CUPRINS PROLOG: Nasterea unei Jegende 7 WAX INTRODUCERE: La inceput a fost amintirea ...... seve Yat Partea intai ‘TALISMANUL PUTERH $1 AL REVELATIEL 1. Talismanul puterii... 3 2. ,Lancea Destinului* ... 9 3, Ispita lui Adolf Hitler ... 20 4. Comentariile Satanei 35 5 Slovele Graalalui prin magia neagra 50 Partea a doua BARBATUL ,DREPT INTRE PICIOARE" 6. O-voce din pantece: ,Pariti-vi de provocal mincinos” i 7-Anthristul Protocoalelor: Un plan cite putere 103 8. Ghicitorul kaizerului Wilhelm ... 9, Un papa la comandamentul armat ‘Desavargirea artistica a destinulul 1s 124 10, Un Blitzkrieg, din mila 11. Intelepeiunea de dincolo de moran: © panorama a viitorului 127 12, Barbatul ,drept intre picioare". 138 13. Meistersingerul demonic 158Partea a treia SANGELE $I CENUSA 14, Numele gravat pe piatra sues IT 15. Cocoaga cdmilei gi surasul enigmatic al Sfinxului.... 181 16. O dati la o mie de ant asemnnsns 17. Maestrul magician 18. ,Doctrina secreté*. : 19. Cumpana decisiva din timp ... 20. Agartha si Shambhala 21. Lancea, simbol al Hristosului cosmi 22. Doppelgtinger: su.usseeomenons 23. Hitler revendica lancea lui Longinus .. 24, Cenuga.cn EPILOG crnene ASTROGRAMA LUI ADOLF HITLER PROLOG NASTEREA UNEI LEGENDE Ciunul dintre ostasi cu sulifa coasta {-a impuns-o} siindata a iegit sange si apa. Sicel ce a vazuta marturisit si adevarata este marturia lui si el stie ca spune adevarul, pentru ca si voi sa credeti. Caci s-au ficut acestea s& se plineasca Scriptura: «Nici un os nu Ise va zdrobiv. Si jarigi alta Scriptura zice: «Vor privi la Acela pe care L-au strapuns»” loan XIX, 34-37 Intr-unul dintre ultimele capitole din Evanghelia dupa Ioan, se povesteste episodul strapungerii cu o lance a coastei lui Hristosde citre un soldat roman. Numele acestui soldat era Gaius Cassius, care urmirise rastignirea ca reprezentant oficial al proconsulului Pilat din Pont. Avand ochii afectati de cataracta, acest veteran nu mai putea sluji pe cimpul de lupta in legiunea sa, in schimb, i se {incredintase misiunea de observator la lerusalim. Pret de doi ani, Gaius Cassius urmarise pas cu pas minu- nile unui oarecare lisus din Nazareth, care sustinea a fi Mesia, parind si saboteze astfel autoritatea ocupantilor romani ai Regatului Israel. Centurionul roman asistase la desfésurarea executiei lui lisus Hristos de catre legionari si, asemenea lor, a fost impresionat de curajul, demnitatea si purtarea nazarineanului pe cruce. Isaia profetise despre Mesia: ,Nici un os nu I se va zdrobi.” Ana, batranul sfetnic al Sinedriului, si Caiafa, marele-preot, doreau cu orice pret sa schilodeasca trupul Iui Hristos, pentru a dovedi multimii ci lisus nu era Mesia, ci doar un eretic si, poate, un uzurpator al puterii lor. IXCeasurile se scurgeau, si faptul acesta le oferea temeiul de care aveau nevoie. Ana, autoritatea supremé in interpretarea Legii iudaice, decretase c& nici un om nu trebuia executat fn ziua de sabat. De indata, cei doi i-au cerut lui Pilat din Pont incu- viingarea de a zdrobi madularele barbatilor rastigniti, pentru ca acestia si moar inainte de apus, in acea dupa-amiazi de vineti, 5 aprilie, anul 33 d.Hr. Un grup de strajerii ai Templului a fost trimis cu aceasti misiune pe muntele Golgota, in locul zis al ,Capafanii”. In fruntea lor, cépitanul purta lancea lui [rod Antipas, imparatul iudeilor, simbolul autoritatii Fineas, profetul stravechi, se ingrijise ca lancea si fie astfel mestesugit’ incat sa simbolizeze puterile magice ce sélasluiau in singele poporului ales al lui Dumnezeu. Devenita deja un talisman al puterii, ea fusese ridicatd de fosua in mainile sale, cand le-a ordonat ostasilor sii sa descatuseze acel strigat formi- dabil ce a facut sa se pribuseasc’ zidurile lerihonului. Aceeagi lance fusese aruncatd de regele Saul, citre tanarul David intr-o rabufnire de gelozie. $i Irod cel Mare avusese in maini acest insemn al puterii asupra viefii sia mortti atunci cand poruncise uciderea copiilor nevinovati din toata Iudeea, in incercarea lui de a-L suprima “pe micul Hristos, care, potrivit predicatorilor, avea si devind simpiratul iudeilor”, (Cand strajerii Templului au ajuns la locul raistigniri, soldat romani gi-au intors spatele, cuprinsi de dezgust. Numai Gaius Cassius a rimas, pentru a fi martor al oribilei scene in care slujitorii marilor-preoti zdrobeau cu batele lor teasta $i midula- rele celor doi crucificati la stanga gi la dreapta lui lisus Hristos. Centurionul roman a fost intr-atét de revoltat de groaznica sehilodire a trupurilor celor doi talhari, siintr-atat de migcat de supunerea umilé si neinfricata a lui Hristos la cruda pedeapsa, {incat s-a hotdrat si apere trupul nazarineanului Alergind cilare, c&tre crucea inalta din mijloc, sutagul a infipt o lance in partea dreapti a trupului lui lisus Hristos, stra- pungindw-I pieptul intre coasta a patra gi a cincea. Acest obicei al soldatilor romani era deseori practicat pe campul de lupta, atunci cand doreau si se incredinteze cd un dusman rinit era mort, céci dintr-un corp lipsit de viata nu mai curge singe. x $i totusi, xindat’ a iesit (din coastal singe si apa’; iat, vederea SJabi a lui Gaius Cassius s-a timéduit pe deplin, datorita puterii miraculoase a singelui izbavitor al Mantuitorului. Nu se stie dacd, pentru a-si implini fapta milostiva, vete- ranul a smuls talismanul puterii din mainile capitanului iudeu sau daca a folosit propria lance. Nu exista nici un izvor istoric care si ateste cu ce arma a indeplinit, fara si stie, proferia ut Ezechiel: ,Vor privi la Acela pe care L-au strapuns. ; in Templul, unde Caiafa si Ana asteptau vesti despre schi Jodirea trupului lui Mesia, valul din ,Sfanta Sfintelor’* s-a rupt de sus pana jos, dezvaluind Chivotul negra al Vechiului Legimant, despicat acum pe margini, deschizandu-se in forma ‘une cruci. Cultul fri chip al lui Tahve se incheiase; incepuse religia ,cerurilor deschise” ; Lancea asemenea unui catalizator al revelafiei, a oferit dovada vie a fnvierii, céci rana provocata de varful sau a ramas, mod misterios, imprimata pe trupul lui Hristos taviat, cénd Elle-a apdrut apostolilor in viziunea lor spiritual. Numai Toma Necredinciosul, increzator numai in aparentele exterioare percepute de vaz, nu I-a putut recunoaste pe Omul-Dumnezew, cea trecut prin usi inchise pentru a i se arata, : “Apo a zis lui Toma: «Adu-fi degetul incoace, si uitite la ‘mainile Mele; si adu-ti mana, si pune-o In coasta Mea; gi nu fi necredincios, ci credincios.»” ; Deoarece ranile lumesti ale lancii si rastignirii apareau pe trupul eteric al lui Hristos inviat, primii crestini au erezut c&, acd oasele Lui ar fi fost zdrobite pe cruce, Invierea, aya cum 0 stim, nu ar fi putut avea loc vreodata, aceasta find semnificatia atribuita de ei misterioasclor vorbe ale lui Isaia: ,Nici un os nu ise va zdrobi_ Gains Cassius, care sivarsise aceasti fapta din compasiune, pentru a proteja trupul lui lisus Hristos, a fost supranumit Longinus, Lancierul. Convertit la crestinism, a ajuns si fie venerat de prima comunitate crestina din Ierusalim ca mare erou si sfant, sica prim martor al varsirii singelui Noului Legamant, al caret simbol a devenit acea lance. a 4, sanetuarul col mai "Gea mal de pret incdipere din eadrul unui licas sft; aici, sant fesit dn Templa lersslimal, in care era pastrat Chivotul Legimantaly, In descrierea biblca exacti, vil ei este numit yperdesua dinlauntrul Tempful! ‘Matei XXVIL, 1, Marcu XY, 38, Luca XXILL, 45 (nt). XIPROLOG, S-a spus ca, pret de o clipa, ela tinut in mainile sale soarta intregii omeniri. Lancea cu care a strapuns coasta lui Hristos a devenit una dintre cele mai scumpe comori ale crestinatatii, aceasta arma ajungind a fi asociata unei legende unice, in care a aparut ulterior si unul dintre cuiele de pe cruce. Injuruleis-adezvoltat un mit, devenit tot mai puternic odata cu trecerea secolelor, si anume c& oricine o poseda si intelege puterile pe care ea le slujeste tine soarta lumii in mainile sale, fie in folosul binelui, fie al réului. Aceasti legend, ce s-a pastrat de-a lungul a doua milenii de crestinatate, si-a gasit cea mai teribila implinire in secolul XX, XI ey emi INTRODUCERE LA INCEPUT A FOST AMINTIREA Cel care ar fi putut sa scrie aceasta carte, daca nu ar fi trecut in nefiinta inainte de vreme, a fost un anume doctor Walter Johannes Stein, om de stiinta si doctor in filosofie, nascut la Viena, care a indeplinit, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, rolul de consilier particular al lui Winston Churchill pentru tot ceea ce tinea de motivatiile profunde ale personali- tatii lui Adolf Hitler gi de comportamentul membrilor influ- enti ai conducitorilor partidului nazist. ‘-au exercitat presiuni considerabile pentru a-l convinge pe doctorul Stein si nu dezvaluie ceea ce va prezinti acum conti- nutul acestei lucrasi, ins, el nu s-a lsat deloc influentat de acest gen de persuasiune, nici m&car din partea lui Winston Churchill insusi, care a insistat cd ocultismul partidului nazist nu trebuia sub nici o forma dezvaluit marelui public. Esecul proceselor de la Niirnberg de a identifica natura malefic& aflata dincolo de fatada national-socialismului I-a convins c& era nevoie de inci trei decenii pana sa se creeze o masa suficienté de cititori, care si inteleagi ritualurile initiatice si practicile de magie neagra din cercurile inalte ale conducerii naziste. Doctorul Stoin a fost martorul trist al lipsei incredibile de imaginatic ctica a procurorilor puterilor aliate implicafi in aceste procese pentru condamnarea crimelor impotriva umanitatii, care nu si-au putut da seama de latura apocaliptica a civilizat nscute in Germania in perioada interbelic’, civilizatie bazata XiINTRODUCERE pe o Weltanschauung magica, ce inlocuise crucea cu svastica, A Infeles de ce judecitorii au ajuns la acordul unanim de a-i trata pe acuzati ca si cum ar fi fut parte din sistemul umanist si cartezian acceptat al lumii occidentale. Faptul de a fi recunoscut macar 0 clip adevaratul chip al dusmanilor lor invingi, dea fi ridicat valul de ceati, dezviluindu-le adevaratele motive pentru o atat de ului- toare risturnare a valorilor, ar fi putut expune milioane de oameni riscului unei corupti teribile. Pentru doctorul Stein, era evident ca, la cel mai inalt nivel politic, se luase decizia de a explica cele mai atroce crime din istoria omenirii ca pe un rezultat al aberatiei psihice si perver- tirii sistematice a instinctelor. S-a considerat cA este mai usor si se vorbeasca in termeni seci, psihanalitici despre motivele inchiderii a milioane de fiinte omenesti in camere de gazare, in loc sa se dezvluie ca astfel de practici faceau parte dintr-un ritual aflat in slujba raului Publicarea lucrarii Portile perceptiei de Aldous Huxley a anuntat acel tip de schimbare a opiniei publice pe care doctorul Stein o anticipase de mult, cici ataca scepticismul prevalent fata de validitatea ocultismului, de existenta unor niveluri superioare ale constientului si a altor cimensiuni ale timpului, posibil de . atins de catre mintea uman’. Stralucitul comentariu al lui Huxley despre propria-i experient transcendental cu ajutorul mesca- linei* a iluminat structurile spatiului interior, proiectand ideea c& comal insusi este o punte intre dow’ lumi, cea pamanteana si cea suprasensibili. De asemenea, el a ficut public un fapt mai putin cunoscut pe atunci, acela ca sistemul nervos (inclusiv creierul) si ‘organele de sims functioneaza ca o barier’ protectoare impotriva a ceea ce afi, altminteri, o intruziune coplesitoare a ,Mintii Totale’, actionind ca o valva reductoare, ce ne ofera in ratii acele ,mici picdturi din tipul de constiinta care ne ajuta si ramanem in viata pe suprafafa planetet noastre.” Cu toate ci nu a trait si vada nagterea ,epocil psihedelice’, doctorul Stein a prezis c& wzul irational al drogurilor de extindere ‘a minfii se va raspandi ca un flagel in SUA si Europa, oferind mai multor milioane de tineri o cale periculoasé gi ilicita catre reve- latie, pentru care marea majoritate va fi complet nepregitita. EL credea cA aceasta sete de a trai constientizarea transcendental © Halacinogen obtinut din eactusul mexiean peyot! (nt), XIV TNTRODUCERE prin intermediul drogurilor va constitui reactia inevitabilé fata de dogmatismul religios inchistat si suficienfa materialist a ordinit stabilite in Oceident, pe care nici macar evenimentele catastrofice declansate de razboiul hitlerist nu reusiser& sa le inkture. ‘Stein intentiona s& scrie o carte in care s& conving’ publicul larg cf starea obignuita de constientizare redusa nu este o stare singulara, fn vara lai 1957, la trei zile dupa luarea deciziet dea jncepe lucrul la carte, a lesinat in cabinetul de hucru al casei sale din Londra gi a murit in spital, la scurt timp dupa aceea. Prima oara Lam intalnit pe doctorul Stein dupi ce am citit o carte scrisd de el, intitulata Das Newnte Jahirhundert (Secolul al 1X-lea), cae constituie, dupa pirerea mea, 0 lucrare de referinta despre fundamentul istoric al poemelor cavaleresti din epoca medievala. In aceasta carte, a demonstrat ca legendara ciutare a Sfintului Greal ascundea o cale unica pentru a atinge consti entizarea transcendental. Am rimas fascinat, descoperind cum identificase multe dintre personajele presupuse mitice din aceste epopei cavaleresti ca fiind personaje istorice reale din perioada respectiva. Imi era clar c& lucrarea nu fusese scrisé in maniera obignuita a speculatiilor istorice, si nici exclusiv prin referire la cronicile medievale disponibile. Am ajuns foarte rapid la concluzia ca el adunase o seama de documente isto- rice, printr-o metoda cu totul noua de cercetare, ce presupunea utilizarea facultatilor oculte si practica extinderii mintii. Eram hotarat sé fac gi alte investigatii, vizitandu-l, faré a ma anunta in prealabil, la domiciliul stu din Kensington. Imi amintesc, de parcé ar fi fost ieri, cum stteam in salonul casei lui dezordonate, intrebandu-ma ce fel de om se va dovedi ‘a fi autorul acestui remarcabil volum despre Graal, Inciperea in care il asteptam si incheie un interviu in biroul siu de consultant de la etaj arita mai mult a depozit de muzeu decat a camera de zi. Era intesat, de parca nu ar fi putut si cuprinda confortabil toate cartile si tablourile ce o umpleau. Am banuit ca fusese initial o locuinta provizorie in perioada razboiului in care fusesera ingrimadite picturi, cArti, comori de arta gi anti- chitati care, odaté, apartinuserd unui decor mai bogat. Rafturile erau aranjate alandala, pentru a rimane spatiu pe pereti pentru tablouri de toate felurile si marimile, de la lucrarile XV,impresioniste moderne la cele medievale si bizantine. Peste tot rau crti; chiar §i palierele acestei case cu cinci etaje si fastuoasa toaleta de la parter erau ticsite cu vrafuri de carti, pana la tavan, © uriaga reproducere a lucririi ,Crearea lui Adam” de Michelangelo ocupa un intreg perete lateral, deasupra biblio- tecilor ce contineau cea mai cuprinzatoare colectie particular de carti ezoterice pe care o vazusem vreodata. La loc de cinste, deasupra semineului, seaflao reproducere maritaa ,Cavalerului rosu al Graalului” de Rembrandt, tinand in mana lancea sfanta. Pe consola ciminului, 0 superba icoana aurie trona inconju- rati de flori de mina, de cristale si cuart, raspandite, de altfel, si printre numeroasele fotografii cu personaje politice celebre, britanice si europene. In incapere a intrat un barbat ce pirea a avea in jur de cinci- zeci si cinci de ani, care s-a prezentat. Purtand vestimentatie tipic londoneza, nimic nu semnala la prima vedere ci nu era englez, cu exceptia ochelarilor cu rame aurii, ce ii atarnau de rever, pringi de o panglica, fapt care m-a dus cu gandul a profe- sori germani. Ochii lui azurii, foarte vii, scratatori, ma priveau de sub fruntea brizdat’ cind m-a salutat calduros, cu un vag farmec al scolii de odinioars in strangerea lui de mana, In spatele cuvintelor vesele de introducere, am simtit 0 + anumita sinceritate care m-a incurajat sa-i spun cu ce ma ocup si care imi sunt motivele pentru care il vizitez fird a m& anunta sau ai fi fost prezentat. Vorbea cu un usor accent austriac, deloc lipsit de sarm, si, cu toate c vocabularul ii era impresio- nant, pronun{ia anumitor cuvinte englezesti greu de rostit era aproape comic’ Lam explicat ci motivul vizitet mele era legat de cartea sa despre fundamentul istoric al Graalului din secolul al LX-lea, pe care o terminasem de curand de citit. am spus ca, din motive pe care eram pregitit sa le dezvolt daca era cazul, ajunsesem Ja concluzia ca lueratea fusese scrisa cu ajutorul unei anumite facultati transcendentale, similar cu cea care il inspirase pe insusi Wolfram von Eschenbach si-si scrie renumitul poem cavalerese Parzifal. Lam citat fragmentul reprodus acum pe pagina de titlu « cartii mele: Daca femeile nu ar privi-o ca pe o magulire, v-ag pune §: alte cuvinte nestiute in asta poveste, v-as duce peripetia mai XVI sparte. Dar, de mi-ar cere cineva sa fac astfel, acela si mu Keada cA are o carte in fata ochilor. Eu nu sti nici macar 0 ‘che, Multi se inspira astfel, dar asta patanie se inkantuie fra ti Decit sa creada cineva ca ar fi o carte, mai degraba as sta gol pusc’, aga cum stau cAnd ma imbiiez, de n-ag uita de © aminunchiul de surcelen.” i {ram expus pe scurt proptia-mi interpretare a acestor -anduri, subliniind c& ,manunchiul de surcele’, adeseori tradus | prin sfrunza de smochin’, era simbolul inifiatului ocult. Spre = rcosebire de ceilalti minnesingesi din secolul al XiII-lea, ~ am pus eu ~, Wolfram von Eschenbach explica intr-o manieri dari c& nu isi adunase documentetia de la contemporanii sai, din folclorul traditional sau citind cronicile vremii. Din acest motiv a accentuat ci nu cunoaste nici macar o litera din alfabet, deoarece dorea si comunice ci asa-numitul siu poom cavaleresc despre Graal nu era 0 carte oarecare, ci un ,docu- ‘ment initiatic” de ce! mai inalt rang, ‘Multe indicit erau inteligent introduse in aceasta poveste, — cam spus et interlocutorului meu, acum atent -, indicii care dezvaliuiau sursa reali de inspiratie 2 autorului, De pilda, acest trabadur, cel mai maiestru dintre toti, amintea cum propriul su maestru cercetase toate cronicile secolului al XIIi-lea, ca {8 vada in ce locuri traise vreodata un popor aflat in slujba puritatii, demn si se ingrijeascd de Graal. A citit cronicile Britanniei, ale Franfei si ale Irlandei, si numai in Anschau a gisit ceea ce céuta.” Lam multumit doctorului Stein pentruca subliniase in cartea 2, Secolul al IX-lea, ¢& Anschau, adeseori identificat gresit cut ‘Anjou, nu era nici pe departe un loc real, ci o stare de consti- infd transcendental, Ceea ce indica Wolfram von Eschenbach prin referirea la cronica din Anschau era ci evenimentele din trecutul istoric sunt posibil de descoperit cu ajutorul unor facultati superioare. El descria cum maestrul siu din secolul all XIll-lee a putut percepe direct evenimentele petrecute in veacul al DX-lea printi-o clarviziune ce a spart secventa temporala a procesulut istoric. Pe scurt, cronica din Anschau era, intr-un fel, 0 cronic3 cosmic’, in care trecutul, prezentul si viitorul se ‘giseau unite intr-o dimensiune superioaré a timpului. $i, pentru aajunge si citeasc& aceasti cronica etern’ - spune Wolfram von XVILTNTRODUCERE Eschenbach —, maestrul sau ,a trebuit mai intai sa invete slovele fara arta magiei negre.” Cu alte cuvinte, a trebuit si-si dezvolte facultatile necesare fara a recurge la artele intunericului. am spus doctorului Stein ci am ajuns la concluzia ca lucrarea sa uluitor de bine informati despre fundamentul istoric al Graalului din secolul al IX-lea fusese realizati cu ajutorul unor facultati similare, si c& abia apoi autorul céutase si-si confirme descoperirile printr-o cercetare istoric& perso- nal gi prin intermediul textelor disponibile. Amfitrionul meu nu a avut nici o reactie vizibila fata de aceasti afirmatie rispicata si oarecum indrazneafa din partea unui om care ii era complet strain ci, pur si simplu, a asteptat, fara si scoata o vorba, ca sicumar fivrutsicontinui. Aminceput sa-i simt intensitatea privirii, care parea s4 capete nenumirate nuante negraite. Pentru a sparge ticerea dureroasi ce a urmat, am inceput si-i descriu destul de detaliat propria-mi experienta cu nivelurile superioare ale constientului, din vremea petre- cut, in rézboi, intr-un lagir de concentrare nazist, precum gi modul in care natura acestei experiente transcendentale m-a indrumat catre studiul Graalului si cercetarea povestii lancii lui Longinus si a legendei destinului mondial fesuta in jurul ei. Frunzarind paginile unui exemplar din cartea sa, pe care il adusesem cu mine, am deschis la 0 ilustratie a ,Heilige Lance” din Sala Tezaurului Habsburgilor, considerata a fi lancea pe care un centurion roman a aruncat-o in coasta lui lisus Hristos pe cand se afla rastignit. I-am povestit despre vizita mea in uma cu sase séptimani, la Hofburg, in Viena, pentru a vedea aceasta lance, exprimandu-mi parerea ca legenda asociati cu acest talisman fusese inspirata de efectul ei singular de catali- zator al revelafiei in insegi acele taine profunde ale timpului la cate se referea lucrarea. Doctorul Stein radia acum de un amuzament gi o incantare vadite. »Trebuie si rimaneti ls masa de pranz, a spus el, ca si putem continua discutia’. A fost inceputul unei prietenii ce avea sé dureze zece ani, timp in care, sub indrumarea sa expert, am invatat ,slovele Graalului firi arta magiei negre” in acea casa, care avea si devina pentru mine un al doilea cdmin, XVII INTRODUCERE "Am rimas in strénsi legitura cu doctorul Stein pani la tea sa in 1957, adeseori stand s’ptimani la rand in locuinta “jui din Kensington, dar deja cu cativa ani inainte incepusem si-mi formez.o imagine cuprinzitoare despre viaa lui extraordinara. Refractar ideii de a vorbi despre sine, nu era genul de om care si poata fi obligat s& raspunda la intrebiri directe, In aceast& perioada, m-am simfit ca si cum as fi recompus un puzzle ‘complicat, fara a avea nici cea mai mica idee despre imaginea ce va rezulta in final. Unele dintre piese pareau si nu apartind vietii aceluiagi om. Se nascuse la Viena in 1891, fiind al doilea fiu al unui avocat bogat si influent din Austria, specializat in drept international. Cu toate ci obtinuse licenja in stiinfa la Universitatea din Viena, si-a scris dizertatia de doctorat in domeniul psihologiei ‘Aceasta lucrare, publicata apoi in volum, in Germania, stabilea legitura dintre cele nou’ niveluri superioare ale constien- tului si organele fizice ale corpului, anticipand cu jumatate de secol cercetirile recent-intemeiatului Institut de Cercetare Psihofizica de la Oxford. Principalul séu interes a privit, o vreme, istoria artei in raport cu evolutia constiintei umane. Cercetirile Iui in domeniu au dus la o participare activa in sfera arheologiei si a interpretarii artei i arhitecturii lumii antice. Cu ocazia unei ample confe- ringe in Asia Mica, a fost oaspetele lui Kemal Atatiirk, conduci- torul Turciei, convingandu-| pe ,Lupul cenusiu” si restaureze frescele bizantine din toate fostele catedrale si biserici crestine ce fuseserd transformate in moschei dupi cucerirea islamica a Constantinopolului, cu o mie de ani inainte. Doctorul Stein si-a cladit o reputatie universitara in Germania, pentru amplele sale lucrari despre istoria medi- evala, dar in Marea Britanie a venit in calitate de economist, {nsojindu-l pe regele Leopold al Belgiei in vizita sa de stat la Londra, in 1936. In aceasti calitate, a ajutat la elaborarea renu- mitului discurs al regelui de la Guildhall, prima prefigurare @ Piefei Comune Europene. 7 Desi fost decorat pentru curaj ca ofiferin armata austriacé, luptand pe frontul rusescin Primul Rézboi Mondial, a fost agent al Serviciilor britanice de spionaj in al Doilea Razboi Mondial, aducdnd inapoi de pe continent planurile invaziei naziste in Regatul Unit, ,Operatiunea Leul-de-Mare’. XIXINTRODUCERE Aceste pieseseparate de puzzle apareau pur sisimplupeneas- teptate in cursul conversatie! noastre. De pilda, ii povesteam intr-o 7i despre tentativa de asasinat a generalului Rommel in nordul Africii, mentionand ca slujisem in trupele de comando alituri de locotenent-colonelul Geofirey Keyes, medaliat cu .Crucea Victoria’, care condusese raidul. Am ramas surprins aflu ci doctorul Stein era un prieten personal al tatalui lui Geoffrey, amiralul Roger Keyes, care dirijase operatiunile combinate din prima parte a razboiului. Astfel, am descoperit ci Winston Churchill fi ordonase amiralului Keyes si inso- teasca pe doctorul Stein intr-o vizit’ secret Ia Bruxelles, pe timpul rizboiului, pentru a convinge pe regele belgienilor sa deschida granitele tarii sale trupelor aliate, astfel incat si fie impiedicati incercuirea Liniei Maginot in eventualitatea incal- cri neutralitatli Belgiei de citre germani Un singur Iueru avea continuitate de-a hingul vietii sale, ofetind semnificatia centrala a tuturor activitatilor sale diverse: 0 profunda gi zeloasa cercetare a ocultismului. A devenit interesat de misterul Stintului Graal si celal lancii lui Longinus inca de pe vremea studentiei sale, la Universitatea din Viena. $i, ca rezultat direct al acestor cercetéri, a ajuns si-1 cunoasca pe Adolf Hitler, pe atunci un student ratat, ce locuia intr-o modest pensiune vienez’. Aceasta deoarece, in cei patru ani anteriori declan- sirii Primului Rizboi Mondial, Hitler descoperise si el legenda asociata lancii din tezaurul habsburgic, si chiar de pe atunci, la acea vast’ de pani in dousizeci si cinci de ani, visa la ziua in care avea si puna mana pe ea, ca talisman al cuceririi lumii, Foarte pufine lucrari s-au publicat pana acum despre aceast’ perioads a vietii lui Adolf Hitler, singurul martor credibil find un anume August Kubizek, cu care viitorul Fuhrer a impartit locuinfa 0 vreme, in 1909, inainte de a pleca fara sa-si ja ramas bun. Kubizek, fost coleg de scoala al lui Hitler la Linz, absolvent stralucit al Academiei de Muzica din Viena, si-a ciutat fostul prieten in urmitorii patru ani, dar fara succes. oti biografii lui Hitler au afirmat ci anii 1909-1913 au fost cei mai duri si totodata mondeni din viata dictatorului, ani in care acesta era preocupat doar si supravietuiasca de pe 0 2 pe alta, locuind intr-o pensiune sirdcicioasa si vanzand acuarele la colt de strada. $i totusi, Adolf Hitler afirmat ulterior, in XX © despre domeniul vast al scrierilor politice, INTRODUCER! sobiografia sa, Mein Kamp, ch acestia a fost cel mat impor- Fanti ani de formare din viata sa, in care a invatat tot cea ce era jesar pentru prelua conducerea partidului nazist. ‘poctorul Stein a fost in masurd s& confirme 3, facind “gceast’ afirmatie in Mein Kampf, Adolf Hitler spunea adevaral, Fntrucit cl insusi a fost martor, la acea vreme, la experientele win care Hitler a atins niveluri superioare ale congtientului Ph ajutorul drogurilor. A realizat un studiu aprofundat asupra “Seultismului medieval si al magiei rituale, discutind cu el : orice si filosofice pe baza cérora a formulat ceea ce avea si devind mai térziu " Weltanschauung nazista. ; Legitura lui Stein cu Adolf Hitler nu s-a incheiat la Viena. Doctorula urmaritindeaproape crearea partidului nazistsiasoci- ‘rea Filhrerului cu cele trei personaje sinistre care I-au pregitit pentru meteorica sa ascensiune Ia putere: Dietrich Eckart, Houston Stewart Chamberlain si profesorul Karl Haushofer. Cand Reichsfihrerul $$ Heinrich Himmler a ordonat ares- tarea doctorului Stein a Stuttgart, in 1933, pentru a- obliga si se aliture Biroului ocult SS, acesta a fugit din Germania, aducind cu sine in Marea Britanie cea mai avizati cunoastere despre ‘ocultismul partidului nazist. Daca ag spune mai multe in aceasta scurta introducere, ag anticipa continutul prezentel cart. XXLPARTEA INTAI TALISMANUL PUTERII SIAL REVELATIEI .Viaya este o fantana a bucuriei, insi, de unde vin sa bea netrebnicii, toate fanténile sunt otravite. Imi place tot ce e curat, dar nu imi doresc si vad ratul ranjit si setea celor imputiti. $i-au aruncat ochii in fantina: acum, rictusul lor infam se oglindeste din ea. Au otravit apa sfanta cu desfranarea lor, iar cand igi numesc «eplicere» visele lor murdare, otrivesc si limba. Flacira se ingrefoseaza cind inimile lor jilave se apropie de foc, spiritul insusi clocoteste si fumega cand se apropie de foc netrebnicii, In mainile lor, orice roada se zahariseste gi se flesciieste; privirea lor las copacul in prada vantului sii vestejeste coroana ‘Si unii dintre cei care au intors spatele vietii au intors spatele numai netrebnicilor, nu au dorit si impart nici fantana, nici roada gi nici flacara cu ei $i unii dintre cei ce au plecat in silbaticie si au suferit de sete cu animalele de pradi nu au dorit si stea langi adapitoare alaturi de jegosii cimilari, ‘Si unii dintre cei ce au venit si semene distrugerea, ca 0 grindina asupra livezilor, nu au vrut decit si zdrobeasca sub Llpi fille cascate ale netrebnicilor si sé le inchida botul” ‘Asa grait-a Zarathustra, Friedrich Nietzscheme CAPITOLUL UNU — TALISMANUL PUTERII Adolf Hitler statea in fata mea si mi-a apucatmainile, finandule steans, Niciodat nu mai facuse un astfel de gest. Am simtit din stransoarea lui cat de profanda ti era emotia. Ochii fi erau febrili de incitare. Vorbele nu fi curgeau coerent, ca de obicei, ci erupeau, rgusite st aspre. Nu Lam mai auzit niciodat® tnainte si niciodata de atunci incolo pe Adolf Hitler vorbind ca in ceasul acela, ‘Mca frapat un lucru ciudat, pe care nu fl mai observasem, nici macar atunci cand imi vorbea sub imperiul celui mai mare entuziasm. Era ca 5i cum o alta fiinta ar fi vorbit din corpal stu, rigcindu-l si pe el in aceeasi masura ca pe mine, Nu era deloc un orator pitruns de propriile cuvinte. Dimpotrivi, mi s-a plrut ci pparci gi el nsusi asculta plin de mirare gi deemotie ceea ceizbuenea din elcu toaté forta naturi... Ca potopul deapeiesite din matea, aga tagneau vorbele din gura Iti. Si-a declamat in imagini grandioase 31 inspiratoare viitorul propriu si pe cel al poporului siu. Vorbea despre un mandat pe care, intr-o zi, avea si-l primeasca din partea poporului, casi-| conduc’ de la servitute pani pe culmile ibertatii, ‘omisiune speciali ce avea si-ifie,intr-o 2, incredintat’.” ‘Tindrul Hitler — Povestea prieteniei noastre, August Kubizek Aceast sceni, care ilustreaza viziunea timpurie a lui Adolf Hitler despre destinul ce ii era hirizit, de a influenta istoria ‘universala, s-a petrecut cand dictatorul avea cincisprezece ani. Dupa ce ascultase cu un entuziasm inflacdrat opera Rienzi de ‘Wagner, care expune povestea ascensiunii meteorice si a decli- nului unui ,tribun al poporului" roman, Hitler se ciarase in varful Freinbergului, caredomina oragulsiu natal, Linz, Inspatele Jui, abia putdnd si {ind pasul, mergea unicul siu prieten, Gustl Kubizek, fiul unui tapiter sirac. Acolo, sub stralucirea stelelor din acea noapte de vara, i-au tagnit pe gura cuvintele profetice, care aveau si se implineasca cu o cutremuratoare exactitate.Patru ani mai tirziu, cind Hitler si Kubizekimparfeauocima- rut’ napaditi de gandaci dintr-o suburbie vienez’, se parea cA sperantele tineresti ale lui Adolf se dovedeau a fi nimic mai mult decat visuri. Nu reugise sa intre la Academia de Arte Plastice din Viena, pentru c& schitele sale nu se ridicau la standardul cerut, Facultatea de Athitecturd refuzandu! si ea, din cauza calificirii insuficiente, Acum, nedorind sa-gi ia o slujba, ducea un trai mizer, de pe urma economiilor mamei sale decedate, care ajunseser’ aproape la fundul sacului, si 2 unei pensii de orfan infime, acor- data datorita serviciului tatalui siu la Departamentul Vamilor, ¢ ea urmand afi intrerupti in scurt timp. »Cine fl intélnea la Viena tn anul acela nu putea s& priceapa contradictia dintre infatigarea lut ingriité, discursul educat si atitudinea lui sigara pe sine, pe de o parte, si traiul mizer pe care SI ducea, pe de alta parte, judecindu-la fi infumurat si pretentios. Nu era nici una, nici alta. Pur si simpla, nu se potrivea in ordinea burgheza. ... In mijlocul unei capitale corupte, prietenul meu se inconjurase de un zid de principit neclintte, care ti permitea si-yi construiasca o libertate launtrica, in pofida tuturor ispitelor din jurul siu. [..] Mergea pe drumut! lui, neatins de ce se petrecea in jur. Raménea singur si apdra cu. un ascetism de calugar «flactira sfantd a viet.” Revenit la vechile-i obiceiuri si incapabil si-si facd prieteni, Hitler devenea, pe zi ce trecea, tot mai solitar si mai inveninat. Dezamégirea lui fusese sporiti de uluitorul succes al lui Gust! Kubizek la Conservator. $i totusi, in pofida lipsei lui de perspec- tive, se aplecase cu o hotarare crunté asupra studiilor sale autodi- dacte, Nimeni nu l-ar putea acuza pe drept delenevie in anulacela, ‘cu toate cit multi lume credea c4 eforturile ii erau prost orientate. isi petrecea nenumarate ore, zi de zi, la Biblioteca Imperial, studiind mitologia si folclorul nordicilor si al teutonilor, si citind ample lucriri de istorie, literatura si filosofie german’. Totusi, principalele sale eforturi din aceasta perioad’ vizau ined athi- tectura, alcatuind planuri pentru mai multe proiecte edilitare ambitioase, care niciodata nu ar fi avut nici cea mai mica sansi dea se materializa. * “Tandrad Hitler — Povestea pricteniei noastre, August Kubizek 4 feriala se schimba pe planga de desen a na capitala imp : oe nouksprezece ani ce locuia ints-un dormitor intu- st calubru din suburbia Mariahilf,intr-un oras spatios, v uberant,infesat de case cu cite einci, opts yalsprezece ere pentru famille din clasa mancicoare.” wgavacanti devar’, cinds-aintorsacasi aL ina Kubizek puta seingrijoreze cf prietentl stu locuia singur-singurel mit permanent de foame, in acca cimaruta sarécicioasé, seingind-o pe mama sa si-i trimita numeroase pachejele cu are, de dimensiuni cat se poate de generoase: a intrebam ce ficea de unul singut In camera ma gindear, tad adeseori,Poate profita ci scam aveaincéperea numai pentru el, fuicndase din nou de planusile sale de construcie. Nu eu mult | timp nurmé, hotirisesireconstruiascé Palatul Imperial din Viena 'e dintre idet ti erau deja formulate, nu mai trebuia decit s& le eres pe hartie, Il irita ch veehiul Hofburg st gracile Curti frau ridicate din cirimida, material insuficient de solid pentru ‘dladirile monumentale. De aceea, cladirile respective trebuiau dira- ‘mate gi reconstruite din piatr’, intr-un stil similar. Adolf dorea s& {act o replica a minunatului semicere de coloane pe cealalta parte, in noul séu Burg, imprejmuind astfel magnific Heldenplatz* [In fata Ringului, dowd arcade triumfale trebuiaw sé uneascé minunata plata si Muzeul Imperial intr-un singur proiect"** De acum inainte, multa vreme Gustl Kubizek avea s se tot Intrebe ce ficea Hitler. Nu i-a mai revazut prietenul decat dowd zeci si patru de ani mai tarziu, cand acesta devenise Fihrerul indiscutabil al celui de al Ill-Jea Reich. Aceasta din cauza ca, in vara in care Kubizek plecase in vacant’, Adolf Hitler fécuse 0 descoperire cruciala, ce avea si-i schimbe intregul mod de viata sisi impinga pe drumul solitar citre puterea total Pe cand luera la schitele sale, in fafa muzeului de la Hofburg, starea de spirit a lui Hitler cizuse in cea mai neagrd prapastie. Toaté ziua tremurase de frig, temandu-sede0o reaparitieaconges- tei brongice, care Lar fi putut fintui iar la pat o bund bucata de timp, in locuinta lui mizera. Cerul era noros si primal vant rece “ia © Plata Erollor din Viena (nt) “* Tanarul Hitler, August Kubizek.de toamni ii biciuia chipul cu stropii de ploaie. Caietul de desen ise umpluse de apa. A fost un moment de dureroasé autocu- noastere. A vazut cu o claritate mugcatoare cA toate planurile sale arhitecturale grandioase, in care se transpusese cu trup gj suflet, erau lipsite de orice valoare. Cine s-ar fi uitat macar la ele? Dintr-odata, s-a vazut drept ceea ce era: un ratat fara speranta, $i-a rupt, plin de dezgust, caictul de desen si a urcat treptele Salii Tezaurului imperial, unde stia ci va gisi cildurd si adipost, precum gi posibilitatea de a-gi reevalua situatia disperata. Adolf Hitler mai fusese gi cu alte ocazii in Sala Tezaurulut Habsburgilor, considerind aproape toate exponatele din Schatzkammer drept o gramada de gunoaie fira valoare. Nici macar coroana oficial a impiratilor de Habsburg nu era de origine germana, Singura emblema pe care Habsburgiiau pututo gasi fa inscdunarea lor pe tronul Imperiului Austro-Ungar a fost coroana de rubine si safire a Boemiei, detinuti de familie din secolul al XVil-lea. In schimb, superba coroani a imparatilor germani, impregnati de istorie, piesa centrala a Reichskleinodien, niciodata nu a capitat recunoastere in ochii lor, ca simbol al poporului german, aflat sub stapinirea lor. ,Cum ar fi putut cineva si ramana supus credincios al Casei de Habsburg, a earei politica trecuta si prezenta era o tridare a originii ei germane?” Simpla vedere a scinteietoarelor bijuterii regale din Sala Tezaurului fi sporea aversiunea fat& de intreaga dinastie de Habsburg. Inflacarat nationalist german, Adolf Hitler nu a putut niciodata accepta ideea ei, de egalitate a tuturor raselor. Simfea ossili teribilé pentru multimea frematatoare de rase amestecate care invada Sala Tezaurului in lunile de var’, ca sa se holbeze prosteste la simbolurile imperiului decadent si instabil ce se intindea de la Rin la Nistru, din Saxonia in Muntenegru.** Adolf Hitler stitea pe culoarul central, aproape ignorind coroa- nele, sceptrele si podoabele opulente aflate peste tot in jur, atat era de cufundat in gindurile despre tragedia situatiei _personale. Mai tarziu a afirmat c& nici nua observat grupul oficial care se indrepta spre el printre exponate, grup de politicieni straini, veniti intr-un tur de prezentare, cu unul dintre expertii muzeului ca ghid. © Min Kampf Adolf Hitler. ‘ Aceasté aduniturd de cehi, ungur, sitbi, croath si evrei ~ amestectturd ppromiscua de nati strdine care a inceput si huzureascé la simul vechii cultust germane” (Mein Kampf, Adolf Hitler) 6 esti straini s-au oprit aproape imediat in fata locului unde Fee del ora arta spre o vee lance din fe. La ppb nl na m-am sinchisi 8 asclt ce avea de spus acest re jespre ea, considerind prezenta grupului pur si simple or Gatraziune in lames disperatelor mele ginduri intime. $i, {am auaitcavintele care avenus-mniscimbetntreag va: a ncn Tn ns sale sot ai, cea: endicA si fi descopera tainek jn folosul binelui, fie al raului srtat de instinctele-i innascute de tiranie si cucerire, ‘litlerasculta acum cu atentie, in timp ce ghidul cu aer demician explica tuturor c& aceasta legend a unui destin cortii universale se nascuse in jurul Kincii pe care un jon roman 0 zvarlise in coasta lui t Exista, spunea el, doar 0 traditie, neprobata insd ce sugera aceasta era lancea in chestiune. fet ‘Aparent, originile oi puteau fi urmarite in timp doar pan’ ‘piratul german Otto cel Mare; cuiul infipt in Jama, unul e sutele aflate in jurul bisericilor si muzeelor din Europa, sese introdus acolo decat in secolul al XIiJ-lea. Unii impa- germani din Evul Mediu asociasers legenda chiar cu lancea dar nimeni nu mai diduse crezare mitului de cel putin ci sute de ani, cu exceptia, desigut, a lui Napoleon, care endicase dupa batalia de la Austerlitz, dupa ce, inainte, lusene scoasi in secret din Nirnberg si ascunsé la Viena, pentru ‘anu cidea in mainile lui. _ Grupul a mers mai departe, in timp ce Hitler, fascinat, 6-2 ropiat cAtiva pasi, pentru a privi acest obiect, ce parea si alba ylegenda atat de stranie. ~ Virful de lance din fier, solitar, innegrit de veeme, se odihnea 9 un postament imbracat in catifea rosie decolorati, intr-un “Sipet deschis din piele. Lunga parte superioara, ingustat, era stinut’ de o bazi larg’, cu bride de metal in forma unor aripi de porumbel. in apertura central a lamei, un cui cu capul ca de ‘Siocan era prins cu o banda din fire metalice impletite. Pe latura artii inferioare, de la baza, erau imprimate in relief cruci de aur. Am stiut de indat cd era 0 clip’ important din viata mea’, Spus Adolf Hitler cind a povestit, mai tarziu, momentul intal- Airii cu lancea, ,Si totusi, nu puteam ghici de ce un simbol vaditCAPITOLUL UNU crestin m-arfiimpresionat atat de mult. Stateam acolo, privind-o fn tacore mai multe minute, uiténd cu totul de Schatzkammer din jurul meu, Parea s& ascunda un ingeles launtric, care imi sepa, injeles pe care il stiam, in adancul sufletulu, dar nu i puteam aduce in constient, Prin minte imi treceau versurile din opera “Maestrii cantareti a lui Richard Wagner: $i tot mu reusesc. Ossimt, simu pot ins si o deslusesc. Nu pot sd o retin, si nici nu pot s-0 uit, ar de-o cusprind, s2 0 méisor nu pot. Era o strofa pe care, inainte, o credeam a fi expresia dorintei celorlalti de a ma intelege pe mine si sensul destinului meu, incantatie zilnica si alinare fara greg in ceasurile mele cele mai intunecate i mai singuratice. Jar acum, acest tind cu infétisare palida si bolnavicioas’, care atat de repede isi uitase disperarea si lipsa de speranti dinainte, simtea c& aceste versuri mistice li rezumau propria incapacitate de a pricepe mesajul amagitor pe care strivechiul talisman al puterii -1oferea gi, totodata, il ascundea. | Lancea pirea afi tn fel de mijioc magical revelatiei,cSci aducea sfera ideilor intr-o perspectiva atat de apropiata si de vie, incat imaginatia omeneasci devenea mai reali decat lumea simtuilor. MA simteam de parca eu insumi o mai tinusem inainte in maini, in vreun secol anterior l istoriei, cd eu insumi o revendi- casem odata ca talisman al puterii mele si {inusem soarta lumii in propriile maini. $i totusi, cum s& fi fost posibil? Ce nebunie imi cotropea mintea si imi starnea aga furtund in inima?” ‘Adolf Hitler mai stitea inc’, vrajit, in fata vechii arme, la inchiderea portilor de la Weltliche Schatzkammer, cand a sosit timpul sa plece. CAPITOLUL DOI »LANCEA DESTINULUI* ,.-am putea numi eroi in masura in care gi-au desprins seopul si vocatia nu din cursul obignuit al lucrurilor, cursul consimfit de Erdinea existent, ci dintr-un izvor tainuit, din acel spirit léun- tric, inca ascuns dincolo de suprafatd, care izbeste in lumea de afara, ca intt-o carapace, si 0 spulbera in bucati.” Filosofia istoriel, Friedrich Hegel ‘Adolf Hitler stia drumal printre exponatele renumitei Biblioteci Imperiale la fel de bine ca orice absolvent al Universitatii, c&ci isi petrecuse cea mai mare parte a anului studiind cu aviditate in cAldura si linistea acestei uriase $i bine inzestrate sali de lectura. “.Cartile erau lumea sa. La Viena, folosea Biblioteca Imperial cu atata sirguinti, incdt lam intrebat o dat, cat se poate de serios, daci avea de gind si o citeasca pe toatd, cea ce, desigur, a atras supra mea o salva de remarci nepoliticoase. Intr-o zi, m-a luat cu ella bibliotecd si mi-a aratat sala de lectura. Aproape cit am fost coplesit de enormele vrafuri de carti, $il-am intrebat cum reugea SE gliseascd ce dorea. A Inceput si-mi explice cum se folosese diversele cataloage, fapt ce mi-a sporit si mai mult confuzia.”* In dimineata dup’ descoperirea ,Lancii destinului‘, Adolf Hitler nu venise si franzarease’, dup’ cum fi era obiceiul, 0 selectie de carti la intamplare, pentru a oferi substanta si sprijin ‘unui precar castel de vise. De aceasta data, intra in sala de lectura ‘cu pasti masurati si o singurd intentie clar, aceea de a gai origi- nile Lineii Reichului in Sala Tezaurului din Hofburg, origini Tina Hitler, August Kubizeksituate cu secole in urma, inainte ca ea sd fie mentionaté vadit in istorie, pe timpul domniei imparatului german Otto cel Mare, Nua durat mult pana cand, folosind in mod eficient cata- loagele si diversele opere istorice de referinta, a descoperit o multime de [inci pretinse, mai mult saa mai putin, intr-o anumita perioada a istoriei, a fi arma ce a stripuns coasta lui lisus Hristos pe cind era rastignit. Adolf Hitler si-a invins rapid consternarea in fata acestei intorsaturi neasteptate a evenimentelor. Era sigur cio cercetare sirguincioasa ii va dezvalui in curand care era adevarata lance a lui Longinus. Dintotdeauna fusese impatimit dupa istorie, singura materie in care strilucise la scoala. Avea numai dispret pentru toti fostii sii profesori, cu exceptia unuia singur: ,Nu aveau pic de intelegere pentru tineri; singurul lor scop era sa le indoape creierele si si-i transforme in maimute erudite. Daci vreun elev dadea dovada de cea mai mica urmé de originalitate, il persecutau cu inversunare.”* Numai profesorul siu de istorie, doctorul Leopold Potsche, fifcdrat nationalist german, despre care Hitler afirma ca a avut un profund efect in anii sai de formare, era scutit de aceste ctitici virulente: ,$i stdteam acolo, adeseori cupringi de flacira entuziasmului, uneori migcati chiar péna la lacrimi... Fervoarea + nationala pe care o simteam in sufletele noastre de copii, el 0 folosea ca instrument de educare. Datorita faptului ci am avut asa un profesor a devenit istoria materia mea preferata”2* Ténarul zelos, care mai tarziu avea si afirme cd ,un om fara simul istoriei este un om fara ochi si urechi’, a cernut fara prea mare greutate meritele diverselor lAnci ce se pretindea eé ar fi fost arma centurionului roman Longinus, imprastiate in pala- tele, muzeele, catedralele si bisericile Europei. O astfel de lance (sau, cel putin, o parte din ca, manerul) atarna in Marea Sali a Vaticanului, dar Biserica romano-ca- tolicd nu ii afirmase oficial autenticitatea. O alti lance se gasea la Cracovia, in Polonia, dar Adolf Hitler a descoperit cat de curand ci aceasta era o replica perfecta a lancii de la Hofburg (Fira cuiul infipt), copiata la ordinul lui Otto al Il-lea, drept cadou pentru Boleslav cel Viteaz, cu ocazia unui pelerinaj crestin. O altd lance, despre care informatiile aveau * Mein Kampf. bid 10 LANCEA DESTINULUT : a tanta, fusese asociaté cu unul dintre primii Hiei o credeau 2 fi fost lancea faurita de stravechiul profet fe ae neas, fusese adus la Paris din Constantinopol, in eal al Xiiblea, de regele Ludovic cel Sfént, la Intonceen Ein cruciade, spunandu-se c& ar fi suscitatinteresul marclut garturar dominican Toma d' Aquino. one ‘Adolf Hitler a fost bucuros sa giseasci o lance care parea si fi fost asociati cu legenda potrivit cAreia ea inflenteazi Gestinul lumii intregi. Aceasti lance, datind din secolal a “{il-lea, fusese, aparent, urmarita de numerosi istorici tocmai pina insecolul al Xe, pe durata domniei rege saxon Henrie _{ ,Pasdrarul”, unde ultimul izvor istoric 0 plaseaza in mainile “fui, in renumita bitilie de la Unstrut, in care cavaleria saxond = a nvins pe maghiarii cotropitori. Dupi aceasta batilie,lancea | adisparut misterios din storie, nefiind prezentd nici la moartea lui Henrie, lela incovonarea full sil fl de astew, Otto ~ cel Mare, primul posesor cunoscut al lincii Reichului din Sala Tezaurului de la Hofburg. Lancea de la Hofburg a fost intdia oar mentionata in stra vechea cronica saxona a bitaliei de la Leck (lang Viena), unde Otto a inregistrat o victorie rasunitoare asupra hoardelor mongole, ai caror formidabili arcasi calare isi croisera drumul devastator pana in inima Europei. Urmatoarea mengiune a acestei inci, si ea presupusa a avea puteri legendare, apare in mnomentul prevents lui Otto, le Rome, cd a ingenunchea in fafa papei foan al XIl-lea, fiind atins cu ea pe uma, in ritul sacru al inscdunirii sale drept sfant imparat roman, ‘Adolf Hitler, chiar de pe atunci extrem de dispretuitor fata de decadenfa intelectualilor si cirturarilor oficiali, cu titluri interminabile, era convins ci propriile-i cercetati aprofundate vor reintregi puuntea si vor stabili c& e vorba de aceeasi lance, lisata, fard a mai aparea in cronici, din taté-n. fiu, ambii mari eroi saxoni ‘ cehfieral SS alll Hite, a Insareinat pecs mai bun cane ang Bul oo arty spl tex odin svn nl Nea egies, octal lel, Gncopeid Henk Ta tmislancea rege eal Aheln, nese it prezenta la bitalia de la Malmesbury, in care danezi au fost infra Lan uDescoperind traseul acestei kinci de-a lungul secolelor si evaluind personajele ilustre si puternicele dinastii din sirul de barbati care o posedasera si ii exploatasera puterile, Hitler a descoperit cu entuziasm ca, veac dupa veac, uluitoarea legend a laneii se implinise, fie in folosul binelui, fie al raului, ‘Mauritius, comandantul legiunii tebane, inclestase lancea in maini cu ultima suflare, cind a fost martirizat de tiranul roman Maximian, pentru ci refuzase si se inchine zeilor pagani ai Romei. ‘Mauritius, crestin maniheist, protestase impotriva amenin- Varii lui Maximian de a-i decima legiunea din cauza credintei sale crestine gi, ca gest final de rezistenta pasiva, ingenunchease fn fata soldatilor sai, oferindu-se si fie decapitat in locul lor. Ultimele sale cuvinte, inscrise intr-un document istoric, au fost: ,.n Christo morimur.” Veteranii legiunii tebane, inspirati de acest exemplu de rezisten{a pasiva, au ales s& moara alturi de conducatorul lor decat si se inchine zeilor romani in care nu mai credeau. Nici macar decapitarea fiecdrui al zecelea om nu i-a putut face sii se razgindeasc’. Cu totul, sase mii sase sute saizeci si sase de legionari, cea mai disciplinata fort din istoria militara romana, si-au aruncat armele gi au ingenuncheat, dezgolindu-si gatul si oferindu-si viata. Maximian a luat groaznica hotarare de a masacra intreaga legiune ca ofranda de singe catre zeii sai ~ cel mai terifiant ritual de sacrificiu uman din istoria lumii antice.” Martiriul legiunii tebane accentuase slibiciunea lumii pagiine, creand premiseleascensiunii meteoricealui Constantin cel Mare si convertirii Imperiului Roman la crestinism. Constantin cel Mare, una dintre cele mai enigmatice figuri ale istoriei, a pretins cd era indrumat de Providenté cind a timut in maini lancea lui Longinus in timpul bataliei de la Pont fost divuits lui Otto cel Mare cu ocazia cksitoriel sale cu sora lui Aihelstan, Endgita. Condiiaimpusa pentra a oferilancea ca zestre a fost ca garnizoanele Europei si fic transformate in orese de negot. Otto cel Mare a ajuns st fie supranumit .lntemeletoral de eta”, prin intermedia sin, noua economie a Enropei a iesit din sepoca intunericulu (Eval Media tirmpuriy). * Singerosul spectacol al martiiuiuilegiun tebane & fost intrecat o mie de ani mai tirzin de monstruoasele acfiuni ale Inchiztiei romano-catolice supra calarilr gi slbigenzilor maniheisti din Toulouse, ead gaizeci de mii de protestataripasivi ~ barbai, mei sl copii ~ au fost argi sau (recut prin sebie intr-o singura 2i, Doar camerele de guzare de la Auschwitz gi Mauthausen aveat, si egaleze cruzimea bestiald i motivatia demonict ale aceste fate 12 ~ Milvius, la portile Rome. Aceasta lupta a stabilit suveranitatea Imperiului Roman gia dus direct la proclamarea crestinismului ca religie oficiala a Romet. Mai tarziu, abilul Constantin a exploatat puterile ,de sarpe” ale lancii pentru a invinge rezistenta pasiva a »porum- Felului, subjugind astfel noua religie pentru a sluji ambiti- lor sale personale de a continua spiritul martial al Romei lui Romulus. Strngand la piept sfAntul talisman al puterii sixeve- - jatiei, in fata adunarii Périntilor Bisericii de la intaful conciliu ~ ecumenic, cand, dandu-se drept cel de al ,treisprezecelea apostol”, imbricat in purpura imperiala, a avut indrazneala s4 promulge dogma Sfintei Treimi si si o impuna Bisericit. La bitranete, construindw-si noua Roma la Constantinopol, bastion ce avea si reziste tuturor atacurilor pret de o mie de ani, Constantin a purtat lancea in fata sa, marcand granitele noii cetiti cu pasul sau si spunand: ,Calc pe urmele celui pe care il vad mergand inaintea mea.” Lancea jucase un rol important de-a lungul secolelor de declin treptat al Imperiului Roman, atat in rezistenta faté de invaziile dinspre nord si est, cat si in convertirea barbarilor la noua credinta gi la cauza romana, Hitler a fost impresionat de modul in care lancea trecuse din, mani in mand, generatie dupa generatie, ajungand in posesia ‘unui sir intreg de barbati care au revendicat-o din motive dintre cele mai diverse - oameni precum Teodosie, care, cu ajutorul i, i-a imblanzit pe goti (385 Hr), Alaric cel Viteaz, barbarul convertit la crestinism, care a revendicat lancea dupa asedierea Romei (410 d.Hr), Aetius, ,ultimul dintre romani” si maretul rege al vizigotilor Teodoric, care i-a adunat cu ajutorul lincii pe gali, pentru a zdrobi hoardele barbare din Troia si a-l impinge ‘napoi pe ferocele Attila (452 d.Hr) lustinian, bigotul absolutist care a recucerit teritoriile vechiului Imperiu Roman, daruind poporului sau renumitul Codex Juris”, igi lasase marele destin in seama lincii. El a ridicat lancea spre ceruri cand a poruncit si fie inchise ,scolile Atenei’, exilandu-i pe marii carturari greci din finutul sau. A fost o decizie fatala, care a lipsit Europa medievala de gandirea, mitologia si arta Greciei, imprimandu-i acel intuneric si acea Prejudecata deosebite, spulberate o mie de ani mai tirziu, lumina orbitoare a Renasterii italiene. 13‘CAPITOLUL DOT in secolul al VItI-lea gi al IX-Iea, lancea a continuat sa joace un rol capital in derularea procesului istoric. De pilda, talis- manul istic devenise arma in fapt in mainile generalului franc Carol Martel” (Ciocanul), cénd acesta gi-a condus armata citre 6 victorie miraculoasa asupra numeroaselor forte ale arabilor, la Poitiers (732 d.Ht). infrangerea ar fi insemnat caderea intregii Europe occidentale sub stapanirea islamului sia religiei sale. Carol cel Mare (800 d.Hir), primul sfant imparat roman, igi intemeiase intreaga dinastie pe fundamental posesiei lancii si pe legenda ei, a destinului de a influenta lumea, legenda care i-a atras pe cei mai mari cirturari din toata Europa si slujeasca puterea civilizatoare a cauzei france. Carol cel Mare luptase in patruzeci si sapte de campanii, stiindu-se in sigu- rant datoritd puterilor miraculoase ale armei care asigurau victoria. Mai mult decat atat, lancea fusese asociati cu fenomenalele sale facultati de clarviziune, prin intermediul carora a descoperit mormantul din Spania al Sfantului lacov, si cu capacitatea sa inexplicabilé de a anticipa evenimentele Viitoare, care il invaluise intr-o aura de sfintenie gi intelep- ciune. Pe tot parcursul vietii sale, acest fabulos imparat a trait sia dormit cu iubitul sau talisman alaturi; abia cand a lsat accidental sa-i cada din maini, la intoarcerea din ultima sa campanie victorioasi, supusii au vizut, pe drept, in aceasta Prevestirea unei tragedii si a mortii sale iminente, Hitler era cu desivarsire fascinat de traiectoria lincii de-a lungul perioadelor in care traiser’ toi eroii copilariei sale. A descoperit, spre mirarea si inedntarea sa, c& marile figuri germa- nice care ii populasera visele din tinerete considerasera lancea drept aspiratia sfanta a ambitiilor lor, talismanul puterii lor. * La acea vieme, Hiller priven pe Carol Martel drept unul dintee mari si roi, Mai hrziu, a gjuns sil blesteme pe conducitorul franc: .Numal in Imperiul Roman si in Spania sub dominatiaarabi a fost cultura un factor eu putere. Sub Arabi, standardul atins era pe de.a intregu) admirabil; in Spania emigrau marit ‘oameni de stint, ilosoi, astronom gi matematicieni ai lumil, si, cu tol alatui, su inflorit un spirit al blindei tolerante omenesti si un sim¢ al cavalerismulut Purist, Apo}, odats cu venirea crestinismului, au apérat gi barbari. Dac na ar ft ‘istigat Carol Martella Poitiers — deja vedeti ca lamea cause in mainileiudeilos, atit de lay era crestinismul! ~ atunci, cel mai probabil, ne-am & eonvertt la ‘mahomedanism, cultul ce glorifca eroismul si deschide cel de eal saptclea Cer ‘numai rieboinicului viteaz. Atunct,rasele germanice a fcucerit lames. Numal restinismal le-a impiedicat” (Discutile fa mas ale lui Hitler, 28 august 1942) 4 LANCEA DESTINULUL totul, patruzect gi cinci de impérati revendicaserd cea destinului”, de la incoronarea la Roma a lui Carol cel » si ciderea vechiului Imperiu German, petrecute cu exact sede ani mai tArziu. Si ce inlinfuire de putere gi cavale- ‘fost aceasta! Lancea traversase acest mileniti asemenea jini sortii, creand mereu noi modele ale destinului, care au i a reaga istorie a Europei. imbat iar si iar intreaga Cei_cinci impirati saxoni care i-au succedat pe Earolingient in posesia acestui talisman al puterii, oameni ‘ecum Otto cel Mare, avusesera vieti ilustre, semnifica- in istoria universal’. e Protas cei sapte incredibili Hohenstauffen ai Suabiei, inclusiv legendarul Frederic Barbarossa si nepotul acestuia, wrederic al Ii-lea, au fost cei care au suscitat cel mai mult jmaginatia lui Adolf Hitler. i , frau, inte-adevis, germani de 0 incomparabiki_ miretie! Frederic Barbarossa (1152-1190) fi unise prin sangele sau pe “well gi pe svabi, si avea calititile unui monarh pe care Hitler i | putea admira cu adevarat... Cavalerism, cura}, energie debor- dant, marea placere de a lupta, dragostea de aventura, initiativi | uluitoare si, mat presus de toate, o anumita duritate ce fl ficea "capabil sé inspiimante si si farmece in acelasi timp. Frederic Barbarossa, care visase si restabileasci Imperiul Roman fara legiunile romane, cucerise intreaga Italie, dovedindu-si supre- ‘matia chiar si asupra pontifului roman, invingand Roma si | coniducénd atacul personal asupra Vaticanului, prin care l-a alungat pe papa in exil. Ulterior, ingenunchease la Venetia, cu lancea in maini, si sirutase talpile papei, odata infrant, dar numai ca siretlic, pentru a trage de timp ca si recucereasca Italia, Intr-un sfarsit, Barbarossa murise la traversarea unui rau din Cilicia, iar lancea ii c&zuse din maini chiar in clipa mortii, Eclipsindu-I chiar si pe magnificul Barbarossa Insusi, um alt erou era Frederic al IF-lea Hohenstaufen (1212-1250), care se ridicase in istoria european’ asemenca unei comete straluci toare, zguduind-o din temelii. Om cu o personalitate carisma- ticd, geniu rar, cu legendare puteri oculte, vorbitor a gase limbi cavaler galant si poet liric, i-a inspirat pe minnesangerii s8i si ‘ante despre Sfantul Graal. Incomparabilul Frederic a fost, de * Hider it numise Barbarossa” cuibul din fortareata de la Obersalzberg. Tot aceasté denunire a dato atacubu asupra Rusiet: ,Operatiunea Barbarossa 15CAPTOLUL DOL ‘asemenea, un patron al artelor, un comandant dibace si curajos pe cdmpul de lupt’, un om de stat cu o infinita subtilitate gi un suflet enigmatic, in parte sfant, in parte diavol. Educat in Sicilia (pe atunci parte a extinsului Imperiu German), acest print de sange suab vorbea araba cu soldatii sai sarazini, finea un mare harem, a redactat prima teza stiintifica (despre vanatoarea cu soimi), credea in astrologie si practica alchimia, Pretuind posesia lancii mai presus de orice altceva, ela facut din aceasta punctul central al intregii sale vieti, facand apel la puterile ei ‘mai ales in cruciadele (in care Francesco d’Assisi a purtat o data sulita ca solie a indurarii) si in lungile sale batalii cu statele italiene si armatele papale.” Cea mai important descoperire dintre toate, pentru tanarul Hitler care punea cap la cap istoria ,Lancii desti- nului”, nu avea legitura nici cu imparafii, nici cu puternicele lor dinastii, ei cu faptul cé arma fusese sursa de inspiratie ‘a intemeierii Ordinului Cavalerilor Teutoni, ale caror fapte curajoase, juriminte de credinta gi disciplina ascetic’ hrani ser visurile sale din copilarie. Adolf Hitler petrecuse trei zile Ricdndu-si primele cerce- tari sovaielnice despre istoria lancii lui Longinus. Probabil *cé a simtit fiori pe sira spinarii cind a strabatut biblioteca, pentru a scoate de pe raft lucrarile marelui filosof german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, deoarece lui Hitler ii parea 4 barbatii care revendicasera lancea de-a lungul istoriei si ti implinisera legenda se potriveau cu descrierea facuta de marele filosof ,eroilor istoriei universale” — ,Eroi ce indeplinesc vointa spiritului wniversal, insusi planul Providentei.” Fam putea numi eroi, in masura in care s-au desprins scopul si vocatia nu din cursul obisnuit al lucrutilor, cursul consimtit de ordinea existent, ci dintr-un izvor tdinuit, din acel spirit auntric {ned ascuns dincolo de suprafati, care izbeste in humea de afar ca intr-o carapace, si 0 spalbera in buciti. [..] Totodatd insd, au fost ‘oameni care au gindit, care au pitruns cerintele timpului: ceea ce cera gata si se dezvolte. Acesta a fost adevarul fundamental al erei lor, 7 Adolf Hitler a ordonat trupelor sale sa duck o singeroasa lupti de ariergard In timp ce inginert si inlsturau piatra memorialé a lui Frederic al I-lea Hohen- stauffen de pe camp de batalle din Talia, Piatra memorial a fost adusa inapot in Germania, | {a Hegel, si anume c& orice simt al moralitay pentru lumea lor... A fost soara lor safle acest principiy pe cale pera se naste, pasul necesas, imediat urmator al progresulti, pe care mea lor avea sfc 8 + propund dept yell lors si chet: jased energiaincurajandu-. Mari barbati din storia universal ~ ero savor epoci ~ trebuie,agadar,vizuti dept clarvizitori ci: faptele pe vive le-ata indeplinit au fost cele mai bune din vremea lor Filosofia lui Hegel il depasea putin pe tanarul Hitler, care na arf fost capabil sa aprecieze astfel de distinctii subtile, cum ar Ff notiunile de sina” si existenta’. Totusi, un Iucru La atras parea sa se risi- peasct din sufletl filosofulu in clipele de contemplare a celor pe care el fi numea ,eroi ai istoriel universale" [storia universalé se situeazé inte-o sferd mai inalea decat cea fn gare moralitatea tsi gaseste locul de dzept, si anume caracterul personal si constiinta indivizilor. Pretentile etic irelevante na Frebuie puse in conflict cu faptele ce influenteazA istoria universal siindeplinirea lor. Litania virtutlor personale ~ modestia, umilings, Filantropia, ingéduinta ~ nu trebuie ridicata impotriva lor. Ideea lui Hegel ca astfel de eroi erau pe deplin justificati s& spulbere din calea lor orice lucru ce -ar fi putut impiedica sis indeplineascd marele destin a rezonat enorm cu aceea a mis unii grandioase pe care o nutrea Hitler. : “Tot cinismal indreptat impotriva lui insdsi, tot scepticismul referitor la autenticitatea primei sale trairi ciudate din fata stri- Yechiului varf de lance de la Hofburg se topeau acum, pe masura ‘cerecitea, cu risuflarea tdiatS, aceste cuvinte ale lui Hegel, care pireau sici confirme rolul jucat de lungul sir de posesori ai cancit destinului”, Ideea misiunii sale devenise acum arzitoare pana la durere. Lancea din Sala Tezaurului detinea cheia puterii Cheia propriului siu destin mare in istoria universalat ‘Cuumva,sieltrebuiasi-idescopere tainele isi-iexploateze pute- rile in folosul ambitiilor sale personale pentru poporul german. are nu patea chiar el si fie nemuritorul Siegfried, destinat st destepte iar birbatii de singe german din somnul adanc ce urmase dup’ Gétterddmmerung”? Eroul Soarelui, sortit sa ridice privirile tuturor germanilor fata de maretia mosteniri lor spirituale? + yAmungol ell”, traducere din scandinavavechea cuvantuluiragnarofyefertor Ja profetis unui suo! a elo, care ar provocasfagitl lumi, De asemenea, ti ulm opere din tetraloga Inel! Nibelungtlor de Richard Wagner (vt) 7La ultimele ore ale dupi-amiezii, Hitler a intrat in Schatzkammer, cu inima cuprinsa de teama gi evlavie, pentru a privia doua oard ,Heilige Lance”, In urmitorii trei ani, avea sa faci nenumarate astfel de pelerinaje fn acelasi loc, pentru a scruta vechea arma gi a-i smuilge secretele, Inc o data, experienta lui imediata a fost una de nedumerire total. Simfea ceva straniu gi puternic reiesind din varful de lance din fier, ceva ce nu putea identifica prea ugor. Stitea acolo timp indelungat, zipacit de indescifrabilul mister: ,Studiind minutios fiecare detaliu fizic al formei, culorii si substantei sale, si totusi incercdnd si ramén deschis fara de mesajul sau, Incet, mi-am dat seama ca avea in jurul ei o prezenta mareata — aceeagi prezenta coplesitoare pe care o traisem inauntru-mi in acele rare ocazii din viata mea cénd simtisem cd ma asteapta un mare destin.” lar acum, incepea si injeleag semnificatia lan i gi sursa legendei sale, deoarece percepea intuitiv ci ea constituie un vehicul al revelatiei, ,o punte intre lumea simturilor si lumea spiritului (Geistliche Welt)” Adolf Hitler a afirmat ulterior c&, privind lancea: ,mi sa deschis o fereastra spre viitor, prin care am vazut intr-o sclipire nica de iluminare un eveniment ce avea si vind, prin care am stiut dincoto de orice contradictie c& singele din venele mele avea devina, inte-o 7i, vasul spiritului popular al natiunii mele,” Hitler a parasit, in acea seara, Sala Tezaurului de la Hofburg cu convingerea de nezdruncinat ca el insusi avea intr-o zi si pageasca inainte si si revendice ,Lancea destinului” ca obiect personal si ci va indeplini, cu ajutorul ei, un rol semnificativ in istoria universala. Omul care avea si devina candva Fithrerul indiscutabil al celui de al I1l-lea Reich nu a povestit niciodata ce a vazut in acea scurta clipa, in care scena din Schatzkammer s-a topit, si el a fost transportat, printr-o sclipire unica de iluminare, in viitor. Poate cA a fost viziunea persoanei sale stand triumfator in fata Hofburgului si proclamand nazistilor austrieci adunati in Heldenplatz si multimilor de locuitori nefericiti gi uluiti ai capi- talei, inghesuiti in Ring: ,Providenta m-a insircinat cu misi- unea de a reuni popoarele germane [...] cti misiunea de a-mi 18 ~ jnapoia tara de origine Reichului german’. Am crezut in aceasta misiune. Am trait pentru ea, si cred c& acum am indeplinit-o.”"* Cele ce au sa vie si-arunca umbra inainte”, spunea Goethe, celebrul poet si transcendentalist german. Asadar, se prea poate ca previziunea tanarului Hitler din acea seara, cu douazeci si patru de ani fnainte de ascensiunea sa la putere, sa fi fost de o natura maj sinistra! Indiferent de scena triumfitoare sau infioritoare ce i s-a _ jnfatisat, aceasta i-a schimbat, fari urma de indoial’, intreaga atitudine asupra vietii, ,Venisem in acest oras pe cand eram inci un tanc, si am iesit din el barbat, ticut si grav’, spunea Hitler in Mein Kampf. De atunci incolo, nu si-a mai dorit alinarea prieteniei umane. Chiar in acea noapte, a aranjat si se mute din camaruta pe care o impartea cu August Kubizek Acum era barbat gi statea singur, un barbat cu un destin maret si oribil de indeplinit. are ce L-ar fi putut determina pe Adolf Hitler s& ma par: seasci, fara sa lase ovorba sau unsemn?” se lamenta Gustl,intors din vacanfa pentru a gasi camera goali din Stumpergasse: * Reich se traduce literal .imperiu, primul Reich find considerat Sfanuul Imperiu Roman al Natiei Germane, iar al Ii-lea, statu intemelat-de Wilhelm Lal Prusiei(imperiu ce a durat inte anié 18715) 1918). Astfel, denumirea de al l-lea Reich adoptati de regimul nazist capita alte nuanfe, ce au fost utilizate in seop, ropagandistc (n.t) * Discursul Iai Hitler eu ocazia Anschluss-ului fanexirii Austrie]. dupa ce, Prin ,Operatiunes Otto; Austria intrase in componenta Reichului german (14 attie 1938), ‘Tanérul Hitler ~ Povestea prieteniei noastre, August Kubizek, 19CAPITOLUL TREI ISPITA LUI ADOLF HITLER Zeu avian sau Supraom nietzchean? __Diavolal L-a dus apof pe un munte foarte inal, a arétat toate Iimparaiile lumii i str8lucirea lor, gi -a2is: «Toate aceste lucruri Tile voi da Tie, dacs te vei arunca cu fat la pamant si Te vei inchina mie» ia ‘Pleacé, Satano», i-a réspuns lisus, «Caci este scris: Domnului, Dumnezeului thu si te inching i numai Luisi-lslujstin __Atunci diavolul L-a lsat, $1 deodata au venit la lsu nigte Ingeri, si au inceput sé Matei IV, 8-11, Potrivit legendei asociate cu lancea lui Longinus, cel ce reven= dic acest talisman al puteritrebuie si aleagh ciruia dintre cele dou spirite opuse sii slujeasc& pentru a-si indeplini felurile istorice — spiritul Binelui sau spiritul Réului ; Ar putea parea ridicol, in termenii moralitétii conventionale, ca un om si nu poata sé faci distinctieintre extrema luminii si ceaa intunericului. $i totusi, Adolf Hitler, care la acest punct nu se decisesenicidecum si eale pe calea satanic’, eta incapabil si discearn’ intre ele Si-a inceput cercetarile despre istoria lincii ificati ia Jancit gi semnificatia legendl sale cu un handicap fantastic. Citise pe nerasuflate Inc dela cincepreece an hucrrile tragic los Friedrich letzsche, a cdrui convingatoare disertatie despre Genealogia ISPITA LUL ADOLE HITLER moralei chuta si realizeze 0 »reconsiderare a tuturor ‘valorilor”, dorind sa demonstreze ca aga-numitul rau este bun, iar cele considerate de obicei a fibune sunt rele! In plus, pentru a-i agrava starea de indoiala si indecizie, doi alki mentor, pe care singur gi -a ales, a contribuit la comple: vatea situatiel sale personale. Primul era marele pesimist Schopenhauer, care nega existenta Binelui gi Raului, afirmand ca nu exist o finté suprema in spatele creatiei Al doilea era maestrul Richard Wagner, care il venera pe Lucifer, deghizat cu viclenie intr-un Hrist exclusiv arian. Prot de trei ani lungi, Adolf Hitler a fost prins fara cale de iesire in panza de paianjen fesuta de gindirea acestor trel ameni de un genit incontestabi}, ale cror lucriri au pref gurat apatitia national-socialismului. Or, in acest sens, anii petrecuti in siricia gi obscuritatea acelei locuinte mizere, in timp ce descifta secretelelincii, pot fi numiti ani spite”, anti inspaimantitoarel ispite a lui Adolf Hitler: Viitorul Fahrer a primit 0 educatie romano-catolic’, confe- siune pe care, pana la varsta de unsprezece ani, 0 acceptase cu toata convingerea gi tot devotamentul. Putinii prieteni ai fami- Tiei care au cunoscut pe Hitler in primii sti ani de formare, fn Linz, au vorbit despre capacitatea sa de a da dovada de Cildurd sufleteasca $i altruism, toti fiind profund emotionati de rabdarea, tandretea si dragostea cu care si-a ingrijit mama tmuribunda. Stim, de asemenea, cat de adanc au patruns sufletul su tanar lucrari precum Divina comedie a tui Dante si Faust al lui Goethe. Dupa ce a vazut o reprezentare a fragmentului Ariel” din Faust, cu puternica sa tema a mantuirii crestine, nu a mai vorbit despre nimic altceva pret de zile intregi.” Prima umbra de indoiala a tulburat ycredinta” oatba a lui Hitler in dogmele Romei cénd acesta a descoperit Lumea ca vointd si idee® a lui Schopenhauer. Pe lang’ un compendiu al lucrarilorlui Eriedrich Nietzsche, aceasta avea st devina cealalta biblie” a lui Hitler, care arareori nu tinea cartile la indemand, Sia pastrat-o cu el pana la sinuciderea sa din buncarul de la Berlin, in 1945. Schopenhauer fusese primul ganditor german de marca ce studiase si oferise o expunere critica a semnificatiei matilor sisteme religioase, mistice si filosofice ale Orientulut Tart Hite, August Kubin 21(CAPITOLUL TREE _Acest ganditor pesimist, care inflacdrase entuziasmal si devo- tamentul lui Nietzsche, la inceputul studentiel sale, nega c& un Dumnezeu s-ar putea intrupa vreodata pe pimant si inlocuia nofianea unei realitat ultime cu o aga-numita ,stradanie oarbit a vointe’”, Potrivit lui Schopenhauer, gandirea conceptual nu ar putea niciodata si acceada la adevar, singura realitate deschisi fiingelor omenesti find experien fizicd, real, a puter voinil Suna ca nistehucruri extrem de plictistoare! Sin plus, usor til cole, daci ne gindimcacest profetalascetismuluisial putersivointe! ‘omenegti era un gurmand renumit, delectindis-se in egalé sus ca eantitatea si calitatea mancirurilor sale, pe care le stropea” cu porti la-fel de generoase de vin rar. Ba chia, de foarte mule ori Fe bacura de un pui de somn de o ora dupa festinul stu decadent! ‘Adolf Hitler ins’, necunoscand aceasta pripastie amefitoare dintre teotie si practic, putea s& parcurga lungi pasaje din Schopenhauer lasemenea unui preot ce recita 0 rugiciune, iar maximele acest gacet demagog au devenit cea mai important forta formatoare din ‘viata a, ca insagi un miracol al puteriivointel *Asemenea ui Nietzsche insusi,carea formulatbaza conceptului de,vointa de putere” pe aceeasi ,premisi a vointei’, Adolf Hitler 8 “acceptat ca pe o evanghelie parerea la care @ ajuns ‘Schopenhauer, si anume ci actul de sacrificial lt lisus Hiristos ristignit fost chiar personificarea negarti doringel de. trai” Tandrul, care aves vai theziu si-gi adune armatele ce bateat in retragere in tundra inghetata a Rusiei cu cuvintele ,Cine renunga sia pierdut dreptul Ja viata, incepea si nutreasca prea putin respect pentru rezistente pasiva a lui lisus Hiistos gi a primilor crestini. oate cel maisustinut act de voint’ din viata lui Hitler fost eal in care g-a urmat serioasele cercetri despre istoria »Lancit dest radu’, pentru a dezvalui tainele legendarelor sale puter! ocule Si on rezultat direct al acestor cercetar, a dervoltat terifianta Weltanschauung ce avea si schimbe fata istoriei in secolul XX: | Viena afost sia rimas pentru mine cea mat dura, dar si.cea mat temeinica scoali a vieti.[..] In aceast® periouda au haat forma > weine o imagine a lumii 40 filosofe care au devenittemelia de grant a tuturorfaprelor mele. In plas fata de ce am creat aunty seu edmas putine de invaat,gimu.a trebuit s& schimb mimic? ‘Mein Kampf, A. Hitiet ISPITA LUT ADOLE HITLER Cat de putin au inteles biografii lui Hitler din adevarata semnificatie a lecturilor sale gi din motivul ce ii influenta siegerea temelor si cartilor pe care le-a devorat avid in aceast’ perioada! Profesorul Alan Bullock, istoric de mare probitate, chiar a enumerat acele subiecte (Sau micar o parte dintre ele) pe care Hitler le aprofunda la acea vreme, gi totusi esenta adevarului pe care Fa avut in fata ochilor nu a fost suficienta pentra a-l Limuri ca privite la adevaratele motive din spatele studiilor dictatorului Dupa ce subliniaza ironic si, poate, oarecum eronat ca Hitler cauta doar sii impresioneze pe ceilali, find plin de idei fantas- tice si incoerente, Bullock seria: ,{nteresele sale intelectuale parcat sa se conformeze aceluiasi gablon. Petrecea mult timp i pibliotecile publice, dar lecturile sale erau aleatorii si nesistema- tice - Roma anticd, religiile orientale, yoga, ocultismul, hipno- sismu, astrologia. Vom demonstra pe larg ca, din aceste subiecte inrudite, Adolf Hitler avea si-si formuleze 0 Weltanschauung’ personala, ate avea 58 schimbe faa planeteitreidecenii mai tdrziu. Lucrarile lui Schopenhauer si Nietzsche, intrefesute cu comentarii panegiriste la adresa gandirii orientale, Lau indemnat pe tanarul Hitler sa studieze cu mare interes religiile orientale gi yoga. Spre meritul sau, nua c&zut in aceleasi greseli pe care le continea marea majoritate a cartilor teosofice publi- cate in ultima decada a secolului al XIX-Jea gi prima decada a secolului nostru, Teosofii, cu exceptia rarclor cazuri de indivizi in ‘june autentice, nu au vazut prea mare: in ce priveste facultafile si constiinta, intre omul sicel modern, Hitler s-a ferit cu abilitate de o astfel de agreseala, refuzand categoric sa aduc’ interpretari pur intelec- tuale unor carti impresionante precum Rig-Veda, Upanisadele, Gita, Zend-Avesta, Cartea egiptoand a mortlor s.altsle, vee ind ac I Minchen, He ins re in nun Me citrate dope inp ‘ene dren sto woth tc sen st cape a at a = wef ita soa com ec tee Shprofuninsecde oe sei mans se mln is sn oe ae pe kip ae in op a aa scars ule vo ie Sadi apa ion an Bloc) cu o patrundere si 0 v diferent: 23