfor), dar
În general, simptomele sunt asemănătoare cu cele ale carenţei Temperaturile scăzute din toamnă şi stagnările de apă pe având loc îngălbenirea marginilor şi a zonelor internervurale, limbul este ondulat şi aplecat.
de azot. Frunzele tinere sunt înguste şi mici, au culoarea închisă solurile slab permeabile, conduc la instalarea carenţei de fosfor. urmate de brunificarea şi necrozarea acestora. În zilele Surplusul de potasiu este fixat în solurile argiloase şi grele, iar
cu o tentă albastru-verzuie, purpurie uneori pe limb şi necroze Fosforul aflat în sol sub formă organică sau minerală este mai călduroase, are loc ofilirea frunzelor. Creşterea plantelor este deficienţa lui survine mai ales în terenurile nisipoase, umede şi
pe marginea acestuia. Au loc creşteri debile ale rădăcinii, iar mult sau mai puţin asimilabil de către rădăcinile plantelor; este încetinită, tulpinile au internodiile scurte şi diametru mic. Pot calcaroase.
tulpinile sunt subţiri şi erecte, cu ramificaţii puţine şi scurte. un element foarte bine fixat de particulele de sol, migrarea avea loc căderi premature (cambium mult redus) şi micşorarea
RECOMANDĂRI: aplicarea de îngrăşăminte cu sulfat de potasiu,
Survine desfrunzirea prematură, iar înmugurirea şi înflorirea acestuia în plante fiind dificilă, în special pe solurile argiloase. numărului de silicve. Plantele devin sensibile la boli, secetă şi
sare de potasiu. Potasiul măreşte rezistenţa plantelor la boli,
sunt întârziate. Carenţele de fosfor pot să apară încă din primele îngheţ.
RECOMANDĂRI: pe solurile acide se va aplica fosfat bazic sau dăunători şi condiţii climatice nefavorabile.
faze de vegetaţie - chiar din a doua săptămână de la răsărire -
mineral, iar pe cele neutre şi alcaline superfosfat, iar administrarea
deoarece fosforul aflat în albumenul seminţei se epuizează în
îngrăşământului se va face cât mai aproape de rădăcina plantelor.
primele 7 zile. Absorbţia deficitară a fosforului se manifestă cel
Nefertilizarea cu fosfor a solurilor slab aprovizionate cu acest
mai des la plantele tinere, după perioade prelungite de vreme
element, afectează puternic producţia finală.
rece. Plantele care suferă de lipsa de fosfor în toamnă, vor avea
un sistem radicular slab dezvoltat, iar uneori, primăvara, se Pe solurile bazice sau neutre, îngrăşămintele cu aplicare în
poate observa fenomenul de “descălţare” a culturilor. primăvară pot fi sub formă de sulfat de amoniu, pe solurile acide
se recomandă aplicarea de amendamente calcice. Fosforul este
important pentru o bună dezvoltare a rădăcinii.
130 131
Carenţa de sulf (S) Carenţa de magneziu (Mg)
De obicei, apare pe soluri cu pH scăzut, textură uşoară. Se poate confunda cu carenţa de magneziu: apare aceeaşi Simptomele apar la început pe frunzele bătrâne, apoi la cele Confuzie de diagnoză: comparaţi cu simptomele carenţelor
Simptomele se manifestă prima dată la frunzele tinere, culoarea clorozare a frunzelor, dar fără necrozarea acestora. tinere: apar cloroze între nervuri, ţesutul rămânând verde doar de sulf şi azot!
acestora devenind verde deschis. Îngălbenirea începe dinspre Confuzie de diagnoză-comparaţi cu simptomele carenţei de pe nervuri şi în jurul acestora. Clorozarea avansează dinspre Perioadele ploioase de lungă durată pot spăla magneziul din
margini, iar nervurile rămân verzi (pete decolorate între nervuri). azot! vârful şi marginile limbului, împreună cu nervura principală, sol, ceea ce poate conduce la carenţa acestui element. Excesul
Pot apărea deformări ale limbului - în formă de lingură - însoţite spre baza frunzei. În carenţa severă, zonele clorozate devin de potasiu şi deficitul de azot pot determina dezechilibrul de
Rapiţa este o plantă indicator pentru carenţa de sulf. Chiar
de înroşirea acestuia. Plantele sunt erecte, cu aspect rigid, iar roşiatice-maronii, chiar violet, după care se necrozează. În magneziu din sol, la fel şi pH-ul mic şi cantitatea mică de humus
dacă solul este deficitar în sulf, simptomele de carenţă apar în
florile au culoare galben-pal cu petale albicioase. Se prelungeşte câmp se pot întâlni zone afectate de carenţă, pe lângă plante a solului.
principal la rapiță şi doar secundar la cereale.
perioada de vegetaţie, scade numărul şi dimensiunea silicvelor, dezvoltate normal.
RECOMANDĂRI: aplicarea de sulfat de amoniu, care are şi rolul RECOMANDĂRI: aplicare de amendamente cu calcar dolomitic,
numărul seminţelor în silicve fiind şi el redus.
de reducere a pH-ului pe solurile bazice şi favorizează absorbţia magneziu calcinat sau sulfat de magneziu sau sulfat dublu de
Carenţa de sulf influenţează negativ producţia finală. potasiu şi magneziu.
fosforului; nu trebuie aplicat când plantele sunt îngheţate sau
umede.
132 133
Carenţa de bor (B) Carenţa de molibden (Mo)
Apare de obicei pe solurile acide. Simptomele survin mai Solurile uşoare, nisipoase, sau cele alcaline, turboase şi La început, simptomele apar la frunzele tinere, care clorozează îşi diminuează creşterea, ramificaţiile şi silicvele sunt în număr
întâi la frunzele tinere, acestea căpătând o paloare verzuie, calcaroase, pot determina apariţia acestei carenţe în anii cu local şi prezintă leziuni necrotice de-a lungul nervurilor redus, iar silicvele au seminţe puţine.
roşiatică pe limb, iar între nervuri apar pete pestriţe, galbene. primăveri ploioase urmate de secetă. principale. Limbul foliar este micşorat, răsucit în jurul nervurii Apare de obicei pe solurile acide sau prin aplicare excesivă de
Plantele au aspect de tufă, cu tulpini subţiri şi internodii scurte, RECOMANDĂRI: pe terenurile calcaroase se vor administra centrale, cu marginile ridicate şi ondulate. Intervine şi o secreţie tratamente cu azot sub formă de nitrat, deoarece molibden este
deseori goale, ce prezintă leziuni ondulate, necrotice, datorate îngrăşăminte ce conţin bor, însă în următorul an se va face maronie, lipicioasă, pe limb şi nervuri. Pe frunzele mature apar insolubil în mediul acid, spre deosebire de alte elemente care se
deficienţei de creştere. Gradul de fertilitate este evident scăzut, pauză. Excesul devine toxic. Îngrăşămintele cu bor contribuie la cloroze şi necroze marginale; extremităţile pot deveni albe blochează în mediul alcalin şi calcaros.
din cauza căderii florilor şi a bobocilor. Silicvele, prezente şi ele dezvoltarea sistemului radicular al plantelor. sau gri. E posibilă apariţia “Simptomului de bici” (continuă să
RECOMANDARE: se va aplica molibden de sodiu, iar pe terenurile
în număr redus, conţin puţine seminţe. crească doar nervura centrală, limbul nu este format). Plantele
acide este indicată dublarea dozei de îngrăşământ.
134 135
Carenţa de mangan (Mn) Carenţa de zinc (Zn)
Se manifestă prin piticirea plantelor, acestea au aspect de tufă ridicat sau foarte calcaroase, dar şi acolo unde s-a aplicat o
şi internodii scurte. Dimensiunea frunzelor este redusă foarte cantitate prea mare de gunoi de grajd.
mult şi uneori pot apărea cloroze ale acestora. RECOMANDĂRI: nu se vor administra săruri de zinc la sol, doar
Primele simptome apar pe frunzele tinere. Atât între nervuri, simptomele apar întotdeauna la frunzele tinere. La carenţa de
cât şi pe întregul limb foliar, se văd puncte clorozate (cloroza fier nervurile rămân foarte clar delimitate, ţesutul din jur fiind Se întâlneşte pe solurile foarte acide sau pe solurile foarte îngrăşăminte minerale şi foliare cu aport de zinc.
începe la o oarecare distanţă faţă de nervuri). Ţesutul clorozat total clorozat. alcaline, cât şi în cazul solurilor cu conţinut de humus foarte
se va necroza ulterior. Înflorirea este întârziată, având loc Simptomele apar mai ales în perioadele cu umiditate excesivă.
o dezvoltare deficitară a silicvelor, întârzierea coacerii şi a Terenurile humificate, uşoare şi permeabile, cu pH peste 6,5 Carenţa de cupru (Cu)
momentului recoltării. până la alcalin, solurile turboase, acide, cu amendamente
Se poate confunda cu deficienţa de sulf: cloroza apare pe exagerate de calcar, pot determina apariţia carenţei de mangan. Se manifestă prin deformarea, ofilirea şi moartea frunzelor redus de flori şi silicve.
întregul limb, nu începe de la margini, ca în cazul carenţei de tinere, necrozarea meristemelor apicale şi dezvoltarea deficitară Se manifestă mai ales pe terenurile nou cultivate, foarte spălate,
RECOMANDĂRI: Pe terenurile uşoare, puţin alcaline, se va aplica
sulf! a tuturor organelor. Internodiile sunt scurte, iar lăstărirea nisipoase, turboase, sărace în materii fertilizante, terenuri
sulfat de mangan; se pot utiliza şi îngrăşăminte cu reacţie acidă,
prematură. În cazul clorozării frunzelor tinere, nervurile rămân înierbate.
Se poate confunda cu deficienţa de magneziu, fier, dar ca de exemplu sulfat de amoniu şi superfosfat.
verzi; fenotip asemănător cu al plantelor care suferă la secetă,
RECOMANDĂRI: tratamentele cu fungicide cuprice pot preveni
ofilite, cu frunze moi. Inflorescenţa este comprimată, cu număr
carenţa în acest element.
Carenţa de fier (Fe)

Produce cloroze între nervurile frunzelor tinere, cu îngălbenirea mai mari de fosfor, fierul devine insolubil, neputând fi asimilat de
ţesutului, lăsând doar nervurile colorate în verde închis. rădăcinile plantelor, chiar şi pe terenurile acide. De asemenea,
Confuzie de diagnoză – comparaţi cu simptomele carenţei calciul în exces poate provoaca şi el insolubilitatea fierului,
de mangan! apărând clorozarea frunzelor, însă manifestarea este mai vizibilă
pe terenurile nisipoase, uşoare.
Apare pe terenurile cu soluri neutre şi alcaline bogate în calciu.
În cazurile de administrare sau existenţă în sol a unei cantităţi RECOMANDĂRI: îngrăşăminte ce conţin săruri de fier.
136 137
Simptomele carenţelor de nutrienţi
Carenţa de calciu (Ca)
Se manifestă prin prezenţa tulpinilor moi şi a inflorescenţei RECOMANDĂRI: aplicarea îngrăşămintelor cu calciu, totodată
aplecate, colenchimul fiind slab dezvoltat. Pe frunzele tinere îmbunătăţindu-se structura/textura solului şi a pH-ului acestuia.
apar puncte clorotice şi necrotice.
138 139
Conservarea apei din sol în vederea semănatului rapiţei de toamnă
Forme de apă din sol

Apa este singurul factor ce nu poate fi înlocuit în procesul de creştere şi dezvoltare al plantelor. Ea influenţează direct procesele
microbiene din sol, asimilarea elementelor nutritive, cu impact direct asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.
În funcţie de mobilitatea şi accesibilitatea pentru plante, în sol se găsesc următoarele forme de apă:
- apă sub formă de vapori,
- apă de higroscopicitate,
- apă peliculară,
- apă capilară,
- apă gravitaţională şi
- apă freatică.
Apa capilară reprezintă apa reţinută, datorită forţelor capilare, în porii capilari ai solului. Cantitatea acestui tip de apă depinde de
textură şi structură, crescând de la solurile nisipoase spre cele argiloase şi de la solurile nestructurate spre cele structurate.
În comparaţie cu apa de higroscopicitate şi apa peliculară, care sunt puternic şi respectiv slab legate, apa capilară este considerată
apă liberă, deoarece circulă în toate direcţiile (inclusiv de jos în sus), solubilizează substanţele nutritive şi poate fi folosită de către
plante. Datorită acestui fapt, reprezintă categoria de apă cea mai importantă din sol.
Măsuri pentru conservarea apei din sol

• Planificarea asolamentului de lungă durată;
• Alegerea unei plante premergătoare cu un consum redus de apă:
- premergătoarele cele mai bune sunt: cerealele de toamnă, borceagul de toamnă, leguminoasele (cu excepţia soiei), cartoful
timpuriu şi trifoiul roşu după prima coasă;
- orzul consumă mai puţină apă decât grâul, în schimb orzoaica de primăvară şi ovăzul consumă mai multă apă decât
cerealele păioase de toamnă.
• Cultivarea de soiuri timpurii de grâu, cu talie mai redusă;
• Aplicarea regulatorilor de creştere în primăvară la planta premergătoare;
• Aplicarea produsului Roundup, se face cu circa 2 săptămâni înainte de recoltarea plantei premergătoare.
Dintre avantajele aplicării produsului Roundup menţionăm: controlul buruienilor şi desicarea culturii, maturarea uniformă a plantelor
de cultură, recoltarea rapidă şi uşoară cu un consum redus de combustibil, reducerea pierderii de apă prin evapotranspiraţie.
140 141
Conservarea apei din sol în vederea semănatului rapiţei de toamnă Conservarea apei din sol în vederea semănatului rapiţei de toamnă
• Gestionarea paielor rămase pe mirişte: Varianta 1 ROUNDUP

Paiele cresc procentul de materie organică din sol. Prin încorporarea paielor se măreşte capacitatea de reţinere a apei în sol şi scade doar la
eroziunea. Mărunţirea paielor (fragmente de 3-4cm) şi împrăştierea uniformă pe teren, într-un strat de 5 cm, asigură protejarea nevoie
solului încetinind uscarea lui;
Pentru mineralizarea paielor, microorganismele consumă azotul din materia organică, fiind probabilă instalarea „foamei de azot”.
Recoltare
Pentru evitarea acestui fenomen, este recomandat să se aplice suplimentar o cantitate de azot cuprinsă între 5-8 kg s.a. pe tona de
Mărunțirea Discuire Subsolier (25-
paie. Semănat +
paielor și superficială 30 cm) +disc
ROUNDUP împrăștierea la 4-5cm + +fertilizare la
tăvălugit +/-
• Întreruperea capilarităţii şi evaporării apei din sol: starter
uniformă în tăvălug +/- N 25cm adâncime
Se poate realiza printr-o lucrare superficială cu discul, la aproximativ 5-7 cm adâncime, urmată de o recompactare a solului printr-o strat de 5 cm
lucrare cu tăvălugul. Se recomandă efectuarea lucrării sub un unghi de cel puţin 30 grade faţă de direcţia de semănat a plantei
premergătoare.
• Conservarea apei din sol prin mulcire: în aceeași zi
Mulciul asigură o depreciere minimă a structurii solului, previne uscarea şi eroziunea acestuia, crescând totodată conţinutul de
materie organică.
• Alegerea celui mai potrivit sistem de lucrare a solului şi a variantelor de semănat optime
Scopul îl constituie obţinerea unui pat germinativ foarte bine pregătit, care să asigure o germinaţie rapidă şi o creştere normală a
rădăcinii.
Alegerea tipului de lucrări ale solului şi a variantelor de semănat se va face în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi: tipul de sol Varianta 2 ROUNDUP
(structură/textură), gradul de compactare al solului, prezenţa paielor şi cantitatea acestora, gradul de îmburuienare, dotarea cu doar la
utilaje etc.
nevoie
Recoltare
Discuire Agregat Complex
Mărunțirea
superficială (20-30cm) + fertilizare NPS
paielor și
ROUNDUP la 4-5cm + la 20cm adâncime
împrăștierea
tăvălug + semănătoare de precizie
uniformă în
+/- N +starter + tăvălug
strat de 5 cm
142 143
Conservarea apei din sol în vederea semănatului rapiţei de toamnă Conservarea apei din sol în vederea semănatului rapiţei de toamnă
Varianta 3 ROUNDUP Varianta 5 ROUNDUP

doar la doar la
nevoie nevoie
Recoltare Agregat Complex de

Discuire Arătură + discuire (...)
Mărunțirea lucrări în benzi: afânare/ Semănătoare cu tractor Recoltare
superficială = pregătirea patului Semănat + tăvălugit
paielor și
la 4-5cm + încorporare îngrășăminte/ orientat prin GPS - ROUNDUP Mărunțirea paielor +/- starter
ROUNDUP împrăștierea mărunțire sol/îndepărtare urmărește exact benzile germinativ
tăvălug
uniformă în resturi vegetale de pe lucrate de agregat
+/- N
strat de 5 cm banda de semănat
cel mai rapid
Pauză câteva zile după recoltare
Lucrarea solului în benzi pentru așezarea solului
Sistemul convențional (arătură)
(Strip till)
Varianta 4 ROUNDUP Practica agricolă a demonstrat că se pot obţine producţii foarte bune la rapiţa de toamnă chiar şi în condiţii de secetă, iar respectarea
doar la măsurilor de conservare a apei din sol prezentate mai sus, poate face diferenţa în reuşita acestei culturi.
nevoie
Recoltare
Mărunțirea
paielor și Agregat pentru semănat
ROUNDUP împrăștierea direct
uniformă în
strat de 5 cm
Semănatul direct (No till)

Recomandăm doar pe solurile cu textură ușoară!
144 145
Schema tehnologică de la A LA Z Schema tehnologică de la A LA Z
Lucrările Controlul buruienilor Regulatori de creştere

solului
Insecticid Insecticid Insecticid
Pași critici în managementul culturii de rapiță
Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep.
Erbicidarea Aplicarea regulatorilor Fertilizare N Fertilizare N+S Fungicide Pregătirea MAREA

FORMAREA ALUNGIREA ÎNAINTE DE ÎNCEPUTUL FORMAREA
ÎNAINTE DE SEM NAT R S RIT IERNARE ÎNFLORIT RECOLTARE
pre/post de creştere solului SEM NAT ROZETEI TULPINII ÎNFLORIT ÎNFLORIRII P ST ILOR
Inițierea
Regulatori Nr plante/m2 inflorescenței Nr de p st i Nr de seminţe
Cre terea Greutatea
de creştere r d cinii Azot/sulf seminţelor
N, P, K, Mg
Controlul
buruienilor
Aplicarea
Semănat Înflorit Recoltat regulatorilor în
toamn
Monsanto Netratat Tratat
Verticillium
Mana Alternaria brassicae Sclerotinia
Phoma
Păsări, șoareci Gândacii florilor Păsări
Puricii, larvele Purici
Distrugeri în iarnă
Secetă Alungirea tulpinilor Secetă, temperaturi ridicate
Fertilizarea deficientă
146 147
Greşeli tehnologice în cultura rapiţei Greşeli tehnologice în cultura rapiţei
1. Greşeli generale: 2. Greşeli la semănat:

MOMENTUL SEMĂNATULUI: NORMA DE SEMĂNAT:
SĂMÂNŢA NETRATATĂ: PREGĂTIREA NECORESPUNZĂTOARE A TERENULUI:
Semănatul prea timpuriu permite plantelor de rapiţă să crească Semănatul cu o normă de sămânţă prea mare va duce la
Se recomandă a se efectua tratamentul seminţelor atât cu Nerespectarea rotaţiei corespunzătoare va avea ca şi consecinţă mult, depăşind stadiul optim de intrare în iarnă devenind, astfel, obţinerea unei culturi cu plante slab ramificate, infestate de boli
substanţe fungicide, cât şi insecticide. o cultură de rapiţă infestată cu boli (Phoma, Sclerotinia), vulnerabile la îngheţ. În acest caz, neaplicarea regulatorilor de foliare şi ale tulpinii, predispuse spre cădere şi frângere. Utilizarea
În lipsa tratamentului cu insecticide a seminţelor, dăunătorii dăunători şi Orobanche (atenţie deosebită în zonele unde este creştere, va compromite cultura. unei cantităţi mari de sămânţă atrage costuri suplimentare.
(purici, viespea rapiţei) atacă puternic în toamnă plantulele de prezentă în cultura de floarea soarelui).
Semănatul mult întârziat nu va permite plantelor să atingă Normele de semănat foarte reduse au drept consecinţă o cultură
rapiţă, fapt care poate influența negativ startul culturii; netratarea Neefectuarea dezmiriştirii: întârzierea efectuării arăturii stadiul de creştere necesar depăşirii perioadei de îngheţ. de rapiţă cu producţia mult diminuată.
seminţelor cu fungicid, favorizează instalarea ciupercii Pythium, determină o proastă acumulare a apei în sol. Plantulele aflate în stadiul cotiledonal sau de 1-2 frunze în luna Controlul buruienilor este mai dificil într-o cultură cu densitate
care determină putrezirea plantulelor. În condiţiile unei veri şi toamne secetoase, terenul va fi bulgăros, decembrie au şanse minime de supravieţuire peste iarnă. mică. Necorelarea normei de semănat cu MMB-ul hibridului,
foarte greu de pregătit corespunzător pentru semănat, iar Plantele insuficient dezvoltate la intrarea în sezonul rece, vor conduce la obţinerea unor densităţi nedorite.
UTILIZAREA SEMINŢELOR DIN F2 răsărirea rapiţei va fi neuniformă. suferi o diminuare a producţiei.
(sămânţă salvată din producţia culturii hibride F1): Cultura Paiele de la cultura premergătoare, nemărunţite şi distribuite
va fi neuniformă, cu plante sensibile la boli şi producţie neuniform la recoltare, duc la elongaţia hipocotilului plăntuţelor
diminuată. de rapiţă.
Densitate prea mică Densitate prea mare
3. Managementul necorespunzător al buruienilor:

Neaplicarea unui erbicid total pe solele îmburuienate cu specii- Neefectuarea tratamentelor postemergente pentru distrugerea
problemă (Sorghum halepense, Cirsium arvense, Phragmites samulastrei de grâu;
australis) pe mirişte; Neefectuarea tratamentelor postemergente pentru distrugerea
Neerbicidarea preemergentă – Sinapis arvensis, nu poate fi unor buruieni specifice culturii rapiţei: Matricaria sp., Descurainia
combătută cu tratamente postemergente; sophia, Anthemis sp., Galium aparine, Thlaspi arvense. Prezenţa
Multe specii de buruieni dicotiledonate care împiedică răsărirea buruienilor creează un microclimat favorabil instalării bolilor,
uniformă a rapiţei, pot fi combătute din primăvară: Galium diminuează aportul de apă şi nutrienţi al rapiţei, cu impact
aparine, Papaver rhoeas, Raphanus raphanistrum, Capsella bursa- negativ asupra producţiei; creşte umiditatea la recoltare;
Elongaţia hipocotilului plantelor de rapiţă Răsărire neuniformă-pregătire necorespunzătoare pat germinativ pastoris, Thlaspi arvense; Seminţele unor specii de buruieni (Galium) impurifică recolta.
148 149
Greşeli tehnologice în cultura rapiţei Greşeli tehnologice în cultura rapiţei
Fertilizarea necorespunzătoare: Aplicarea secvenţială a azotului (aplicare din februarie, pe etape,

până la înflorire) chiar şi în lipsa precipitaţiilor;
Neadaptarea reţetei de fertilizare la realitatea terenului (tipul de Întârzierea fertilizării cu azot după înflorire creează fitotoxicitate
sol/asolament); rapiţei;
Neefectuarea unei fertilizări de bază cu PK; Omiterea unei fertilizări ajutătoare în cazul unei carenţe –
Excluderea îngrăşămintelor cu sulf şi bor din fertilizarea de monitorizarea culturii;
sfârşit de iarnă/început de primăvară, va avea un efect negativ Nesuplimentarea dozei de azot în cazul prezenţei paielor uscate
asupra formării silicvelor şi al seminţelor; rămase de la cultura premergătoare de grâu (“foamea de azot”
Aplicarea nesecvenţială a azotului duce la o valorificare este consecinţă a utilizării azotului de către microorganisme
inadecvată a acestuia de către plante; pentru descompunerea paielor).
Îmburuienare masivă cu Sinapis arvensis Rapiţă compromisă din cauza îmburuienării
Aplicarea unui fertilizant foliar la înflorire – produs specific pentru altă cultură decât rapiţa
Aplicarea erbicidului într-o fenofază prea avansată a rapiţei

150 151
Greşeli tehnologice în cultura rapiţei
Greşeli efectuate în tratamentul cu fungicide: Greşeli efectuate în tratamentul cu insecticide:

În cazul rapiţei aflate în stadiu avansat de creştere în toamnă, Lipsa monitorizării apariţiei insectelor cu ajutorul capcanelor
lipsa tratamentului cu fungicide pe bază de tebuconazol sau galbene poate conduce la ratarea momentului optim de aplicare
metconazol, cu efect de regulator de creştere, va duce la pierderi a tratamentului;
cauzate de îngheţ; Orice întârziere a tratamentului, atrage după sine pierderi
Neaplicarea fungicidelor primăvara devreme, creează premisele semnificative de producţie;
instalării bolilor (Phoma); În cazul seminţelor tratate deficitar cu insecticid, neefectuarea
Aplicarea tratamentelor la înflorire cu produse nespecifice unui tratament suplimentar în toamnă poate compromite
determină apariţia fitotoxicităţii. cultura în prezenţa unui atac masiv de Psylliodes şi Athalia;
Se recomandă instalarea capcanelor imediat după semănat;
Aplicarea insecticidelor sistemice primăvara devreme când viteza de creştere a rapiţei este foarte mare; substanţa activă nu
reuşeşte să asigure protecţia întregii plante;
Combaterea lui Ceuthoryncus napi – dăunător foarte agresiv, prezent în populaţii foarte mari - se face utilizând insecticide de contact;
Atacul masiv de Melighetes la înflorire nu se combate cu insecticide sistemice, ci cu acelea de contact, cu efect şoc asupra populaţiilor
mari de insecte;
Pentru Epicometis hirta se pot aplica tratamente cu insecticide sistemice (deoarece este un dăunător ce atacă în valuri, nu la fel
de agresiv ca şi Melighetes) care pot fi combinate cu insecticide de contact pentru populaţii foarte mari. Insecticide sistemice se
utilizează şi la combaterea afidelor şi a lui Ceuthoryncus assimilis.
Neavertizarea apicultorilor înaintea aplicării tratamentelor poate avea consecinţe juridice!!!
Greşeli la recoltare:
Lipsa echipamentului cu separator de lan creşte procentul de
scuturare la recoltare. Ratarea momentului optim de recoltare
- umiditatea prea mică creşte riscul de scuturare, iar umiditatea
prea mare creşte costurile cu uscarea şi depozitarea.
În perioada recoltatului, trebuie luate zilnic probe de umiditate.
152 153
ECHIPA DEKALB® ZONA DE VEST

Dorin Jurca
Director Zonal
Elena Belea
Reprezentant Vânzări: HD
ZONA DE SUD-VEST
Tania Cart
Director Zonal
ZONA DE SUD-EST
Gabriel Ghiţă
Director Zonal
ZONA DE EST
Marius Mancea
Reprezentant Vânzări: IS, BT, SV
Tel.: 0724 011 982 Tel.: 0723 600 349 Tel.: 0723 677 182 Tel.: 0726 744 212 Tel.: 0727 734 766
Email.: dorin.jurca@monsanto.com Email.: elena.belea@monsanto.com Email.: tania.cart@monsanto.com Email.: gabriel.ghita@monsanto.com Email.: marius.mancea@monsanto.com
Octavian Chihaia Istvan Meszaros Sorin Hîrceagă Gabriel Buţă Daniela Oancea Liviu Pînzariu
Director General Reprezentant Vânzări: TM, CS Reprezentant Vânzări: AB Reprezentant Vânzări: OT, VL Reprezentant vânzări: IL Reprezentant Vânzări: BC, NT
România, Bulgaria, Republica Moldova Tel.: 0724 244 323 Tel.: 0731 035 674 Tel.: 0731 042 048 Tel.: 0724 244 325 Tel.: 0727 738 926
Tel.: 021 305 71 40 Email.: istvan.peter.meszaros@monsanto.com Email.: sorin.hirceaga@monsanto.com Email.: gabriel.buta@monsanto.com Email.: daniela.oancea@monsanto.com Email.: liviu.dan.pinzariu@monsanto.com
Email.: octavian.chihaia@monsanto.com Silviu Drinovan Flavian Bochiş Cătălin Florea Claudiu Kivu Georgiana Burlacu
Reprezentant Vânzări: AR, TM, CS Reprezentant Vânzări: Fitofarmacii Reprezentant Vânzări: GR Reprezentant Vânzări: IL Reprezentant Vânzări: VS, VN
Diana Zarija Tel.: 0726 363 075 Tel.: 0728 555 377 Tel.: 0730 712 979 Tel.: 0720 501 284 Tel.: 0731 042 035
Email.: silviu.drinovan@monsanto.com Email.: flavian.bochis@monsanto.com Email.: catalin.florea@monsanto.com Email.: claudiu.kivu@monsanto.com Email.: georgiana-andreea.burlacu@monsanto.com
Marketing Manager
România, Bulgaria, Republica Moldova Petruţa Ţigănescu Dan Stroe Adrian Tudorache Ştefan Croitoru
Reprezentant Vânzări: AR Reprezentant Vânzări: TR, AG Reprezentant Vânzări: CL Reprezentant Vânzări: GL
Tel.: 0731 035 008 Tel.: 0727 739 259 Tel.: 0723 801 427 Tel.: 0735 504 862 Tel.: 0741 920 894
Email.: diana.zarija@monsanto.com Email.: petruta-cerasela.tiganescu@monsanto.com Email.: dan-mihai.stroe@monsanto.com Email.: adrian.tudorache@monsanto.com Email.: stefan.croitoru@monsanto.com
Lucian Socaciu Hermina Fota Ana Maria Balcă Alin Radu
Alin Nemţişor Reprezentant Vânzări: MS, BN, CV Reprezentant Vânzări: GJ, MH, DJ Reprezentant Vânzări: CT Reprezentant Vânzări: BR
Manager Regional Vânzări Tel.: 0731 036 391 Tel.: 0731 494 231 Tel.: 0730 710 374 Tel.: 0731 977 231
Europa Centrală Email.: lucian-gabriel.socaciu@monsanto.com Email.: fota.hermina@monsanto.com Email.: ana.maria.balca@monsanto.com Email.: alin.radu@monsanto.com
Tel.: 0726 363 076 Octavian Maier Valentin Radu Mădălin Şărban Mariana Enache
Email.: alin-sebastian.nemtisor@monsanto.com Reprezentant Vânzări: HD, AB, CJ Reprezentant Vânzări: DB, IF, PH Reprezentant Vânzări: BZ Reprezentant Tehnic
Tel.: 0726 363 072 Tel.: 0720 555 958 Tel.: 0727 739 956 Tel.: 0731 185 444
Daniel Stanciu Email.: octavian.maier@monsanto.com Email.: valentin.radu@monsanto.com Email.: madalin.sarban@monsanto.com Email.: mariana.enache@monsanto.com
Director regional Marketing Dacian Peic Cătălina Lupu Florin Carastoian
România, Bulgaria, Republica Moldova Reprezentant Vânzări: BH Reprezentant Vânzări: TR Reprezentant Vânzări: TL
Tel.: 0729 995 998 Tel.: 0735 504 865 Tel.: 0724 244 639
Tel.: 0725 161 600 Email.: dacian.peic@monsanto.com Email.: catalina-florina.lupu@monsanto.com Email.: florin.carastoian@monsanto.com
Email.: daniel.stanciu@monsanto.com
Corneliu Costa Alexandru Dumitrescu
Reprezentant Vânzări: SM, SJ Reprezentant Tehnic
Alina Arsene Tel.: 0726 363 071 Tel.: 0736 555 901
Director Tehnic Email.: corneliu.costa@monsanto.com Email.: eduard.alexandru.dumitrescu@monsanto.com
Europa Centrală George Pandor
Tel.: 0722 530 576 Reprezentant Vânzări: TM
Email.: alina.arsene@monsanto.com Tel.: 0731 042 049
Email.: george.pandor@monsanto.com
Bogdan Soare Ionel Tilineac
Director Vânzări Protecţia Plantelor Reprezentant Vânzări: AR
România, Bulgaria, Republica Moldova Tel.: 0737 067 831
Email.: ionel.tilineac@monsanto.com
Tel.: 0722 335 770
Email.: bogdan.soare@monsanto.com Carmella Duma
Reprezentant Tehnic
Tel.: 0725 354 600
Ionuţ Drobotă Email.: carmella-florica.duma@monsanto.com
Director Naţional Vânzări Claudiu Şerban
Republica Moldova Reprezentant Vânzări: SB, BV, HG
Tel.: 0728 977 830 Tel.: 0735 504 860
Email.: ionut.drobota@monsanto.com Email.: claudiu-petronius.serban@monsanto.com
154 155
www.dekalb.ro
156

DeKalb Ghid Rapita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DeKalb Ghid Rapita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID DE RAPIŢĂ

Acest ghid a fost elaborat

Adresăm mulţumiri Plantula 30

Introducere - Importanţa culturii de rapiţă

Importanţa culturii de rapiţă Importanţa culturii de rapiţă

Toleranţa la PENTRU O DESCRIERE

DK IMPRESSION CL Semi-tardiv CLEARFIELD

DK IMMINENT CL Semi-tardiv CLEARFIELD

DK IMIDO CL Semi-timpuriu CLEARFIELD

DK EXPRESSION Timpuriu CONVENŢIONAL

DK EXCEPTION Semi-timpuriu CONVENŢIONAL

DK EXODUS Semi-tardiv CONVENŢIONAL

DK EXPRIT Semi-timpuriu CONVENŢIONAL

DK EXSTORM Semi-timpuriu CONVENŢIONAL

DK EXPOWER Timpuriu CONVENŢIONAL

DK EXCELLIUM Semi-timpuriu CONVENŢIONAL

Beneficiile Clearfield Avantaje

2. Plante lipsă pe rând Reglaj necorespunzător Efect accentuat pe tere-

Germinaţie slabă Semănat adânc; recoman- Calitatea seminţei - Păstraţi întotdeauna o

5. Rădăcini dezgolite Pregătire necorespunză- Ploi puternice după răsă-

Stadiu: Plantula Părţile plantei: Cotiledoane şi primele frunze

6. Îngălbenirea Fitotoxicitate cauzată de Cel mai adesea apare în

Asfixierea rădăcinilor Umiditate excesivă; soluri

17. Crăpături pe o Pat germinativ necores- Crăpăturile apar pe o sin-

Fitotoxicitate - cauzată de Examinarea rădăcinii pi-

2. Gale (umflături) Plasmodiophora brassicae Nu găsim larve în pivot.

3. Pivot bifurcat; Pregătirea necorespunză- Se întâlneşte de obicei

4. Rădăcini secundare Secetă severă Adaptare la condiţii de

6. Cavităţi în rădăcină Utilizarea rezervelor din Ţesuturile din interiorul pi-

Desimi prea mari Între plante se instalează

2. Excrescenţe tumorale, Plasmodiophora brassicae Absenţa larvei din pivot;

14. Deformare la nivelul Ceutorhynchus napi Activitatea dăunătorului

16. T ulpini îndoite, Stres provocat de frig 20. P

30. F runze gofrate, Cylindrosporium concen- A nu se confunda cu arsu-

37. Galerii albe pe limb Phytomyza rufipes Tratamente cu substanţe

38. L imbul frunzei cu Botrytis cinerea (Putrega- Urmăriţi simptomele de

41. Pete brune până la Alternaria brassicae Resturile vegetale infec-

51. Frunze îngălbenite, Fusarium spp. (Fuzarioza) Poate fi confundată cu

49. F runze de culoare Carenţă de fosfor Trebuie urmărite şi cele-

60. Plantă complet Centrul rozetei este De obicei, dăunătorul

3. Rădăcini secundare Formă de rezistenţă la se- La o ploaie consistentă,

4. Pivot ros, uneori rupt Toamna - Delia brassicae Larvele au dispărut.

30. Tulpini moi, cu Deficienţă de calciu Urmăriţi şi alte simptome.

47. Muguri terminali Secetă A nu se confunda cu us-

53. Deformarea sau Fitotoxicitate Insecticid uleios aplicat

54. Înflorire întârziată Carenţă de sulf. Posibil să Urmăriţi şi alte simptome.

64. Peduncul normal, Secetă, Arșiță; Adesea partea de la baza

71. Peduncul necrozat, Cladosporium spp. Aspect catifelat, verde-

81. Mucegai de culoare Botrytis cinerea (Putrega- De obicei se instalează pe

82. Putregai prăfos, Ciuperci saprofite Cladosporium, Alternaria,

90. S ilicve–cârlig, Verticilium longisporum Urmăriţi şi alte simptome.

91. Silicve deschise Vânturi puternice, furtună Se recomandă cultivarea

Stadiu: Înflorire - Maturitate Părţile plantei: Plantă

Dăunătorii rapiței de toamnă

Dăunătorul este întâlnit în toate zonele în care ce cultivă rapiţă. În anii

Dăunătorii rapiței de toamnă Dăunătorii rapiței de toamnă

Dăunătorii rapiței de toamnă Dăunătorii rapiței de toamnă

Mod de dăunare Puricii cruciferelor

Dăunătorii rapiței de toamnă Dăunătorii rapiței de toamnă

Gărgăriţa tulpinilor de rapiţă Mod de dăunare

Dăunătorii rapiței de toamnă Dăunătorii rapiței de toamnă

Gărgăriţa seminţelor de crucifere Combatere

Mod de dăunare Gărgăriţa mugurelui terminal

2. Plante lipsă pe rând Reglaj necorespunzător Efect accentuat pe tere-

6. Îngălbenirea Fitotoxicitate cauzată de Cel mai adesea apare în

17. Crăpături pe o Pat germinativ necores- Crăpăturile apar pe o sin-

3. Pivot bifurcat; Pregătirea necorespunză- Se întâlneşte de obicei

4. Rădăcini secundare Secetă severă Adaptare la condiţii de

2. Excrescenţe tumorale, Plasmodiophora brassicae Absenţa larvei din pivot;

14. Deformare la nivelul Ceutorhynchus napi Activitatea dăunătorului

16. T ulpini îndoite, Stres provocat de frig 20. P

30. F runze gofrate, Cylindrosporium concen- A nu se confunda cu arsu-

38. L imbul frunzei cu Botrytis cinerea (Putrega- Urmăriţi simptomele de

41. Pete brune până la Alternaria brassicae Resturile vegetale infec-

51. Frunze îngălbenite, Fusarium spp. (Fuzarioza) Poate fi confundată cu

49. F runze de culoare Carenţă de fosfor Trebuie urmărite şi cele-

60. Plantă complet Centrul rozetei este De obicei, dăunătorul

3. Rădăcini secundare Formă de rezistenţă la se- La o ploaie consistentă,

30. Tulpini moi, cu Deficienţă de calciu Urmăriţi şi alte simptome.

47. Muguri terminali Secetă A nu se confunda cu us-

53. Deformarea sau Fitotoxicitate Insecticid uleios aplicat

54. Înflorire întârziată Carenţă de sulf. Posibil să Urmăriţi şi alte simptome.

64. Peduncul normal, Secetă, Arșiță; Adesea partea de la baza

71. Peduncul necrozat, Cladosporium spp. Aspect catifelat, verde-

81. Mucegai de culoare Botrytis cinerea (Putrega- De obicei se instalează pe

82. Putregai prăfos, Ciuperci saprofite Cladosporium, Alternaria,

90. S ilicve–cârlig, Verticilium longisporum Urmăriţi şi alte simptome.