Numere complexe: z  a  bi , a – parte reală şi bi – parte imaginară, i 2  1

_
Conjugatul z  a  bi , Modulul z  a  b
2 2
-

z1
- Împărţirea a două numere complexe : se amplifică cu conjugata numitorului
z2

Progresii aritmetice: a n  a1  (n  1)  r
ac
- a , b, c sunt în progresie artimetică dacă b 
2
sau a  c  2b

- a , b, c, d sunt în progresie artimetică dacă a  d  b  c

(a 1  a n )  n
- suma primilor n termeni Sn 
2
n 1
Progresii geometrice: b n  b1  q

- a , b, c sunt în progresie geometrică dacă b  a  c sau a  c  b 2

- a , b, c, d sunt în progresie geometrică dacă a  d  b  c

q n 1
- suma primilor n termeni Sn  b1
q 1
Funcţii: f(x) = y x  abscisa , y  ordonata
1) Intersecţia unei funcţii f ( x ) cu axele de coordonate:
- ∩ cu Ox: se rezolvă ecuaţia f ( x )  0  A( x,0)
- ∩ cu Oy: se calculează y  f (0)  B(0, y)
2) Intersecţia dintre graficele a două funcţii f ( x), g ( x)
- se rezolvă ecuaţia f ( x )  g( x ) → x
- se determină y  f ( x ) sau y  g( x )  A( x, y)

3) Un punct A( x 0 , y 0 ) aparţine unei funcţii dacă verifică relaţia f ( x 0 )  y 0

b
4) Funcţia de gradul II: f ( x )  ax 2  bx  c , graficul este o parabolă cu x =  axa de simetrie
2a
b  b
- vârful V ( , ) ; unde x V   este abscisa punctului de extrem ( minim/maxim)
2 a 4a 2a

yV   este valoarea extremă a funcţiei ( minimă/maximă)
4a
5) Compunerea funcţiilor: (f  g )(x )  f (g ( x ))

Relaţiile lui Viète: Fie ax 2  bx  c  0 , x1, x2 soluţii (rădăcini)

 b
x 1  x 2   a (S) 
 x 1  x 2  S  2P
2 2 2

  ; 3 ;
x  x  c (P) 
 x 1  x 32  S(S 2  3P)
 1 2 a

Formarea ecuaţiei de grd. II când se cunosc x1, x2: x 2  Sx  P  0 , unde S – suma şi P - produsul
Permutări: Pn = n! = 1∙2 ∙ 3∙ … ∙n, sau n! = (n-1)! ∙n, 0! = 1
n!
Aranjamente: A kn  - numărul submulţimilor ordonate cu k elemente din n posibile
( n  k )!

n!
Combinări: C kn  - numărul submulţimilor cu k elemente din n posibile
( n  k )!k!

- C 0n  C1n  ...  C nn  2 n - numărul tuturor submulţimilor ( suma coeficienţilor binomiali)

numarul cazurilor favorabile

Probabilitate: P =
numarul cazurilor posibile

logaf(x) = b  f(x) = ab, a > 0, a ≠ 1, f(x) > 0 Semnul funcţiei de gradul II

logaA + logaB = logaAB, A,B >0 - Dacă   0 parabola intersectează axa Ox în 2 puncte
A
logaA - logaB = loga x  x1 x2 
B
ax  bx  c
2 Semnul 0 Semn 0 Semnul
logaAm = m logaA lui a contrar lui a lui a
logaa = 1 - Daca   0 parabola este tangentă axei Ox (într-un
loga1 = 0, punct)

a0 = 1 x  x1 = x 2 
1 ax  bx  c
2 Semnul lui a 0 Semnul lui a
a n 
an - Daca   0 parabola nu intersectează axa Ox (deasupra/
a sub axă)
b
xa  x b
x  
2 2 2
(a ± b) = a ± 2ab + b ax 2  bx  c Semnul lui a
a2 – b2 = (a + b) (a – b)

Semnul funcţiei de gradul I

x  -b/a 
ax  b Semn contrar lui a 0 Semnul lui a