UNIVERSITATEA „HYPERION” BUCURESTI

FACULTATEA DE ISTORIE – GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

DEZASTRE ECOLOGICE CARE AU MARCAT

OMENIREA

CONF.UNIV.DR. CRISTINA MUICA

AN III – ZI

17 IANUARIE 2011

1
Unda de poluare care provine de la accidentul ecologic din Ungaria a ajuns
în tronsonul românesc al Dunării, însă nu au afectat calitatea apei.
Accidentul industrial din Ungaria este încă unul înscris în seria dezastrelor
ecologice care produc victime umane, dar distrug şi mediul înconjurător.

Un rezervor
aparţinând unei
uzine de prelucrare
a aluminiului,
patronată de
compania ungară
MAL Zrt, cu sediul
la Ajka, s-a fisurat
în 4 octombrie,
poluând o
suprafaţă de 40 de
kilometri pătraţi şi
distrugând
ecosistemul râurilor
Torna şi Marcal.

Din rezervor s-au scurs peste 600.000 de metri cubi de deşeuri chimice cu un ph
de 12-13. Noroi roşu toxic a ajuns apoi în Raba, afluentul direct al Dunării, apoi
chiar în marele fluviu. Până în prezent s-au înregistrat opt morţi, peste 150 de
răniţi, sute de case distruse, dar şi numeroşi peşti morţi.

Dezastrul din Ungaria are loc la doar câteva luni după cel din Golful Mexic,
produs la aproximativ 65 de kilometri sud de coasta statului american Louisiana.
În 20 aprilie, explozia
platformei petroliere
Deepwater Horizon,
aparţinând companiei
British Petroleum, a
provocat un dezastru
ecologic. Circa cinci
milioane de barili de ţiţei s-
au scurs în Golful Mexic
până la mijlocul lunii iulie,
devenind astfel cel mai
grav accident din industria
petrolieră din istorie. În
urma exploziei au murit 11
lucrători, 17 au fost răniţi
grav, iar alți 98 ușor.

2
Oamenii s-au făcut vinovaţi, de-a lungul timpului, de producerea a o serie de
dezastre ecologice, care au făcut chiar şi milioane de victime.

15.000 de morţi în accidentul de la uzina Bhopal, India

In dimineata zilei de 2 decembrie 1984,in urma unui accident uman, au început

să se elibereze în aer cianuri de la uzina de pesticide Union Carbide din Bhopal,
India. Circa 45 de tone de derivat gazos de
cinaură au fost eliberate în atmosferă, iar
câteva mii de oameni au murit înainte ca
cineva să îşi dea seama ce se întâmplă. În
următoarele luni, bilanţul victimelor a crescut,
astfel că s-a ajuns la 15.000 de morţi, iar
circa o jumătate de milion de oameni au fost
afectaţi. O parte dintre supravieţuitori au
orbit, iar alţii au avut probleme cu sistemul
osos sau muscular. Mulţi copii s-au născut
orbi sau cu diverse handicapuri majore
neuromotorii. Accidentul de la Bhopal este
considerat cea mai mare catastrofă
industrială, ale cărei efecte încă se resimt.

Boala “pisicii dansatoare” din oraşul

Minamata

Mii de oameni s-au îmbolnăvit şi au

decedat începând cu anul 1956 în Golful
Minamata din Japonia. Apărută iniţial la
pisici care aveau convulsii şi se aruncau
deseori în mare, boala “pisicii dansatoare”
a trecut ulterior la om. Cauza îmbolnăvirii
era deversarea de către compania
producătoare de plastic Chisso a unor deşeuri care conţineau o mare cantitate
de mercur în apă. Mercurul a contaminat peştii, iar localnicii s-au îmbolnăvit după
aceea.

Marea Aral

În afara accidentelor industriale, există evenimente orchestrate de om, care au

puternice efecte negative asupra mediului înconjurător. Un astfel de eveniment a

3
avut loc în anii '60 în Marea Aral, un lac cu
apă sărată. Situat între Uzbekistan şi
Kazakhstan, Aral avea o suprafaţă de 60 de
mii de kilometri pătraţi, fiind de trei ori cât
Moldova şi mai mare ca Irlanda. Lacul avea
o adâncime de 70 de metri, fiind alimentat
de râurile Amu-Daria şi Syr-Daria. După
1960, în urma marelui plan de irigaţii al
Uniunii Sovietice, care a deviat cele două
râuri spre Asia Centrală, Marea Aral a început să scadă. În zece ani a scăzut cu
doi metri, iar în 20 de ani cu 10 metri.

Mii de morţi ca urmare a Marelui Smog

La jumătatea secolului trecut, mai precis între 5 şi 9 decembrie 1952, Londra a

fost sufocată ca urmare a Marelui Smog. Metropola britanică avea sisteme de
încălzire pe bază de cărbune. În 5 decembrie o ceaţă rece s-a lăsat peste Londra
şi a apărut un fenomen de inversiune meteo (aer foarte rece la sol şi mai cald
deasupra), iar gazele de ardere au format împreună cu ceaţa un nor toxic (smog)
la nivelul solului, otrăvind populaţia. Peste 4.000 de oameni au murit în
decembrie, iar în lunile următoare s-au înregistrat alte câteva mii de decese.
Accidentul a avut drept urmare adoptarea legii “Aer Curat”, în 1956, care
prevedea crearea unor zone fără fum, unde era obligatorie folosirea
combustibililor care nu produc poluare. Fenomenul s-a repetat însă între 12 - 15
decembrie 1991, provocând decesul a peste 160 de oameni.

Bibliografie:

Dezastre ecologice ale omenirii, Enciclopedia Lumii – Encarta Enciclopedy 2007

www.ecologyc.com
http://www.ecomagazin.ro

Foto: Wikipedia , Eco.com