Mircea Cărtărescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Mircea Cărtărescu
Mircea cartarescu by cosmin bumbutz.jpg
Date personale
Născut 1 iunie 1956 (65 de ani)[1][6][7][8] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Ioana Nicolaie[9] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație scriitor
critic literar[*]
scriitor de literatură științifico-fantastică[*]
poet
jurnalist
prozator[*] Modificați la Wikidata
Limbi limba română[2] Modificați la Wikidata
Studii Facultatea de Litere a Universității din București
Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București[3] Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literar postmodernism Modificați la Wikidata
Influențe[ascunde]
Marcel Proust, Franz Kafka, James Joyce, Thomas Pynchon, Gabriel Garcia Marquez,
Allen Ginsberg, Tudor Arghezi, J. L. Borges, J. D. Salinger, Mateiu Caragiale etc.
Note
Premii premiul Vilenica[*]
Thomas-Mann-Preis[*][4]
Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung[*]
Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană[5] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români
Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v • d • m
Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956,[1][6][7][8] București, România) este un poet,
prozator, eseist, critic literar și jurnalist român.[10][11] Este unul dintre cei
mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei post-comuniste, publicând
peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi.[12] Este unul dintre numele frecvent
menționate pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru literatură, fiind propus
oficial, de două ori, de către Uniunea Scriitorilor din România.[13][14][15] Este
membru al Uniunii Scriitorilor și al PEN România și profesor la Universitatea din
București.

Cuprins
1 Biografie
1.1 Copilăria și studiile
1.2 Debutul literar
1.3 Activitatea literară
1.4 Prezent
2 Opera
2.1 Poezii
2.2 Proză
2.3 Eseu și publicistică
2.4 Jurnal
2.5 Traduceri în alte limbi
2.5.1 Audiobooks
2.6 Colaborări, volume colective
2.7 Antologii
2.8 Opere traduse
3 Premii și distincții
3.1 Decorații
3.2 In honorem
4 Note
Biografie
Copilăria și studiile
Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în București.[16] Despre
copilăria sa, el va afirma că ea „reprezintă principala sa experiență existențială
și singura pe care a trăit-o atent”.[17] Face parte din grupul poeților optzeciști
care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu,
dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse
de Ovid S. Crohmălniceanu. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București,
el va urma cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română.[18] În 1980 prezintă
teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a
transformat în volumul "Visul chimeric", reeditat în anul 2011.[16] În anul 1999
obține doctoratul în literatură română cu o teză despre Postmodernismul românesc,
[19] coordonată de profesorul Paul Cornea, publicată în același an la editura
Humanitas, de asemenea reeditată.[20]

Debutul literar
Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară în
anul 1978[21], coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în antologia
Aer cu diamante, dar a citit și proză la Cenaclul de proză "Junimea" condus de Ovid
S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o proză în antologia Desant'83. A debutat
în volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea Românească în
anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se
remarcă Poeme de amor sau Totul.

Activitatea literară
Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică, dar și un periplu
prin istoria literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul
irlandez James Joyce în capitolul intitulat Boii soarelui din romanul Ulise.
Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita Stănescu.
Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în care a fost
scris Levantul. El a fost apreciat printre alții de N.Manolescu sau Ovid.S.
Crohmălniceanu, Criticul Virgil Diaconu, în revista Actualitatea literară[22],
consideră că: „Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților
predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția
expresă de a extrage din ei propria poezie”.

Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului

românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în
străinătate. Într-un interviu realizat de Marius Chivu[23], scriitorul Gheorghe
Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul
e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații,
fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de
viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...”

Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice

(fantasy) în volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul
Nostalgia). Ultimul său mare proiect editorial, trilogia romanescă Orbitor, are
forma unui fluture, și conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă,
ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub influența
lecturii romanelor lui Thomas Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în
interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană,
franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc. Următorul său roman
publicat Solenoid a fost de asemenea tradus în mai multe limbi și s-a bucurat de un
real succes de public. A publicat până în aceste moment patru volume din jurnalul
său intim, care se adresează mai mult cititorilor din România, acest jurnal fiind
început de autor din adolescență.

Între anii 1980 și 1989 a fost profesor de limba română la o școală generală, apoi
funcționar la Uniunea Scriitorilor, iar apoi redactor la revista Caiete Critice.
[21] Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a
Facultății de Litere a Universității din București. Din anul 2004 este conferențiar
la aceeași catedră.

Prezent
Actualmente, Mircea Cărtărescu este profesor universitar la Departamentul de Studii
Literare a Facultății de Litere a Universității din București.[24] Mircea
Cărtărescu este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie.[25] Unele din cărțile sale de
povestiri publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine i-au adus un succes
de box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale editurii care îi publică
toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.