Sunteți pe pagina 1din 6

Ballet Comique de la Reine

Baletul este considerat sinteza atotcuprinzatoare a evolutiei seculare a dansului


European si extraeuropean. Ii descifram inceputurile in imaginile animate ale misterelor
medievale , in tablourile pastoralelor Renasterii imbinate treptat cu traditiile vietii sociale
de curte sau orasenesti, prin secolele XIV-XVI. Daca dansul in aceste prime secole de
istorie a baletului este strans legat de aparitia formelor muzicii instrumentale , de-abia
prin cultura franceza a secolelor XVI-XVII incepe sa se afirme in spectacol. Este acea
evolutie a baletului de curte ,apoi a operei balet , a divertismentului pe care lumea de la
sfarsitul Renasterii le cultiva cu fervoare. Denumirile acelui timp sunt diferite , indicand
majoritatea cazurilor forme intermediare de teatru cu muzica , text declamat , cant si
pantomime.

Precum se stie denumirea de balet provine probabil din cuvantul Italian ,,ballare”,
a dansa. In secolele XIII si XIV se numea balet o melodie care insotea un anume dans, iar
in Franta si versurile care se cantau in aceasta imprejurare. Dansul avea un caracter
mimetic si comporta o mica punere in scena. Combinandu-se cu alte tipuri de
reprezentatii si divertismente, ajunge dupa o lunga evolutie , indeosebi sub directivele
poetilor si muzicienilor umanisti, sa reuneasca toate trasaturile caracteristice unui nou
gen de distractie colectiva, care primeste denumirea de balet. Dupa un consens unanim,
desi in Italia aparusera mai inainte, e drept sub o forma mai putin finita, data nasterii
acestor divertismente o fixeaza Ballet Comique de la Reine dat la Palatul Bourbon din
Paris la 15 noiembrie 1581.

Impresia extraordinara cu care regale Carol VIII si nobilii fracezi se intorsesera


in 1495 din Italia nu ar fi fost indestulatoare ca sa deschida portile Frantei, timp de mai
bine de un secol, artistilor italieni, daca conceptiile acestora asupra si spectacolului nu ar
fi fost sustinute de gandirea umanista care se raspandise in intreaga Europa

Casatoria din 1533 a viitorului rege Henric II cu Catherina de Medicis a atras la


curtea regala franceza un val italienizat cu indelungat rasunet asupra societatii si
artei.Purtand nostalgia frumoaselor si luxuriantelor serbari si mascherate ale Florentei,
tanara printesa favoriza organizarea de astfel de spectacole in noua ei patrie si stimula
aducerea de iscusiti maestri italieni, apti sa le monteze si sa le conduca. Dansul devine in
acest timp o arta nelipsita din educatia unui gentilom, tot atat de indispensabila ca si
manuirea abila a armelor. Henric insusi a luat lectii de dans cu mestrul de balet Virgilio
Brascio, care va fi si profesorul fiului sau, viitorul rege Francisc II.

In anul 1534, a fost chemat in Franta sculptorul, pictorul si autorul de masti


Nicolo da Modena, pentru dirijarea festivitatilor regale. Maresalul de Brissac a adus in
1544 la Paris pe Pompeo Diobone, maestru de balet si profesor de coregrafie la Milano.
In acelasi timp de Brissac a luat cu el si un corp de violonisti condus de Baidassarino di
Belgiojoso, care se va numi in Franta Balthasard de Beaujoyeux. Cu ei incepe in Franta
moda dansului figurat Italian, cu formele sala mai caracteristice brando si ballello.
Prezenta la Paris a lui Beaujoyeux, care era la curent cu eforturile poetilor si
coregrafilor italieni de a crea o arta proprie in formele si ritmurile originale ale liricii
grecesti, a intesificat influenta italiana indeosebi prin colaborarea sa cu poeti francezi
renumiti Etienne Jodelle, Danrat,Pierre Ronsard si Jean Antoine Baif, care primeau
adesea insarcinarea de a organiza, din punct de vedere artistic, fetivitatile curtii

In aceasta atmosfera impregnata de muzica , poezie si dans, ale caror probleme


se interesa, sub egida regala, toata lumea artisitca, baletul se dezvolta neasteptat de
repede. La 19 august 1573, Catherian de Medicis a oferit ambasadorilor polonezi un balet
in care 16 doamne si domnisoare reprezentand cele 16 provincii ale Frantei, se uracau pe
o stanca in sunetele melodioase ale orchestrei si apoi dansau o arie razboinica executata
de 30 de viori. Era prima realizare remarcabila de dans figurat, care amintea prin
caracterul sau antic, piric de colinele insorite ale Acropolei din Atena.

Dar noua estetica apre mult mai evidenta in Ballet comique de la Reine, pe care
Beaujoyeux l-a conceput in cadrul serbarilor oraganizate la casatoria ducelui de Joyeuse
cu sora reginei, domnisoara Marguerite de Vaudemont, in anul 1581.

In societatea renascentista tarzie dansul nu era considerat doar o simpla sursa


de divertisment sau de recreere fizica ci o experienta profund intelectuala atat pentru
participanti cat si pentru spectatori.dansului din secolul XVI si la fel ca poeziei, muzicii si
picturii i-au fost fost introduse noi intelesuri si inovatii ca rezultat direct al constatarilor
realizate de savantii umanisti asupra textelor grecesti antice in incercarea de a recreea
puterea si efectele dramei grecesti antice

Baletele de curte ale sec XVI-XVII au fost destinate iluminarii si edificarii


publicului.Odata cu dezvoltarea artei coregrafice aaceasta a inceput sa aiba la baza din ce
in ce mai mult idealuri umaniste politice si filosofice cu inteles moral.era sarcina si
deliciul spectatorului educat al acestor spectacole de curte sa descifreze ‘’ adevarurile’’
care stau la baza dansurilor .

BALLET COMIQUE DE LA REINE

Pentru a examina mai detaliat spectacolele de curte ale secolului 16 am ales ca


model unul dintre cele mai ilustre spectacole si anume Ballet Comique de la Reine.
Ballet Comique de la Reine reprezinta un moment semnificativ in istoria dansului.fiind
prima lucrare cunoscuta care sa combine intentionat dansul versul si muzica intr-o
declaratie dramatica coerenta. Este considerat primul balet de curte.in plus suntem
norocosi sa avem si un libret complet al acestei productii, incluzand proza din spectacol,
muzica , interpretarile alegorice si ilustratii ale elementelor de decor si costume. Prin
urmare este posibila recreearea evenimentului cu un anumit grad de precizie permitandu-
ne sa examinam semnificatia artistica artisitca a spectacolului si felul in care acesta a fost
primit de spectatorii de la curte.
Ballet Comique de la Reine a fost dansat duminica 15 octombrie 1581 ori in
Sala Mare a Luvrului ori in Sala Bourbon din Petit Palais si a tinut de la ora 22:00 pana la
03:00.spectacolul a fost comandat de Regina Louise ca parte a unei serii de evenimente
extraordinare organizate pentrua sarbatori casatoria surorii sale Marguerite de Loraine cu
ducele de Joyeuse.

Festivitatile care au durat mai mult zile au inclus turnee in locuri alegorice si
un impresionant foc de artificii.Aceasta colectie de minunatii a stabilit curtea regelui
Henri III ca fiind cea mai rafinata din punct de vedere artistic si muzical din toata Europa.
Creatorul acestui spectacol afirma ca imediat dupa ce Regina Louise a solicitat serviciile
sale pentru elaborarea unei schite a festivitatilor pentru nunta, a fost fortat sa paraseasca
‘’curtea zgomotoasa’’ si s-a retras in singuratate cateva zile in scopul de a gasi’’ pacea si
libertatea mintii’’.Dupa cateva zile acesta s-a intors la curtea cu un plan care l-a prezentat
reginei si doamnelor ei.Planul lui Beaujoyeux pentru aceste festivitati a fost compus din
trei parti: proza care trebuia recitata, compozitii musicale diferite care trebuiau cantate si
o varietate de lucruri care trebuiau prezentate in pictura.

Realizand ca toate aceste lucruri sunt peste capacitatile sale artistice


Beaujoyeux a cerut ajutorul altor membri talentati de la curte:Lambert de Beaulieo a fost
ales pentru a compune muzica ,Jacques Salmon a fost ales pentru a dirija orchestra, Sieur
de la Chesnaye a scris textulsi Jacques Patin a realizat decorul si costumele.Beaujoyeux
a realizat subiectul baletului si coregrafia fiind si coordonator al proiectului.

Ballet Comique de la Reine ii are ca personaje principale pe Ulise si Circe


aceste personaje avandu-si originea in ,,Odiseea” lui Homer.In acest balet vrajitoarea
Circe este furioasa pe egele Frantei care se dovedeste in final a fi prea puternic pentru a
fi distrus de ea. Pe masura ce actiunea inainteaza zeii Mercur, Jupiter, Pan si Minerva
sunt invocati pentru a o invinge pe vrajitoarea Circe si pentru a o forta pe aceasta sa
elibereze interpretii din vraja sa, dar o pace si o ordine de lunga durata nu poate fi
realizata pana cand regele nu intervine in lupta ajutandu-i pe zei.

Subiecte care implica o vrajitoare rea care creaza haos si dezordine in toate
aspectele vietii sunt foarte commune in spectacolele de curte din perioada
renascentista.Aceste spectacole se incheie inevitabil cu artisiti implorand monarhul sa
intervina pentru a restaura ordinea si pentru a-si elibera supusii din haosul creat de vraja
personajului negativ.

Subiectele mitologice de acest fel ofera organizatorilor de dansuri de la curte un


pretext pentru a include o diversitate de personaje si actiuni în acelaşi timp oferind o
justificare rationala pentru existenţa lor.

Poate si mai important subiectele de acest tip sunt potrivite pentru a raspunde
preocuparilor sociale si politice ale acelui secol, pentru a reafirma existenta unei structuri
ierarhice si pentru a glorifica monarhul, supuisii si imparatia acestuia.
Balthazar Beaujoyeux a coregrafiat si a pus in scena cele trei intrari ale Ballet
Comique de la Reine.Spre deosebire de coregrafiile spectacolelor anterioare care au servit
ca momente de divertisment intre actele dramatice, aceste dansuri au fost atent introduse
in subiectul spectacolului. Ele au facut parte din actiune si au asigurat continuitatea intre
perioade de declamatie poetica , cantec si muzica instrumentala.

Conform libretului dansurile din spectacol au fost inspirate de grecii


antici.Totusi pasii nu au nici o legatura cu formele antice grecesti despre care se stie
foarte putin ei fiind imprumutati din dansurile sociale renascentiste familiare membrilor
de la curtea Valois . Sarcina lui Beaujoyeux ca si coregraf a fost sa extinda sa
infrumuseteze si sa diversifice pasii de dans deja cunoscuti pentru a-i face sa apara ca noi
completari la repertoriul de dans.

DANSURILE

Primul dans in Ballet Comique de la Reine a fost realizat de 24 de dansatori:12


naiade (una dintre ele fiind regina Louise) si 12 paji .Din pacate Beaujoyeux descrie mai
mult amplasamentul scenic si decorul decat coregrafia.Se stie ca acesti dansatori au
efectuat 12 figuri geometrice,fiecare diferita, inainte de a fi imoblizati de furioasa
Circe .Prima figura geometrica realizata a fost un triunghi amintind de ornamentele
triunghiulare purtate pe cap de catre naiade: naiadele s-au apropiat dansand de rege si
regina in urmatorul model: in prima parte a entreului 6 naiade au fost alaturate intr-o linie
de-a lungul salii si 3 in fata au format un triunghi larg regina fiind varful acestuia iar
celelalte 3 din spate realizand acelasi lucru.Apoi odata cu schimbarea muzicii, acestea s-
au tarversat in diferite directii pentru ca apoi sa ajunga in pozitia initiala.

Triunghiul este o forma geometrica foarte importanta in viziunea lui Platon


asupra Cosmosului . Pare plauzibil ca naiadele sa reprezinta prin dansul lor, conceptul
unui Univers bazat pe numere si proportii.

Mercur intervine pentru a salva dansatorii si muzicienii din starea de


pietrificare.Dansul s-a reluat dupa ce Mercur a turnat suc de radacina de Moly peste
capul dansatorilor si muzicienilor.Cu toate acestea Circe i-a pietrificat pe acestia din
nou.Beaujoyeux nu mentioneaza nimic despre modelul coregrafic al acestui moment.

INTRAREA MARELUI BALET

Urmatoarea scena coregrafiata este intrarea marelui balet. Odata cu inceperea


entreului cantat de viori dryadele(nimfe de lemn) parasesc Dumbrava lui Pan si se
prezinta in mijlocul salii in fata regelui.Dupa acest moment ele intorc spatele regelui
dansand spre gradina fermecata a Circei unde au intampinat naiadele care tocmai fusesera
eliberate de vraja acesteia
Dupa aceea naiadele au inaintat 2 cate 2 spre centrul salii unde s-au alaturat
dryadelor.Viorile au schimbat din nou tonul melodiei si au inceput sa cante intrarea
,marelui balet: a fost creat in asa fel incat la sfarsitul fiecarei figuri toate doamnele se
intorceau cu fata catre rege.

MARELE BALET FINAL

Acest entree dansat a inceput imediat in finalulul marelui balet, compus din 40
de forme geometrice diferite.Aceste forme erau foarte precise si bine puse la punct si erau
uneori patrate alte ori cercuri sau triunghiuri carora li se alaturau alte forme geometrice
mai mici.Aceste forme erau create de naiadele imbracate in alb si dryadele imbracate in
verde si se succedau astfel incat cand una se termina incepea cealalta.La mijlocul
baletului a fost format un lant facut astfel incat atunci cand era privit parea ca o linie de
lupta, dasatorii pastrand cu o foarte mare strictete locul in care se afla si cadenta.Ca si
inainte Beaujoyex nu ofera cititorului detalii despre configuratiile spatiale urmate de
dansatori.Totusi isi poate da sema de interactiunea celor doua grupuri de doamne
imbracate in culori contrastante. In aceste trecceri naiadele si dryadele se afla intr-o
relatie de opozitie, astfel incat oprirea si pornirea sunt juxtapuse nu doar secvential ci si
spatial.Un grup de dansatori paraseste modelul la un moment precis in care grupul
stabileste alta formatie.Acesta este un ciclu continuu de creare si distrugere de forme
realizate astfel incat formeaza o tensiune vizuala si kinetica intre 2 grupuri opuse.

Marele balet final a fost urmat de un mare bal in care interpretii au invitat
spectatorii sa li se alature pe ringul de dans.

SEMNIFICATIA ARTISTICA A BELET COMIQUE DE LA REINE

Balet Comique de la Reine este considerat punctul de plecare al formei de arta


mixta deoarece creatorii sai au facut un efort constient pentru a imbina armonios proza,
muzica, dansul, elemente de decor si costume intr-o expunere teatrala
coerenta.Beaujoyeux, oraganizatorul si coregraful spectacolului a fost constient de
semnificatia artistica a evenimentului. In planificarea acestui eveniment Beaujoyeux s-a
stradui sa atinga standardele inalte ale regelui pentru divertismentul curtii, care ar trebui
sa fie “minunat în varietate, inimitabil in frumusete, şi incomparabila in noutate”.

Cu toate ca nu exista nici o indoiala in privinta faptului ca acest spectacol a fost


unic asta nu inseamna ca a fost cu totul nou.Potrivit lui Pruniers echipamentele artistice
folosite la acest spectacol provin dintr-o forma medievala a divertismentului de curte,
mascaradele si turneele.Beaujoyeux isi afiseaza abilitatea creativa de a uni aceste
elemente teatrale diferite organizindu-le si prezentatndu-le intr-o mainiera cu totul noua.
Noutatea si inventivitatea acestui spectacol s-a manifestat in dans.Pasii masurati ai
dansatorilor, insotiti de vers si muzica realizand o sincronizare cu acestea sunt o
reflectare constienta a lucrurilor invatate la Academia lui Baif in efortul sau de a
redescoperi efectele poeziei si muzicii din Antichitate .Dansul a avut ca scop sa incante
ochii spectatorului,muzica urechea si poezia mintea, dar ca simbol de armonie corporala
dansul a actionat ca o prezenta unificatoare si ca reprezentare vizuala a armoniei pentru
public.

Nu a fost importat ca pasii au fost imprumutati de la dansurile de curte sociale


mai degraba, decat sa fie de origine antica.Dansul a reflectat muzica si versul asta fiind
de ajuns pentru al face “antic”.Ca multi din contemporanii sai Beaujoyeux aVea talentul
de a imprumuta din trecut doar ce se potrivea scopurilor sale artitice si ce sustinea si
justifica convingerea sa artistica si morala.

Problemele de importanta politica filosofica si morala nu au fost prezentate


direct spectatorului.Aceste mesaje concludente erau de obicei invelite in alegorii si
expuse spectatorului prin intermediul versului,figuri coregrafice si text scris.In libretul
spectacolului autorul include 4 intepretari alegorice ale acestei fabule.Interpretarile
alegorice sunt filosofice morale si politice si sunt de un interes particular deaoarece aduc
in discutie daca subiectul a fost inteles de toti la fel sau a fost interpretat diferit de
spectatorii de elita ai curtii.

Balet Comique de la Reine a fost in primul rand un spectacol grandiose


conceput pentru a spori gloria Frantei.Avand in vedere ca publicul a constat exclusiv din
demnitari invitati publicarea libretului a insemnat un mijloc de recunoastere extinsa a
imaginii nationale a Frantei.