The Fundamental Freedom to Trade

Edward L. Hudgins

1. Ce problema identifica Hudgins?

2. Care sunt cele 6 elemente de retorica pe care le identifica?
3. Ce se intampla cand economia este protejata?
4. Concluzii.

1. Principala problemă pe care autorul o identifică este comertul liber si modul in care acesta este
perceput in interiorul Statelor Unite, dar si de protectionism, prin care conducatorii statului
incearca sa intervina in procesul comertului liber international incercand sa-l limiteze.

Intelegerea liberului schimb a fost erodata de catre conducerea statului, prin intervenirea
protectionismului.

2. Cele 6 elemente de rotorica pe care Hudgins le identifica sunt:

 Comertul liber este perceput ca un “mit” – cand de fapt liberrtatea comerciala este de
fapt o politica care plaseaza libertatea individuala inaintea puterii statului care ajuta de
fapt la dezvoltarea economica a respectivei tari.

Comertul liber nu este un mit, atunci cand statul stie sa se retraga in momentul in care
individul doreste sa desfasoara un schimb.

 “Tarile nu fac comert, ci persoanele fizice” – confuzia care se face deseori cand se
vorbeste despre comertul desfasurat intre anumite tari, desi afacerile se desfasoara
intre proprietarii anumitor intreprinderi private si nu intre tarile din care aceste provin,
care aduc venituri comune voluntare intre participantii la procesului de comert.

Anumiti indivizi desfasoara comert intre ei, nu statele din care ei provin.

 “Deficitele comerciale ca atare nu conteaza” – deficitul intre doua state inseamna, de

fapt ca, cetatenii unei tari se bucura de mai multe bucuri si servicii, pe cand cetatenii
celeilalte tari se bucura de mai multi bani.

Defiitele nu sunt nici bune nici rele, ele ofera doar niste informatii.

 “Exporturile ajuta la crearea numarului de locuri de munca in SUA nu implica faptul ca

importurile distrug locuri de munta” – de fapt, importurile duc la scaderea preturilor din
tarile respective si cresteresa disponibilitatii produselor, ceea ce duce la imbunatatirea
statutului cetateanului in rol de consumator.

Importurile duc la cresterea disponibilitatii produselor necerare, iar exporurile sunt o sursa
de valuta cu care sa platim aceste produse. Atunci cand locurile de munca sunt protejate,
pot creste costurile.
  ‘’In cadrul negocierilor comerciale, când guvernul SUA este de acord să elimine o barieră
comercială, aceasta nu este o „concesie” către o altă țară; este o restaurare a libertății
pentru americani individuali” – faptul ca indivizii, nu tarile, fac comert intre ele indica o
eroare de limba. “<<concesiunea>> consta in a permite mai multor libertati individuale
de a dispune de proprietatile lor, adica de a cumpara de la straini.”

Consumatorul, in lipsa barierelor, are dreptul de alege, gama de produse fiind mai variata.
Dar cand impunem bariere, creste pretul produselor sau acestea dispar.

 “Tarifele și alte forme de protecționism nu sunt plătite de întreprinderile străine; sunt

plătite de consumatorii americani” – adica tarifele (taxele) sunt platite de consumatori,
si nu de companii, fiind transise acestora prin preturi mai mari. Concurenta intre
producatori, fie pe plan intern sau international, reduce costurile majorarii preturilor
bunurilor si serviciilor.

Cresterea tarifelor duce la cresterea preturilor suportate de consumator, el fiind cel care
plateste taxele vamale. Taxele inseamna locuri de munca pierdute, preturi mai mari etc.

3. Atunci cand economia este “protejata”, comertul liber international si multe alte procese
economice nu se mai pot desfasura in mod autonom, ceea ce ar duce mai mult spre o scadere
economica, nu la imbogarirea si imbunatatirea traiului respectivei tari, punandu-se anumite
bariere in cadrul liberului schimb, ceea ce va duce la cresterea preturilor produselor sau la
disparitias acestora de pe piata.

Protectia presupune avantaje pentru altii si dezavantaje pentru altii.

Traficantii sunt direct interesati de prohibitie.

4. Concluzionand, liberul schimb si comertul international ar trebui perceput nu ca un

impediment, ci ca o oportunitate de a crește și mai prosper într-o economie mondială în
expansiune, iar atunci cand se renunta la o “bariera” in cadrul liberului schimb este de fapt un
pas inainte in directia cea buna.