Substantivul

Definiţie: partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe, lucruri,

fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti.

Felul substantivelor:

1. comune: copac, pisică, fulger, bucurie, prietenie, creion,.......................

2. proprii: Maria, Bucureşti, Dunărea, Eminescu, Ploieşti, Bucegi.................

Acestea pot fi:

1. Simple: coleg, emoţie, pantaloni, pădure, porumb, tristeţe........................

2. Compuse: : floarea- soarelui, câine-lup, untdelemn, bunavoinţă,
Ştefan cel Mare, Cluj-Napoca, Ana-Maria..............................

Genul substantivelor:

- masculin : (un) băiat- (doi) băieţi

- feminin: (o) casă – (doua) case
- neutru: (un) tablou- (doua) tablouri

Substantivele epicene au o singură formă pentru a denumi ambele sexe:

balenă, cuc, gândac, elefant, rinocer, şobolan, cămilă, girafă, veveriţă,
prim-ministru, procuror, detectiv (conform DOOM 2)
...................................................................................................................

Substantivele mobile au femininul format de la masculin sau masculinul

format de la feminin cu ajutorul sufixelor moţionale:
prieten – prietenă ..............................
raţă – răţoi ...............................
croitor-croitoreasă ....................................

Substantivele heteronime au forme diferite la feminin şi masculin:

băiat-fată ...................................
găină-cocoş .......................................
Numărul substantivelor:
- singular : casă, băiat, tablou;
- plural : case, băieţi, tablouri.

Substantive invariabile= substantive care au aceeaşi forma la toate

numerele şi cazurile : arici, pui, învăţătoare, .....................................

Substantive defective de număr (nonnumărabile):

(au numai formă de singular sau numai formă de plural).
- defective de plural (au numai formă de singular):
curaj, cinste, lene, fotbal, tenis, baschet, aur, miere, nea, sânge, roua, lapte,
unt, fâină, muşeţel.........................................................................................

- defective de singular (au numai formă de plural):

Alpi, Carpaţi, câlţi, icre, tăiţei/tăieţei, şale, zori, aplauze,
spaghete, ...........................................................................................................
................

Substantive colective (au formă de sg. şi înţeles de pl.): stol, roi, buchet,
pădure, armată, echipă, cireadă, grup, popor,
.......................................................................................................................
- unele se formează cu sufixe colective: brădet, frunziş, tufiş, apăraie,
studenţime, , mulţime, ţărănime, porumbişte........................................

ATENŢIE!
Cum se face acordul între S şi P?

- Daca subst. colectiv este articulat hotărât, predicatul va fi la sg.

Mulţimea de oameni a plecat.

- Daca subst. colectiv este articulat nehotărât, predicatul va fi la pl.

- O mulţime de oameni au ieşit în stradă.
Posibilităţi combinatorii ale substantivului
Substantivul poate fi:
 Regent/centru – subst. are subordonaţi/adjuncţi cu fs de ATRIBUT

text interesant

subst.

cartea Mariei

subst.

casa lui

subst.

 Subordonat/ adjunct- poate avea fs de AT sau C

Cartea copilului este nouă.

regent
copilului=
subst ......................?

Cartea de la copil este nouă.

regent de la copil =

subst ........................?

! Se poate spune că:

subst. cartea =
subst. copilului, de la copil=

Citesc o carte.
regent
o carte =
Verb .................

Reglementări DOOM II

Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic, ediţia a II-a din

2005, propune:
1. variante libere:
- basc/bască („beretă”);
- colind/colindă („cântec”).

2. numai formă de feminin pentru: foarfecă, mass-media

şi numai formă de masculin pentru: cleşte (cleşti, la plural);

3. substantive cu formă dublă de plural, în funcţie de sens:

Virus - viruşi (programe de calculator)

- virusuri (agenţi patogeni)
Element- elemenţi (de calorifer)
- elemente (fenomene)
Argint- arginţi (bani de argint)
-arginturi (diverse feluri de argint)
Colţ- colţi (dinţi la animale)
-colţuri (în geometrie)
Coţ - coţi (unitate de măsură)
-coate (parte a corpului)
Timp- timpi (mişcare)
-timpuri (vreme)
Ochi -ochi (parte a corpului)
-ochiuri (mâncare de ouă; fir de aţă;vârtej de apă)
Corn-corni (instrument muzical)
-coarne (de animale)
-cornuri (produse de patiserie)

4. Norma nu admite decât formele salariu, serviciu, sanda, nu salar,

servici, sandală;

5. La substantivele neologice terminate în –ogă, norma nu admite (şi)

formele terminate în -oagă. Astfel, corect este filologă, pedagogă
 6. Norma respinge forma doctoră, admiţând numai doctoriţă.

7. Unele substantive feminine omonime la N-Ac., au la G-D singular,

formă diferită.

N-Ac. G.- D.
maicii („călugăriţă”)
maică
maicei/maichii/maicii („mamă”)

surorii („grad de rudenie”)

soră
sorei („infirmieră”)

pielii („la oameni”)

piele
pieii („la animale”)

8. La plural, norma acceptă variante libere:

căpşuni/căpşune găluşte/găluşti
cireşi/cireşe râpe/râpi
coperte/coperţi niveluri/nivele
tuneluri/tunele robinete/robineţi
chipie/chipiuri
9. Substantive cu o singură formă de plural:

monedă- monede chitanţă-chitanţe

poiană- poieni plapumă-plăpumi
seminar- seminare ciocolată-ciocolate
aragaz-aragaze compromis-compromisuri
mormânt-morminte azil-aziluri
chibrit-chibrituri chitară-chitare
soartă-sorţi
10. Desinenţa de plural se leagă prin cratimă la cuvintele greu
flexionabile, precum numele literelor şi sunetelor: x-uri .