Sunteți pe pagina 1din 16

Aparrtie saptamanala

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL ADRESA: Voulia9meni~ '14-40, 166 7.3 Atena EDITOR: Petros Kilpnisto, MANAGER ECONIlMIC: Fotis Fotiou MANAGER DE REDAqlE ~I PRODUqlE: '{!fljinia Koutroubas MARI(ETING MANAGER: Midlalis Koutsouko5 BUSINESS DEVEL9PMENT MANAG.ER: Dimitris PaSilkalidi~ I'RODUCTMANAGER: Meropi Papadaki SENIOR EDITOR: Tania Skandalaki JUNIOR EDITOR: Maria Papadimitriou COORDONATOR DE PRODUqIE: Sia kotoupa MANAGER DISTRIBUTlE: Evi BOla CONTROLLER DISTRIBUTIE: Yianni, VOu9ioukas SENIOR (OORDONATOR LOGISTICA: Antonis lioumis Publicat pentru prima data in Italia, in limba italiana, subtitlul IL MAGlCO MONDO 0/ MINERALE s GEMME, de catre De Agost,ini Editore SpA © 1997 De Agostini odilore SpA, Novara -Italy © 2007 De Agostini Uk ltd. © 2010 De Agostini Hellas Ltd, Toate drepturile rezervate. Fotografii: DeA Picture library, GSF Picture library.
155N: 1792-1449

Cuprins
Halitul Casiteritul Covellina Libethenitul
, ~ ~ 0~'~'tffr ~

Numarul7

HA CA

co
LI
'$if

ADAPTARE PENtRU UMBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWADA S.R.L CONSULTANT: Prof. Dr. GHEORGHE UDUBA1A, M.e. al Acad. Rom. Conf. Dr. SORIN SllVIU UDUBA~A, Univer,itatea Bu(Urelti DTP: RAY TlPARIRE ~I LEGARE: G. CANALE & c. DIRECTOR TlPOGRAFIE: GIUSEPPE CANALE IMPORTATOR-DISTRIBUITOR: Media Service Zawada S.R.l. ADRESA: SIr. louis Pasteur, nr, 38, 1"1. 1, sect. 5, Bucurejtl, Romania Country Manager: Maria~a Mihal\an Marketing Manager: Adina Bojica Redactor: Gabriela Muntean DistributiDn Manager: Danlordache ~ ~ __

, ARTA COLECTIONARULUI

Cum sa-~i large~ti colectia

9-10

_,..J

Culorile mlneralelor

15-16

: POVESTEA pAMANTULUI
Atmosfera ~i norii

~~

-------------------~
9-10

~'
OeAgostini va anunia datele

In seria de reviste.

de publicare a bibliorafturilor

..

E,antioane

furnizate cu acest n umar

ropjlor sub 36 de luni (3 ani). Produs destinateduratei adullilor,i a copiibrru varste peste 7 ani. A se folosi dear In prezenta unei perscane adulte. Ejantioanele se vor pastra In tavila de plastic. Dupa atinqere, spal'li-va pe maini cu mult! apa. Evita!i rontactul CU ochii ji gura. Produsul mnline p,ese rniri, care pot f iogelate sau inhalate, li piese alculite, care pot prover a a«identerea, D.ca ejantionul este Inghilit merge!i de urgent' la medic. Stoateti produsul din ambalaj. Pentru a evita riscul sufacarii sau strangularii, arunrati ambalajulla gunoi, in lorurile special amenajete pentru plastic. [itili 1i pastrali in permanenl' aceste infurrnatii Pentru 0 mai buna deservire, solicitati intotdeauna puhllcatla dE!la aCE!la~ipunct de vilnzare ~i informali vanziltorul asupra int"n~iE!i de a cumpara ,i apar Ie urmatoare,

ATENTIEI Acest produs nu este destinatllctivitatii

recreative a copiilor. Nu este 0 jucarie. Produs nerecomandat

a itu
Halitul este uneori cunoscut ca sare qerna. Este folosit preponderent ca mineral industrial. alitul .o:.lai ste cunoscut sub denumirea de sare e gema, In general, este incolar sau alb, dar unele . esantioane pot avea pete albastre, portocalii, purpurii, rosii sau galbene. Este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind rafinat de multa vreme ~i folosit drept condiment pentru man care ~i conservant. Mai recent, a devenit 0 sursa irnportanta de clor ~i sodiu, Denumirea hahtului provine de la cuvantul grecesc hals, care inseamna "mare" sau "sare": aceasta trimitere este corecta, deoarece peste 80% din materia dizolvata in apa marii este sare. Desi 0 mare parte din sarea folosita in bucatarie ~i drept conservant alimentar provine din zacaminte solide de halit exploatate minier, halitul folosit pentru obtinerea clorului si sodiului rnai provine §i din apa rnarii (saramura),

Utilizarile clorului
Clorul este LIll gaz folosit pentru a indeparta bacteriile din apa potabila. Mai este folosit la inalbit si la fabricarea unui numar important de substante chimice organice, mai ales lngrasaminte agricole. Este obtinut din halit ca un produs secundar al proceselor Downs, prin care sodiul ~i clorul din mineral se separa, folosind electroliza.

Utilizarile sodiului
Sodiul este un element metalic care a fast izolat initial in 1807 de marele om de ~tiinta englez Sir Humphry Davy (1778-1829). Desi este foarte reactiv si, prin urmare, nu se gaseste niciodata in stare libera, in forma compusa este cel de-al saselea eel mai abundent element de pe Pamant, Este folosit ca agent in reducerea diversilor compusi chimici, precum ~i ca agent de racire in reactoarele nucleare, Aserneni clorului, este separat din apa sarata prin interrnediul proceselor Downs.

... Cristale cubice, individuale, frumoase de halit alb. Astfel de forrnatlunl sunt Yilspandite peste tot in lume.

FI~A DE CARACTERIZARE

Soda

caustlca

HAUl
Clasa: halogenuri Sistem de cristalizare: cubic Formula chlmlca: Nael Duritate: 2 Densitate: 2,16 Clivaj: perfect Spartura: concoldala (uloare: incolor, alb, galben, ro~u,albastru, purpuriu
Urrna: alba

Hidroxidul de sodiu (cunoscut in general ca soda caustica) este obtinut ca un produs suplimentar al extragerii clorului ~i sodiului prin electroliza apei sarate, Acest campus alcalin foarte coroziv este larg folosit la fabticarea sapunurilor ~i a hartiei.

Teste ~imod de tratare


Halitul este gras la atingere si se dizolva rapid in apa reee. Daca solutia rezultata este apoi Iasata sa se evapore, se vor forma din

Luciu: stklos Lumlnescenta: verde, portocaliu sau rosu

CARACTERISTICI
Halitul este compuse halogeni
0

haloqenura, element

membru

al unei clase de minerale cu unul dintre

dlntr-un

metalic combinat

- clor, brorn, fluor sau iod. Halitul este com pus din

sodiu ~i clor, Cristalele de halit fac parte din sistemul cubic de simetrie. Ele seamana hopper granule. Greutatea specifidi a halitului pur este de 2,16 ori mai mare echivalent de apa la temperatura sunt arareori pure ~i, in dedit cea a volumului conssctnta, greutatea frecvent cu niste cuburi, desi unele esantioane sub numele de cristale halitul au fete concave: acestea sunt cunoscute

(palnie). Atunci cand nu este larg cristalizat,

poate fi gasit in forme fin cristaline (habitus masiv) sau in mid

camerei. Totusi, esantioanele Atunci cand cristalele supuse la presiune, mai remarcabil

speciflca varlaza intre 2, 1 ~i 2,2. de halit sunt lovite cu un clocan sau ele se sparg in mod definit de-a lungul celor cu clivajul halitului este faptul ca

mai slabe plane - adlca, prezintii clivaj perfect. Ceea ce este eel in legatura produce forme cubice perfecte .

.... Un agregat cristalin de halit de culoare portocalie (SUA).

<III Halit violet din Sicilia. Culoarea se datoreaza radioactivitatii naturale .

... Un cub perfect de halit.

sugereaza

denumirea

lor, s-au format prin evaporarea

apelor

sarate. Mineralul se gase~te freevent in cornbinatle gips ~i silvina. Zacaminte urrnatoarele exploatabile

eu anhidrit,

de halit se gasesc in numeroase sunt cele din.


. '4...... , ,'" .

locuri de pe glob. Printre eele mai importante, (Franta], Stassfurt Catalonia (Germania),

regiuni: Salzburg [Austria), Ontario (i:<\nadaf, Oax Punjab (India), Agrigento (Italia),

Cosenza, Enna ~i Pisa (Italia), Wieliczka (Polonia), Siberia (Rusia), (Spania) ~i Bex din Cantonul Vaud (Elvetia). mine de halit in Arizona,

nou cristale mid prin precipitare. Din cauza continutului de sodiu, halitul va transforma culoarea unei flacari intr-un galben viu. Atunci cand sunt plasate sub lumina ultravioleta, esantioanele de halit pot prezenta 0 luminescenta verde, portocalie sau rosie, Halitul trebuie curatat cu spirt medicinal sau cu 0 alta forma asemanatoare de alcool pur. Trebuie sa purtati intotdeauna manusi cand folositi alcool si sa-l aplicati atent eu 0 bucata de panza,

In SUA, exista importante


zacaminte

California, Kansas, Louisiana ~i New York. Principalele de sare din Insulele Britanice se afla la Northwich, numeroase in subteran, masive de sare, care sunt Cristale frumoase de sare Cheshire ~i Bl\lulby, nordul regiunii Yorkshire. in Romania,exista exploatate extrasa prin solubillzare in 12:saline; la Ocnele Mari ?i Oena Mure~, sarea este

au fo;t gasite la Sianic Prahova ~i Praid.

Casiteritul brun sau negru este cunoscut de peste 5 000 de ani. De~i unele cristale de casiterit au calita~i de pietre pretioase, acest mineral este folosit in primul rand in industrie, intrucat reprezinta principala sursa de staniu (cositor).
taniul este un metal moale, lucios ~i foarte maleabil - el poate fi cu usurinta rulat, presat sau tras in foi foarte subtiri. Printre multiplele sale utilizari se nurnara protejarea fierului, a otelului, a cuprului si a altor meta Ie impotriva coroziunii (de exernplu, impotriva ruginii care se forrneaza atunci cand fierul este expus umezelii). Acest efect se obtine prin acoperirea rnetalelor cu staniu, in procesul nurnit placate electrica. Compusii staniului sunt folositi .. Cristale prismatice pentru fixarea culorii in procesul turtite de azurit, partial de vopsire (ca mordanti), 0 alta acoperite cu un strat utilizare a staniului este legata de superficial de malachit prepararea sticlei float (eel rnai (Cochise County, Arizona, SUA). raspandit tip de sticla folosit pentru
'" Cristale de casiterit In forme aciculare de la mina Dalcoath, Camborne, In Cornwall. Aceasta zona a Insulelor Britanice a reprezentat un important producator de staniu - minele de cositor erau cunoscute drept scositorii" Totusi, costul extragerii staniului din aceste zacaminte nu se mai justifica, din cauza pretului sau redus pe plata mondiala.

CARACTERISTICI
Casiteritul face parte din c1asa oxizilor. Este unul dintre putlnele elemente minerale de staniu ?i principala rare, precum tantalul ~i niebiul. tetragonal eu ?i au in Uneori se termlna sursa a acestui metal. Adesea, casiteritul peate contlne mici eantitiiti de fier sau

Cristalele de casiterit apartln sistemului general forma de prisrna turtita. piramide maclate, numite bipiramide;

pot fi de asemenea maclate.

lungi ~i subtirl, eu strlat]] verticale de-a lungul fetelor, Cristalele de casiterlt sunt in mod freevent Atund cand nu apare In cristale distincte, casiteritul se giise~te sub forme rotunde - aceasta forma alterata a mineralului este cunoscuta ca staniu aluvionar sau staniu de rau,

geamuri): printr-un procedeu dezvoltat de Sir Alastair Pilkington in anii 1950, sticla top ita este lasata sa pluteasca intr-o baie de staniu topit. Cand sticla se intareste, ea formeaza un strat perfect plat.

Istorie antica
Nurnele casiteritului provine din cuvantul grecesc kassiteros, care inseamna "cositor". Totusi, termenul de

.casiterit'' a intrat In uz abia in 1832, cand a fost introdus de omul de ~tiinta francez F.S. Beudant. Mineralul in sine, cunoscut pana atunci sub denumirea de "piatra de cositor', era folosit inca din Epoca de Branz, cu peste 5 000 de ani in urrna. Vechii gred i~i numeau principala sursa de staniu .Jnsulele Casiterit" Nimeni nu cunoaste locul exact al acestor insule, dar termenul se poate referi la Irlanda si Anglia, in specialla Peninsula Cornwall, care a ramas o sursa importanta de staniu pana in secolul al XX-lea.

FI~A DE CARACTERIZARE CASITERIT


Clasa: oxizi $istem de cristalizare: Formula chlrnlca: 5n02 Duritate: 6-7 Densitate: Spartura: 7,0 subconcoldala spre nerequlata Clivaj: nedefinit Culoare: brun spre negru Urma: alba, gri sau bruni! luciu: adamantin tetragonal

Huorescenta: absenta

" Mari cristale maclate de casiterit din Panasqueira, ... Bipiramide de casiterit din Mwaka, Ruanda.

Portugalia .

" Un agregat de casiterit extras dlntr-o mlna de langa Leon, statui Guanajuato, nordul Mexicului.

rocile pegmatite casiteritul

sau in greisen~'-'o arsenopirita,

forma de granit alcarult care se asociaza cu caicopirita, se gase~te in Malaezia, bismutina, Casiteritul

din cuart's] midi alba. Printre rnlneralele

se numara

topazul, turmalina

~i wolframitul.

Australia, Bolivia, Cehia, Finlanda, Franta, Germania, Mexic, Namibia, Portugalia ~i numeroase

regiuni din SUA. 5t Just

In trecut, Marea Britanie era foarte bogata in casiterit, mai ales in zonele St. Agnes, Callington, din punct de vedere economic Camborne, ~i 5t Austell din Cornwall, tnsa zacamlntele cele mai valoroase

au fast epuizate.

De culoare albastru-inchis cu lrlzatll, cristalele de covellina sunt foarte apreciate de colectionari. Atunci cand covellina se gase~te in cantltati semnificative, ea este extrasa pentru continutul de cupru, care are multiple utllizari industriale. ovellina (cunoscuta si sub numele de covellit) este de culoare albastru-viu, deoarece este alcatuita din sulfura de cupru. La fel ca multe alte minerale ce contin cupru, covellina prezinta irizatii (reflecta toate culorile spectrului, in functie de cum bate lumina), prin urmare nu este intotdeauna complet albastra.

Continutul de cupru
Atunci cand se gaseste In zacaminte destul de bogate pentru a face posibila exploatarea industriala, covellina este extrasa pentru continutul sau de cupm. Covellina a fost identificata initial in crustele albastre ale fumarolelor Muntelui Vezuviu de catre Nicolo Covelli (1790-1829), mineralogul italian care a dat $inumele mineralului. Cand se gase~tein preajma vulcanilor, covellina

... Cristale de covell ina pe

baza de pirita (Bor, Serbia).

T Cristale de covellina pe pirita. Aceasta rnostra provine din Butte, statui Montana, SUA.

temperaturi

inalte. Atunci cand este ea se formeaza in bornitul ~i

mineral secundar;

asociere cu calcopirita,

calcozlna. Mai rar, apare ~ica mineral depus din vapori, prin raclre dlrecta. Acest proces este cunoscut sublimare. descoperlta sub numele de Covellina a fost chiar sub aceasta dupa
0

forma, racindu-sesl solidifidindu-se eruptie a vulcan"'ului Vezuviu de langa Napoli, in ltalia, ,

CARACTERISTICI
Covellina este
0

sulfura de

rupnL

Continutul de cupru din covelIina pura este de doua treimi, restul ftsulf. Cristalele - care sunt rare - sunt foarte subtlri ~i tabulare. nuante de albastru-inchis Diferitele ale -

covellinei sunt, de obicei, inviorate ~i uneori ascunse - de irlzatllle bronz-qalbu] sau rosietice, adesea

ru

sci! tei de violet

sau purpuriu.

Cele mai sub - i foi de covelllna sunt exibile .

.. Cristale de ccvellina de la Calabona, de I~nga Aighero, in Sardinia, Italia. Aceasta mina a fost candva principalul furnizor mondial de cristale de covelllna, dar acum este abandonata,

este un produs de sublimare - adica un mineral care s-a depus in urma racirii vaporilor. Mai frecvent insa, ea se gaseste ca mineral secundar care se formeaza prin actiunea oxigenului asupra unor depuneri preexistente de sulfuri de cupm. In astfe! de zacarninte, covellina se asociaza de obicei cu calcopirita, bornitul, pi rita ~i enargitul. Cele mai bune cristale de covellina provin din Calabona, de langa Alghero, Sardinia, dar, din pacate, aceasta rnina a fast inchisa, in urma epuizaril zacamintelor, Covellina se mal gaseste in SUA (Montana, Texas, New Mexico), Serbia (Bar), Austria (Leogang, langa Salzburg), Germania (Dillenburg, Hesse, Sangerhausen), Rusia (Kedabek, in Muntii Caucaz), Maroc (Bou Azzer).

... Cristale de covellina dintr-o rnlna de cupru din Summitville, Colorado, SUA.

FI~A DE CARACTERIZARE
COVELLINA
Clasa: sulfuri Sistem de crlstallzare: Formula chlmlca: Duritate: 1Y,-2 Densitate: 4,68 Clivaj: perfect bazal Spartura: nerequlata, (uS trigonal

sfaramtcloasa
eu irizatii

Testarea covellinei
Covellina se topeste foarte usor si produce 0 flacara albastra Se dizolva in acid dorhidric. In ciuda culorii sale albastre, lasa 0 urrna gri-inchis.

Culoare: albastru-negru Urma: gri-lnchis Luciu: submetalic, Fluorescanta:

de srnoala

absenta

Libethenitul este un mineral rar. Nu are nicio valoare lndustrlala, dar este foarte apreciat de colectlonari datorita cristalelor sale frumoase, de culoare verde-inchis stralucitor,

e~i ste considerat un mineral rar, libethenitul incii se e mai giise~te in zacaminte importante, in special in Slovacia, in zona localitatii Libethen (acum Lubietova, de unde i se trage ~i numele), Rusia, Republica Democratii Congo si Arizona, SUA. In Marea Britanie, se mai gaseste in diferite parti din Cornwall si Cumbria.

Libethenitul

este un fosfat de cupru. cu olivenitul, Libethenitul sau ('.

Este foarte asernanator dlferenttat cu ochiulliber. are


0

cele doua rninerale fiind greu de culoare caracteristica

verde-inchls, translucid rasmos,

uneori cu nuante

rnasllnll, Este transparent

~i are un luciu stidos sau

Nu prezintii un clivaj definit ~i este destul de moale, clasandu-se inciilzit deasupra intr-o eprubetii abia pe locul4 pe scara Mohs. Dad este unui bee Bunsen, tnchtsa, devine negru pe peretil

~iernana va pori care se condenseaza in picaturi minuscule eprubetei. Este solubil in aclzl ~i in amoniac. Solutla rezultata libethenit prismatice, din amestecul cu amoniac este albastra, Cristalele de opt fete, sunt

au, in general,

scurte ~i turtite. Ele fac ~i

parte din sistemul ortorombic. Cristalele sunt uneorl alungite imbinate in cruste .

... Un grup de rrlstale de libethenit

din

Kakanda, provincia Shaba, Republica Dernocrata Congo.

·ineraJ similar
Aspectul libethenitului este asernanator cu eel olivenitului, ceea ce face dificila diferentierea celor ~~ minerale, msa olivenitul contine arsen (si este cunoscrr ca un arsenat), in timp ce libethenitul contine fosfor (este un fo at). Solutia pentru a le distinge consta in fap ci olirenitul, care are formula chimica Cu2lAs04 OR, este solubil in acizi si emana un mires asemanator en eel at u turoiului, atunci cand este incalzit, Aceste fenomene nu apar in cazul Iibethenitului,

libethenitul ... ..,. Cristale de libethenit. din Cornwall. Mineralul poate fi gasit in unele zone p reexi stente.

este un mineral secundar

care se dezvolta

ca

rezultat al unor transformart chimice in anumite minerale


In Anglia, el se gase?te in zacarnintele cuprifere din Cornwall (Redruth ~i Liskeardl ~i in Cumbria. Mai poate fi gasit la Montebras, din Thuringia, in Podlsul Central al Frantei, in zona Eisenberg Germania, in zona libethen
Dernccrata

din Siovacia, in

Rusia, in Republica

Congo ~i in California, SUA.

.. ..,. Cristale de libethenit

din mina Rokana, in Kitwe, Zambia.

FI~A DE CARACTERIZARE
LlBETHENIT
Clase: fosfati

Sistem de crlstalizare: ortorombic Duritate: 4 Densitate: Spartura: 3,9-3,97 concoldala spre nerequlata
spre negru

Clivaj: nedefinit Culoare: verde-inchis Urma: verde-miisliniu Luciu: stlclos spre raslnos
Fluorescenta: abserita

urn a-ti . '. ar sti co ectia , ,


\J
Selectia de minerale din seria Comorile

Piimimtutui reprezinta un excelent punct


de plecare in pasiunea ta pentru mineralogie, dar mai tarziu vei dori, poate, sa-ti large~ti

colectia. lata cateva rnodalltatl, in articolul


de maijos.

colectie poate f construita in diverse moduri: achizitionand esantioane de la cornerciantii specializati, din magazine sau de pe internet, facand schimb cu alti colectionari sau adunand esantioane prin deplasari pe teren.

Achizi1ionarea de

e~antioane

........ Proaspatll magazinele de mostre.

colectionari

pot afla

rnultirne de lucruri vizltand


0

de minerale,

unde au ocazia sa studieze

gama larga

Esantioanele cumparate de la magazinele sau targurile specializate reprezinta 0 modalitate frecventa de constituire a unei colectii bogate, iar aceasta cale are cateva avantaje. in primul rand, vei putea sa te asiguri ca esantioanele cumparate sunt identificate corect. Cornerciantii acreditati W eunose bine mineralele. Vei avea astfel posibilitatea sa discuti des pre esantioane eu cineva specializat si sa afli cateva ponturi utile despre unele dintre mineralele expuse. Indiferent dad vei cumpara sau nu, vei putea observa mineralele indeaproape.

In cazul in care mergi la magazinele sau targurile specializate, nu uita ca este foarte important sa-te asiguri ca orice esantion cumparat are eticheta, unde se precizeaza locul de provenienta, Aceste detalii sunt foarte importante pentru 0 colectie stiintifica, Unii colectionari prefera sa cumpere 0 piesi mai mica sau de calitate inferioara, dar care este insotita de inforrnatii complete privind sursa, decat un esantion foarte frumos despre care nu se stie nimic. Pe langa magazine si tarabe, nu uita ca uneori poti cumpara mostre de minerale de la minele si earierele din care acestea au fast extrase. Unul dintre avantajele cumpararii de la sursa este faptul di pori afla multe detalii interesante legate de originea esantioanelor, In plus, acestea sunt de obicei mai ieftine cand sunt curnparate direct de la sursa, decat de la magazinele specializate din erase, care trebuie sa ridice pretul pentru a-si acoperi costurile.

Schimburile Intre colectionarl


Aeesta este un mod mai putin costisitor de a-ti desavarsi colectia - dar, bineinteles, mai intai trebuie sa faci rost de esantioane pe care sa le dai la schimb. Daca, de pilda, ai adunat rnai multe esantioane din acelasi mineral, poate dintr-o gramada de resturi miniere, acesta este un bun punct de plecare. Este folositor sa frecventezi cercurile ~i expozitiile colectionarilor, unde vel intalni alte persoane interesate de domeniu ~ivei stabili contacte folositoare. Multi colectionari vor fi bucurosi sa discute despre colectiile lor - ~i poate chiar vor eontribui la colectia ta cu diverse miner ale pe care le au in plus.

Legaturi pe internet
Vei gasi multe resurse utile pe internet, in ceea ce priveste mineralele - fie magazine online eu site-uri interesante, fie minerale scoase la licitatie pe site-uri pre cum eEay. Daca doresti sa curnperi esantioane in acest fel, asigura-te mereu ca tranzactia este sigura: eEay, de exernplu, prezinta referinte de la "clienti fericiti" precedenti, iar unele firme care vand pe eEay actioneaza doar cu tranzactii de tip "Pay Pal'; pentru siguranta
reciproca,

• Asigura-te di toate esantloanele pe care Ie achultionezl - de la magazinele specializate, prin schimburile intre colectionari sau de pe internet - sunt etichetate corespunzator, 0 idee buna ar fi sa-~i creezi 0 baza de date sau un tabel pe calculator, unde sa inregistrezi toate detaliile colectlet tale.

.ADRESE UTILE
Tntara noastra exlsta Asociatia Mineralogilor, Paleontologilor ~i Gemologilor Amatori din Romania (AMPGAR),care pune in legatura speclallsti in domeniu cu colectlonarl amatori. Un exemplu international este Asociatla Lapidarilor ~i Comerciantilor de Minerale Britanici (http://www.blmda.coml).

Daca ai hotarat sa cumperi de pe internet sau sa comanzi prin e-rnail.usigura-te cii stii exact ce implica oferta. La fel ca la achizitiile din magazine, trebuie sa cumperi doar piesele insotite de informatii referitoare la locul de origine si, bineinteles, trebuie sa te asiguri ca stii ce marime are esantionul - fotografiile pot fi inselatoare, prin urmare, e esential sa ai masurile exacte.

o alta sursa de inspiratie


muzeele. Daca planuie~ti

pentru colectionari

reprezinta

0 vizit'i

la londra, Muzeul de Istorie

Naturala dispune de 0 colectie spectaculoasa. ~i in Romania sunt muzee de profll care pot fi vizitate ~i de unde se pot cum para esantloane - atat de minerale, cat ~ide pietre (semilprelioase prelucrate. Acestea sunt Muzeul National de Geologie din Bucuresti (http://www.geology.rol) ~i Muzeul de Mineralogie din Baia Mare de minerale, rod ~ifosile pot (http://www.muzeuminbm.rol).Coleqii

Pe teren
Dad preferi provo care a de a strange personal esantioanele pe teren, sectiunea "Activitate de teren" din Comorile Pamantului iti va da multe idei ell privire la locurile unde poti merge ~i la cum sa aduni, sa protejezi, sa depozitezi si sa clasezi mineralele din
colectia tao

fi viizute ~ila Muzeul Na!ional de lstorie Naturala "Grigore Antipa':


De asemenea, exista colectii mineraloqice ~i la Faculta!ile de Geologie ale Universitatilor din Bucurestl, Cluj ~i la~i,precum ~i colectia partkulara a lui Constantin Gruescu din Oena de Fier,toate aeestea putand fi vizitate.

e • mmeraie or
Culorile mineralelor sunt adesea vii ~i atraqatoare. Gasiti mai jos
0

U on

n
c:

o ~

descriere a mineralelor cu cele mai

usor recognoscibile ~i mai originale culori. igmentii de euloare si lumina, precum si modul in care percepem culorile fac obiectul de studiu al fizicii, iar motivele pentru care diferite minerale par sa aiba diferite eulori sunt complexe si vor fj abordate intr-un numar viitor. Totusi, gama de culori ce poate fi observata la minerale ~i pietre (semijpretioase creste atraetivitatea unei colectii. Culorile deosebit de vii sau neobisnuite pot spori eonsiderabil efeetul unei expozitii de minerale.

Cateva dintre minunatele culori ale mineralelor: ........ Varietatea albastru-intens a hemimorfitului . .... Portocallul-stralucitor caracteristic crocoitului . .... 0 rnostra de mimetesit galben-stralucitor.

Printre cele rnai spectaculoase culori de cristale se numara nuantele de ro-'iUale proustitului, cinabrului ~i realgarului, nuantele de portocaliu-stralucitor ale crocoitului, tonurile de galben ale auripigmentului ~i sulfului, precum si splendidele nuante de galben-verzui ale autunitului si ale altar minerale secundare de uraniu. Dioptazul 9i smaraldul sunt de un verde-stralucitor, lazuritul, crisocolul ~i azuritul sunt albastre, in limp ce ametistul ~i fluorina sunt cunoscute pentru nuantele lor de violet.

prezinta intotdeauna 0 culoare verde densa, datorita compozitiei sale. Mineralele Care contin cupru au, aproape fara exceptie, nuante de verde sau albastru; mineralele care contin cobalt sunt in general albastre, cromatii (precum cromatitul si crocoitul) prezinta nuante de ro~u sau portocaliu.

Minerale alocromatice
Mineralele alocromatice sunt cele care pot avea diferite culori, in functie de prezenta altor elemente in compozitia lor sau datorita unor formatiuni specifice din cristale, care nu fac parte din structura de baza a mineralului, Cuartul, de pilda, poate fi intalnit tntr-o varietate de culori, de la incolor sau alb pi'llla la roz, galben, albastru, violet sau negru-maroniu. Prezenta unui anumit element nu are intotdeauna acelasi efect asupra culorii: rubinul este 0 forma de corindon rosu, in urma prezentei cromului, in timp ce smaraldul (un tip de beril) isi datoreaza tot crornului culoarea verde. Albastrul safirelor este dat de prezenta fierului si a titanului in corindon.

o lume

plina de culori

Unele cristale au culori deschise, delicate, pre cum rozul kunzitului sau albastrul-pal al celestinei. Din contra, oxizii si sulfurile se apropie frecvent de negru. Unele miner ale au 0 anumita culoare atunci cand privim esantionul, dar lasa 0 urma de culoare diferita, atunci cand sunt frecate de portelan alb, neemailat. Culoarea urmei ne indica ce culoare va avea mineralul dad. va fi zdrobit pana devine pudra, Hematitul, de exemplu, un oxid de fier comun, este de obicei negru in forma cristalina, dar lasa 0 urrna rosie, Atunci ... Un esantlon de elbait, varietatea Identificarea dupa culoare verde a turmalinei. Nuantele de roz din cand este maruntit foarte fin, poate fi Culoarea unui mineral nu este suficienta esantlon marcheazii rubelituL 0 alta folosit ca pigment - de altfel, a fost pentru identificarea corecta a unui varietate de turmalinii. utilizat de pic tori din cele mai vechi esantion, Desi initial este un indiciu util, timpuri. Caracteristicile urmei trebuie analizate ~i alte proprietati, mineralelor VOl' fi discutate intr-un numar viitor. precum luciul, densitatea si clivajul. In cele mai multe cazuri, in vederea identificarii, este nevoie de teste de laborator (cu caldura, acizi etc.), Culoarea idiocromatlca Multe mineralc pot avea 0 varietate de culori, in timp ce Totusi, culoarea este un ghid uti! ~i poate furniza uncle altele, cunoscute ca minerale idiocromatice, au indicii esentiale referitoare la compozitia chimica a unui mineral. intotdeauna aceeasi culoare. Malachitul, de exemplu,
.... De?i acest esantion este verde-albastru, baritina po ate avea 0 varietate de eulori.

~ 0 bucata de cuprlt, colorata in rosu datoritii contlnutulul de cupru ~i acoperitii cu un strat de malachit, un alt compus al cuprulul, de culoare verde.

tmosfera Pamantului este ale.atuita din trei straturi principale: exosfera externa (care ajunge pil.l1a la 10 000 de km deasupra solului), ionosfera (incepand de la 70 de km deasupra solului), rnezosfera, stratosfera (aproximativ 10-50 de km deasupra nivelului marii) si troposfera, in care avem de-a face cu .vremea' (conditiile meteorologice). Accste straturi au mai multe subdiviziuni. In exosfera exists doua zone cunoscute drept centurile de radiatii Van Allen. Ele au fost descoperite in 1966 de Explorer I, primul satelit artificial american, si denumite dupa James Van Allen, fizicianul american care a dezvoltat instrumentele aflate la bordul satelitului,

Magnetosfera

Centurile Van Allen se afla intre 1 000 ~i 6 500 de km deasupra suprafetei terestre, intr-o zona numita Mezosfera magnetosfera, Aceste centuri sunt alcatuite din particule Mezosfera se afla intre ionosfera ~i stratosfera, In de energie inalta numite protoni si electroni, care, la origine, este posibil sa. fi fost substraturile cele mai joase emanate de Soare, in cursul (in jur de 50 de km deasupra nivelului marii), uneia dintre "aprinderile" periodice ale acestuia. Ele mezosfera este bogata in s-au deplasat prin spatiu ~i ozon (a carui formula au fost captate ulterior de chirnica este 03), un gaz campul magnetic al care se formeaza in urma Parnantului. actiunii razelor ultraviolete Cand acesti protoni si ale Soarelui asupra electroni intra in atmosfera oxigenului (02) din £. £. Nori altocumulus, cunoscutl ~i sub denumirea populara de terestra, ei se lovesc de atmosfera. lIoile'~ molecuIeIe de aer ~i emit 0 £. Norii cirrus se forrneaza atunci cand aerul se ridica lent de pe stralucire iradianta Perdeaua de nori o suprafata lntinsa. Sunt primii nori care apar atunci cand se (Iuminozitate). Aceasta Mai aproape de Parnant, apropie un front de aer cald, anuntand fnrrnatiunl noroase mai luminozitate creeaza intre 0 si aproximativ dense ~i ploaie.

aurorele. Aurorele sunt uneori vizibile ca diverse efecte de forma ~i culoare pe cerul nocturn, in principal - dar nu exclusiv - in interiorul Cercurilor Arctic ~i Antarctic. Cele care apar in vecinatatea Polului Nord se numesc Aurora Borealis sau Luminile Nordice, iar cele care apar aproape de Polul Sud se numesc Aurora Australis sau Luminile Sudice. Aurorele nu au fost complet explicate stiintific, dar aspectullor este cu siguranta legat de perioadele de activitate de pe suprafata Soarelui - petele inchise la culoare indica faptul ca au loc puternice furtuni magnetice solare. Magnetosfera protejeaza Parnantul de radiatiile nocive, pe care le absoarbe, ~i de meteoriti, care in mornentul in care intra in contact cu ea ard si se dezintegreaza, fiind astfel opriti sa loveasca suprafata Pamantului, lucru ce ar avea consecinte catastrofale.

10 km, se afla troposfera. Principalele caracteristici ale troposferei sunt vremea ~i nodi. Noriisunt agregate de particule minuscule de apa (adeseori sub forma de gheata) care plutesc in aeroEi se formeaza atunci cand aerul care confine vapori de apa se raceste sub 0 anumita temperatura si se condenseaza in picaturi minuscule, pe particulele microscopice de praf (nuclee de condensare) din atmosfera. Acest proces de racire are loc atunci cand aerul se ridica: de exemplu, in timp ce se deplaseaza peste rnunti sau atunci cand 0 rnasa de aer rece intra in contact cu 0 masa de aer cald. Temperatura la care vaporii din aer devin saturati si incepe condensarea se numeste punct de rona. In mod normal, aceasta este de 6°C.

urcare, acesta fiind un semnal de vreme fru Presiunea atmosferlca Un barometru in scadere indica vremea va f schimbatoare. aneroid (Stanga) masoa~'

Clasificare
Nodi se clasifica in functie de aspect altitudine si compozitie, 'Toii norii se' forrneaza in anumite conditii atmosferice frecvent legate de fronturil~ meteorologic~ in care masele de aer cald se intalnesc cu ce1e de aer rece: prin urmare, ei pot fi folositi ca baza in realizarea previziunilor meteorologice.

~i,,(oada de cal". Sunt alcatuiti din

Cumulus: conopldar . fa tul

Nori densl, pufosl, care seamana cu bumbacu.lsBU'·, cu


0

baza plata. Data se unesc; acest lucru.indica "sa ploua,

de mare inal1ime - panze subtiri de

medie, Straturi de nori, adesea cu Stratus: Straturi groase de nori tara un aspect distinct, adesea Daca te afli in nodi stratus, este casi lnsotltl de ploaie constanta. cand te-ai afla In ceata. Nimbostratu5: Nori josi de ploi torentlale,