Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Aprob
Şeful catedrei Ştiinţe fizice şi inginereşti
dr., conf.univ. ________V. Beşliu

Test de evaluare periodică la unitatea de curs „Automatizarea în producție”

a sudentului (-ei) gr. IM51R Gaivas Victoria
studii cu frecvenţă redusă

1. Dați definiția automatizării (3 puncte).

2. Explicați schema electrică de dirijare reversibilă a mecanismului de acţionare pe baza

motorului asincron trifazat (7 puncte):

3. Dați clasificarea, construcția și principiul de funcționare a senzorilor (traductoarelor) pentru

sisteme automatizate (25 puncte).

4. Prezentați construcția și principiul de funcționare a apucătorului (prehensorului) mecanic

(15 puncte).

5. Calculați mărimea nominală, abaterile limită și toleranţa elementului de încheiere (problema

inversă) a lanțului de dimensiuni următor (10 puncte):

Vă doresc succes!
Total: 60 puncte
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncte 0-5 6-12 13-19 20-24 25-32 33-40 41-45 46-50 51-55 56-60

Data: ____________ Examinator ___________dr., conf. univ. A. Ojegov

1. Dați definiția automatizării.

Prin automatizare se intelege un sistem bazat pe folosirea de aparate, dispozitive sau mecanisme
automate care permit realizarea procesului de productie fara participarea nemijlocita a resurselor
umane, ci sub controlul si supravegherea acestora.

Automatizarea este o ramură a tehnicii, al cărei scop este ca mașinile și instalațiile să lucreze
automat, deci independente de o continuă și/sau directă intervenție a forței de muncă umane. Cu cât
acest țel este realizat mai optimal, cu atât este mai ridicat gradul de automatizare. In instalațiile
automatizate operatorul uman preia sarcini de supraveghere, de aprovizionare cu material, de
transport a produselor finite, de întreținere și alte activități similare. Noile realizări ale electrotehnicii
(microprocesoare) accelerează hotărâtor procesele de automatizare. Pe lângă protejarea forței de
muncă umane de activități grele și monotone, automatizarea ridică calitatea produselor precum și
productivitatea proceselor cu o reducere corespunzătoare a costurilor pentru resursele umane folosite.

2. Explicați schema electrică de dirijare reversibilă a mecanismului de acţionare pe baza motorului

asincron trifazat.

Dacă în paşaportul electromotorului este indicată tensiunea 220/380 V, atunci motorul se introduce
în circuitul monofazat 380 V. La apăsarea butonului SB1 electromotorul M1 începe să ia turaţii şi
după ce a căpătat turaţii maximale butonul se eliberează – SB1.2 se deconectează, SB1.1 şi SB1.3
rămîn conectate, ele se deconectează pentru oprirea motorului.

La unirea bobinelor motorului în „triunghi” capacitatea condensatorului de lucru se calculează după

formula:

iar la unirea bobinelor motorului în „stea” capacitatea condensatorului de lucru va fi:

unde Cl – capacitatea condensatorului, µF; I – curentul de consum a motorului (la unirea în „triunghi”
sau „stea”), A; U – tensiunea reţelei de alimentare, V.

Dacă puterea motorului este cunoscută, atunci mărimea curentului se poate de aflat după formula:

unde P – puterea motorului indicată în paşaport, W; U – tensiunea reţelei, V; η – randamentul; cosφ –

factorul de putere.
 Capacitatea condensatorului de pornire se ia de 2-2,5 ori mai mare decît cea de lucru, iar tensiunea
admisibilă a lor se ia nu mai puţin de 1,5 ori mai mare decît cea a reţelei.

3. Dați clasificarea, construcția și principiul de funcționare a senzorilor (traductoarelor) pentru sisteme

automatizate.
Senzorii de nivel sunt elemente moderne de automatizare și sunt proiectate pentru a fi utilizate în
sistemele de control care verifică umplerea și menținerea nivelurilor în rezervoare cu diverse lichide,
materiale în vrac și gaze.
Senzorii de nivel pot fi împărțiți în funcție de scopul lor în:
- senzori de nivel pentru lichide (senzori de nivel pentru apă);
- pentru materiale în vrac
Senzorii de nivel al apei sunt proiectați pentru a monitoriza nivelul lichidelor din diferite rezervoare.
În funcție de tipul de aplicație în care este utilizat senzorul de nivel al lichidului, se utilizează metode
de măsurare prin contact sau fără contact. În măsurarea contactelor (senzori de tip plutitor), senzorul
de nivel al apei este situat direct pe peretele rezervorului și comută contactele atunci când apa atinge
nivelul de amplasare.
Senzorii de nivel pentru materialele în vrac sunt proiectate pentru a controla nivelul limită de praf din
buncăr (rezervor). Senzorul de nivel pentru materialele în vrac este instalat direct pe peretele
buncărului. De îndată ce nivelul prafului ajunge la placa montată pe arbore, rotația arborelui se
oprește și se dă semnalul că nivelul setat a fost atins.
După principiului de măsurare a nivelului, senzorii de nivel sunt împărțiți în: senzori de tip plutitor
(mini, de un singur nivel, multi-nivel, flexibili), în formă de paletă, vibranţi, capacitativi, străpunşi, de
presiune, de debit, optici, senzori de viteză de rotație, cu ultrasunete etc.

Senzori de nivel capacitativi. Funcționarea acestui tip de senzor se bazează pe proprietatea unui
condensator de a-și modifica capacitatea atunci când se schimbă compoziția și distribuția materialului
dielectric care separă plăcile condensatorului. Această proprietate este utilizată în numeroși detectori
capacitativi, cum ar fi senzorii de umiditate capacitativi.

Schema generală a unui sensor capacitativ de nivel

Senzorul monocapacitativ este simplu în design și constă dintr-un singur condensator variabil.
Dezavantajele sale includ influența semnificativă a factorilor externi, cum ar fi umiditatea și
temperatura.
Senzorii capacitativi au o serie de avantaje față de alte tipuri de senzori. Avantajele
acestora includ:
• ușurința fabricării, utilizarea materialelor ieftine pentru producție;
• dimensiuni și greutate reduse;
• consum redus de energie;
• sensibilitate sporită;
• lipsa contactelor (în unele cazuri - un colector de curent);
• durabilitatea înaltă;
• necesitatea unor forțe foarte mici pentru a mișca partea mobilă a senzorului
capacitativ;
• ușurința adaptării formei senzorului la diferite sarcini și modele.
Dezavantajele senzorilor capacitivi includ:
• coeficient de transmisie (conversie) relativ mic;
• cerințe ridicate pentru ecranarea pieselor;
• necesitatea de a lucra la o frecvență înaltă (comparativ cu 50 Hz).

Senzori de tip plutitor. Senzorii de acest tip au o construcţie destul de simplă. Există
mai multe configurații care emit la ieşire atât semnale discrete, cât și semnale continue, acestea
din urmă pot fi împărțite în două categorii – mecanice și magnetostrictive. Senzorii
magnetostrictivi folosesc, de asemenea, un plutitor ca unul dintre elemente, dar în principiul de
funcţionare diferă cu mult de senzorii convenționali mecanici de tip plutitor.
Senzori cu plutitor de nivel discreți. La realizarea unui senzor care produce un semnal
discret, se folosește de obicei un set de plutitoare situate la diferite niveluri ale rezervorului.
Când lichidul atinge nivelul la care se află plutitorul, acesta este împins datorită forței lui
Arhimede îndreptate în sus. Aceasta acționează un sistem mecanic sau un sistem electromecanic,
iar semnalul de ieșire apare, de exemplu, atunci când contactele electrice ale unui comutator stuf
(releu) se închid.
Într-o configurație alternativă, există o șină care conține un set de relee. Un plutitor care
conține un magnet permanent se deplasează de-a lungul ghidajelor şinei, urmând nivelul
lichidului. Apropierea plutitorului la releu determină declanşarea acestuia.

Schema generală a senzorului de nivel de tip plutitor cu ieşirea discrete

Semnalul discret de ieșire poate fi utilizat pentru a monitoriza „pas cu pas” nivelul unui
lichid dintr-un rezervor - senzorul raportează pur și simplu dacă nivelul lichidului a atins sau nu
un anumit punct. De asemenea, un senzor de nivel cu un semnal de ieșire discret poate servi ca
element al unui regulator autonom, de exemplu, în cazul când este necesar să se mențină un
nivel constant de lichid în rezervor. Pentru a implementa această schemă, semnalul de ieșire
poate controla direct releul de putere care deschide/închide supapa de intrare/ieșire a rezervorului.
Senzorii de plutire discreti sunt ieftini, simpli în construcţie și fiabili, dar necesită scufundare în lichid
și mecanica mobilă.

Senzori cu plutitor magnetostrictivi. Senzorii cu plutitor care produc un semnal continuu sunt de
obicei de tip magnetostrictiv și au o structură destul de complexă. Principalul element structural este
încă plutitorul, în acest el caz conține un magnet permanent. Plutitorul se poate deplasa liber de-a
lungul ghidajului, în interiorul căruia există un ghid de undă realizat din material magnetostrictiv. La
intervale regulate, unitatea electronică a senzorului generează un impuls de curent care se propagă de-
a lungul ghidului de undă. Când impulsul ajunge în zona în care se află plutitorul, câmpul magnetic al
plutitorului și câmpul magnetic al impulsului interacționează, rezultând vibrații mecanice care se
propagă înapoi prin ghidul de undă și sunt fixate de un element piezoelectric sensibil. Prin întârzierea
dintre trimiterea unui impuls de curent și primirea unui impuls mecanic, se poate judeca despre
distanța până la plutitor și, prin urmare, despre nivelul de lichid din rezervor.

Schema generală a unui senzor de nivel magnetostrictiv

Senzorii magnetostrictivi au exactitatea foarte înaltă, oferă un semnal continuu și pot fi folosiți și cu
un ghid de undă flexibil, care extinde domeniul lor de aplicare. Dezavantajele acestora includ costul
ridicat, complexitatea tehnică și nevoia de imersie în lichid.

Senzori de nivel de tip radar. Elementul principal al acestui senzor este un radar, a cărui frecvență
emițătoare variază liniar. Se presupune că lichidul reflectă radiația radar, prin urmare, dacă plasați
emițătorul-receptor în interiorul rezervorului și fixați întârzierea semnalului reflectat în raport cu
semnalul sursă, puteți determina nivelul lichidului în funcție de mărimea întârzierii. Modularea liniară
a frecvenței sursei este utilizată pentru a determina întârzierea. Dacă frecvența semnalului inițial se
modifică liniar (de exemplu, crește continuu), atunci semnalul reflectat, care are o deplasare în timp
față de originalul, va avea și o frecvență mai mică. După mărimea defazajului de frecvență, se poate
aprecia fără ambiguitate mărimea întârzierii între cele două semnale și, prin urmare, distanța până la
suprafața lichidului.
Prelucrarea ulterioară a semnalului recepționat se efectuează pe o cale digitală, iar în această etapă
este posibilă, de exemplu, neutralizarea semnalelor de zgomot rezultate din perturbările de pe
suprafața lichidului sau absorbția radiației radio.

Principiul general de funcționare al senzorului de nivel de tip radar

La momentul actual această metodă este cea mai avansată și perfectă din punct de vedere
tehnologic; avantajele unui senzor bazat pe ea includ:
• lipsa pieselor mobile;
• lipsa contactului cu mediile lichide;
• versatilitate - abilitatea de a lucra cu aproape orice mediu în diferite condiții;
• precizie ridicată;
• abilitatea de a adapta algoritmul de prelucrare a datelor pentru aplicații specifice.
Principalul dezavantaj al senzorilor radar este prețul acestora.

Senzor de nivel cu ultrasunete. Acest tip de senzor folosește un circuit similar în multe privințe cu cel
al unui senzor de tip radar. În rezervor este instalată o unitate formată dintr-un generator și un receptor
de unde ultrasonice (la fel ca, de exemplu, în debitmetre cu ultrasunete și detectoare de defecte cu
ultrasunete). Radiația generatorului de unde ultrasonice trece prin mediul gazos, este reflectată de
suprafața lichidului și intră în receptor. După ce s-a determinat întârzierea dintre radiație și recepție și
cunoscând viteza de propagare a ultrasunetelor într-un mediu gazos dat, este posibil să se calculeze
distanța până la suprafața lichidului - adică să se determine nivelul acestuia.

Senzori de nivel vibraționali. Senzorul de nivel vibrațional este format dintr-o furcă, care este un
element sensibil, și un traductor. Principiul de funcționare a unui astfel de senzor este următorul -
furca de vibrație vibrează sub efectul piezoelectric la frecvența sa de rezonanță mecanică, frecvența
este transmisă electronicii încorporate. Dacă sonda devine acoperită cu materialul încărcat - lichid sau
solide în vrac, aceasta va duce la o modificare a oscilației. Amortizarea frecvenței va fi captată de
electronică, care va emite o comandă și se va activa ieșirea de comutare corespunzătoare.

Senzor de nivel de umplere de tip vibrație

Senzori de nivel rotativi. Senzorul de nivel rotativ are o paletă antrenată de un motor sincron. Dacă
apare vreun mediu care împiedică rotirea paletei, senzorul este declanșat.

Senzor de nivel de tip rotative

Principiul de funcționare al senzorului de nivel rotativ este următor: paletul se rotește de acționare a
unui motor electric (1 sau 5 rpm). Din cauza contactului cu materialul, mișcarea de rotație este oprită.
Cuplul reactiv rezultat activează un microîntrerupător, care generează un semnal de ieșire
corespunzător și oprește motorul. De îndată ce paletul este eliberat, motorul revine în poziția inițială
prin intermediul unui arc (semnalul de ieșire se schimbă și motorul pornește din nou).

Senzor de nivel electronic (cu electrozi). Instalația prezintă o construcție simplă, economă, de gabarit
mic, cu lipsă de vibrație a contactelor releului electromagnetic, ușor de realizat pentru diferite domenii
de aplicare, de exemplu: la automatizarea turnurilor de apă pentru alimentarea localităților, sistemelor
de udare la care apare necesitatea permanentă în apă, utilizarea la vilă și alte gospodării pentru
păstrarea nivelului necesar de apă.
 Schema electrică de principiu a senzorului de nivel electronic

La aplicarea tensiunii de alimentare în lipsa apei în rezervor (când nivelul apei este mai jos de
nivelul „B”) releul K1 este debronșat, deci prin intermediul contactului normal închis K1/3 motorul
pompei de apă primește alimentare, rezervorul începe începe să se umple, nivelul apei se ridică și
ajungând la nivelul „A” crează închiderea circuitului de alimentare a releului electromagnetic K1,
contactul lui K1/3 deconectează motorul pompei de apă. Releul K1 prin intermediul electrodului Э2
blochează instalația și din acest moment pompa va primi alimentarea numai atunci când nivelul apei
va deveni mai jos de nivelul „B”, iar deconectarea ei va avea loc când nivelul de apă va atinge
electrodul Э1. La variația distanței AB traductorul de nivel poate fi ajustat pentru diferite condiții, așa
ca acumularea apei în rezervor în volumul mai mare sau mai mic în dependență de necesitate.

4. Prezentați construcția și principiul de funcționare a apucătorului (prehensorului) mecanic.

Apucătoarele mecanice asigură menţinerea obiectului sub acţiunea reacţiei, creată de motoare, în
punctele sau suprafeţele de contact ale elementelor de lucru cu obiectul.

Construcţia apucătoarelor mecanice:

 elemente de conectare;
 motoare sau surse ce pot provoca deplasări şi eforturi;
 mecanism de transformare a mişcării şi de transmisie a efortului;
 ultimele elemente ale apucătorului;
 elemente de lucru;
 aplicaţii.
 Efortul de apucare:
Q=F·u/2µ
unde:
F este forţa creată de motor pentru deplasarea elementelor de lucru şi ţinerea obiectelor;
u – raportul de transmisie al sistemului: motor – mecanism de transformare a mişcării – ultimele
elemente ale apucătorului – elemente de lucru;
µ - coeficientul de frecare dintre aplicaţie şi obiect.

5. Calculați mărimea nominală, abaterile limită și toleranţa elementului de încheiere (problema inversă)
a lanțului de dimensiuni următor

Elementul Notarea Direcţia Valoarea Toleranţa Abaterea Abaterea

lanţului de pe desen elementului nominală de sus de jos
dimensiuni tehnic
Ai 𝐸𝑆 →/← Ai TAi ES EI
𝐴𝑖𝐸𝐼
A1 +0,2 → 20 0,3 0,2 0,1
20−0,1
A2 +0,1 → 30 0,3 0,1 0,2
30−0,2
A3 +0,1 → 30 0,2 0,1 0,1
30 −0,1
A4 +0,1 → 20 0,4 0,1 0,3
20−0,3
A5 +0,1 ← 40 0,3 0,1 0,2
40−0,2
A6 +0,1 ← 45 0,2 0,1 0,1
45−0,1
A0 +0,7 ← 15 1,7 0,7 1,0
15−1,0
 𝑛 𝑚−1

𝐴0 = ∑ ⃗𝐴⃗⃗ 𝑖 − ∑ ⃖𝐴⃗⃗𝑗⃗ = (𝐴1 + 𝐴2 + 𝐴3 + 𝐴 4) – (𝐴5+ 𝐴 6 ) = (20 + 30 + 30+20) –

𝑖=1 𝑗=𝑛+1
– (40+45) = 15 mm

𝑚−1

𝑇𝐴0 = ∑ 𝑇𝐴𝑖 = 𝑇𝐴1 + 𝑇𝐴2 + 𝑇𝐴3 + 𝑇𝐴4 + 𝑇𝐴5 + 𝑇𝐴6 = 0,3 + 0,3 + 0,2 + 0,4+
𝑖=1
+0,3 + 0,2 = 1,7 mm
n 𝑚−1

𝐸𝑆𝐴0 = ∑ 𝐸𝑆 ⃗𝐴⃗⃗ 𝑖 − ∑ 𝐸𝐼𝐴⃖⃗⃗𝑗⃗ = 𝐸𝑆 ⃗𝐴⃗⃗⃗1 + 𝐸𝑆 ⃗𝐴⃗⃗⃗2 + 𝐸𝑆 ⃗𝐴⃗⃗⃗3 + 𝐸𝑆 ⃗𝐴⃗⃗⃗4 −

𝐸𝐼 ⃖𝐴⃗⃗⃗5 + 𝐸𝐼 ⃖𝐴⃗⃗⃗6
𝑖=1 𝑗=𝑛+1
= 0,7 mm

n 𝑚−1

𝐸𝐼𝐴0 = ∑ 𝐸𝐼 ⃗𝐴⃗⃗ 𝑖 − ∑ 𝐸𝑆𝐴⃖⃗⃗𝑗⃗ = 𝐸𝐼 ⃗𝐴⃗⃗⃗1 + 𝐸𝐼 ⃗𝐴⃗⃗⃗2 + 𝐸𝐼 ⃗𝐴⃗⃗⃗3 + 𝐸𝐼 ⃗𝐴⃗⃗⃗4 −

𝐸𝑆⃖𝐴⃗⃗⃗5 + 𝐸𝑆⃖𝐴⃗⃗⃗6 =
𝑖=1 𝑗=𝑛+1
= 1,0 mm

Elementul Coordonata Abaterea Abaterea

lanţului de mijlocului de sus de jos
dimensiuni cîmpului
toleranţei
Ai EcAi ESAi EIAi
A1 0,05 +0,2 -0,1
A2 -0,05 +0,1 -0,2
A3 0 +0,1 -0,1
A4 -0,1 +0,1 -0,3
A5 -0,05 +0,1 -0,2
A6 0 +0,1 -0,1
A0 -0,15 +0,7 -1,0