Sunteți pe pagina 1din 154

FAYE MORGAN

Decizie
periculoas`
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
IRINA POPESCU TISMANA

ALCRIS
Capitolul 1

Rachel \mpinse obloanele [i ie[i \n balconul \nsorit, inspirând


miresmele verzi dulcege ale Toscanei.
Ce pace perfect`, gândi ea mul]umit` când se uit` peste ]inutul
verde, deluros, la m`slini, la vii [i la chiparo[ii verde-\nchis, ca
ni[te degete ar`t`toare \ndreptate spre safirul cerului [i zâmbi
când jos, \n gr`dina vilei, un greiere ]ârâi lene[ \n c`ldura
dup`-amiezii. Deci mai exista [i altcineva \n afar` de ea care nu-[i
f`cea siesta!
Se sprijini de balustrada de fier, scuturându-[i masa de bucle
ro[cate de pe umeri [i-[i aminti ce-i spusese prietena ei Abigail cu
dou` zile \n urm`, când o condusese la aeroportul Heatrow.
– Ai avut o perioad` grea, dureroas` dar schimbarea \]i va face
bine. Ai s` vezi, curând ai s`-]i ui]i toate traumele.
Rachel zâmbea, acum. Se pare c` Abigail avusese dreptate. Aici,
la frumoasa vil` a mamei ei, din San Cappano, chiar \n afara
Floren]ei, deja sim]ea c` [ocul [i confuzia care o roseser` pe
din`untru \n ultimele dou` s`pt`mâni \ncepeau s` se diminueze.
|ncepea s` respire u[urat`.
6 FAYE MORGAN

Imaginea lui Mark – cauza nelini[tii ei – \i trecu prin minte o


clip`. Acum c` plecase din via]a ei, [tia c` \i va fi dor de el. Pentru
c` se cunoscuser` lung` vreme [i se \n]eleseser` bine \mpreun`, \i
p`rea r`u c` trebuise s` se termine a[a cum se terminase, fiindc`
ultimul lucru pe care [i-l dorise fusese s`-l r`neasc`.
Oft`. Necazul era c` nu-i d`duse de ales. }inea la Mark, dar \n
nici un chip nu s-ar fi gândit s` se m`rite cu el.
Se trezi din visare. |nceteaz` cu gândurile negre, \[i spuse cu
hot`râre. Nu de asta era aici? S` uite ce se \ntâmplase? Deoarece la
sfâr[itul a dou` s`pt`mâni \nc`rcate [i dureroase – pentru c` Mark
refuzase s` accepte imediat refuzul ei – \i venise brusc o inspira]ie
divin`. Era momentul perfect s` r`spund` invita]iei mamei sale,
lansat` de mult` vreme, s-o viziteze pe ea [i pe so]ul ei, Dino, \n
Toscana. |n fond, era vacan]a de var` [i Rachel n– avea planificat
altceva.
Fusese de-ajuns un singur telefon.
– Ne-ar p`rea bine s` te vedem! \i spusese mama ei.
{i chiar \n aceea[i zi, Rachel \[i cump`rase bilet la prima curs`
de avion disponibil`.
Se aplec` peste balustrada balconului [i inspir` o gur` de aer.
Avusese câteva surprize chiar de la sosire – ca de exemplu,
plecarea subit` a mamei sale [i a lui Dino s` viziteze ni[te prieteni
la Capri. Dar, de[i acum era pe cont propriu, nu regreta c` venise.
Aici, \n acest loc minunat, plin de pace va fi \n stare s`-[i recapete
optimismul.
Exact \n acel moment lini[tea fu sfâ[iat`.
Dintr-o dat`, motorul unei motociclete uria[e, negru cu
argintiu, se auzi pe aleea vilei, aruncând pietri[ \n toate direc]iile,
ca s` opreasc` direct sub balconul lui Rachel. Aceasta se uit` \n jos,
DECIZIE PERICULOAS~ 7

la silueta cu umeri la]i [i jachet` de piele care se afla \n [a. Trebuia


s` fac` atâta t`r`boi? se \ntreb` ea sup`rat`.
Se aplec` peste balcon [i strig`:
– Te pot ajuta cu ceva?
Cine era oare? Nu a[tepta nici un vizitator.
Dar str`inul, \mbr`cat cu jachet` de piele, p`rea s` n-o aud`.
F`r` nici o privire \n direc]ia ei, cobor\ de pe motociclet` [i p`[i
spre u[a din fa]`. O clip` mai târziu, se auzi soneria.
Ce om! Rachel f`cu stânga-mprejur iritat` [i se \napoie \n
dormitor, \n timp ce ]ârâitul soneriei continua s` se fac` auzit.
Ap`sase pe buton [i continua s` sune!
Travers` camera \n grab`. Ce impertinen]`! S-ar fi putut odihni!
Va vedea cu cine are de-a face când va ajunge la parter!
Dar ajuns` pe palier, se opri ca tr`snit`. Soneria se oprise, dar
ce se petrecea? U[a fusese larg deschis` [i vizitatorul nedorit st`tea
\n mijlocul holului.
– Dino! ]ip` el. Dov’e diavolo sei?
Rachel se aplec` peste balustrad`, cu obrajii ro[ii de indignare.
– Ce se petrece? Cine crezi c` e[ti de n`v`le[ti aici f`r` nici o
invita]ie?
– {i cine naiba e[ti tu?
|n loc s`-i ofere o explica]ie, str`inul se \ntoarse [i o privi
arogant, dându-[i pe spate capul cu p`r negru lucios. Când \l privi
\n fa]`, Rachel \l recunoscu imediat.
V`zuse fa]a lui o dat`, \ntr-o fotografie. O fa]` atât de
remarcabil` nu era de uitat. Acest b`rbat care st`tea uitându-se la
ea era Claudio del’ Angelo, odiosul nepot al so]ului mamei ei.
Nu exista decât doar un motiv pentru care se afla aici. S`-i fac`
necazuri unchiului s`u. Dup` cum spunea mama ei, era una dintre
8 FAYE MORGAN

distrac]iile lui favorite. Ei bine, va fi dezam`git fiindc` Dino nu era


acolo?
Dar Rachel p`str` deocamdat` aceast` informa]ie pentru ea.
|ncepu s` coboare sc`rile, \n timp ce el continua s` se uite la ea.
– Sunt Rachel Bennet, spuse ea, r`spunzându-i la \ntrebare.
Fiica so]iei lui Dino, ad`ug` ea \n eventualitatea c` numele nu-i
spunea nimic.
– Fiica lui Emily? \ntreb` el ridicând o sprâncean` neagr`. Deci,
tu e[ti fiica lui Emily, profesoara. Asta este o surpriz`. Mai ales \n
aceste \mprejur`ri.
– Ce \mprejur`ri?
Rachel ajunsese la treapta a doua de jos a sc`rilor [i hot`r\ s`
r`mân` acolo. Dac` ar fi coborât mai mult, acest b`rbat \nalt,
brunet, ar ajunge s-o domine ca un titan. {i chiar la acest nivel, era
destul de dominator! Era acea fa]` extraordinar` a lui care-i d`dea
acest aer [i Rachel se trezi c`-l studiaz` un moment, reflectând c`
figura lui era chiar [i mai frapant` decât \n fotografie – ceva ce n-ar
fi crezut c` este posibil.
Era o fa]` care vorbea despre pasiune, mândrie [i putere, cu
nasul ei drept, puternic, gura senzual` [i ochii adânci [i negri ca
noaptea. Fiecare tr`s`tur` perfect sculptat` tr`da un caracter
destinat s` fie st`pân, nu servitor. {i acei ochi, cu acea privire
arogant`, erau ochii unui conduc`tor.
|[i purta p`rul negru [i lucios dat pe spate. Rachel [i-l putea
\nchipui dându-l peste cap cu degete ner`bd`toare.
Este splendid, hot`r\ Rachel. Dar provoca necazuri.
– Ce \mprejur`ri? \ntreb` ea din nou. {i cine e[ti tu? ad`ug`.
Ea [tia deja, bine\n]eles, dar el trebuia s` aib` bunul-sim] s` se
recomande!
DECIZIE PERICULOAS~ 9

El nu r`spunse la nici una dintre \ntreb`ri. |n loc de asta


coment`:
– Niciodat` n-a[ fi ghicit c` e[ti fata lui Emily.
|n timp ce vorbea, p`rea s-o studieze pe Rachel \n am`nun]ime,
a[a cum \l studiase [i ea pe el.
Ochii lui trecur` peste silueta \nalt`, zvelt`, \mbr`cat` \n
bermude albastre [i un tricou alb, simplu, oprindu-se s` examineze
fa]a oval` cu pielea palid`, cu gura boboc de trandafir, n`suc cârn
[i ochi c`prui, serio[i.
– Nu semeni deloc cu ea ... Ochii lui alunecar` cu un zâmbet
spre cascada de bucle ro[cate care-i c`dea pe umeri. Precis n-ai
mo[tenit asta de la mama ta.
– Le am de la bunicul meu. Bunicul Bennet.
Rachel \[i zâmbi \n sine când spuse asta. |n cei dou`zeci [i patru
de ani ai ei, p`rul s`u ro[u provocase \ntotdeauna comentarii –
chiar [i \n familia ei, to]i erau uimi]i de faptul c` faimosul p`r
Bennet s`rise o genera]ie [i apoi ap`ruse doar la ea. Nici una din
cele dou` surori mai mici, nici una dintre veri[oare, nu-l
mo[tenise. Rachel se considerase \ntotdeauna o norocoas`.
Dar astfel de gânduri erau departe de mintea ei acum când se
uita la fa]a lui Claudio, peste care trecea o expresie de apreciere
spontan`.
– M` \ntreb de ce mama ta nu mi-a spus niciodat` c` are o fiic`
atât de uluitoare? ... Claudio f`cu o pauz` [i-i zâmbi. Bellissima,
murmur` el.
Imediat, \n capul lui Rachel \ncepur` se sune clopo]ei de
avertizare. Poate c` maica-sa nu exagerase când \i spusese c`
nepotul lui Dino era nu numai cel mai lipsit de scrupule tiran, ci [i
un afemeiat neru[inat. Rachel n-o luase chiar a[a, [tiind c` mama ei
10 FAYE MORGAN

avea tendin]a s` exagereze. Dar acum se \ntreb` dac` nu cumva


ultima remarc`, \n loc s` fie un compliment inofensiv, nu fusese un
preludiu la o seducere ce ar fi urmat. Dac` era a[a, Claudio del’
Angelo va fi dezam`git.
Rachel \i arunc` o privire descurajant` [i \ntreb` iritat`:
– Poate, dac` nu te deranjeaz`, ne putem dispensa de frivolit`]i
[i \n loc de asta mi-ai spune motivul pentru care e[ti aici?
|n mod categoric, nu era dispus` s` se preteze la acest joc al
seduc]iei [i cu cât mai repede va realiza el acest lucru, cu atât mai
bine!
– N-are nici un sens, ad`ug` ea cu r`ceal` de[i \n mod normal
r`ceala nu era stilul ei, s` ne pierdem timpul.
– Sigur c` nu are nici un sens, zâmbi el spre necazul Rachelei
c` g`sea amuzant` r`ceala ei ... Apoi, tonul lui deveni sup`rat din
nou, când \i spuse: Am nevoie urgent s` vorbesc cu so]ul mamei
tale.
El \i sus]inea privirea cu ochi \ngusta]i.
– Dino [i mama ta au plecat undeva? \ntreb` el. Am observat c`
nu era nici urm` de ma[ina lor afar`.
Acum era rândul Rachelei s` zâmbeasc`.
– Da, po]i spune c` au plecat. Se pare c` ne-am pierdut timpul
... Cum pe fruntea lui ap`ru o cut`, se aplec` peste balustrad` [i
\ncepu s` spun` cu o u[urare ascuns` ... S-au dus la Capri, s`
viziteze ni[te prieteni.
– La Capri? Expresia lui Claudio se \ntunec` instantaneu. E[ti
sigur` \n privin]a asta? \ntreb` el, fulgerând-o cu privirea.
– Foarte sigur`. Dup` cum am spus, ne-am pierdut timpul . Dar
dac` vrei s` le la[i un mesaj, voi fi bucuroas` s`-l transmit când se
vor \ntoarce.
DECIZIE PERICULOAS~ 11

Claudio nici m`car nu a[tept` s`-[i termine fraza. Era la


jum`tatea ei când el se \ntoarse brusc.
– Am nevoie s` beau ceva, bomb`ni el c`tre nimeni.
Apoi, cu tocurile p`c`nind pe gresia holului, se \ndrept` c`tre
salon.
Ce obr`znicie! Cine crede c` este, comportându-se ca [i cum ar
fi casa lui proprie, când adev`rul era c` nu este binevenit? Mama ei,
care nu avusese niciodat` un cuvânt bun pentru el, ar scuipa
furioas`, gândi Rachel, dac` ar [ti c` odiosul Claudio del’Angelo era
acum \n salon, turnându-[i de b`ut!
|ndreptându-[i umerii, cobor\ ultimele trepte ale sc`rilor [i
\ncepu s` traverseze holul cu pa[i fermi, hot`râ]i. Ei bine, se va
descotorosi de el chiar acum, \nainte de a avea ocazia s` se simt`
ca acas`!
Dar când se opri \n pragul salonului, Caludio deja p`rea s` se
simt` ca acas`, a[ezat \ntr-unul dintre fotoliile mamei ei, desf`când
o cutie de bere pe care o luase evident din frigider [i turnându-i
con]inutul \ntr-un pahar \nalt. |[i d`duse jos jacheta de piele, care
acum z`cea pe sofa [i mâinile lui p`reau extraordinar de negre [i
musculoase pe lâng` c`ma[a albastru-deschis, gândi ea.
Rachel \nl`tur` imediat gândul [i \ncruntându-se, \ntreb`, \n
timp ce ochii i se ridicar` repede c`tre fa]a lui:
– De ce e[ti aici? Ce te-a f`cut s` vii? Din ceea ce [tiu despre
tine, pot ghici c` este probabil vorba de o nepl`cere.
– {i ce [tii despre mine?
– {tiu cine e[ti.
– M` a[teptai, nu-i a[a?
– Nu, la drept vorbind, nu te a[teptam.
Puse deoparte cutia de bere [i b`u din pahar.
12 FAYE MORGAN

– Atunci, de unde [tii cu atâta iste]ime cine sunt?


– Am f`cut leg`tura. Ai spus c` vrei s`-l vezi pe Dino. Am
presupus c` e[ti probabil nepotul lui.
|n timp ce vorbea, Rachel \[i \ncruci[` bra]ele [i r`mase \n
picioare \n pragul salonului. Nu va recunoa[te, hot`r\ ea, c`-l
recunoscuse dup` fotografia lui. Nu avea de gând s`-l flateze c` fa]a
lui era atât de memorabil`. |n loc de asta, ad`ug` pe un ton care
era departe de a fi m`gulitor:
– {i apoi, mi s-a vorbit pu]in despre tine. Felul \n care ai n`v`lit
\n vil` m-a f`cut s` [tiu c` nu putea fi altcineva.
– Deci, am reputa]ia c` dau n`val` \n casele oamenilor, a[a-i?
zâmbi Claudio amuzat când se l`s` pe spate [i o privi. M` \ntreb
cum am reu[it s` am o astfel de reputa]ie?
Rachel ezit` un moment \n timp ce privirea neagr` o sus]inea pe
a ei. |n timp ce el vorbise, ea reflectase c` avea cel mai melodios
accent. Tot ce spunea suna ca o muzic`. Pentru un moment, uitase
cât de sup`r`tor era.
Dar acum, când o fixa cu acei ochi negri [i arogan]i ai lui, toat`
iritarea o cople[i \ntr-o clip`. |[i \ndrept` spinarea.
– Nu asta vreau s` spun. N-ai reputa]ia c` dai n`val` \n casele
oamenilor. Ai reputa]ia c` e[ti ... arogant [i neobr`zat.
Ezitase dac` s` fie sincer` – polite]ea ei fireasc` englezeasc`,
dar apoi hot`râse -– ... de ce s`-i pese c`-l ofenseaz`? El deja o
ofensase n`v`lind aici!
{i, \n afar` de asta, [tia perfect de bine c` nu s-ar ofensa. Ar
trebui mai mult decât ni[te biete insulte pentru a ofensa un om atât
de plin de propria-i importan]` cum era Claudio del’Angelo!
Avea dreptate. Claudio nu p`rea câtu[i de pu]in ofensat.
Dimpotriv`, p`rea c`-l distreaz` aceast` mic` disput` verbal`.
DECIZIE PERICULOAS~ 13

Ochii negri sub sprâncenele negre jucau amuza]i.


– Arogant [i neobr`zat? se minun` el, luând \nc` o gur` de bere.
M` \ntreb cine naiba mi-a putut spune a[a?
Rachel nu spuse nimic. Fuseser` cuvintele mamei sale – de[i
putea vedea cu proprii ei ochi c` aceasta avusese dreptate. Arogant
[i neobr`zat era precis cum era el!
Sim]i c` el [tie – cu siguran]` [tia, era sigur` de asta, c`
maic`-sa \l f`cuse arogant [i neobr`zat! – dar continua s`
zâmbeasc` cu acel zâmbet arogant al lui, vizibil nep`sându-i câtu[i
de pu]in.
Apoi, el i se adres`:
– Deci, se pare c` [tii ce m` aduce aici – caut scandal, a[a cum
ai accentuat cu atâta intui]ie. Dar tu? o trat` el cu o privire
\ngustat`. Ce o aduce pe fiica Emilyei pe dealurile verzi ale
Toscanei?
– Sunt \n vacan]`. Ce altceva a[ putea face?
– Nu [tiu ce altceva ... dar sunt curios s` descop`r.
– Nimic altceva. Doar o vacan]`, dup` cum am spus.
Dar chiar dac` insista, Rachel se sim]i ro[ind sub privirea lui
cercet`toare. Era ca [i cum putea s`-i vad` \n minte [i s`-i citeasc`
toate secretele. Ca [i cum [tia c` nu era o simpl` vacan]` ... c` era
ceva personal [i foarte intim care se ascundea \n spatele ei.
Dar era \ndrept`]it` s`-[i p`streze secretele. Ele nu erau pentru
urechile lui Claudio. Traumele din cauza c`rora venise aici ca s`-[i
revin` nu erau treaba lui.
Inspir` adânc [i spuse din nou, cu fermitate:
– Doar o vacan]`.
– |n]eleg, d`du el din cap, de[i ochii lui erau foarte sceptici, [i
ai venit singur`, sau ai adus pe cineva cu tine?
14 FAYE MORGAN

– Am venit singur`.
– Ce ciudat!
– Nu-i nimic ciudat \n asta.
– Nu, poate c` nu, dac` te a[teptai s`-]i petreci timpul cu mama
ta. |n care caz n-ai nimerit prea bine, nu crezi?
– Ce vrei s` spui? \ntreb` ea, de[i era sigur` c` [tia la ce se
referise.
– P`i mi-ai spus c` ea [i Dino tocmai au plecat la Capri. A[
spune c` ai nimerit foarte prost. Mai ales c` este evident c` de-abia
ai sosit.
El l`s` s`-i alunece privirea peste pielea palid` a fe]ei [i bra]elor
ei.
– {i tocmai ai sosit, nu-i a[a? Ai paloarea englezeasc`.
– Da. Tocmai am sosit. Cu dou` zile \n urm`, \[i privi Rachel
bra]ele albe aproape scuzându-se. N-am avut timp s` m` bronzez
\nc`.
– {i e[ti frumoas` [i f`r` bronz.
Din nou ochii lui o m`surar`, acea privire cald` de apreciere
sc`p`rând \n adâncul lor. {i spre ru[inea ei, Rachel aproape se
\nro[i drept r`spuns, tulburat` pentru o clip` de puterea lui de
seduc]ie.
Da, se trezi ea gândind, era un expert când era vorba de femei.
{i nu era chiar greu s` vezi de ce. Pentru c` exista ceva profund
atr`g`tor \n ochii lui ca t`ciunii, \ncadra]i de gene lungi, [i \n felul
\n care gura lui se curba senzual la col]uri. Rachel \[i aminti unele
din pove[tile spuse de mama ei legate de num`rul femeilor pe care
le sedusese [i le distrusese pentru totdeauna [i se trezi c` se
\ntreab` dac` fusese \n]elept s`-i spun` c` era singur` aici.
Sim]i un val de adrenalin`.
DECIZIE PERICULOAS~ 15

M` voi lupta cu el cu mâinile goale, dac` se apropie de mine \[i


promise ea.
Dar când el continu`, nu exista nici urm` de seduc]ie \n tonul
lui, ci mai curând un accent distinct de acuzare.
– Dar vorbeam, \nainte de a divaga, despre faptul c` ai nimerit
prost, \i reaminti el, de[i b`nuiesc c` este mai mult decât o
perioad` nepotrivit` ... A[ spune c` este curios c` mama ta [i so]ul
ei au trebuit s` plece la Capri [i s` te lase singur` \n minutul \n care
sose[ti. Doar dac`, bine\n]eles, nu este ceva aici de care nu-mi dau
seama?
Unde voia el s` ajung`? Rachel habar n-avea. {i de[i [i ea
gândise c` este pu]in cam bizar, când maic`-sa o anun]ase \n prima
ei noapte aici c` ea [i Dino se aranjaser` s`-[i viziteze prietenii din
Capri, nu avea inten]ia s` admit` asta fa]` de Claudio.
|n loc de asta, \[i ap`r` mama.
– Nu este ciudat deloc. Am venit pe nea[teptate. Nu este
surprinz`tor c` mama [i Dino aveau deja planificat altceva.
– Ar fi putut s` te ia cu ei, continu` s-o fixeze Claudio cu acea
privire cercet`toare. N-ar fi fost normal? Doar dac`, bine\n]eles,
n-a existat un motiv pentru care ai fi vrut s` r`mâi f`r` ei.
– Nu a existat nici un motiv.
Rachel \[i feri privirea. Se apropia mult prea tare de secretele ei,
din nou – fiindc` plecarea spre Capri de fapt \i convenise. Singur`
aici, avea toat` pacea [i lini[tea de care avea nevoie. Era mai curând
bucuroas` c` maic`-sa n-o invitase s` mearg` cu ei la Capri.
– Nu sunt un copila[, \l asigur` pe Claudio. Pot s` m` descurc
singur`. S` [tii c` sunt o fat` mare. Nu este nevoie ca maic`-mea s`
aib` grij` de mine.
Imediat ce spuse “fat` mare” \[i dori s` n-o fi spus. ]
16 FAYE MORGAN

Prinsese o scânteie de amuzament \n ochii lui. El \nc` zâmbea


când \i spuse:
– M` bucur s` aud asta – c` e[ti \n stare s` ai grij` de tine ... O
privi un moment, apoi \[i ridic` paharul [i-l goli \nainte de a i-l
\ntinde cu un zâmbet arogant ... M` \ntreb dac` e[ti bun` s` te
ocupi [i de musafirii t`i? Nu m-ar deranja un alt pahar de bere.
Blestemat` impertinen]`!
– Nu e[ti musafirul meu! exclam` Rachel, ab]inându-se s`
spun` c` unica bere pe care o merita era una turnat` \n cap. {i,
deoarece ]i-ai terminat berea, \]i sugerez s` pleci. M-am cam s`turat
s`-]i r`spund la \ntreb`ri. Ceea ce fac maic`-mea [i cu Dino nu este
deloc treaba ta.
– Mi-e team` c` este treaba mea. {i \nc` nu plec.
– Ba da, o s` pleci.
Rachel f`cu un pas spre el, cu inten]ia de a-i smulge paharul din
mân`, dar se opri. Dac` se apropia prea tare, o putea \nh`]a. Chiar
gândul \i trimise un fior de oroare de-a lungul spin`rii.
El p`ru s`-i ghiceasc` inten]ia [i-i zâmbi.
– Vino, o zeflemisi el. Vino [i ia-l. Apoi \l po]i umple duntr-una
din cutiile din frigiderul din spatele t`u.
– N-am inten]ia s` ]i-l umplu din nou. Urma s` ]i-l confisc. Ca
s` afli c` nu e[ti binevenit aici.
– {i ce te-a oprit?
– Bunele mele maniere, \l ironiz` ea. M-am hot`rât s` fiu
politicoas` [i s`-]i cer iar`[i s` pleci.
– Bine, voi pleca, spuse el punând paharul pe podea [i
dându-i speran]a c` o va face, speran]` ce se duse când se rezem`
din nou cu spatele de fotoliu [i se uit` la ea. Imediat ce-mi r`spunzi
la dou` \ntreb`ri.
DECIZIE PERICULOAS~ 17

– Nu mai r`spund la alte \ntreb`ri. }i-am spus deja ... Rachel \[i
vâr\ mâinile \n buzunarele de la bermude [i-l \nfrunt` cu o expresie
de iritare. {tii c` ai mare tupeu, \l acuz` ea, n`v`lind aici [i apoi
\ncepând s` m` bombardezi cu \ntreb`ri?
Claudio d`du din umeri.
– B`nuiesc c` va trebui s` adaugi asta la firea mea arogant` [i
neobr`zat`. Iar tu ai fi istea]` s` cooperezi, o sf`tui el, devenind
mai serios. Nu plec pân` nu am câteva r`spunsuri.
Rachel se uit` la el. Era intolerabil modul \n care st`tea aici, \n
fotoliul mamei ei, cu picioarele lui lungi \ntinse [i \ncruci[ate la
glezne, cu fiecare linie a trupului emanând autoritate.
{i acum \[i aminti altceva ce-i spusese maic`-sa.
– Este o partid` bun`. Are doar treizeci [i patru de ani, dar este
unul dintre arhitec]ii de top ai Europei. {i-i place s` fie tratat ca
“cineva”. |ndiferent ce spune Claudio del’Angelo, se aplic`
automat.
Reac]ia instinctiv` a Rachelei fa]` de o astfel de persoan` era
s`-l contrazic`. Ura neobr`za]ii plini de importan]`. Dar a-l
contrazice nu p`rea s` duc` undeva. El vorbea serios – nu pleca
pân` când nu-i r`spundea la \ntreb`ri.
{i brusc, deveni ner`bd`toare s`-l vad` plecat. |n prezen]a lui
exista ceva care o f`cea s` se simt` stingher`. |i mina micul ei
paradis de lini[te [i-i zdruncina total pre]ioasa ei pace a min]ii.
Inspir` adânc [i lu` o hot`râre. S-ar putea s` fie \n interesul ei
s` fie pu]in mai cooperant`.
– Bine, spuse ea \ncruci[ându-[i bra]ele peste piept. D`-i
drumul [i \ntreab`-m` tot ce vrei s` afli [i eu m` voi str`dui s`-]i
dau unele r`spunsuri.
|n fond, n-avea nimic de ascuns, \[i spuse ea.
18 FAYE MORGAN

Dac` el \[i \nchipuia c` se petrecea ceva secret, atunci se \n[ela.


– Este mai mult decât atât, zâmbi Claudio [i se rezem` mai bine
\n fotoliu.
Totu[i era \nc` o umbr` de ne\ncredere \n ochii lui. Probabil \i
credea pe to]i la fel ca el!
– Deci, continu` el, s-au dus la Capri, spui ... S` viziteze prieteni
... Cât timp vor fi pleca]i?
– Nu [tiu exact. Au spus doar c` vor fi \napoi \nainte de a pleca
eu.
– {i când pleci?
– Mi-am planificat s` stau cam trei s`pt`mâni.
– Trei s`pt`mâni? ... Claudio scoase un sunet de dezaprobare,
nep`rând \ncântat de veste. Deci va trece ceva timp pân` când
mama ta [i Dino vor reveni.
– Da, mi-e team` c` s-ar putea.
Rachel g`si c` nepl`cerea lui o bucur`. Era ceva foarte
satisf`c`tor s`-l sfideze pe acest b`rbat.
– |n acest caz, se pare c` va trebui s` m` duc s`-i g`sesc.
Presupun c` ai adresa unde stau? o privi el \ntreb`tor.
Rachel scutur` din cap.
– Nu, n-o am.
{i, de[i se bucur` când \i v`zu \ntunecarea din ochi, \i trecu prin
minte c` era p`cat c` nu [tia unde stau maic`-sa [i cu Dino, fiindc`
avea senza]ia c` dac` ar fi fost \n stare s` dea o adres`, Claudio s-ar
fi urcat poate pe motociclet` [i ar fi l`sat-o \n pace.
Pe când a[a, o ]intui cu o privire periculoas`.
– E[ti absolut sigur` \n privin]a asta? insist` el.
– Absolut sigur`.
– Un num`r de telefon, atunci?
DECIZIE PERICULOAS~ 19

Trebuie s`-]i fi fost l`sat cel pu]in un num`r de telefon.


Din nou, Rachel scutur` din cap.
– Maic`-mea spunea c` urmeaz` s` mi-l dea. Zicea c`-l va scrie
pe blocnotesul din buc`t`rie ... vocea i se pierdu, apoi d`du din
umeri. Dar când am controlat, nu-l scrisese. B`nuiesc c` a uitat.
– Da, a uitat, spuse Claudio cu duritate. Deci, n-ai adres` [i nici
num`r de telefon. Asta vrei s` m` faci s` cred, zâmbi el posomorât,
ochii cei negri sus]inându-i privirea. Dar cel pu]in trebuie s` [tii
numele oamenilor la care s-a dus?
– Mi-e team` c` nu [tiu nici asta.
Dintr-o dat`, \ncepea s-o [ocheze faptul c` nu [tia nimic. |[i
fr`mânt` mintea o clip`, apoi zâmbi când \[i aminti.
– Franco [i Maria ... Cred c` a[a au spus. Sau Franca [i Mario.
|mi pare r`u, ad`ug` ea [i zâmbi.
Claudio nu-i \ntoarse zâmbetul. O str`fulger` cu privirea.
– {i ace[ti Franca [i Mario ... sau Franco [i Maria ... se \ntâmpl`
s` le [tii numele de familie?
– Regret. Nu mi-au spus, oft` Rachel.
Pentru un moment lung, Claudio nu spuse nimic. Apoi o fix` cu
o privire care p`rea s-o str`pung`.
– |mi spui adev`rul sau min]i?
– De ce a[ min]i? N-am nici un motiv s` mint.
– Cred c` ai. De fapt, tot ce mi-ai spus, cred c` sunt numai
minciuni.
Rachel r`bufni.
– Nu-mi place s` fiu f`cut` mincinoas`! N-am nimic de ascuns
[i la fel nici mama mea sau Dino! Dac` a[ [ti unde sunt, sau unde
stau, ]i-a[ spune!
– Mi-ai spune? Chiar dac` Dino [i Emily ]i-au spus s` n-o faci?
20 FAYE MORGAN

– Dar nu mi-au cerut s` nu spun. De ce naiba ar fi f`cut-o?


– Poate fiindc` vor s` nu-i g`sesc.
– Asta a[ \n]elege! nu se putu ab]ine Rachel. Dar nu mi-au cerut
s` nu-]i spun. {i cum a[ putea, când nu [tiu despre ce este vorba?
Ce se petrece aici? r`sufl` ea ner`bd`toare. Vorbe[ti de parc` ar fi
un soi de conspira]ie. Te asigur c` nu exist` a[a ceva. Totul este
clar. Au plecat la Capri la ni[te prieteni [i au uitat pur [i simplu s`
lase num`rul lor ...
Se \ntrerupse când \l v`zu pe Claudio ridicându-se amenin]`tor
din fotoliu.
– Nu, spuse el, nu cred c` este a[a. Nu cred deloc.
F`cu un pas c`tre ea, cu mâinile \n buzunarele pantalonilor.
– S`-]i spun ce cred? ... F`cu o pauz` [i se \ncrunt` la ea ... Doar
dac` nu vrei tu s`-mi spui \ntâi?
Gura lui Rachel se uscase. Ar`ta ca o panter` gata s` atace. |[i
umezi buzele.
– Nu [tiu ce este ... Vreau s` spun c` este ceea ce deja ]i-am
spus...
El se opri drept \n fa]a ei, atât de aproape \ncât \i sim]ea c`ldura
\nv`luind-o [i ]inând-o ca pe o prizonier`.
– Uite ce cred eu, \ncepu el s` spun`. Cred c` au fugit la Capri
l`sându-te s` p`ze[ti fortul ...
– Ce \nseamn` “s` p`zesc fortul”? Ce \nseamn` “au fugit”?
Brusc, Rachel sim]i ghearele spaimei. Felul \n care st`tea era
foarte nelini[titor [i lucrurile pe care le spunea o z`p`ceau.
Dintr-o dat`, descoperi c` \i era greu s` respire.
– De ... de ce naiba, crezi c` au fugit? se bâlbâi ea, f`când un pas
\napoi.
Claudio zâmbi, de[i zâmbetul lui era lipsit de veselie.
DECIZIE PERICULOAS~ 21

Apoi, f`când un alt pas c`tre ea, r`spunse:


– Cred c` au fugit de mine.
– De tine?
Rachel \nghi]i \n sec, sim]ind ca [i cum se \neca de c`ldura lui.
Clipi din ochi când el \i spuse:
– Vezi, [tiau c` sunt \n drum spre aici. I-am avertizat acum
câteva zile despre inten]iile mele. {tiau ce pl`nuiam s` fac.
– Ce pl`nuiai s` faci?
Rachel \ncerc` din nou s` dea \napoi, dar tocul i se prinse de
marginea covorului. Disperat`, se lupt` s` se elibereze, ascultând
doar cu o ureche ce-i explica el.
– Pl`nuiam s`-i evacuez. S`-i dau afar` din cas`. Vezi, m-am
s`turat de [mecheriile [i necinstea lor, zâmbi el sinistru. Mi-e team`
c` a sosit timpul scaden]ei pentru dragul unchi Dino [i so]ia lui.
Când f`cu o pauz` s` respire, ochii \i devenir` [i mai duri.
– Dar se pare c` au fugit, continu` el pe un ton aspru, [i te-au
l`sat pe tine s` p`ze[ti fortul \n absen]a lor ...
Chiar \n acel moment, Rachel reu[i s`-[i elibereze piciorul, dar
\n panica ei se mi[c` prea repede [i se \mpiedic`, iar bra]ele ei care
b`teau aerul se oprir` \n pieptul lui Claudio, \n \ncercarea de a se
opri s` cad`.
Dar nu era \n pericol s` cad`, deoarece Claudio o prinse brusc,
de parc` ar fi fost o p`pu[` de cârp`.
– {i g`sindu-te aici este un eveniment foarte interesant,
murmur` el. Unul la care nu m` a[teptam ... \i privi fa]a cu ochi
arz`tori. Deci, acum, ceea ce trebuie s` hot`r`sc este ce am s` fac
cu tine ...
Capitolul 2

Rachel \nghe]`, inima b`tându-i cu furie, iar trupul \n fl`c`ri


acolo unde era lipit de al lui Claudio. {i pentru o clip`, avu senza]ia
c` \[i pierduse controlul. Se sim]ea derutat` [i la cheremul lui.
Dar o secund` mai târziu, cu for]a disper`rii, se desprinse de el
[i se str`dui s`-[i vin` \n fire. Se \ntoarse spre el cu ochi sc`p`rând
de furie.
– Deci, te \ntrebi ce urmeaz` s` faci cu mine, nu? Ei bine,
las`-m` s`-]i spun c` n-o s` faci nimic! ... |l privi direct, cu mâinile
\n [olduri, dându-[i p`rul la o parte de pe fa]a ro[ie ... S` clarific`m
asta de la \nceput!
Claudio f`cuse un pas \napoi [i o cerceta acum cu o expresie de
admira]ie amestecat` cu amuzament.
– E[ti o lupt`toare, \n]eleg. O adev`rat` furie cu p`rul ro[u. Voi
\ncerca s`-mi amintesc asta \n viitor.
– Da, a[a s` faci!
Rachel respira greu \nc` \n timp ce continua s`-l \nfrunte cu
ochii plini de furie. Niciodat` nu se gândise la sine \ns`[i ca la o
lupt`toare. Cu Mark nu se luptase niciodat`, \n cei doi ani de când
DECIZIE PERICULOAS~ 23

\l cuno[tea! Dar Claudio del’Angelo era un alt soi de b`rbat, fa]` de


lini[titul [i civilizatul Mark, [i nu-l va l`sa s` treac` peste ea!
– Dac` e[ti \n c`utarea cuiva pe care s`-l intimidezi, \l avertiz`
ea, ai face bine s` cau]i pe altcineva!
– S` te intimidez? Chiar te intimidez? f`cu Claudio pe [ocatul,
ca [i cum o astfel de acuza]ie era scandaloas`. Tot ce f`ceam era s`
trag o concluzie ... {i dac` \]i aduci aminte, tu ai fost prima care ai
avut ini]iativa.
– N-am avut nici o ini]iativ`. Mi-am pierdut pur [i simplu
echilibrul. Tocul meu era prins \n covor [i nu m-am putut
\ndep`rta de tine.
Stomacul i se strânse când spuse asta, fiindc` \[i aminti brusc
modul nebunesc \n care reac]ionase la apropierea lui. Ce o
apucase?
|[i umezi buzele uscate.
– N-am nici o dorin]` de ini]iativ`. Doream pur [i simplu s`
scap.
– S` scapi? De ce, ce naiba crezi c` urma s`-]i fac? ridic` dintr-o
sprâncean` Claudio.
– Habar n-am. Dar nu am de gând s` stau prin preajm` ca s`
aflu.
Claudio scutur` din cap [i-i sus]inu privirea un moment. Apoi,
pe fa]` \i ap`ru un zâmbet când \n]elese.
– Oh, drag`, spuse el. Ce ]i-a spus Emily despre mine? }i-a spus
c` sunt un soi de violator sau ceva de genul acesta?
– Nu chiar.
Dar Rachel \[i plec` privirea când r`spunse. Pentru c` pove[tile
\nsp`imânt`toare ale mamei sale despre apetitul lui carnal feroce
fusese \n mintea ei doar cu un moment \n urm` când se trezise
24 FAYE MORGAN

prins` \n ghearele lui. Ce puteai s` te a[tep]i de la un b`rbat cu o


reputa]ie ca a lui?
|nc` zâmbind [i scuturând din cap, Claudio \ncepu s` se
\ntoarc`, \ndreptându-se spre frigiderul din col]. Deschise u[a,
scoase o cutie de bere [i o desf`cu, lu` o \nghi]itur`, \nainte de a
turna con]inutul cutiei \n pahar.
Ridicând o sprâncean`, se uit` la Rachel.
– Mama ta crede c` sunt un maniac sexual, zâmbi el,
considerând asta foarte amuzant. Asta crezi [i tu? \ntreb` el curios.
– Habar n-am. Nici m`car nu te cunosc.
Tonul lui Rachel era t`ios. Nu era un subiect pe care s`-l
continue.
– Dar atunci, maic`-ta tinde s` fie cam puritan`. Nu trebuie prea
mult ca s-o [ochezi, spuse Claudio a[ezându-se pe bra]ul fotoliului.
– Este o constatare?
– Dar tu?
– Eu?
– E[ti la fel de u[or de [ocat ca mama ta?
– Poate c` dup` standardele tale, da.
Rachel \l privi dezaprobator, rezistând dorin]ei de a-[i \ncruci[a
bra]ele peste piept. Asta ar fi f`cut-o s` arate pu]in \ncordat` [i
puritan` [i vroia s` par` calm` [i st`pân` pe situa]ie, ca el.
El p`ru s` nu-i ia \n seam` r`spunsul. Apoi vru s` afle:
– Deci, a[a e[ti? O profesoar` puritan`?
– Dup` cum am spus, poate dup` standardele tale.
Porcule, gândi ea sim]indu-se ca [i cum i-ar fi dat lui Claudio un
pumn \n nas.
Poate c` el [tia deja asta, deoarece continu` s-o h`r]uiasc`.
– M` \ntreb dac` toate englezoaicele sunt puritane?
DECIZIE PERICULOAS~ 25

– De ce nu te duci \n Anglia s` descoperi singur?


Chiar acum, chiar \n acest minut, sim]i Rachel c` ar fi vrut s`
adauge.
Ar fi contribuit bucuroas` la acest plan, doar s` se
descotoroseasc` de el.
– Oh, am fost, dar am stat doar dou` s`pt`mâni. Nu suficient
timp ca s`-mi fac o idee foarte competent`.
– Nu? M` surprinzi. Credeam c` dou` s`pt`mâni ar fi fost
suficient timp.
|n ritmul \n care schimbi femeile, \n acest r`stimp ai fi putut
avea de-a face cu cel pu]in dou` duzini.
Fusese o ac]iune reflex`. Replica ie[ise \nainte s-o fi putut opri.
Dar imediat ce o spuse, Rachel se sim]i \ngrozit` de sine. |[i strânse
buzele de parc` ar fi vrut s`-[i pecetluiasc` gura [i brusc \[i
\ncruci[` bra]ele pe piept.
– Dou` duzini \n dou` s`pt`mâni? Deci, asta ]i-a spus Emily. Ei
bine, trebuie s` recunosc c` m` simt flatat, de[i este pu]in cam
exagerat, spuse Claudio cu ochii plini de amuzament, fixa]i asupra
Rachelei. {tii, \n general, prefer calitatea, cantit`]ii. S` faci dragoste
este un pic ca [i cum ai cânta un concert de Mozart: nu este atât de
pl`cut dac` \l gr`be[ti ... Lu` o gur` de bere [i \ntreb`: nu e[ti de
acord?
Rachel \ncerca s`-[i controleze furia ce o cuprindea. Drept
r`spuns, \[i strânse [i mai bine buzele.
– |nseamn` c` nu e[ti de acord – sau c` n-ai nicio p`rere?
|[i \nvârti berea \n pahar, ochii lui negri râzând de ea.
– |nseamn` c` nu vreau s` continuu aceast` conversa]ie.
|[i d` du seama c` a[a cum st`tea, cu mâinile \ncruci[ate peste
piept ca un scut, [i cu buzele strânse, ar`ta ca o virgin` vandalizat`.
26 FAYE MORGAN

Aproape zâmbi la acest gând. |n fond, era virgin` – o specie pe


care un b`rbat cum era Claudio, f`r` \ndoial` o \ntâlnea rar – dar
sub nici o form` nu era o puritan`.
Dar apoi, el d`du din umeri.
– OK. S` schimb`m subiectul. De[i, b`nuiesc c` nu-]i va pl`cea
nici acesta. Dac`-]i aminte[ti, discutam despre unde sunt Dino [i cu
mama ta.
– Credeam c` am dep`[it subiectul. }i-am spus c` nu [tiu unde
sunt.
|n ciuda tonului iritat, Rachel se sim]i u[urat` de aceast`
schimbare. Chiar dac` era la fel de spinoas`, era mai pu]in
periculoas`. Nu avea nici o problem` s` coopereze cu ostilitatea
lui. Cealalt` parte a lui, cea seduc`toare, o g`sea nelini[titoare.
– {tiu ce mi-ai spus, dar nu este obligatoriu s` te cred. Sper ca
de aceast` dat` s`-mi spui adev`rul.
– Adev`rul este ceea ce ]i-am spus deja. N-am ce s`-]i spun \n
plus.
Rachel se uit` la el, bucurându-se s`-l \nfrunte. Apoi,
amintindu-[i ceva, \[i \ngust` ochii spre el.
– Ce a vrut s` \nsemne c` ai venit s`-i evacuezi pe Dino [i pe
maic`-mea? Cum po]i evacua pe cineva din propria lui cas`?
– Nu po]i.
– Asta am gândit [i eu.
– {i ai avut dreptate, numai c` aceasta nu este casa lor. Acest`
cas` se \ntâmpl` s`-mi apar]in`.
– }ie?
– Nu ]i-am spus?
– C` este casa ta? Aveam impresia c` este a lui Dino, spuse ea,
fiindc` exact a[a \i spusese maic`-sa.
DECIZIE PERICULOAS~ 27

G`sesc extraordinar ceea ce pretinzi.


Claudio \nclin` capul [i goli restul de bere din pahar, apoi \l
puse pe o m`su]` din apropiere.
– Acesta este adev`rul [i explic` de ce am puterea s`-i evacuez.
– Dac` este adev`rat.
– Este adev`rat.
– {i cum locuiesc ei aici?
– Locuiesc fiindc` Dino trebuia s` cumpere casa de la mine.
Acesta era planul. A[a ne-am \n]eles. Eu am o cas` nou` [i nu mai
am nevoie de asta. A[a c` atunci când am plecat de aici, i-am l`sat
pe ei s` se mute.
– Numai c` te-ai r`zgândit? Dintr-o dat` nu-i mai vrei aici? \l
privi Rachel cu sincer` dezaprobare. Este din cauz` c` te-ai certat
cu unchiul t`u?
– Poate c` m-am certat din cauza felului iresponsabil \n care a
procedat la cump`rarea casei.
P`rea pe cale s` mai adauge ceva, apoi se opri, uitându-se
gânditor pe fereastr` la peisajul cu dealuri verzi [i cer de safir. {i
când Rachel \i urm`ri privirea, sim]i o strângere de inim` când
compar` scena plin` de pace de sub fereastr` cu atmosfera
\nc`rcat` din \nc`pere.
Pace [i lini[te venise s` caute aici. {i existau. Existau \n jurul ei.
Dar acest mizerabil de om venise [i i le smulsese, [i insista s-o
amestece \n disputele lui ne\nsemnate. |l privi cu ciud` când se
\ntoarse \napoi spre ea [i continu`:
– Nu [tiu cât de multe [tii, a[a c` nu voi intra \n detalii. Dar
las`-m` s` spun c` unchiul meu \mi datoreaz` o groaz` de bani. O
sum` foarte mare. O datorie pe care [ov`ie s-o onoreze. A[a c` am
hot`rât c` este timpul s` fac ceva.
28 FAYE MORGAN

Acestea nu puteau fi adev`rate. Trebuie c` inventa totul,


f`cându-l pe Dino s` fie tic`losul, când tic`losul era chiar el!
– Vrei s` spui c` l-ai evacua pentru c` Dino nu ]i-a pl`tit câteva
rate la cas`? Cu rude ca tine Dino, nu are nevoie de du[mani.
Rachel era [ocat`, dar nu deosebit de surprins` de duritatea lui.
Claudio zâmbi, apoi spuse:
– Dimpotriv`, este norocos c` am fost atât de r`bd`tor cu el.
Zâmbetul lui se l`]i când Rachel f`cu o fa]` ne\ncrez`toare.
Claudio r`bd`tor? gândi ea. Asta era bun`! Mai repede puteai crede
c` porcul zboar`.
– Totu[i, ad`ug` el, r`bdarea mea s-a terminat.
– A[a c` o s`-i dai afar` din cas`? Cred c` este o ru[ine. Unde se
vor duce?
Claudio p`rea total dezinteresat.
– Mi-e team` c` nu este problema mea, o inform` el cu r`ceal`
... Se sprijini mai bine de sp`tarul fotoliului [i o studie \n t`cere
pentru un moment, apoi zâmbi ... Problema mea pare s` fii tu.
– Eu? Nu reu[esc s` \n]eleg de ce a[ fi o problem` a ta.
Când spuse asta, Rachel sim]i un clopo]el de alarm` [i fu
extrem de bucuroas` c` st`tea la o distan]` sigur` de el, acum.
|ntreb`:
– Ce are a face cu mine?
– Destul, mi se pare.
– Fii dr`gu] [i explic`.
– Chiar este nevoie? Ochii negri ai lui Claudio \i sus]inur` pe ai
ei. E[ti chiar atât de inocent` cum ai vrea s` m` faci s` cred?
Rachel oft`.
– Deci, ne \ntoarcem la teoria conspira]iei, v`d. Crezi c` sunt
implicat` \ntr-un plan elaborat de a te opri s`-i azvârli din cas` pe
DECIZIE PERICULOAS~ 29

mama [i pe Dino. Dar nu-i po]i da afar` oricum. Sunt pleca]i la


Capri!
– L`sându-te pe tine s` p`ze[ti fortul!
– S` p`zesc fortul?
– S` le protejezi bunurile.
– Ce \nseamn` s` le protejez bunurile? ... Apoi \i arunc` o
privire [ocat` când \n]elese ... Vrei s` spui c` pl`nuie[ti s` le mu]i
bunurile?
– Sincer, a[ fi preferat s-o fac` ei \n[i[i – a[a cum i-am spus
unchiului meu ultima dat` când am vorbit la telefon. Dar i-am spus
[i c` dac` nu se mut`, o s` trimit un camion s` fac` treaba.
– Vrei s` spui c` de aceea e[ti aici? S` le arunci afar` bunurile?
Ei bine, \mi pare r`u c` fiind aici \]i stric distrac]ia.
Claudio zâmbi pur [i simplu \n fa]a ironiei ei. Nici c`-i p`sa c`
\l considera un m`gar.
– Nu distrac]ie, exact, o corect` el mieros. Nu a[ merge a[a
departe.
– Nu? Cred c` a zvârli oamenii din cas` [i lucrurile lor este
genul de lucruri care-]i fac pl`cere. Rachel \l privi scandalizat`.
Mama ei [i cu Dino \[i f`cuser` un c`min frumos aici, unul la care
]ineau amândoi foarte mult, iar Claudio del’Angelo pl`nuia s` li-l
distrug` doar fiindc` Dino \ntârziase cu câteva pl`]i! Era [ocant.
Barbar. Omul `sta nu avea inim`.
– Dac` vrei s` [tii ce cred, cred c` este o ru[ine.
– {i de asta e[ti aici – deoarece crezi c` este o ru[ine? De asta
te-au plantat aici – ca s` \ncerci s` m` opre[ti?
– N-am fost plantat` aici! {i acum, cum te-a[ putea opri? \ntreb`
ea. B`nuiesc c` ar trebui mai mult decât o nevolnic` de femeie s`
te opreasc` s` faci ceva ce ]i-ai pus \n cap!
30 FAYE MORGAN

– Nu e[ti nevolnic`. Dimpotriv`, a[ spune.


Când \i zâmbi, ochii lui nu-i p`r`sir` fa]a, dar Rachel nu se putu
\mpiedica s` nu simt` ca [i cum ace[tia s-ar fi plimbat peste ea,
mângâindu-i sânii [i curbele [oldurilor [i coapselor.
Devin paranoic`, gândi ea. Sunt obsedat` de pove[tile de
seduc]ie. Ce m-a apucat? se \ntreb` ea. De obicei nu sunt a[a!
|[i \n`l]` capul [i ripost`:
– Se pare c` iar ne \ndep`rt`m de subiect. Vorbeam despre
planurile tale de a goli casa mamei mele ...
– Corect. {i tu spuneai ce greu ar fi s` m` opre[ti s` fac ceva ce
mi-am pus \n cap, \i sus]inu el privirea, zâmbind cu impertinen]`.
E[ti un bun judec`tor al caracterului. Ar fi foarte greu. Când \mi
pun ceva \n cap, ob]in sut` la sut`.
{i iar`[i Rachel se \ntreb` dac` fusese doar imagina]ia ei când o
str`lucire de avertizare p`ru s` ating` ochii lui, f`când ca preten]ia
lui deloc modest` s` sune ca o declara]ie de inten]ie. Dac` a[ hot`r\
s` te vreau, p`rea s-o avertizeze, n-ai avea nici o [ans` s` mi te opui.
Indiferent dac` era sau nu imagina]ia ei, Rachel sim]i cum se
\nro[e[te \n jurul gâtului. Ceva profund [i secret se stârnise \n ea.
Oroare – scandalizare – \[i spuse ea repede. Ar muri \nainte s` \i
permit` s` pun` mâna pe ea!
Apoi se scutur` – blestemat b`rbat, ce-i f`cea oare? – [i,
rec`p`tându-[i st`pânirea de sine, se \ntoarse, fluturând ironic din
mân`.
D`-i drumul [i gole[te casa, dac` pentru asta e[ti aici. Dup` cum
am spus, nu te pot opri. {i te asigur c` n-am fost plantat` aici ca s`
\ncerc s-o fac.
Claudio o privi un moment, cât`rindu-i provocarea.
– Poate c` nu, \ncuviin]` el \n cele din urm`.
DECIZIE PERICULOAS~ 31

Poate credeau c` glumesc. Sau poate credeau c` a[ fi prea


politicos s` le dau afar` musafirul.
– |nseamn` c` se pare c` sunt foarte pro[ti judec`tori ai
caracterului, spuse Rachel abia reu[ind s`-[i \n`bu[e un hohot de
râs dispre]uitor. B`nuiesc c` azvârlirea mea afar` \mpreun` cu
mobila se va ad`uga pur [i simplu la distrac]ia ta. Deci, o s` m`
arunci afar`? S` m` duc s`-mi fac bagajul?
Claudio nu spuse nimic pe moment. Se ridic` \ncet \n picioare,
apoi se duse la sofaua din apropiere s`-[i ia jacheta de piele. {i,
pentru o clip`, o raz` de soare ce trecea prin fereastr` f`cu s`-i
luceasc` p`rul negru ca abanosul [i s`-i pun` \n eviden]` profilul
frumos.
Pe când \l observa, reflectând c` era extraordinar de ar`tos, \i
trecu prin minte c` era un adev`rat p`cat c` era atât de m`gar \n
fond.
Aruncându-[i jacheta pe um`r, se \ntoarse c`tre ea.
– Nu va fi necesar, spuse el.
Rachel avu un sentiment rapid de triumf, de[i \ncerc` s` nu
arate. Chiar \[i recuno[tea \nfrângerea [i pleca?
A[a se p`rea. El spuse \ncet.
– Nu, n-am de gând s` te azvârl afar`. Probabil ar fi neproductiv
acest lucru.
Rachel nu avea de ce s`-l contrazic`. Atunci când \ncepu s` vin`
spre ea, cu mâna liber` \n buzunar, hot`r\ s` devin` mai amabil` \n
fa]a acestei r`sturn`ri fericite de situa]ie.
– Dac` iau leg`tura cu mine, voi afla unde sunt [i-]i voi spune.
Las`-mi num`rul t`u de telefon \nainte de a pleca.
– Ce cooperant` e[ti!
– Este un blocnotes pe aici pe undeva.
32 FAYE MORGAN

Se uit` repede \n jur [i descoperi un caie]el lâng` telefonul din


spatele ei. |l lu` \mpreun` cu pixul de lâng` el [i i-l \ntinse lui
Claudio s` scrie.
Dar Claudio ignor` caietul [i se opri drept \n fa]a ei.
– Care dintre camere o folose[ti? \ntreb` el.
– Fiindc` m` \ntrebi, stau \n dormitorul din fa]`, r`spunse
Rachel dup` o scurt` ezitare, \ntrebându-se de ce naiba \l interesa.
– Bine, \ncuviin]` Claudio [i trecu pe lâng` ea. |n prag, se opri
[i o \ntreb` peste um`r ... |n acest caz, m` voi muta \n camera din
spate.
– Ce?
Rachel era con[tient` c` r`m`sese cu gura c`scat`. Alerg` dup`
el, \n timp ce traversa holul, pentru a-i cere o explica]ie.
– Nu cred c` am auzit bine. Ce-ai spus? Vrei s` repe]i, te rog?
– Nici gând.
Claudio ie[ea prin u[a din fa]`, tr`gându-[i jacheta de piele pe
el, \n timp ce se \ndrepta spre motociclet`. O clip` mai târziu, se
urca s` porneasc`.
|i arunc` o privire arogant`.
– Am spus c` m` voi muta \n camera din spate, zâmbi el când
porni motorul. Vom discuta când m` \ntorc. Am un plan.
– Un plan? Ce plan? Sper c` este o glum`.
Dar Rachel \[i r`cise gura de poman`, fiindc` el deja pleca pe
alee.
|ntotdeauna exist` o [ans`, \[i spuse Rachel când se mai calm`
un pic, se groz`vise [i nu avea inten]ia s` se mute.
Poate c` vrusese s-o sperie [i s-o fac` s` coopereze cu el,
spunându-i unde erau Dino [i mama ei. Fiindc` era clar c` nu era
convins c` habar n-avea.
DECIZIE PERICULOAS~ 33

Era de asemenea clar c` era \n c`utarea lor. Deci, era adev`rat


c` plecaser` la Capri ca s` scape de el? Rachel nu mai [tia ce s`
cread`, dar era evident c` se petrecea ceva nepl`cut.
Rachel \[i fr`mânta mintea s`-[i aminteasc` ceva din ceea ce
maic`-sa i-ar fi putut spune \n scrisori sau la telefon, ori \n scurtul
r`stimp cât st`tuser` de vorb` \nainte de plecarea la Capri, dar \n
zadar.
Nu avuseser` prea mult timp pentru confiden]e. Nu avusese
nici m`car ocazia s`-i spun` despre cererea \n c`s`torie a lui Mark.
Ceea ce era cu atât mai bine, fiindc` maic`-sa, dup` c`s`toria
fericit` cu Dino, \n urm` cu doi ani, dup` o lung` perioad` de
v`duvie, nu vroia decât s`-i vad` pe to]i cu o verighet` \n deget.
Nu asta o interesa pe Rachel acum, când se plimba nelini[tit` \n
jurul vilei. Ar fi dorit s` fac` o baie \n piscin` [i s` se relaxeze sub
o umbrel`. Dar cum putea face asta când Claudio putea s` apar`
dintr-un moment \ntr-altul?
Voia s`-l \nfrunte [i s`-i cear` s` plece imediat, iar asta ar fi fost
mult mai u[or cu hainele pe ea!
Cel pu]in, n-o l`s` s` fiarb` foarte mult.
Peste o or`, Rachel auzi zgomotul motocicletei urcând pe alee.
Se gr`bi spre u[a din fa]` [i o deschise, sigur` c` era Claudio,
ar`tând la fel de arogant ca \ntotdeauna [i \narmat de aceast` dat`
cu un sac de voiaj de piele. Nu numai c` inten]iona s` se mute, dar
se p`rea c` se preg`tise s` stea mai mult.
Peste cadavrul meu, \[i spuse Rachel furioas`, a[ezându-se ca o
stânc` \n vârful sc`rilor de la intrare. Este nebun dac` \[i \nchipuie
c` \i voi permite!
– Unde crezi c` mergi? \ntreb` Rachel \ndreptându-[i umerii,
\ncruci[ându-[i bra]ele peste piept [i dându-[i capul pe spate. Ai
34 FAYE MORGAN

amabilitatea s` nu te apropii, \l avertiz` ea. Este casa mamei mele


[i nu te vreau aici.
– Da, v`d asta.
Se oprise \n fa]a ei, amuzat de expresia ei crâncen`. Dar de[i
tonul lui era blând, acesta con]inea un gr`unte de avertizare.
– Mi-e team` c` ai uitat un element esen]ial. Casa \mi apar]ine,
a[a cum ]i-am explicat deja. A[a c` te rog, d`-te la o parte [i las`-m`
s` trec.
– Nu.
– Nu?
– Exact. Nu. Nu voi permite. Poate, de[i m` \ndoiesc, aceast`
cas` \]i apar]ine, dar este casa mamei mele \nc` [i n-ai dreptul s` te
mu]i \n ea.
– A[a crezi? Hai s` n` cert`m \n`untru.
Claudio se mi[c` brusc [i f`cu un pas spre ea.
Instantaneu, Rachel \[i desf`cu bra]ele pentru a-i bara drumul.
– Nu! protest` ea din nou. N-o s` intri!
St`tea \nfipt` \n u[`, hot`rât` s` nu-l lase s` treac`. El ar fi putut
s-o ridice cu u[urin]`, dac` ar fi vrut s` treac` de ea, dar dac` ar fi
\ncercat, ea s-ar fi luptat din toate puterile. L-ar fi lovit cu picioarele
[i cu pumnii. |l privi amenin]`tor.
– Nu, \l sf`tui ea. Nu \ncerca s` intri cu for]a c` o s`-]i par` r`u,
\]i promit.
Claudio o privi un moment cu interes. Apoi zâmbi pe jum`tate.
– OK. Nu cu for]a.
Apoi st`tu acolo s-o priveasc` \n timp ce se uita la el r`zboinic`,
cu sânii \ndrepta]i spre el sub tricoul strâmt.
Poate crede c` m` poate intimida s` m` dau la o parte, gândi ea.
Ei bine, o s` fie surprins. Nu m` intimidez a[a u[or.
DECIZIE PERICULOAS~ 35

Voi continua s` stau aici pân` \mi vor c`dea mâinile!


Dar apoi, el f`cu ceva total nea[teptat.
Brusc, \nainte s` poat` face ceva, se aplec` spre ea
strecurându-i o mân` \n jurul taliei [i apoi o s`rut` pe buze.
Rachel fu atât de uluit`, \ncât paraliz` instantaneu. Când gura
lui se ap`s` peste a ei, ferm`, cald` [i senzual`, pentru o clip` fu
convins` c` viseaz`. Precis, asta nu se \ntâmpla. El n-ar avea tupeul.
{i dac` se \ntâmpla, ea era aici, l`sându-l?
Dar era real. Se \ntâmpla. {i nu f`cea nimic s`-l opreasc`.
Doar fiindc` nu putea. Sim]ea un curent brusc \n interior [i
trupul i se lichefia. |[i sim]ea gura de parc` era str`b`tut` de un
curent electric. |n]ep`tor. Delicios de arz`tor. Dintr-o dat`, de-abia
mai respira.
F` ceva! continu` ea s`-[i spun` prin toate acele senza]ii
ame]itoare. Dar ce putea face? Era incapabil` s`-[i mi[te vreun
mu[chi.
{i apoi, la fel de brusc cum \ncepuse, totul se termin`. Cum
continua s` stea acolo, ]eap`n`, ca o mumie, Claudio \[i dezlipi
buzele de ale ei [i-i d`du drumul. Apoi, cu un zâmbet amuzat, se
d`du \ntr-o parte.
Rachel \l auzi spunând:
– Vino \n`untru [i \]i voi spune planul pe care \l am \n cap.
Apoi trecu pe lâng` ea [i disp`ru \n hol.
Pentru un moment, Rachel continu` s` stea unde se afla. Era
con[tient` c` bra]ele \i c`zuser` neputincioase \n p`r]i [i acea biat`
inim` a ei, \nc` b`tea nebune[te. F`cu un efort s`-[i reg`seasc`
echilibrul mintal. Ce se \ntâmplase cu ea? gândi disperat`. De ce-i
permisese s` fac` asta? Era o ru[ine. Trebuia s` fie ru[inat` de sine
\ns`[i. St`tuse acolo f`r` s` protesteze.
36 FAYE MORGAN

{i acum, el era \n`untru. Uite a[a, o tr`sese pe sfoar`. Ce trebuia


s` mai râd` de ea! Ce de[tept trebuie s` se simt`!
Se r`suci furioas` pe c`lcâie. Ei bine, nu se terminase \nc`.
Reu[ise s-o p`c`leasc` pentru a intra, dar \nc` \l putea da afar` –
[i avertiza s` nu mai \ncerce niciodat` s-o \n[ele!
|ndemnat` de furia ei care cre[tea, trecu pragul [i se \ndrept`
peste holul cu gresie spre salon, aproape a[teptându-se s`-l vad`
stând \ntr-unul din fotoliile mamei ei, turnându-[i un pahar de
bere. Dar nici urm` de el acolo. Trebuie s` se fi dus la etaj.
Rachel o lu` la fug` pe sc`ri [i merse repede de-a lungul
coridorului pân` ajunse la dormitorul din spate. Trebuia s` se
gr`beasc` pentru a-[i men]ine furia vie. |i era fric` s` nu piard`
momentul dac` \ncetinea.
U[a era pe jum`tate deschis`. B`tu \n ea, ner`bd`toare.
– E[ti acolo? A[ vrea s`-]i spun ceva, dac` nu te deranjeaz` ...
Apoi, \nainte ca el s` poat` r`spunde, \mpinse u[a ... Avem o
chestiune neterminat` ... \ncepu ea s` spun`.
Cuvintele i se oprir` \n gât. Se opri brusc, cu fa]a \n fl`c`ri.
Fiindc` el st`tea lâng` fereastr`, gol pân` la brâu [i pe punctul de
a-[i da jos [i restul de haine.
Cu mâna pe catarama de argint de la pantalonii de piele,
Claudio se \ntoarse f`r` grab` spre ea.
– Chestiune neterminat`, spui? zâmbi el viclean. M` surprinzi.
Nu-mi d`dusem seama c` e[ti a[a de ner`bd`toare. Dar dac` insi[ti,
a[ fi mai mult decât fericit s`-]i fac pl`cerea.
Rachel \l privi, dar pe sine era \ntr-adev`r sup`rat`. Pentru o
clip`, când se uitase la el, fusese con[tient` de parfumul lui care
\nc` mai persista pe trupul ei, [i de felul \n care gura \nc` o ardea
ca [i cum ar fi fost \n]epat` cu ace fierbin]i.
DECIZIE PERICULOAS~ 37

Pentru o clip`, sim]ise acea paralizie ru[inoas` dinainte.


– Nu, mul]umesc, r`mase ea ]eap`n` \n u[`, chipul
reflectându-i nepl`cerea din voce. Prin chestiunea neterminat`
\n]eleg c` n-am fost de acord s` stai aici. A[a c` te rog, nu te obosi
s` te instalezi.
Evit` s` se uite la saco[a de piele care z`cea deschis` pe podea
[i la sortimentul de c`m`[i [i lucruri \mpr`[tiate pe pat. Poate, \i
trecu prin minte, venise cam târziu cu avertismentul. Deja p`rea s`
se fi instalat ca acas`.
Oricum, el \i ignor` admonestarea.
– Cred c` o s` m` duc s` \not, spuse el, desf`cându-[i cureaua
de la pantaloni [i trântind-o lâng` c`m`[i. Apoi, tu [i cu mine
putem avea mica noastr` discu]ie. |n timpul acesta, de ce nu te
schimbi \n costumul de baie, s` mi te al`turi? ... Mâna lui era pe
betelia de la pantaloni. Este destul loc \n piscin` pentru doi.
Rachel auzi ultima parte a propozi]iei finale prin panelul de
lemn al u[ii. Nu avea nici o dorin]`, \[i spuse, s` vad` spectacolul
depravat oferit de Claudio del’ Angelo sco]ându-[i hainele. {i când
str`b`tu coridorul, realizând cu \ntârziere c` omisese s`-l avertizeze
s` nu o mai s`rute niciodat`, ignor` pur [i simplu achicotitul care
se auzi prin u[`.
Spre iritarea lui Rachel, el petrecu aproape o or` \n bazin. Ea
st`tu \n curticica buc`t`riei [i-l urm`ri, când executa o lungime de
bazin dup` alta, t`ind apa albastr` f`r` nici un efort, ca un delfin.
Dar \n cele din urm` se ridic` pe marginea piscinei, str`lucind
tot de ap` [i cu p`rul ud, ignorând total c` Rachel \l observa, când
deschise una dintre umbrelele de soare [i se \ntinse pe o saltea de
plaj`, la soare.
Rachel fierbea pe scaunul ei din curticic`.
38 FAYE MORGAN

Sperase s` aib` decen]a s` se duc` [i s` se \mbrace, ca s` aib`


mica lor discu]ie \ntr-un mod civilizat. Ar fi trebuit s` ghiceasc`
faptul c` se a[tepta la prea mult.
Ei bine, n-o s` a[tepte la nesfâr[it. Se ridic` furioas` \n picioare
[i \[i croi drum prin curte spre bazin. Când ajunse lâng` saltea, se
opri brusc [i se uit` la el. Dar \n loc s` izbucneasc` \n micul ei
discurs, a[a cum inten]ionase, se trezi c` ezit` doar pentru o clip`.
El st`tea \ntins cu ochii \nchi[i, cu mâinile sub cap [i \ntr-adev`r
oferea un spectacol impresionant. Rachel \[i l`s` ochii s` se plimbe
peste el. Avea un trup minunat – suplu, tare [i perfect
propor]ionat. Rareori v`zuse un b`rbat atât de frumos construit.
– |n loc s` stai acolo, de ce nu te a[ezi lâng` mine?
Rachel se f`cu ro[ie ca focul când el vorbi. Deci [tiuse c` st`
[i-l observ`! {i se dojeni din nou. Ce era \n neregul` cu ea? De ce
continua s` se lase prins` pe picior gre[it?
Când deschise ochii s` se uite la ea, Rachel \[i \ntoarse privirea
[i se pref`cu c` se uit` \n jur dup` o alt` saltea pentru ea. Era una
chiar \n spatele ei. O lu` recunosc`toare [i o trase la umbr` lâng`
a lui Claudio, dar nu prea aproape.
– De ce n-ai venit cu mine \n bazin? Care-i problema, nu \no]i?
El se trase pu]in mai \n sus ca s-o vad` mai bine ... Este r`coare \n
ap`. Ar trebui s` \ncerci.
– Ba da, \not, dar voi \ncerca mai târziu, mul]umesc.
Odat` ce vei fi plecat, ad`ug` Rachel \n gând, când se a[ez` \n
opozi]ie cu el, pe salteaua ei.
El o privi cu interes.
– E[ti \n]eleapt` c` stai la umbr`. Pielea alb` ca a ta se arde
foarte u[or. Va trebui s` ai mare grij`.
Rachel [tia deja asta.
DECIZIE PERICULOAS~ 39

Cu pielea ei pal`, de ro[cat`, \ntotdeauna se expunea la soare


cu grij`. Dar n-avea nevoie de lec]ii despre \ngrijirea pielii de la
Claudio del’Angelo. {i, oricum, nu i se al`turase pentru a vorbi
aiureli.
Ea \i arunc` o privire iritat`.
– Nu [tiu ce crezi c` faci aici. N-are nici un sens s` te deranjezi
s` te mu]i \n casa asta. Eu nu [tiu unde sunt ei [i deja ]i-am spus.
O s` aflu când o s` ia leg`tura cu mine [i o s` te informez imediat.
Dup` ce o s`-i avertizez c` e[ti pe urmele lor, ad`ug` ea \n
t`cere.
Apoi inspir` adânc [i \ntreb`, sup`rat`.
– Deci, de ce nu-mi faci o favoare [i nu-]i faci bagajul s` pleci?
– Oh, nu te \ngrijora, voi pleca. Totul la timpul potrivit ...
Ostilitatea ei nu-l impresion` deloc. Zâmbi [i-[i l`s` ochii negri s` i
se plimbe peste ea ... Dar mai \nainte, am altceva \n cap.
– Planul despre care ai vorbit? Tonul Rachelei era descurajant.
Nu era deloc interesat` de acest plan. Dar \n acela[i timp, era
perfect clar c`, oricum pl`nuia s`-i spun`, a[a c` f`cu o fa]`
plictisit` [i \ntreb`: {i care este planul?
Lui Claudio \i trebui un moment ca s` r`spund`. Ochii lui negri
continuau s-o observe [i \n expresia loe era ceva care o \nfior`.
Apoi, el zâmbi [i spuse direct, ca [i cum i-ar fi oferit o buc`]ic`
de pâine:
– Planul meu este ca tu [i cu mine s` devenim aman]i.
Capitolul 3

– Poftim?
Rachel aproape c`zu de pe saltea. Acest b`rbat tic`los \[i
pierduse complet min]ile?
|[i strânse buzele.
– Este de-a dreptul scandalos! Cum ai tupeul s` faci o astfel de
propunere?
Deloc impresionat de furia ei, Claudio avu \ndr`zneala s` râd`.
– De ce? \ntreb` el, zâmbind. Nu-]i place ideea s` devenim
aman]i?
– S`-mi plac` ideea? S`-mi plac`? Ochii c`prui ai Rachelei
aproape \i ie[iser` din orbite. E[ti maniac, spuse ea, \ntrebându-se
dac` ar trebui s` \ncheie aceast` conversa]ie imediat, s` se ridice [i
s` plece – de[i, dac` ar fi avut puterea, l-ar fi ridicat [i l-ar fi aruncat
\n bazin.
De[i n-ar fi fost o mare satisfac]ie \n asta, el \notând ca un pe[te.
Se uit` la el.
– Mama avea dreptate. E[ti o ru[ine.
Claudio se \ntinse mai bine pe salteaua lui [i \ncuviin]` din cap.
DECIZIE PERICULOAS~ 41

– |mi pare bine c` ai adus-o pe mama ta \n discu]ie, spuse el.


Vezi, din cauza mamei tale am f`cut aceast` sugestie.
– Din cauza maic`-mii ai sugerat s` devenim aman]i? \l privi
Rachel perplex`. De ce? \ntreb` cu ironie. Erai sub impresia c` ar fi
de acord?
Zâmbi de nebunia acestei idei. Biata maic`-sa ar fi [i mai
\ngrozit` decât ea!
Dar Claudio scutur` din cap.
– Dimpotriv`, spuse el. Am sugerat asta fiindc` [tiu precis c`
mama ta ar avea un atac. Rachel se \ncrunt`.
– {i de ce vrei ca maic`-mea s` aib` un atac?
Claudio \[i ridic` o mân`.
– Ah, acum ajungem la miezul problemei ... Se ridic` pu]in ca
s-o priveasc` mai bine [i zâmbi brusc ... Oh, apropo, spuse el, se
pare c` am omis s` clarific un punct ... Am sugerat s` ne prefacem
c` suntem aman]i.
– S` ne prefacem?
– Pari dezam`git`.
– Nu par deloc a[a se \nro[i Rachel la aceast` sugestie. Dac` ar`t
\ntr-un anumit fel, te asigur c` ar`t u[urat`. Nu, ad`ug` ea repede,
c` ar fi vreo diferen]`. N-am inten]ia nici m`car s` pretind un astfel
de lucru.
Dar, ca [i când n-ar fi vorbit, Claudio continu` cu o veselie
diabolic`:
– A sugera s` devenim aman]i de-adev`ratelea \n acest stadiu, ar
fi pu]in cam prematur.
Pu]in cam prematur! Vanitatea neru[inat` a b`rbatului!
– Nu atât de prematur, cât de-a dreptul absurd! se gr`bi Rachel
s`-l pun` la punct. A[a cum propunerea ta s` ne prefacem c`
42 FAYE MORGAN

suntem aman]i este foarte absurd`, se \ncrunt` ea la el, curioas` s`


[tie ce z`cea \n spatele acestei sugestii nebune[ti, \n ciuda
sentimentului de jignire. De ce naiba a[ vrea s` pretind un lucru
atât de dezgust`tor?
Claudio ignor` insulta.
– Fiindc`, spuse el, este unicul mod s` te descotorose[ti de
mine.
Rachel era acum total \n cea]`.
– Despre ce vorbe[ti? De ce ar trebui s` fie unicul mijloc de a
m` descotorosi de tine?
Era evident c` se distra pe seama perplexit`]ii ei. Se a[ez`
\napoi pe saltea [i o observ` un moment. Apoi \i puse o \ntrebare:
– Cum ar reac]iona mama ta dac` i-ar ajunge la urechi c` tu [i
cu mine avem o rela]ie?
Ei bine, era o \ntrebare u[oar`.
– Dup` cum ai spus, ar face un atac de cord.
– {i dup` aceea, ce presupui c` ar face \n continuare?
– Probabil ar veni fierbând aici [i te-ar amenin]a c` \]i rupe
picioarele.
Rachel zâmbi când spuse asta, amintindu-[i cum, cu ceva timp
\n urm`, mama ei \i descrisese \ntr-o scrisoare ce ar face dac` ar fi
mama unei anumite tinere care fusese v`zut` \n compania lui
Claudio: ... “I-a[ rupe picioarele f`r` nici o mil`”. Ca mam` a trei
fete, se sim]ea puternic`. “Nu l-a[ l`sa s` se apropie la mai pu]in de
o mil` de nici una din fetele mele!” declarase ea.
Claudio o observa.
– Pot vedea c` perspectiva de a suferi v`t`m`ri fizice severe te
atrage.
– Mai exact, s` spunem c` nu-mi displace.
DECIZIE PERICULOAS~ 43

Ai merita-o din plin, gândi ea. De[i \i trecu prin cap c` nu ar fi


o victim` prea u[oar`. De fapt, era greu de crezut c` ar putea fi
vreun fel de victim`.
Asta \nl`tur` bucuria. Deveni din nou sobr`.
– Deci, de ce vrei ca maic`-mea s` vin` s` te vâneze? \ntreb` ea.
Te distreaz` s` superi mamele oamenilor?
– Nu \n]elegi esen]ialul, scutur` Claudio din cap. Esen]ialul este
c` ar veni alergând direct aici – cu unchiul Dino dup` ea, fire[te,
zâmbi el. Deoarece refuzi s`-mi spui unde au plecat, asta m`
scute[te de nepl`cerea de a \n]epeni aici [i a scoate cu for]a de la
tine tot ce [tii.
– Ce viclean e[ti! zâmbi Rachel, nefiind prea sigur` cât de
impresionat` ar trebui s` fie de \ntortocherea min]ii lui. Era un
plan foarte iste] [i un zvon despre o rela]ie \ntre ea [i Claudio ar fi
adus-o pe maic`-sa ca din pu[c` ... Trebuie s` ai o anumit` minte
s` n`scoce[ti a[a ceva.
– Mul]umesc, zâmbi Claudio. Accept complimentul, spuse el,
de[i [tia foarte bine c` Rachel nu inten]ionase s`-l complimenteze.
Deci? E[ti de acord? ridic` el dintr-o sprâncean` neagr`.
Ochii lui Rachel se m`rir` de uimire.
– Vrei s` spui c` a[ avea vreun cuvânt de spus?
– Sigur c` ai. |n fond, a[ avea nevoie de cooperarea ta.
– Bun. |n acest caz, r`spunsul este nu.
– Cred c` te gr`be[ti, o privi Claudio cu calm. Reflecteaz` doar
un moment [i sunt sigur c`-]i vei da seama c` este atât \n interesul
t`u, cât [i al meu. Nici unul dintre noi nu vrea ca eu s` trebuiasc`
s` \n]epenesc aici. Cu cât mai repede se vor \ntoarce mama ta [i cu
Dino, cu atât mai ferici]i vom fi.
– N-are nici un sens s` arzi gazul pe aici.
44 FAYE MORGAN

N-ai ce scoate de la mine! Continuu s`-]i spun c` nu [tiu unde


sunt mama mea [i cu Dino!
– {tiu ce \mi tot spui. Dar nu este necesar s` te cred. Deci, \]i
place sau nu, conchise el cu un zâmbet de avertizare, voi z`bovi pe
aici pân` când mama ta [i cu Dino \[i vor face apari]ia.
O imagine a saco[ei mari de piele se ivi brusc \n mintea
Rachelei. Existau probabil destule haine \n ea s` stea aici dou`
s`pt`mâni. Dac` era a[a, chiar ar sta atât de mult?
Se uit` la el [i v`zu expresia intransigent` din ochii cei negri.
Probabil, gândi ea, pierzându-[i orice speran]`. Ce perspectiv`
\nfior`toare! Dar ceea ce sugera el, era [i mai \nfior`tor. Plin` de
ciud`, spuse:
– Mi-ai distrus complet vacan]a.
– Nu dispera, \i zâmbi el ironic-comp`timitor. S-ar putea sfâr[i
totul foarte repede dac` vei coopera. {i acesta este rezultatul pe
care-l vrei, nu?
Nu era nevoie s` verifice asta. Rachel se strâmb`.
El se ridic` brusc, zvârlindu-[i picioarele pe p`mânt, a[a \ncât,
[ocat` pe moment, Rachel \[i strânse propriile picioare. |l v`zu
zâmbind la acea reac]ia lamentabil` [i sim]i o und` de sup`rare
fiindc` fusese prins` din nou pe picior gre[it. Dar cine o putea
\nvinui? Cum se putea sim]i altfel decât nelini[tit` când un b`rbat
de peste un metru optzeci numai mu[chi, \mbr`cat doar cu un slip
de baie, st`tea aproape peste ea? Nu era obi[nuit` cu acest soi de
lucruri.
El continu`:
– Gânde[te-te la asta. L`s`m bulg`rele s` se rostogoleasc`, [i \n
dou` zile chinul t`u s-ar putea sfâr[i. Vorbele alearg` repede pe
aici, \]i garantez.
DECIZIE PERICULOAS~ 45

Trebuie doar s` fim v`zu]i \n public o dat` sau de dou` ori [i


telegraful junglei va bate \n curând pân` la Capri.
Suna aproape tentant.
– Dar, accentu` Rachel, cum ar putea ajunge [tirea la mama
dac` nimeni nu [tie unde se afl`?
– Ah, aici gre[e[ti. O persoan` va [ti. Prietena ei, signora Rossi,
va [ti precis ...
– Atunci, de ce nu te duci la signora Rossi s-o \ntrebi? Nu este
cel mai simplu lucru care trebuie f`cut?
– Signora Rossi nu va vorbi cu mine [i oricum ...
– M` duc eu, atunci! Brusc, Rachel zâmbea. |n fond, era o cale!
Spune-mi unde st`.
M` voi duce s` \ntreb pentru tine.
Claudio \i \ntoarse zâmbetul.
– Nu-]i face griji, te-a[ fi trimis ... Cum ochii ei sc`p`rau de
iritare, el ad`ug`: cu excep]ia unui lucru ... Ea [i so]ul ei fac turul
Spaniei, pe moment.
– Spaniei? ... Zâmbetul Rachelei i se [terse de pe fa]`. Ar fi
trebuit s` [tie c` solu]ia nu putea fi atât de simpl` ... |n acest caz,
ad`ug` ea pe un ton moroc`nos, mama n-ar ajunge s` afle despre
tine [i mine pân` nu se \ntoarce \napoi. {i mai pretinzi c` ar dura
doar dou` zile! \l acuz` ea.
– Doar atât ... |nainte ca ea s` poat` protesta din nou, o f`cu s`
tac` fluturând din mân`. ... Vezi, signora Rossi este una dintre
persoanele c`reia \i place s` fie la curent cu tot ce se \ntâmpl`.
Chiar când este \n vacan]` – asta mi-a spus chiar mama ta –
telefoneaz` \n fiecare zi prietenilor [i vecinilor din Floren]a, ca s`
se asigure c` nu scap` nimic.
|[i \ngust` ochii spre Rachel.
46 FAYE MORGAN

– Deci, \n]elegi, spuse el, ve[tile despre tine [i mine vor ajunge
la signora Rossi aproape imediat [i apoi, va telefona sigur mamei
tale.
– |n]eleg.
– Rachel \l privi cu sentimente amestecate. Era viclean. Pl`nuise
totul \n detaliu. Dar dac` ce spunea era adev`rat, atunci planul lui
trebuia s` func]ioneze.
– Chiar crezi c` va dura doar dou` zile? \ntreb` ea plin` de
\ndoial`.
Nu era chip s` coopereze dac` urma s` dureze mai mult.
– |]i pot garanta, zâmbi el. Chinul t`u va fi scurt.
Deci, \ncepea, \n fond, s` sune ca o presupunere care merit` s`
fie luat` \n considera]ie. Dar mai \ntâi existau câteva puncte care
aveau nevoie de clarificare.
Rachel se a[ez` la loc [i-l fix` cu ochii ei iste]i.
– {i \n ce anume precis, vru ea s` [tie, va consta chinul meu?
– Nimic prea teribil. Dou` cine romantice. O plimbare la teatru
sau la o petrecere pentru a ne asigura de expunere maxim`. {tii la
fel de bine ca [i mine c` doi oameni care au o rela]ie pasional` se
comport` \ntr-un anumit fel.
– Nu, mi-e team` c` nu [tiu. Asta poate fi zona ta, \n care e[ti
expert, dar categoric nu a mea.
Rachel spuse asta f`r` s` se gândeasc` [i imediat \[i dori s` n-o
fi f`cut când \[i d`du seama cât de revelatoare fusese.
Claudio o privea cu interes, exact a[a cum anticipase.
– Care-i problema? N-ai avut niciodat` o rela]ie nebuneasc`,
plin` de pasiune?
Rachel \[i strânse buzele. Nu, n-am avut, gândi ea. Ea [i Mark
fuseser` destul de apropia]i [i avuseser` momentele lor tandre, dar
DECIZIE PERICULOAS~ 47

niciodat` nu fuseser` aman]i pasiona]i sau altceva. De fapt, nu se


gândise niciodat` la Mark \n acest fel – ca posibil partener [i amant.
}inuse la el, dar nu existase vreodat` vreo scânteie \ntre ei, ceea ce
explica de ce propunerea lui de c`s`torie venise ca un [oc total
pentru ea. Iar rela]iile pe care le avusese \naintea lui Mark fuseser`
la fel de inocente.
Tare, replic`:
– Este treaba ta?
– Poate c` da ... |n ochii lui era o urm` de amuzament. Dac`
totul este atât de nou pentru tine, poate nevoie de oarecare
\ndrumare.
– Ha! Asta-i bun`! Rachel se a[ez` \napoi pe locul ei, dar rezist`
impulsului de a-[i \ncruci[a bra]ele peste piept. Nu cred c` ar fi
necesar` vreo \ndrumare, mul]umesc foarte mult!
Când spuse acestea, se gândea la acel s`rut pe care i-l d`duse.
Acum este ocazia, \[i spuse ea, s`-l avertizeze s` nu se repete. Dar
ori c` ea ezit`, ori c` el era prea rapid pentru ea, fiindc` o \ntreb`
brusc, plin de curiozitate:
– S` consider, c` – ai avut nici un iubit?
Rachel ezit` doar o secund`.
– Ei bine, te \n[eli, ripost` ea. Se \ntâmpl` s` am un iubit.
Era o minciun`, bine\n]eles. Nu avea iubit din ultima
s`pt`mân`, când rela]ia ei cu Mark ajunsese la un sfâr[it nea[teptat
[i trist. Dar, de[i ura s` spun` minciuni, aceasta fusese necesar`.
Dac` va crede c` are un prieten, Claudio s-ar putea s` p`streze
distan]a.
El o studia \ndeaproape.
– Asta este o surpriz`, spuse el.
– {i de ce ar fi o surpriz`? S` ai un iubit este perfect normal.
48 FAYE MORGAN

– Foarte normal, \ntr-adev`r, zâmbi Claudio a \ncuviin]are.


Poate c` sunt surprins pur [i simplu c` nu este aici cu tine. M`
frapeaz` asta [i mi se pare mai pu]in normal ... F`cu o pauz` [i-[i
l`s` privirea s` se plimbe peste ea o clip`, o privire care era f`]i[
plin` de apreciere [i intim` ca o mângâiere ... Dac` erai iubita mea,
nu te-a[ fi sc`pat din ochi nici o clip`. {i precis nu ]i-a[ fi permis s`
pleci \n vacan]` de capul t`u.
– Atunci, sunt bucuroas` c` nu sunt iubita ta, \l fulger` Rachel
cu privirea. N-a[ putea suporta niciodat` o astfel de atitudine
posesiv`.
Dar, chiar dac` vorbea serios, era con[tient` c` pielea o furnica
din cauza felului neru[inat de senzual \n care o privea. {i se trezi
c` gânde[te, ce naiba m-a apucat? Pentru c` nici un b`rbat \nainte
nu m-a f`cut s` m` simt astfel.
Dar Claudio \i a[tepta r`spunsul.
– Mark n-a putut veni, spuse ea, fiindc` pred` la [coala de var`
majoritatea vacan]ei.
Cel pu]in, asta era adev`rat. Mark preda \ntr-adev`r la [coala de
var`.
– Deci, este profesor ca [i tine?
– Da, este, [i \nc` unul foarte bun.
– {i evident unul excep]ional de dedicat, dac` prefer` s` predea
la [coala de var` \n loc s` vin` \n Italia cu tine.
Când f`cu aceast` observa]ie, Claudio zâmbi caustic, ceea ce
dovedea c` nu era teribil de impresionat de aceast` rela]ie.
Rachel sim]i o und` de iritare. Uite cine vorbe[te!
– A avut alte aranjamente, asta-i tot, accentu` ea t`ios,
reflectând c` \n trecut adesea fusese cazul [i petrecuser` vacan]a
separat, fiindc` unul dintre ei era ocupat. |n afar` de asta, ad`ug`
DECIZIE PERICULOAS~ 49

ea, nu avem acel gen de rela]ie când sim]i nevoia s` te ]ii scai unul
de cel`lalt.
– De ce? Nu v` face pl`cere compania celuilalt?
– Sigur c` ne face pl`cere compania celuilalt. Ce lucru prostesc
ai spus. N-am fi \mpreun` dac` nu ne-ar pl`cea!
Dar nu mai erau \mpreun`. Ceea ce fusese \ntre ei nu fusese
destul. Cel pu]in nu pentru Rachel, de[i Mark fusese preg`tit s` se
fixeze, chiar dac` \ntotdeauna Rachel \i explicase ce sim]ea. Nu,
când era vorba de un angajament pe via]`, Rachel voia ceva mai
mult decât rela]ia c`lâie pe care ea [i cu Mark o aveau. A[a cum
spusese, \i pl`cea compania lui, dar nu fusese niciodat` extaziat`
de ea. Nu sim]ise niciodat`, nici m`car pentru o clip`, c` n-ar putea
tr`i f`r` el. {i \nainte de a \ncuviin]a s` se m`rite vreodat` cu
cineva, [tia c` va trebui s` simt` ceva deosebit.
Dar acum era con[tient` c` el vorbea din nou.
– Foarte bine, spunea el, este o veste bun` pentru noi. Este
foarte convenabil c` tu [i cu Mark ave]i o rela]ie atât de liber`.
|nseamn` c` tu [i cu mine putem merge \n ora[ [i s` ne prefacem
cum vrem \n mica noastr` aventur` mimat`.
– Nu m` lua a[a repede, \l privi Rachel t`ios. |nc` n-am fost de
acord cu nimic.
– Nu? Credeam c` ai fost.
– Ei bine, n-am fost, insist` Rachel. |nc` m` gândesc ... Se a[ez`
la loc [i-l fix` cu privirea.
Fiindc` exist` [i alt` alternativ`, s` [tii. A[ putea pur [i simplu s`
m` mut din vil` [i s`-mi g`sesc o pensione. Nu trebuie s` m` supun
companiei tale.
– N-o s` scapi de mine a[a de u[or.
– Vrei s` spui c` o s` m` urm`re[ti?
50 FAYE MORGAN

– O s` fiu umbra ta. |]i voi face via]a un chin, pân` când \n cele
din urm` o s-o implori pe mama ta s` se gr`beasc` \napoi la San
Cappano.
– Dar nu [tiu unde este mama! oft` Rachel cu frustrare.
|ncepea s` simt` c` se \nvârte \n cerc. {i de fiecare dat` când
f`cea o tur` \l vedea iar pe Claudio \n fa]a ei. Nu putea s` scape de
el, oricât de mult \ncerca!
|n afar` de asta, amenin]area de a se muta \ntr-o pensione
fusese una aiurea. Nu-[i putea permite s` se mute \ntr-o pensione.
Singura alternativ` ar fi fost s` se duc` acas`.
Inima i se strânse la acest gând. Nu voia s` plece \nc` acas`. Tot
ce vroia era s` stea aici [i s` aib` o perioad` de relaxare. O perioad`
de relaxare pe cont propriu!
{i dintr-o dat`, fu atât de mânioas` \ncât s`ri de pe locul ei,
vârându-[i mâinile \n buzunarele de la bermude.
– M` duc s` m` plimb, anun]` ea. Te rog, nu m` urma. Am
nevoie de ceva timp singur`, s` m` gândesc.
– Stai cât vrei. Claudio se \ntinse mai bine pe saltea. |n fond,
n-am de gând s` m` duc nic`ieri.
Rachel m`sura gr`dina cu pasul \n lung [i-n lat. Cum de intrase
\n asta? Tot ceea ce c`uta erau câteva s`pt`mâni de pace [i lini[te,
[i \n loc de asta se trezise \n aceast` \ncurc`tur`. Poate ar trebui s`
m` duc acas`! gândi ea.
La cap`tul gr`dinii se c`]`r` pe zid s` contemple priveli[tea
nesfâr[it` a viilor [i planta]iilor de m`slini care \nconjurau vila. Dar
cum s` p`r`seasc` toate acestea când abia ajunsese? Când nu
avusese ocazia nici m`car s` viziteze Floren]a [i s` vad` comorile de
art` pe care a[teptase cu ner`bdare s` le vad`? Ar fi o mare
pierdere. Nu [i-ar ierta-o niciodat`.
DECIZIE PERICULOAS~ 51

Nu, era o la[itate, \[i spuse ea, chiar s` se gândeasc` la plecare.


Venise pentru trei s`pt`mâni [i atât va sta.
Fiindc` precis nu era nimic care s-o nelini[teasc`? Va reu[i oare
s` se descurce cu Claudio? Era clar c` nu era un sfânt, dar era la fel
de clar c` nu era nici maniacul sexual periculos pe care-l descrisese
maic`-sa. {i nu trebuia s`-l suporte prea mult. Doar dou` zile.
Apoi se va elibera de el, gândi ea zâmbind. Liber` s` se bucure
de restul vacan]ei. Sigur c` dou` zile erau un sacrificiu minor?
Cu hot`rârea luat`, Rachel se \ndrept` spre piscin`. Dar când
ajunse la salteaua unde st`tuse lungit Claudio, el nu mai era acolo.
La naiba! gândi ea. O f`cuse inten]ionat. Acum, trebuie s` plec \n
c`utarea lui!
Din fericire, nu trebui s` caute departe. Era \n salon, coco]at pe
bra]ul canapelei, [i vorbea la telefon.
Rachel st`tu \n prag [i-l observ`. Trebuie s` fi p`rasit bazinul
imediat dup` ea fiindc` acum era \mbr`cat corespunz`tor, \ntr-o
pereche de pantaloni alba[tri [i un tricou alb, iar p`rul lui negru
era umed, probabil de la du[. {i de[i nu d`dea nici un semn c`
remarcase sosirea ei, presupuse c` aproape sigur o v`zuse. |[i
amintea prea bine cum o p`c`lise mai devreme.
A[a c` se sprijini de tocul u[ii [i-l urm`ri f`]i[. |n fond, nu putea
fi acuzat` c` trage cu urechea. Nu \n]elegea nici un cuvânt din ce
spunea!
De[i nu era chiar adev`rat. Prinsese câteva “cara” [i de dou` ori
“amore”. P`rea evident c` vorbe[te cu o femeie.
|n cele din urm`, \ncheie telefonul [i se \ntoarse s` se uite la ea,
confirmându-i teoria c` [tiuse tot timpul c` era acolo. Fu \ncântat`
de ea \ns`[i. |ncepea s`-l \n]eleag`.
– Deci, spuse el, te-ai \napoiat de la plimbare.
52 FAYE MORGAN

Ai reu[it s` ajungi la o hot`râre?


Rachel inspir` adânc. El se ridicase de pe bra]ul sofalei [i ar`t`
brusc foarte \ntunecat, \nalt [i periculos. Avu o clip` de panic`. Ce
era mai \n]elept s` fac`?
Dar se cert` \n t`cere. Nu fi slab`, Rachel, \[i spuse ea.
– Da, am reu[it, r`spunse ea l`sându-l un moment \n suspensie,
ca s` poat` vedea dac` era curios s` afle ce hot`râse.
Veni spre ea.
– {i? se interes` el.
Rachel \i fix` fa]a o clip` cu ochii c`prui, serio[i.
– M-am hot`rât, spuse ea rar, s`-]i fac pe voie dou` zile. Putem
\ncerca aceast` [mecherie a ta [i o s` vedem dac` func]ioneaz`.
– Bun, \ncuviin]` din cap Claudio. Atunci, \]i propun s`
\ncepem. Putem lua cina la Floren]a, la un restaurant favorit al
meu.
Rachel era pu]in [ocat` de felul \n care era \mpins` s` ac]ioneze
chiar acum.
– N-am putea \ncepe mâine? protest` ea.
– Credeam c` vrei s` se termine repede?
– Vreau, dar ...
– Atunci, \ncepem ast`-sear`. Cu cât mai repede vom \ncepe, cu
atât mai repede vom termina. |n afar` de asta, ad`ug` el cu o urm`
de zâmbet, tocmai am anulat \ntâlnirea fixat` pentru ast` sear`.
Cu o sprâncean` ridicat`, el continu`:
– |]i sugerez s` plec`m la ora opt, dar ne putem \ntâlni aici jos
la [apte jum`tate s` bem un p`h`rel [i s` ne obi[nuim cu rolurile.
|mbrac`-te cu ceva dr`gu], o instrui el privind-o din cap pân`-n
picioare. Eu m` duc sus s` termin de despachetat.
{i cu asta, plec`. Rachel se uit` dup` el clipind.
DECIZIE PERICULOAS~ 53

“|mbrac` ceva dr`gu]!” Cine oare se credea? {i ce era cu acea


remarc` de a intra \n roluri? Era preg`tit` poate s` treac` prin
aceast` [arad` stupid`, dar cu siguran]` n-avea nici o inten]ie s`
intre \n rol!
Dar lucrul care o sup`ra cel mai tare era felul \n care
considerase garantat c` va fi de acord s` joace acest joc prostesc cu
el. |nainte s`-i fi dat r`spunsul, avusese arogan]a s-o ia \nainte [i
s`-[i anuleze \ntâlnirea!

***

Era aproape [ase [i jum`tate, timp \n care Rachel era \n camera


ei preg`tindu-se s` fac` un du[ [i s`-[i spele p`rul pentru sear`,
când auzi pârâitul familiar venind din aleea de dedesubt.
Strângându-[i halatul \n jur, se duse rapid la fereastr`, la timp
pentru a-l z`ri pe Claudio c`lare pe motociclet`, disp`rând pe
poart`.
Asta era interesant, gândi ea. Poate se r`zgândise [i hot`râse s`
contramandeze cina lor f`r` a-i spune.
Era culmea b`d`r`niei, bine\n]eles, dar nu putea spune c`-i
pare r`u. O sear` singur` era mult mai pl`cut` decât cu Claudio.
Totu[i, f`cu du[ [i-[i sp`l` p`rul, [i st`tea lâng` dulap
\ntrebându-se dac` ar mai trebui s` se deranjeze s` se \mbrace când
auzi pa[i pe coridor.
S-a \ntors, gândi ea cu un sentiment de deprimare.
O clip` mai târziu, pentru a confirma asta, el b`tu \n u[`, \n
trecere.
54 FAYE MORGAN

– Sper c` e[ti aproape gata? Este [apte [i dou`zeci. Sper s` te


v`d la parter la [apte jum`tate.
O clip` mai târziu auzi u[a de la dormitorul lui \nchizându-se.
Pedant blestemat. Rachel nu r`spunse, special. Deci, acesta era
felul \n care pl`nuia s` decurg` seara – el pocnind din degete [i ea
ascultând f`r` crâcnire? Se uit` furioas` \n dulap. Ei bine, se \n[ela
dac` a[a credea. Doar pentru c` fusese de acord cu acest mic
complot al lui, nu \nsemna c` o s` fac` tot ce spunea el!
Se \ncrunt` la [irul de umera[e, \ncercând s` se hot`rasc` ce s`
\mbrace. “|mbrac` ceva dr`gu]” \i spusese el \ntr-un mod imperativ
– ceea ce aproape o tenta s` ia un [ort vechi [i un tricou! Dar ar fi
o prostie. Aceasta ar fi prima ei ie[ire \n Floren]a [i vroia s` \mbrace
ceva dr`gu] pentru a s`rb`tori – de[i o irita c` va presupune c` o
f`cea pentru el.
N-are decât s` gândeasc` ce vrea! Era problema lui. Rachel
\mbr`c` o rochie lung`, purpuriu-intens, \n care [tia c` ar`ta
uluitor, cu p`rul ei ro[u [i pielea pal`. O va asorta cu sandalele
purpurii pe care le cump`rase din Londra [i cu cerceii ei favori]i,
verzi cu purpuriu.
Zece minute mai târziu era gata, dar \n mod inten]ionat mai
st`tu câteva minute s` cure]e baia [i s`-[i controleze p`rul. |n mod
normal, era punctual`, dar a naibii s` fie dac` o s` ajung` la parter
la [apte treizeci fix pentru el.
Era ora opt f`r` dou`zeci [i patru când p`[i \n salon.
– |mi pare r`u c` te-am f`cut s` a[tep]i ... \ncepu ea.
Dar se opri brusc, uitând \n \ntregime ce pl`nuise s` spun` \n
continuare, când \l z`ri pe Claudio stând lâng` stereo aproape de
fereastr`, p`rând s` examineze colec]ia de CD-uri a maic`-sii [i a lui
Dino. Era foarte [ocant, doar vederea lui o f`cu s` i se taie respira]ia.
DECIZIE PERICULOAS~ 55

Era \mbr`cat \ntr-un costum alb croit superb, cu o c`ma[` bleu


deschis` la gât [i \n via]a ei nu v`zuse un b`rbat ar`tând mai bine.
|n lumina blând` a serii, culorile subtile f`ceau un contrast
minunat cu bronzul pielii [i negrul bogat al b`rului dat pe spate. {i
t`ietura impecabil` a costumului punea \n valoare la perfec]ie
liniile zvelte, masculine ale trupului lui puternic – umerii la]i,
[oldurile \nguste, picioarele lungi.
{i \ntr-un fel extraordinar, reu[ea s` arate mai periculos de sexy
decât mai devreme, când purtase doar un slip de baie. |n spatele
exteriorului rafinat, sofisticat, se putea sim]i poten]a vibrant`.
El se \ntoarse s-o priveasc` [i, evident, gândurile lui despre ea
erau similare.
– O Aida cu p`rul ro[u, zâmbi el, \mbr`cat` toat` \n purpuriu
imperial ... |n timp ce vorbea, se \ntoarse la raftul din spatele lui [i
lu` CD-ul cu opera lui Verdi pe care o studia... Dac` ar`ta ca tine,
\n]eleg de ce Radames a ales s` moar` decât s-o piard`.
Rachel nu era prea familiarizat` cu subiectul Aidei.
– Dac` spui tu, spuse ea \ncercând s` nu par` impresionat`,
de[i g`sise complimentul pl`cut.
Era o noutate, \[i spuse ea. Asta \i f`cea pl`cere. Deoarece
nimeni nu o comparase pân` acum cu o eroin` de oper`. Dar \n
acela[i timp, \[i reaminti c` ar fi nebun` dac` ar lua-o \n serios.
Acesta era Claudio del’ Angelo arhiseduc`torul, cu care avea de-a
face. Probabil f`cea aceste complimente pline de culoare fiec`rei
femei pe care o lua la cin`.
– Ai vrea un pahar de vin \nainte de a pleca? Dup` cum po]i
vedea, eu deja m-am autoservit ... Lu` o gur` dintr-un pahar pe
care-l ]inea \n mân` [i ad`ug` cu un zâmbet perfid: doar ca c` intri
\n rol.
56 FAYE MORGAN

– Nu, mul]umesc. Dac` nu te deranjeaz`, voi s`ri peste aceast`


parte.
Rachel se a[teptase s`-i fac` observa]ie pentru \ntârziere. Se
sim]ea u[or dezam`git` c` n-o f`cuse. Acesta era par]ial motivul
pentru care \l refuzase când \i oferise b`utura. Doar a[a, ca s` i se
\mpotriveasc`! Dar par]ial [i pentru a ar`ta clar c` recomandarea
lui de a intra \n rol se adresase unor urechi surde.
Refuzul ei \l amuz` pur [i simplu.
– Bine, spuse el zâmbind [i, golindu-[i paharul, \l a[ez` pe o
m`su]` apropiat`. Dac` e[ti gata, s` mergem. |n afar` de asta,
ad`ug` el, am o idee mult mai bun` s` te fac s` intri \n atmosfer`.
– Adev`rat? “Te \n[eli de-a dreptul” \i spunea clar tonul ei,
aruncându-i o privire sceptic` ... De-abia a[tept s` aflu ce naiba ar
putea fi, observ` ea pe un ton ce exprima contrariul.
– Atunci, urmeaz`-m`, o pofti Claudio conducând-o prin hol.
|n urm`torul moment, p`[eau afar` pe aleea pietruit`.
{i atunci, Rachel avu cea mai mare surpriz` a serii. Fiindc`
parcat \n locul unde se a[tepta s` fie motocicleta, era un Maserati
argintiu.
Claudio râse când \i v`zu surprinderea pe fa]`.
– Doar nu te a[teptai s` te scot la cin` pe [aua unei motociclete?
Deschise portiera din dreptul locului pasagerului [i când ea se
strecur` \n interiorul capitonat cu piele, \i f`cu cu ochiul:
– Doar ce-i mai bun pentru Aida mea cu p`rul ro[u.
Deci, de aceea plecase mai devreme, când crezuse c` sc`pase de
el, reflect` Rachel, când se a[ez` \n spatele volanului. Se dusese
acas` s` schimbe motocicleta pe Maserati. {i dintr-o dat`, se trezi
c` se \ntreab` unde locuia [i cum o fi casa lui – [i, apropo, cât de
multe forme de transport are la dispozi]ie!
DECIZIE PERICULOAS~ 57

Totu[i, alung`` imediat aceste gânduri. Nu vroia s` [tie nimic


despre el!
– Deci, unde m` duci?
Rachel se uit` la el \n timp ce ma[ina pornea la drum. Spera s`
nu fie la prea mare distan]`, ca s` nu fie obligat` s` stea prea mult
\n acest spa]iu strâmt cu el. De fiecare dat` când schimba viteza, era
mult prea con[tient` de apropierea lui, de coapsele tari,
musculoase care erau doar la câ]iva centimetri de ale ei. Era un
efort s`-[i ]in` privirea fixat` pe parbriz.
– Te duc la unul dintre restaurantele mele favorite. Dar mai
\ntâi, am ceva special pentru tine.
~sta era lucrul care trebuia s-o introduc` \n atmosfer`? Rachel
se ab]inu s`-i cear` s` explice mai \n detaliu. Curând, el va
descoperi c` \[i pierde timpul.
Mai erau doar cincisprezece minute pân` a ajunge \n ora[.
– Aici sunt gr`dinile Boboli, \i spuse Claudio când trecu pe
lâng` un parc enorm. Trebuie s` le vizitezi cât stai aici.
– A[a inten]ionez.
Gr`dinile erau unul din multele lucruri de pe lista ei, cu care
avea de gând s` \nceap` mâine.
– {i aceasta este Viale di Poggio Imperiale ... Brusc, rulau pe un
bulevard larg, iluminat pe ambele p`r]i de l`mpi elegante [i apoi,
peste câteva minute, intrar` \ntr-o pia]` mare [i el anun]` – [i
acesta este Piazzale Michelangelo.
Lui Rachel i se opri r`suflarea când opri ma[ina \n mijlocul
scuarului, unde erau parcate deja ma[ini. {i, uitând pentru
moment s` fie neimpresionat` [i necooperant`, se aplec` \n fa]`,
ochii m`rindu-i-se de uimire când v`zu faimoasa statuie care
domina pia]eta de pe soclul ei \nalt de marmur`.
58 FAYE MORGAN

– Deci acela, spuse ea emo]ionat`, trebuie s` fie David al lui


Michelangelo!
– Ai dreptate, el este, se uit` Claudio la Rachel. S` ie[im [i s`
admir`m vederea?
Rachel c`uta deja ner`bd`toare mânerul portierei. |ncearc` s`
m` opre[ti! fu cât pe ce s` spun`.
{i imaginea se dovedi, la fel de spectaculoas` cum era descris`
\n ghidurile turistice.
Pia]a era a[ezat` sus, pe dealurile de sud-est ale ora[ului, o
balustrad` lat` de fier \nconjurând perimetrul ce \nf`]i[a panorama
ora[ului. {i când Rachel merse spre balustrada unde câteva grupuri
de oameni erau adunate, pentru a vedea \ntregul ora[ \ntins sub
ea, \n culori bogate de ocru [i c`r`miziu, cu panglica argintie a
râului Arno str`b`tându-l.
L`s` s`-i scape un oftat de uimire.
– Nu am v`zut niciodat` ceva atât de frumos!
Claudio venise lâng` ea.
– Acela este Duomo, \i spuse el, ar`tând spre catedrala
magnific` ce domina priveli[tea. {i chiar \n fa]`, acea cl`dire \nalt`,
este Palazzo Vecchio. {i chiar \n fa]`, acea biseric` alb` este Santa
Croce.
– Este incredibil!
Rachel era con[tient` c` \i \nconjurase talia cu bra]ul. Se \ntreb`
dac` ar trebui s` protesteze, dar nu p`rea s` aib` importan]`.
– {i aceea, exclam` ea ar`tând, trebuie s` fie Ponte Vecchio!
Este minunat. Nu-mi vine s` cred, spuse ea uitându-se la faimosul
pod, construit \n secolul paisprezece.
– M` bucur c` \]i place.
– Dac`-mi place! Cred c` este fabulos!
DECIZIE PERICULOAS~ 59

Rachel arunc` o privire \n jurul statuii lui David.


– Norocos tip. Are una dintre cele mai spectaculoase priveli[ti
din lume.
Bra]ul lui se mai strânse pu]in \n jurul ei. Claudio st`tea foarte
aproape de ea, c`ldura lui \nv`luind-o.
– |]i dai seama, desigur, c` nu este David original. Este doar o
copie. Originalul este \n Accademia.
Rachel citise \n ghidul ei. |ncuviin]`.
– Da, [tiu [i inten]ionez s` m` duc s` v`d originalul cât sunt aici
... Apoi oft` când se \ntoarse spre vederea uluitoare de sub ea ...
Sunt atâtea de v`zut. Nu voi fi \n stare s` le parcurg \n trei
s`pt`mâni!
– Asta-i sigur. Nici eu n-am terminat de descoperit \nc`
Floren]a, zâmbi Caludio. {i am tr`it aici toat` via]a mea.
– Atunci, ce speran]` exist` pentru mine?
Rachel zâmbi u[or [i se \ntoarse s` se uite la el când spuse asta.
Dar când \i \ntâlni privirea, avu cea mai ciudat` senza]ie – un
curent de fericire [i atrac]ie \mb`t`toare atât de intens, \ncât \i f`cu
ca inima s`-i bat` mai tare.
Doar pentru o clip`, se sim]i stupefiat`.
Apoi \[i smulse privirea dintr-a lui. Sunt nebun` \[i spuse ea. Las
ca magia acestui ora[ s` mi se urce la cap.
Brusc, cuprins` de o panic` bizar`, \ncepu s` se \ntoarc`,
\ncercând s` se desprind` din bra]ul lui. Nu fusese \n toate min]ile
s`-l lase s-o cuprind` a[a.
Dar bra]ul din jurul taliei ei r`mase ferm acolo.
– Cine [tie cine ne poate observa? ... Claudio se aplec` spre ea,
ca [i cum i-ar fi [optit o alintare romantic` la ureche ...
Aminte[te-]i c` juc`m roluri de aman]i.
60 FAYE MORGAN

– Dar precis aici nu exist` nimeni care s`-i cunoasc` pe mama


[i pe Dino?
– S-ar putea s` existe. Acesta este un loc favorit al celor din
Floren]a. Nu numai turi[tii vin aici s` se bucure de priveli[te ...
Spre groaza Rachelei, se aplec` dintr-o dat` s-o s`rute, buzele lui
\ntârziind senzual peste ale ei ... Ar fi o prostie s` sc`p`m o ocazie
perfect` care ar da drumul la zvonuri.
|n timp ce o s`ruta u[or, Rachel \nghe]` [i st`tu acolo – cam ca
prima oar` când o s`rutase \n afara vilei. De[i se sim]ea ]eap`n` [i
paralizat`, incapabil` s` reac]ioneze, era con[tient` c` nu era o
rigiditate de \mpotrivire. Se sim]ea pur [i simplu neputincioas`,
cople[it` de torentul de emo]ii [i senza]ii care o p`trunseser`.
Mintea i se golise. Dintr-o dat`, sim]i c` nu mai poate s` respire
[i inima era gata s`-i sar` din piept. Dar ce era mai ciudat, era faptul
c` niciodat` nu-i pl`cuse ceva mai mult \n via]a ei!
Apoi, mult prea repede, se pare, Claudio o lu` de mân`.
– Hai s` mergem. Ne a[teapt` masa noastr`.
O conduse prin pia]` spre Maserati care-i a[tepta, degetele lui
reci \mpletindu-se cu ale ei. Rachel \ncerc` din greu s` revin` cu
picioarele pe p`mânt, dar era chinuitor de con[tient` c` era \n
zadar.
Deaoarece, cu toat` paralizia ei, era cople[it` de o senza]ie de
magie. {i de[i lupta din toate puterile s` revin` pe p`mânt,
adev`rul era c` se sim]ea plutind prin aer.
Capitolul 4

Rachel \[i venise \n fire când ajuser` la restaurant.


|n scurta c`l`torie cu ma[ina, \[i f`cuse o bun` moral`. Se afla
pe teren nesigur. Un lucru nu trebuia s`-l fac` \n nici un chip, s`
confunde adev`rata magie a Floren]ei cu magia total fals` a lui
Claudio.
Nu c` era \mpresionat` de magia lui Claudio. Tot ce se
\ntâmplase \n pia]` era c` fusese luat` pe nepreg`tite.
Restaurantul unde o duse era aproape de Piazza della Signoria,
\n josul unei str`zi \nguste \n direc]ia râului.
– Este un loc foarte popular, \i spuse el, \ndemnând-o s` intre.
Cineva trebuie s` ne vad` aici.
– S` sper`m, p`[i \n`untru Rachel, aruncându-i o privire
mohorât`. S` sper`m c` vestea va ajunge la Capri foarte repede.
– |n acest caz, for]eaz`-te mai mult decât ai f`cut-o \n pia]` ...
Claudio vorbi repede cu chelnerul, apoi se \ntoarse din nou spre
Rachel. Ca o demonstra]ie de pasiune r`suflat`. Dac` procedezi
a[a, ad`ug` el când chelnerul \i conduse la masa lor, oamenii vor
crede c` cinez cu sora mea, nu cu iubita.
62 FAYE MORGAN

Porc arogant! Se a[tepta s` sar` ori de câte ori dorea el? Rachel
se uit` r`zbun`toare la ceafa lui \n timp ce chelnerul \i conducea
printre mesele g`l`gioase. De[i avea perfect` dreptate, bine\n]eles,
\ncuviin]` ea.
Restaurantul era mult mai mare decât p`rea din strad` [i fiecare
mas` p`rea s` fie rezervat`. Dar era una liber`, chiar \n spate,
ascuns` pe jum`tate \ntr-un col], [i acolo \i conducea chelnerul
acum. Când acesta le \ntinse meniul [i se \ndep`rt` \n t`cere,
Rachel \i arunc` lui Claudio o privire caustic`.
– Ei bine, observ` ea, nu-i prea inteligent ce ai f`cut. Ar fi
trebuit s` fi rezervat o mas` mai la vedere. Nimeni n-o s` ne vad`
aici.
Spre iritarea ei, drept r`spuns Claudio zâmbi, mândru de sine.
– Se vede c` nu e[ti familiarizat` cu una din regulile de baz` ale
naturii umane. Cu cât \ncerci mai mult s` te ascunzi [i s` r`mâi
anonim, cu atât atragi aten]ia asupra ta ... Zâmbi din nou spre fa]a
ei sup`rat` [i continu` s-o asigure ... Chiar acum, fiecare persoan`
din restaurant se \ntreab` cine este perechea ce pretinde atât de
mult` intimitate. Crede-m`, to]i ochii din local sunt pe noi.
Se aplec` dintr-o dat`, \i lu` mâna peste mas` [i, f`r` a se gr`bi,
o duse la buze.
– {i acum, ad`ug` el, zâmbind perfid, sunt mai curio[i ca
oricând.
Rachel \n]epenise \n clipa \n care mâna lui o atinsese pe a ei.
Reac]ia instinctiv` fusese s` [i-o smulg` [i el se a[teptase la asta, iar
ea sim]ise cum strângerea lui se accentueaz`. Când buzele lui \i
mângâiar` dosul mâinii, degetele \i fur` strânse ca \ntr-o menghin`.
– |ncearc` s` te prefaci c`-]i place, susur` el printre din]i.
– Cum a[ putea? M` doare.
DECIZIE PERICULOAS~ 63

Dar totu[i, se str`dui s` zâmbeasc`. Fu o u[urare când \i eliber`


degetele. Trebui s` se opreasc` s` nu le scuture, pentru a-[i repune
sângele \n circula]ie!
Claudio scutur` din cap spre ea.
– V`d c` va fi o lupt` dificil`. Chiar n-ai habar ce \nseamn`
pasiunea.
– Ba da, am. Numai c` n-o simt pentru tine. Mai ales când \mi
strângi degetele cu atâta putere!
|n particular totu[i, reflecta la faptul c` avea dreptate. Pasunea
nu fusese niciodat` un ingredient special al vie]ii sale. Se trezi
privindu-l pe Claudio [i gândindu-se c` \ntr-a lui exista. Ceva se
stârni \n ea, ceva aproape melancolic, [i fu bucuroas` s`-l vad` pe
chelner apropiindu-se s` ia comanda.
– Ceea ce mi-a[ dori este o farfurie mare de paste, \i zâmbi
Claudio cu c`ldur` Rachelei. Tu te-ai hot`rât cara? \ntreb` el.
“Cara”. Era o abordare dr`gu]`. Rachel se str`dui s`-i \ntoarc`
zâmbetul, de[i era con[tient` c` toat` aceast` pref`c`torie nu era
u[oar` pentru ea.
Cercet` meniul peste care pân` acum abia se uitase.
– Nu sunt prea sigur`. Ce-mi sugerezi?
{i de[i inten]iona s` scape un “drag`” obi[nuit, pe undeva, când
ajunse la asta, mângâierea i se opri \n gât. Haide, Rachel, gândi ea.
O s` strici totul dac` nu e[ti atent`. Dup` felul \n care se comport`
el, nimeni n-o s` cread`, nici m`car pentru o clip` c` e[ti sora lui,
dar o vor crede dac` se uit` la tine, c` i-ai dat papucii!
– |ncearc` penne alla zingara.
Asta am de gând s` iau eu.
Ochii lui Claudio, când \i r`spunse la \ntrebare, p`reau s-o
\mbr`]i[eze peste mas`. |ntr-adev`r, era un actor excelent.
64 FAYE MORGAN

– Bine ... Privirea Rachelei era jalnic` [i nu fu surprins` deloc


atunci când \l auzi pe Claudio c` mai comand` [i o caraf` mare de
vin alb.
Spera probabil, la fel ca [i ea, c` vreo dou` pahare de vin o vor
mai dezmor]i!
Vinul fu adus [i paharele umplute. Dar \nainte s` poat` lua o
gur`, Claudio se aplec` peste mas` [i, ridicându-[i paharul spre ea,
propuse un toast romantic.
– Pentru noi, susur` el, mângâind-o cu ochii. S` fim
\ntotdeauna \ndr`gosti]i ca \n seara aceasta.
Foarte nostim. Rachel se \nfrân` s` nu se strâmbe [i se str`dui
cât putu s` r`spund` adecvat. Apoi b`u o gur`. Asta trebuie s`
ajute.
– Cred c` ar fi o idee bun` dac` ne-am cunoa[te pu]in. Claudio
se l`s` pe sp`tarul scaunului [i o observ` peste mas`. {tii, câteva
detalii despre via]a personal` a fiec`ruia. Genul de nimicuri care se
schimb` \n pat dup` o partid` foarte satisf`c`toare de dragoste.
Nu fusese nevoie s` aduge acest ultim panseu. N-o f`cuse decât
ca ea s` se \nro[easc`. {i spre iritarea Rachelei, chiar a[a se
\ntâmpl`, \n timp ce stomacul i se strângea nepl`cut.
Claudio zâmbi.
– Doar pentru cazul când ne g`sim \mpreun`, ad`ug` el. S` nu
ap`rem ca doi str`ini.
– OK. Ce vrei s` [tii?
Cel pu]in p`rea c` aceast` conversa]ie era pe cale s` devin` ceva
mai sigur` [i neutr`, gândi Rachel. Totu[i, cunoscându-l pe
Claudio, nu trebuia s` parieze pe asta. El putea \ntoarce orice fraz`
\ntr-un câmp minat.
Lu` [i el o gur` de vin.
DECIZIE PERICULOAS~ 65

– Spune-mi unde locuie[ti. Vorbe[te-mi despre munca la


[coal`. De exemplu, ce predai?
– Predau engleza la o [coal` secundar` din Bristol. Este un ora[
\n sud-vestul Angliei unde am locuit toat` via]a. Copiii c`rora le
predau au \ntre paisprezece [i cincisprezece ani, \n majoritate.
– {i \]i place?
– |mi place foarte mult. Chiar de când eram copil, am vrut
\ntotdeauna s` m` fac profesoar`.
– Tat`l t`u a fost profesor, dac` nu m` \n]el?
– Preda [tiin]e. Fizica. Era un om foarte de[tept. Dar abia l-am
cunoscut. A murit când aveam opt ani.
– Trebuie s` fi fost foarte greu ... vreau s` spun s` cre[ti f`r` un
tat`.
Rachel fu surprins` s` vad` o expresie de adev`rat` simpatie \n
ochii lui. Era capabil, \n fond, de sentimente adev`rate, umane?
G`si aceast` posibilitate pu]in tulbur`toare [i spuse:
– Presupun c` cel mai greu a fost pentru mama mea. Avea trei
fete de crescut singur`, cu foarte pu]ini bani. Nu trebuie s` fi fost
foarte distractiv pentru ea.
Claudio nu f`cu nici un comenteriu, dar simpatia din ochii lui
disp`ruse la inocenta referire la maic`-sa. Pentru o clip`, \n adâncul
lor ap`ru o scânteie de mânie. Antipatia lui fa]` de Dino [i
maic`-sa era evident foarte mare.
Dar de ce? se \ntreb` Rachel. Ce ar putea fi la originea acesteia?
Chiar \i datora Dino o sum` foarte mare de bani, a[a cum
pretindea? Rachelei \i era greu s` cread` – mai ales cunoscând-o
pe mama ei. Fiindc` maic`-sa fusese \ntotdeauna foarte
scrupuloas` \n materie de bani. Chiar [i \n zilele lor rele, când
de-abia \[i duceau zilele, \[i pl`tise \ntotdeauna facturile.
66 FAYE MORGAN

Pentru o clip`, când chelnerul le aduse penne alla zingara,


Rachel se sim]i tentat` s` continue subiectul. Apoi se gândi mai
bine. Nu era nici momentul, nici locul. A[a c`, atunci când \i \ntinse
parmezanul, \l \ntreb`:
– |ntotdeauna ai vrut s` te faci arhitect?
– De fapt, nu, scutur` Claudio din cap. N-o s`-]i vin` s` crezi,
dar a fost o vreme când am vrut s` devin fotbalist profesionist. Am
dat prob` chiar pentru Floren]a, clubul local.
Zâmbi.
– P`rin]ii mei erau absolut oripila]i. Sperau s` devin avocat, ca
tat`l , fratele [i sora mea. Legea este o tradi]ie \n familia noastr`.
Oricum, au fost foarte u[ura]i când clubul mi-a spus c` sunt prea
tân`r [i s` vin s` dau o alt` prob` \n anul urm`tor. Nu m-am mai
\ntors niciodat`, fiindc` mai apoi am hot`rât c` vreau s` devin
arhitect. P`rin]ii mei au fost atât de u[ura]i c` am renun]at la ideea
de a deveni fotbalist, \ncât nu s-au mai obosit s` m` conving` s`
studiez [tiin]ele juridice. Au spus doar “Slav` Domnului. Mergi
\nainte [i f`-te arhitect”.
Râse când \[i termin` povestirea [i Rachel râse \mpreun` cu el,
observându-l cu pl`cere. Când f`cu asta o frap` cât de u[or râdea
[i cât de lesne \i ap`rea zâmbetul pe buze.
Era \ntr-adev`r \nvior`tor. |n ciuda punctelor lui rele, nu p`rea
s` se ia prea \n serios. Era o parte a lui, hot`r\ ea, care-i pl`cea
foarte mult.
Dar chiar \n acel moment, fur` acosta]i de o femeie brunet`,
voluptuoas`, cu o rochie ro[ie strâmt`.
– Claudio! M` gândeam c` e[ti tu, ascunzându-te aici \n col]!
|nainte ca el s` se ridice \n picioare s-o salute, tân`ra se aplec`
[i-l s`rut` pe fiecare obraz.
DECIZIE PERICULOAS~ 67

Rachel se trezi c` urm`re[te scena cu un interes crescut ... [i cu


oarecare alarm`. Pentru c` prin felul \n care se apleca, decolteul
copios al femeii era \n pericol iminent s` ajung` \n penne alla
zingara a lui Claudio. Asta-i bun`, gândi Rachel, ce porc`rie ar fi!
– Nu, nu te ridica, puse femeia mâna pe um`rul lui Claudio
când \[i dezlipi obrazul de al lui. De ce nu m` prezin]i \ncânt`toarei
tale \nso]itoare? Se \ntoarse spre Rachel cu un zâmbet care ar fi
strepezit strugurii. To]i murim s` [tim cine este.
Claudio trecu instantaneu la ac]iune.
– Ea este Rachel ... Gura lui se rotunji când \i pronun]` numele
f`cându-l s` sune mai mult ca o declara]ie de dragoste. Se aplec`
peste mas` [i lu` mâna Rachelei \ntr-a lui ... Rachel, amore, ea este
Kirsten. Hei, gândi Rachel privindu-l, ce bine se preface!
Apoi se \ntoarse spre tân`ra cu decolteul bogat a c`rei mân`,
remarc` ea, era \nc` pe um`rul lui Claudio. {i, ca [i cum ceva se
stârni \n ea, brusc, se pref`cu [i ea.
– Bun`, Kirsten, susur` ea. Ce pl`cut s` \ntâlnesc o prieten`
de-a lui Claudio. {i când \i pronun]` numele, se uit` repede \n
direc]ia lui [i aproape reu[i s` sune la fel de afectat` ca [i el.
Ei bine, gândi ea cu mândrie, [i asta a fost bine!
– V`d c` e[ti englezoaic`. Te afli aici \n vacan]`?
Kristen \nc` avea dificult`]i s`-[i controleze asprimea din
privire. Ar`ta de parc` spera \n secret ca Rachel s` anun]e c`
trebuia s` plece mâine.
Rachel zâmbi [i se uit` din nou la Claudio, apoi \[i l`s` obrazul
pe degetele lui, \nl`n]uite dr`g`stos cu ale ei.
– Ini]ial am venit aici \n vacan]`, se miorl`i ea, dar acum cine
[tie cât voi sta? Acum, ad`ug` ea vis`toare, când l-am cunoscut pe
Claudio.
68 FAYE MORGAN

– Nici s` nu te gânde[ti s` pleci. A[ veni dup` tine, spuse


Claudio pe un ton dr`g`stos amenin]`tor [i se uit` la Kirsten. Cine
m-ar putea \nvinui? Nu este splendid`?
Rachel crezu o clip` c` Kirsten o s` se \nverzeasc` la fa]`. Era
u[or [ocat` de cât de tare \i pl`cea aceast` perspectiv`. Dar apoi
Claudio spuse:
– Dar [i tu ar`]i splendid \n seara aceasta, Kirsten. |ntotdeauna
am spus c` ro[ul este culoarea ta.
Dintr-o dat`, Kirsten se lumin`.
– Vai, mul]umesc, Claudio! Ce amabil din partea ta s-o spui!
Când se uit` la Rachel, aceasta se ab]inu s`-[i opreasc` zâmbetul
vis`tor s` dispar`. Nu era nevoie ca el s` spun` asta, gândi ea
\nciudat`. |n seara aceasta, el trebuia s` aib` ochi doar pentru ea!
Nu c` mi-ar p`sa cu adev`rat, \[i reaminti ea când Claudio se
aplec` s`-i s`rute vârfurile degetelor. Nu vreau s`-i distrug acest
mic specatacol pe care-l interpret`m.
Dar nu se \ntâmplase nimic. Sim]indu-se \n plus. Kirsten \[i lu`
la revedere de la ei.
– Ar fi mai bine s` m` \ntorc. Prietenii mei a[teapt`, f`cu ea cu
mâna la o mas` aglomerat` din spate. Ne mai vedem, Claudio,
ad`ug` ea, f`când cu ochiul.
Când disp`ru, Claudio se \ntoarse spre Rachel.
– A[ spune c` asta ar merita un Oscar, \i spuse el zâmbind. Sau,
cel pu]in, un alt pahar cu vin ... Cu mâna liber`, \ncepu s`-i umple
paharul cu vin. Deci, observ` el, po]i s-o faci când \ncerci.
– Bine\n]eles c` pot. Ce te-a f`cut s` crezi c` n-a[ putea?
De[i, adev`rul era, reflect` Rachel, c` nu trebuise s` \ncerce
prea mult. Performan]a ei, spre propria-i surprindere, \i venise
foarte firesc. Nu-i ceruse nici un fel de efort.
DECIZIE PERICULOAS~ 69

Poate c` fusese vinul. Zâmbi [i mai lu` o \nghi]itur`. Chiar o


distra aceast` mic` [arad`.
Dar era o \ntrebare pe care trebuia s-o pun`.
– Kirsten n-a fost din \ntâmplare, \ntâlnirea pe care ai anulat-o
ca s` vii aici cu mine?
– Nu, nu era ea, scutur` Claudio din cap. Kirsten [i cu mine
n-am avut nimic planificat pentru seara asta.
“Nimic planificat pentru seara asta”. Dintr-un anume motiv,
r`spunsul lui o irit`. Pu]in \n]epat`, Rachel se trezi spunând:
– Deci, este una din iubitele tale, atunci?
– Una din legiunea de iubite despre care mamei tale \i place s`
vorbeasc`? Claudio zâmbi, d`du din umeri, dar nu neg`. Kirsten [i
cu mine suntem [tiu]i c` ne petrecem timpul \mpreun`, din când
\n când.
Asta fusese evident, Rachel se trezi c`-[i aminte[te modul
posesiv \n care Kirsten \[i l`sase mâna pe um`rul lui Claudio [i
apoi, [i mai enervant, l`sând-o acolo. {i apoi, mai fusese [i
enervantul f`cut cu ochiul. Ce mesaj secret fusese \n spatele acestui
gest?
Apoi \[i reveni. Ce se petrecea cu ea? Aceasta era doar o pretins`
rela]ie pe care o avea cu Claudio! Nu d`dea doi bani pe ce se
petrecea \ntre el [i Kirsten! |[i ie[ise din min]i de reac]iona a[a?
Se gr`bi s`-[i vin` \n fire când Claudio \i spuse, dând din cap
spre masa la care disp`ruse Kirsten:
– Aceste prietene cu care este Kirsten ... una dintre ele este o
bârfitoare notorie. Ceea ce este o veste bun` pentru noi, \i zâmbi
el. Jum`tate din restaurant \]i [tie probabil de acum numele [i de
unde vii [i cu oarecare noroc, mâine va afla [i jum`tate din
Floren]a.
70 FAYE MORGAN

Ceea ce \nseamn` c` telefonul va suna la signora Rossi – [i de


la signora Rossi la mama ta \n Capri.
Ei bine, dac` nu va fi a[a, reflect` Rachel dou` ore mai târziu,
dup` ce-[i b`user` cafeaua [i era timpul s` plece, nu s-ar datora
lipsei de efort f`cut` de ei. Interpretaser` ni[te roluri minunate \n
restul serii, râzând \n felul \n care râd aman]ii \mpreun`,
uitându-se unul \n ochii celuilalt [i ]inându-se de mâini. Fusese un
efort admirabil.
Totu[i, când p`r`siser` restaurantul [i se \ndreptau c`tre
ma[in`, Rachel se \ntreba dac` nu \mpingea lucrurile prea departe
când o prinse brusc [i o s`rut` \n strad`.
Ea nu protest`. Poate cineva \i observa. |n loc de asta, foarte
cooperant`, \i \nconjur` gâtul cu bra]ele [i-[i oferi buzele cu un
oftat de extaz pref`cut. Fac asta \n interesul eliber`rii, \[i spuse ea
când \i r`spunse la s`rut [i-[i trecu degetele prin p`rul lui care,
reflect` ea, era moale [i alunecos ca m`tasea. {i nu era decât
pref`c`torie când gemu [i tremur` când el \[i adânci s`rutul [i o
lipi cu putere de el.
Erau doar ca doi actori f`când dragoste \ntr-un serial. Pasiunea
p`rea real` – chiar din partea ei – dar de fapt nu mai real` ca un
ciorchine de strugure din plastic.
Cu toate acestea, când \i d`du drumul câteva minute mai târziu,
Rachel era con[tient` de o cre[tere a ritmului cardiac. |[i scutur`
p`rul pe spate. Era doar foarte u[or. Nu mai mult decât ar fi alergat
cincizeci de metri. {i era u[or de explicat. Fusese un s`rut foarte
energic. De un lucru era sigur`, [i anume c` reac]ia ei nu era
emo]ional`.
Se uit` \n jur zâmbind.
– Ai v`zut pe cineva cunoscut? Ne observ` cineva? \ntreb` ea.
DECIZIE PERICULOAS~ 71

Claudio zâmbi [i, f`r` grab`, \ntinse o mân` [i-i netezi o bucl`
care-i c`zuse pe frunte.
– Nu, de fapt nu era nimeni. Am f`cut-o pentru c` a[a am sim]it.
{i mi-a pl`cut, spuse el. }ie nu?
Rachel \l privi, scandalizat`.
– Ce vrei s` spui c` ai sim]it? Nu asta ne-a fost \n]elegerea! Nu
era treaba ta s` faci asta! {i nu, ad`ug` ea \n grab`, fixându-l cu o
privire rece, se \ntâmpl` s` nu-mi fi pl`cut câtu[i de pu]in!
Ajunseser` la ma[in`. Claudio deschise portiera de la locul
pasagerului.
– P`cat, observ` el, zâmbindu-i cu viclenie. N-are importan]`.
Consider c` mie mi-a pl`cut pentru amândoi.
Se credea de[tept, dar s` fie a naibii dac`-l las` s` scape basma
curat`. Când urc` lâng` ea [i se \ndreptar` spre San Cappano, ea
continu` s`-[i fac` sentimentele auzite.
– Dac` ai de gând s`-]i iei astfel de libert`]i, izbucni ea. Po]i uita
orice cooperare din partea mea. Deci vreau cuvântul t`u c` nu se
va mai \ntâmpla niciodat` ceva de genul acesta.
– Cuvântul meu? râse Claudio. Pare foarte serios ce spui. Bine,
\ncuviin]` el, uitându-se la ea. Nu se va mai \ntâmpla.
F`cur` drumul \napoi spre San Cappano \ntr-o t`cere \n]epat`.
Cel pu]in, din partea Rachelei. Claudio p`rea s` se distreze cu
muzica de la radioul ma[inii, chiar fredonând din când \n când. Era
limpede c` nu d`dea doi bani pe furia ei. {i un lucru era clar: nu
suferea din cauza remu[c`rii.
Imediat cum ajunser` la vil`, Rachel s`ri din ma[in`. {i p`str`
distan]a \n timp ce Claudio o conducea spre u[a din fa]`. |n ciuda
promisiunii lui, n-avea \ncredere \n el [i sub nici o form` nu vroia
s`-i mai cad` \n plas`.
72 FAYE MORGAN

– Sper c` ai ascultat ce ]i-am spus \n ma[in`, spuse ea când el


deschise u[a. Vai de mine, gândi ea, va trebui s` petrec toat`
noaptea aici, singur` cu el. Dac`-i trece prin cap s` profite?
Când el se \ntoarse s`-i zâmbeasc`, \ncerc` s`-[i reaminteasc`
dac` exista o \ncuietoare la u[a dormitorului ei. Dac` nu exista, \[i
spuse ea, voi \n]epeni un scaun sub clan]`. Sau, mai bine, voi folosi
dulapul ca o baricad`. Dar \nainte ca el s`-i r`spund` la \ntrebare,
telefonul din hol sun` brusc.
– R`spund eu, spuse imediat Rachel, dându-l la o parte.
Poate, gândi ea, era maic`-sa, caz \n care i-ar cere s` vin`
imediat \napoi [i s-o scoat` din aceast` situa]ie \nfrico[`toare. Dup`
felul \n care decurgeau lucrurile, cine [tie ce se putea \ntâmpla \n
continuare?
Dar când ridic` receptorul, nu era mama ei.
O voce de femeie spuse “Alo” \n italian`. {i, de[i Rachel nu [tia
o boab` de italian`, nu-i fu greu s` recunoasc` acestea:
– Claudio, continu` s` spun` femeia. Volio parlare con Claudio.
Cu o strâmb`tur`, Rachel \i \ntinse receptorul.
– Este pentru tine,spuse ea. O femeie vrea s`-]i vorbeasc`.
|n particular, reflect` ea. Acum [tiu de ce ]i-a f`cut cu ochiul.
Aproape sigur vocea de la telefon era a lui Kirsten.
Ei bine, s` aib` noroc, gândi Rachel \n timp ce urca sc`rile spre
dormitorul ei. Dac` Kirsten vroia s` alerge dup` el, era treaba ei
stupid`. Totu[i, Claudio avea tupeau, dac` d`duse num`rul de
telefon al mamei ei tuturor iubitelor lui!
{i cui \i pas`? Toate erau mai mult decât binevenite pentru el.
|[i arunc` pantofii din picioare [i-[i trânti po[eta pe pat. |n ceea
ce o privea pe ea, Kirsten [i cohorta lui de alte iubite n-avea decât
s` se bat` pe el.
DECIZIE PERICULOAS~ 73

Personal, nu i-ar acorda unui astfel de om nici m`car un gând.


– E[ti acolo?
Se auzi o cioc`nitur` \n u[a \ntredeschis`. Rachel se \ntoarse
s`-l vad` pe Claudio, care o observa.
– M-am gândit s` trec s` te anun] c` acum plec, \i spuse el.
Rachel d`du din cap.
– V`d.
Nu \ntreb` dac` iese cu Kirsten. |n fond, nu era nevoie s`
\ntrebe dup` cum \i f`cuse aceasta cu ochiul.
– Noapte bun`, \i spuse Claudio. Te v`d mâine.
Dup` ce \nchise u[a, Rachel st`tu [i ascult` cum pa[ii lui se
\ndep`rteaz` de-a lungul coridorului [i apoi \n jos pe sc`ri. Apoi,
un moment mai târziu, când \[i scotea rochia purpurie [i o atârna
pe umera[, auzi cum Maserati pleac` \n noapte.
St`tu o clip` [i se trezi privind dintr-o dat` \ncuietoarea din
alam` str`lucitoare de la u[a dormitorului. Zâmbi strâmb. N-ar fi
fost nevoie la urma urmei, s` mute toat` mobila a[a cum pl`nuise.
Apoi, cu un oftat, se \ntoarse, \ncercând s` ignore micul nod de
\ncordare din piept, care nu putea fi dezam`gire, de[i se sim]ea la fel.

***

|n diminea]a urm`toare, când Rachel cobor\ \n buc`t`rie s`


m`nânce ceva, pe mas` o a[tepta un bilet cu o carte de vizit`
ata[at`.
“Trebuie s` m` duc la munc` \n aceast` diminea]`”, o inform`
biletul “dar \]i sugerez s` mânc`m de prânz \mpreun`, doar pentru
74 FAYE MORGAN

salvarea aparen]elor. Vino la mine la Studio la ora unu”. Era semnat


cu un “C” mare, ar`tând impozant.
Poate m` voi duce sau nu, \[i spuse Rachel cu capsa pus` când
\l citi. Cine se crede, de-mi d` ordine \nainte de a-mi fi luat micul
dejun?
Dar, când porni aparatul de f`cut espresso, studie cartea de
vizit`. “Claudio del’Angelo. Architteto” anun]a aceasta, iar
dedesubt era trecut` adresa de la Studioul lui – Via della Vigna
Nuova, Floren]a. Foarte interesant, gândi ea ... Dar poate c` o s`
prânzesc singur`.
Totu[i, când se a[ez` peste câteva minute cu o cea[c` de
cafelatte [i o brio[`, \[i lu` cartea ghid ca s` studieze harta din
interior. Via della Vigna Nuova era aproape de centru, lâng` Arno.
Deci un lucru era sigur: nu va fi greu de g`sit. Strecur` cartea de
vizit` \n ghid, \l \nchise [i-l puse deoparte.
Vom vedea, hot`r\ ea, nehot`rând nimic. Vom vedea cum m`
simt când va sosi ora unu.
Rachel se \mbr`c` adecvat – \ntr-o pereche de blugi [i o bluz`
de culoarea l`mâii [i o pereche confortabil` de sandale f`r` toc
pentru plimbare – [i, dup` micul dejun lu` un autobuz c`tre
Floren]a. Apoi petrecu majoritatea dimine]ii hoin`rind \n
faimoasele Galleria degli Uffizzi, minunându-se de comorile de art`
de pe pere]i, care \]i t`iau r`suflarea. {i de[i f`cu tot ce putu ca s`
vad` cât mai mult \n dou` ore [i jum`tate, ca milioane de turi[ti
\naintea ei, ajunsese la concluzia c` ar trebui o via]` \ntreag` ca s`
vezi totul cum trebuie.
|n afar` de aceasta, cel pu]in pentru perioada urm`toare, ajunse
la punctul de satura]ie. Se va \ntoarce alt` dat` [i va continua. Dar
acum se va plimba prin ora[.
DECIZIE PERICULOAS~ 75

Plecând de la galerie, travers` eleganta Piazza della Signoria, cu


cafenelele ei zgomotoase pe trotuare [i tr`suri cu cai de \nchiriat [i
se \ndrept` spre maiestuoasa catedral`. Apoi se \ntoarse \n zona
râului, unde vizit` magazinele de pantofi de pe Via Calzainoli [i se
plimb` agale prin Piazza della Repubblica. {i dintr-un motiv
oarecare, \n acest punct se uit` la ceas.
Era ora unu f`r` câteva minute. Sim]i un gol \n stomac. S`
mearg` [i s` caute o pizzeria unde s` m`nânce singur`, sau s` se
duc` la studioul lui Claudio?
Scoase harta din po[et` [i o studie un moment, ca s` descopere
c`, printr-o coinciden]` inexplicabil`, se afla foarte aproape de Via
della Vigna Nuova. Dar \nc` ezit`. Chiar dorea s`-l vad`? N-ar fi fost
mai pl`cut s` m`nânce singur`? |nc` mai dezb`tea când se trezi \n
fa]a u[ii lui.
Ap`s` pe sonerie [i a[tept`, sim]indu-se \nc` nesigur`. {i când
soneria fu urmat` de t`cere, scoase un mic oftat de u[urare.
Evident, nu st`tuse dup` ea. Foarte bine. Se va duce [i va g`si o
pizzeria, la urma urmei.
Dar tocmai când era pe cale s` plece, se auzi un zgomot la
interfon.
– Chi é ? \ntreb` o voce pe care o recunoscu imediat.
Se opri din mers [i se \ntoarse \ncet s` se uite la interfon. Apoi
f`cu un pas spre el. Ar fi fost nepoliticos s` nu r`spund`.
– Eu sunt, spuse ea. Dar pot pleca, dac` e[ti ocupat.
Instantaneu, se auzi un bâzâit [i u[a se deschise.
– Vino. Ia liftul. Sunt la etajul ultim.
Rachel f`cu a[a cum i se spuse [i, când ie[i din lift, Claudio o
a[tepta \n u[a deschis` de la studioul lui. {i de[i era o adev`rat`
nebunie, inima \i s`ri din piept la vederea lui [i o senza]ie ca de
76 FAYE MORGAN

degete care o mângâiau de-a lungul spin`rii. V`zuse multe lucruri


frumoase \n aceast` diminea]`, dar nici unul mai frumos ca el.
Ce gând caraghios! Rachel \l \ndep`rt` \n grab` din minte când
el zâmbi [i o pofti \n`untru.
Purta pantaloni sub]iri, bej [i o c`ma[` roz cu mânecile
suflecate pân` la coate [i când o conduse \n studioul lui, era clar c`
lucrase. |n mijlocul \nc`perii enorme, cu geamuri mansardate prin
care se infiltra o lumin` roz \n toate direc]iile, trona un birou vast
acoperit cu desene, iar \ntr-un col] al acestuia se afla o cea[c` de
cafea pe jum`tate neterminat`.
Rachel se mi[c` de pe un picior pe altul, nesigur`. Dintr-un
anume motiv, se sim]ea str`in` aici. Era teritoriul lui. Aceasta era o
parte a vie]ii lui \n care intra. Aici, sim]i ea, rezida adev`ratul
Claudio del’ Angelo [i nu era sigur` dac` vroia s` fie fa]` \n fa]` cu
el.
– Dac` e[ti ocupat, pot pleca f`r` probleme.
– Prostii! A fost o diminea]` foarte \nc`rcat`, dar am terminat
pentru moment. {i ce vrei s` spui prin po]i pleca f`r` probleme? o
mustr` el u[or. Eu te-am invitat, \n caz c` ai uitat.
– Nu, n-am uitat, dar poate c` prânzul nu este necesar. Vreau s`
spun ... d`du Rachel din umeri ... c` am realizat o performan]`
foarte bun`, noaptea trecut`.
Claudio \i zâmbi, dar era un zâmbet mai blând ca de obicei. |i
lipsea expresia t`ioas`. Ochii lui p`rur` s` se plimbe gânditori
peste fa]a ei o clip`.
Apoi, spuse:
– Las`-m` s`-]i ar`t repede studioul, apoi vom merge [i vom
avea un prânz lung [i tacticos.
Pentru urm`toarele cincisprezece minute.
DECIZIE PERICULOAS~ 77

Rachel ascult` fascinat` când \i vorbi despre lucr`rile lui din


studio.
– Oficiile administrative sunt cu dou` etaje mai jos, \i explic` el,
dar aici se face munca adev`rat`.
Apoi, când \ncepu s`-i pun` \ntreb`ri el \i ar`t` unele dintre
desenele lui [i-i explic` despre proiectele la care lucra.
– Este facinant.
Rachel ar fi r`mas acolo bucuroas` toat` dup`-amiaza. Dar mai
apoi, i se opri respira]ia când ajunse \n dreptul unei ferestre
deschise cu vederea spre acoperi[urile ro[ii ale Floren]ei [i pu]in
din râul Arno [i Ponte Santa Trinita.
Se sprijini de pervaz [i privi afar` cu un zâmbet fericit.
– Deci de aici \]i vine toat` inspira]ia!
|n timp ce vorbea, se \ntoarse s`-l priveasc`, nerealizând c`
venise s` se a[eze \n spatele ei. Cum inima \i tres`ri, se \ntoarse
repede s` se uite din nou pe fereastr`. Oh, Doamne, gândi ea, ce
se petrece cu mine?
– Da, cred c` este o inspira]ie reu[it` de[i de acum m-am
obi[nuit cu ea.
P`rea s` stea foarte aproape de ea. Lui Rachel \i pl`cea s`-i simt`
r`suflarea \n p`r.
– Te po]i obi[nui vreodat` cu asta?
Rachelei aproape \i fusese team` s` vorbeasc`, pentru cazul \n
care vocea i-ar fi tr`dat haosul brusc din interior. Când \l privi \n
ochi, inima \i zvâcni [i sim]i un fior str`b`tând-o din cre[tet pân` \n
t`lpi.
Poate c`, gândi ea, n-ar fi trebuit s` vin. Dintr-o dat`, totul p`rea
s`-i scape de sub control.
Claudio nu p`rea con[tient de tulburarea ei.
78 FAYE MORGAN

Tonul lui era u[or când o \ntreb`:


– Deci, chiar \]i place ora[ul meu, se pare?
– Cred c` este minunat. Am fost la Uffizi azi-diminea]`, apoi am
f`cut un tur prin centru.
Rachel se \ntreba dac` va avea puterea s` se \ntoarc` [i s`-l
priveasc` din nou. Nu-[i putea continua la infinit conversa]ia cu
spatele la el.
Se str`dui [i se r`suci, realizând când f`cu acest lucru c`, de
fapt, nu st`tea chiar atât de aproape de el pe cât credea – suficient
de aproape totu[i ca inima s`-i bat` gata s`-i sparg` pieptul.
– Este \ntr-adev`r la fel de frumos pe cât se spune, morm`i ea.
– M` bucur c` \]i place. {i mie \mi este drag ora[ul, zâmbi
Claudio. Dup` cum ]i-am spus mai \nainte, eu sunt obi[nuit acum
– dar nu \n a[a m`sur` \ncât s` fiu sigur.
A[a cum st`tea \n fa]a ei, cu soarele luminându-i chipul, Rachel
se trezi c`-i examineaz` tr`s`turile \n am`nun]ime. Ochii lui erau
ca o catifea neagr`, m`rgini]i cu gene lungi, m`t`soase. Erau ochi
minuna]i. Ochi \n care s` te \neci. Cât despre nas – atât de
puternic, atât de aristocratic ... {i avea cea mai senzual` gur`. Când
\l privi, se trezi \ntrebându-se ce ar face dac` ar s`ruta-o.
Dar el nu \ncerc` s-o s`rute [i nici s-o ating`. De fapt, expresia
lui era cald` [i prietenoas`, p`rea s` p`streze distan]a \ntre ei \n
mod inten]ionat.
Rachel \ncerca s` se simt` bucuroas`, dar nu era a[a. |n loc de
asta, se \ntreb` despre ie[irea lui din noaptea trecut` – de la care
se \ntorsese dup` ora dou`. Unde fuseser` el [i Kirsten? Pân` unde
ajunseser`? Iar el, se \ntreb`, se gândea la ea acum?
Apoi, Claudio se d`du brusc la o parte.
– Cred c-ar trebui s` mergem s` mânc`m.
DECIZIE PERICULOAS~ 79

Nu [tiu de tine, dar eu mor de foame, spuse el.


Dar când ajunser` \n strad`, Claudio \i lu` bra]ul [i i-l strecur`
sub al lui. Cum Rachel se \ncord` u[or, ca o amant` p`r`sit`,
ne[tiind cum s` reac]ioneze la aceast` intimitate abrupt`, el \i
spuse cu un zâmbet:
– Poate ne observ` cineva. A[a c` strânge din din]i [i \ncearc` s`
realizezi iar`[i un spectacol bun.
Asta f`cea el, strângea din din]i? Rachel se \ntreb` de mai multe
ori \n timpul prânzului lor \mpreun` când flirt` cu ea [i o \ncuraj`
s`-i povesteasc` vizita la Uffizi. Era greu s`-i spun`. Totul la el p`rea
s` vin` foarte u[or. Putea s`-[i \mpr`[tie farmecul cum ar \mpr`[tia
lumina. Chiar [i ea uneori era aproape fermecat`.
Dar mai apoi, când masa se termin` [i se \ntoarser` \n studio
pentru cafea, comportarea lui r`m`sese tot prietenoas`, dar din
nou distant`. Ceea ce era [i normal, \[i spuse Rachel. |n fond, asta
vreau eu. Nu asta i-am spus \n ma[in`, ast`-noapte?
Totu[i, [tia c` promisiunea pe care i-o smulsese ast`-noapte nu
era cea care-i dictaa comportarea bun`. Nu, el se comporta a[a,
fiindc` vroia s` se comporte \n acest fel. Bine, \[i zise Rachel. Dar
ea nu se sim]ea bine deloc.
Unicul motiv pentru care Rachel se \ntorsese la studioul lui era
c` totul era \nchis pentru siesta de dup`-amiaz`.
– Po]i pierde o jum`tate de or` pe aici, \i suger` Claudio, când
\i spuse c` mai vrea s` viziteze \nainte de a lua autobuzul \napoi
spre San Cappano.
{i el urma s` fie ocupat.
– Am un client care sose[te la patru [i jum`tate, apoi trebuie s`
ie[im \mpreun`, \i explic` el acum când st`teau la capetele opuse
ale biroului lui mare [i-[i beau cafelele. Altfel m-a[ fi oferit s` vin s`
80 FAYE MORGAN

te iau mai târziu, s` te duc la San Cappano. Din p`cate nu [tiu când
voi fi liber.
– Este \n regul`. Nici eu nu [tiu cât voi \ntârzia.
Rachel d`du din umeri, camuflându-[i stânjeneala pe care o
sim]ea. |i pl`cuse masa lor \mpreun`, dar când se \ntorseser` la
studioul lui, suferise de cel mai puternic sentiment de pr`bu[ire
din cauza acestor schimb`ri \ntre intimitate [i distan]`. Nu mai [tia
unde se afl` [i era toat` \ncordat`.
– Vreau s` m` uit prin magazine [i poate s` vizitez o biseric` sau
dou`, explic` ea. {i când o s` simt c` m-am s`turat, o s` iau
autobuzul \napoi.
Se uit` la ceas. El spusese c` avea \ntâlnire la patru [i jum`tate
[i era deja trecut de patru. |[i goli cea[ca, o puse jos [i se ridic`.
– Mai bine plec acum, \nainte de sosirea clientului t`u.
– Te conduc.
Claudio se ridic` [i el \n picioare, apoi o conduse la lift. Dar
când se deschiser` u[ile liftului, el f`cu ceva care o lu` pe Rachel
prin surprindere.
Tocmai când voia s` p`[easc` \n`untru, o prinse [i-i d`du cel
mai delicios [i cald s`rut pe buze.
– S` ai o dup`-amiaz` pl`cut`, \i ur` el. Ne vedem disear`, la
vil`.
{i de[i era total ridicol [i ru[inos, Rachel sim]i cum \i cre[te
moralul [i tensiunea \i dispare. Acest s`rut nu fusese pref`cut.
Fusese de-a dreptul adev`rat!

***
DECIZIE PERICULOAS~ 81

Era trecut de [ase [i jum`tate când Rachel se \ntoarse la vil` [i


când p`[i \n hol, telefonul suna.
Se opri o clip`, având un sentiment de nelini[te. Sper, gândi ea
\n t`cere, s` nu fie Kirsten sau alt` iubit`. Dar când ridic`
receptorul, avu un [oc.
– Drag`, eu sunt. Cum te descurci? |mi pare r`u c` n-am reu[it
s` te sun pân` acum.
– Mam`! Rachel se a[ez` pe scaunul de lâng` telefon. Sunt bine,
\ncepu ea, dar este ceva ce trebuie s`-]i spun ...
Dar \nainte de a putea continua, maic`-sa o \ntrerupse.
– Uite, vreau s` fiu scurt`, drag`, a[a c` ascult`-m` cu aten]ie la
ce trebuie s`-]i spun ... Nu s-a \ntâmplat nimic? Ai spus c` e[ti bine?
– Da, sunt bine, mam`, dar ...
– Atunci e-n regul`. Acum ascult`-m` cu grij`, Rachel. Vreau s`
faci ceva foarte important pentru mine. Vreau s` te duci la biroul
lui Dino [i s` g`se[ti un dosar acolo. Este un dosar ro[u. Este \n
primul sertar. Nu po]i gre[i. {i dup` aceea vreau ca mâine
diminea]` la prima or` s`-l duci la adresa pe care o s` ]i-o dau ...
Se opri pentru a-[i trage r`suflarea.
– Ai hârtie [i creion la \ndemân`?
– Da, am ... Pe m`su]` era un carne]el [i un creion [i Rachel le
trase c`tre ea. Dar pot s`-]i explic ...?
– Mai târziu, drag`. Asta este important, \i dict` maic`-sa
numele [i adresa.
Este avocatul lui Dino, explic` ea, [i te va a[tepta. |mi promi]i
s` faci acest lucru mâine la prima or`?
– Promit, mam`.
– E[ti un \ngera[. Ai grij` de tine, scumpo. Vorbim mai târziu,
spuse ea [i \nchise.
82 FAYE MORGAN

Rachel st`tu un moment, sim]indu-se n`ucit`, [i privi numele [i


adresa din carne]el. Ce se petrecea? Ce punea la cale mama ei? {i
de ce i se cerea s` duc` un dosar la avocatul lui Dino?
Dar nu vedea de ce ar fi trebuit s` se \ntrebe. Promisese s-o fac`,
a[a c` o va face. {i deoarece acum avea toat` casa la dispozi]ie,
poate c` ar trebui s` se duc` [i s` r`sfoiasc` dosarul chiar acum.
Fiindc` avea sentimentul c` aceast` mic` sarcin` ce i se d`duse era
ceva despre care Claudio nu trebuia s` [tie.
|ndes` numele [i adresa avocatului \n po[eta de um`r [i se gr`bi
pe sc`ri spre biroul lui Dino.
Rachel pusese piciorul \n biroul lui Dino doar o dat` – când
maic`-sa \i ar`tase casa \n ziua sosirii. P`rea c` trecuser` secole de
atunci, de[i \n realitate nu se scurseser` decât dou` zile. Cine ar
crede c` s-ar fi putut \ntâmpla atât de multe \ntr-un timp atât de
scurt?
Masa de lucru a lui Dino era lâng` fereastr`. Rachel se duse spre
ea, dar când trase de sertar, descoperi c` era \ncuiat. Dar cheia era
\n broasc`. Cu degete nervoase, o \ntoarse. Toat` chestia asta nu-i
pl`cea deloc. Se ruga ca blestematul de dosar s` fie unde spuse
mama ei.
Era. Cu un oftat de u[urare, \l scoase. Misiune \ndeplinit`, \[i
spuse ea, \ncuind sertarul la loc. Acum va ascunde dosarul \n
camera ei pân` mâine.
Dar când se \ntoarse s` plece, \i veni s` le[ine. |n]epeni,
incapabil` s` se mai mi[te. Fiindc`, stând \n prag [i urm`rind-o, era
Claudio. Expresia de pe fa]a lui era la fel de rece ca un vânt arctic.
Nu se mi[ca [i o fixa cu ochii ca ni[te baionete. Apoi, \ntinse mâna:
– Acum, d`-mi dosarul acela.
Capitolul 5

– Nici gând! Nu este treaba ta! Rachel strânse dosarul la piept.


D`-te la o parte din calea mea [i las`-m` s` trec!
Claudio r`mase unde era.
– D`-mi dosarul, am spus ... O privea amenin]`tor, cu mâna
\ntins` spre ea. Ori mi-l dai de bun`voie, ori ]i-l iau eu, o avertiz`
el.
– Cu for]a, vrei s` spui?
– Nu cred c` este nevoie de prea mult` for]`, zâmbi el superior,
privind-o din cap pân`-n picioare. Oricum, a[ prefera asta, dac` nu
mi-l dai imediat.
– N-am inten]ia s` fac asta, strânse Rachel dosarul [i mai tare,
de parc` ar fi ap`rat bijuteriile coroanei regale. Acest dosar este
privat. N-are a face cu tine, spuse cu ochii sc`p`rând de furie.
Cum \ndr`znea s-o amenin]e? Nu era decât un neobr`zat
arogant!
Dar Claudio nu mai st`tu pe gânduri. |nainte ca ea s` fi avut
timp s`-i scape, f`cuse un pas spre ea [i, cu o mi[care fulger`toare,
\i smulsese dosarul din mâini.
84 FAYE MORGAN

– Mul]umesc, spuse el. Amabil din partea ta s` cooperezi.


|n timp ce Rachel st`tea acolo fierbând [i dezb`tând \n t`cere
dac` ar trebui s` \ncerce s` i-l smulg` \napoi, el \l deschise [i \ncepu
s`-i studieze con]inutul.
– Astea sunt toate hârtile legale legate de vânzarea acestei case
lui Dino. Te-ar deranja s`-mi spui ce pl`nuiai s` faci cu ele? \ntreb`
el, curios.
Da, m` deranjeaz`. Nu-i va spune absolut nimic. Rachel \l privi
cu buzele strânse.
Dar Claudio era \n stare s` deduc` [i singur.
– Ghicesc c` aveai de gând s` le duci avocatului lui Dino. Nu
le-a \ntocmit el, a[a c` nu are o copie ... O fix` cu o privire
\ntunecat`. Am dreptate?
Rachel nu r`spunse, dar ochii o tr`dau. Doar o clip` sclipir`
revelator \n timp ce se \ntreba de ce trebuia s` fie atât de blestemat
de iste]. {i Claudio, nu mai trebuie spus, prinse acea sclipire slab`.
Zâmbi satisf`cut.
Deci, am dreptate, conchise el. F`r` \ndoial`, sper` s` g`seasc`
vreo lacun` \n \nvoial` ceea ce-l va face pe unchiul Dino s` scape
din plas`. Ei bine, \[i pierd timpul ... Puse dosarul ro[u \n spatele
ei, cu un gest de dispre]. Provin dintr-o familie de avoca]i, \]i
aminte[ti? |n]elegerea pe care am \ntocmit-o nu are lacune.
Apoi, \[i \ngust` ochii spre ea [i \ntreb`:
– {i dup` ale cui instruc]iuni pl`nuiai s` duci dosarul la
avocatul lui Dino?
Rachel ignor` \ntrebarea. Se uit` la el cu ferocitate când \ntinse
mâna dup` dosarul abandonat [i-l lu`.
– A[ vrea s` ies acum din camer`, spuse ea pe un ton t`ios,
deoarece \n felul \n care st`tea, \i bloca ie[irea.
DECIZIE PERICULOAS~ 85

A[a c` ai amabilitatea [i d`-te la o parte din calea mea.


– De \ndat` ce-mi vei fi r`spuns la \ntrebare.
Claudio nu se mi[c` din loc. De fapt, p`rea s` se fi pozi]ionat [i
mai exact \n fa]a ei, solid [i impasibil ca o stânc`.
– Cine ]i-a spus s` duci dosarul la avocatul lui Dino?
Rachel \l privi \n t`cere. Dac` e[ti a[a de[tept, gândi ea, de ce
nu ghice[ti singur?
Dar, chiar când se gândea, precis asta f`cea [i el.
– Trebuie s` fi fost sau mama ta sau Dino. Asta este. Ai primit o
scrisoare sau un telefon. Deci care din astea dou` este? vru el s`
[tie, fixând-o cu privirea.
– Nu-]i pot spune nimic. {i dac` nu te deranjeaz`, repet` ea
ner`bd`toare, chiar a[ vrea s` plec.
– Ghicesc c` a fost un telefon, \i zâmbi Claudio, mohorât. Asta
s-a \ntâmplat. Ai primit un telefon când te-ai \ntors [i, profitând de
absen]a mea, te-ai dus s` [terpele[ti dosarul, f`r` s`-mi spui nimic
despre asta. Este foarte interesant ... Expresia lui devenise mai dur`
... A[ vrea s` aud despre acel telefon.
Apoi, spre uimirea Rachelei, tocmai când vroia s`-i spun` s` se
mi[te, o prinse de \ncheietura mâinii, tr`gând-o peste prag de-a
lungul coridorului.
– S` mergem la parter, bomb`ni el, s` ne turn`m ceva de b`ut
[i s`-mi po]i spune despre asta!
– Nu-i nimic de spus!
|nc` ]inând strâns la piept dosarul ro[u, Rachel privea furioas`
la Claudio din adâncul fotoliului unde o l`sase cu câteva minute
\nainte.
Fiindc` aproape o târâse pe sc`ri spre camera de zi, \nainte de
a o depune f`r` ceremonie acolo, cu un bomb`nit amenin]`tor:
86 FAYE MORGAN

– Nici s` nu te gânde[ti s-o \ntinzi pân` când nu-mi spui tot ce


vreau s` [tiu.
Rachel zâmbi acum \n sine. Avea slabe speran]e de sc`pare.
Orice \ncercare era sortit` e[ecului. N-ar reu[i decât s`-i dea o
scuz` pentru a o certa [i mai tare.
|[i frec` \ncheietura mâinii care \nc` o durea dup` tratamentul
aspru pe care-l primise \n cursul coborârii umilitoare a sc`rilor.
– De ce e[ti atât de al naibii de b`nuitor tot timpul? \ntreb` ea.
Eu nu ascund nimic de tine!
Claudio st`tea lâng` bufetul cu b`uturi, turnându-[i un whisky,
dar f`cu o pauz` ca s`-i arunce o privire ne\ncrez`toare.
– |mi dau seama c` o s` ia ceva timp, observ` el dezaprobator.
Vrei un pahar de ceva? ar`t` el cu capul spre [irul de sticle din fa]a
lui. S-ar putea s`-]i limpezeasc` gândurile.
– Gândurile mele nu necesit` limpezire ... dar totu[i, a[ bea
ceva. Vodc` [i tonic, dac` este OK, preciz` ea.
Dac` urma s` fie o discu]ie lung`, o b`utur` ar putea servi ca
anestezic.
– Ghea]` [i l`mâie?
– Ghea]` [i l`mâie? Acum un minut m` târai ca un om al
cavernelor [i acum m` \ntrebi dac` vreau ghea]` [i l`mâie \n
b`utur`, \l privi ea amuzat`. Chiar e[ti din cale afar`.
– M` bucur c` apreciezi faptul.
Claudio \ncepuse s`-i amestece b`utura, punând \n`untru
cuburile de ghea]` [i o felie de l`mâie, \nainte de a i-o \ntinde.
– Cum nu mi-ai r`spuns la \ntrebare, presupun c` \nseamn` da.
Rachel lu` b`utura [i-l urm`ri un moment cum se duce la
sofaua opus` ei [i se a[az`, \ntinzându-[i picioarele lungi \n fa]a lui.
Acea remarc` despre el c` era din cale afar` nu inten]ionase s` fie
DECIZIE PERICULOAS~ 87

un compliment, dar \n acela[i timp se trezi reflectând cât de


adev`rat era – era absolut unic; nu va mai \ntâlni niciodat` un alt
Claudio – sentimentele ei erau departe de a fi negative.
O \nnebunea. Nu era nici o \ndoial` \n privin]a asta. Era un
fanfaron [i un afemeiat. Avea nesfâr[ite cusururi. {i totu[i, cu toate
acestea, exista ceva la el care o f`cea s` se simt` mai vie de câte ori
era lâng` el, mai vie decât se sim]ise \n \ntreaga ei via]`.
Era ca [i cum o scânteie \n el f`cea s` tresar` ceva \n ea. O
scânteie despre care nu [tiuse niciodat` c` exist`. Este tulbur`tor,
gândi ea, dorindu-[i s` nu fi gândit asta. N-am [tiut niciodat` c` un
b`rbat poate fi atât de tulbur`tor.
|[i plec` ochii [i se pref`cu a se concentra asupra dosarului ro[u
pe care-l puse pe picioare. Apoi sorbi o gur` din b`utur` [i-[i spuse
c` era o proast` s` \nceap` s` gândeasc` a[a.
– Deci, s` ne \ntoarcem la acest apel telefonic despre care
vorbeam ... Tonul lui Claudio se \ntorsese la asprimea dinainte.
Totu[i, mai \ntâi ar trebui s` stabilim un detaliu esen]ial – au
telefonat ei, sau le-ai telefonat tu?
Tonul vocii lui era antidotul perfect pentru gândurile ei
nebune[ti. Rachel \l privi cu iritare.
– Cum a[ fi putut s` le telefonez? N-am num`rul lor de telefon,
ai uitat?
– |mi amintesc ce mi-ai spus. Dar cine [tie cât este de adev`rat?
Rachel oft`.
– Este adev`rat. De ce nu m` crezi? ... Apoi continu`, f`r` s` se
mai oboseasc` s` a[tepte un r`spuns. Mama a fost la telefon, exact
cum ai ghicit. Doar cu pu]in timp \n urm`. Când am intrat \n cas`.
– {i câte telefoane au fost?
– De la mama?
88 FAYE MORGAN

– De la mama ta sau Dino.


– Nici unul! Acesta a fost primul.
– E[ti sigur` \n privin]a asta?
– Bine\n]eles c` sunt sigur`, oft` Rachel. Acesta este primul
telefon primit. Nu au mai fost altele. {i chiar [i acesta a durat dou`
minute.
Claudio lu` o gur` de whisky [i o supraveghe un moment.
– OK, spuse el \n cele din urm`. Spune-mi despre asta.
– Nu este mult de spus. Mi-a spus doar s` caut dosarul [i s`-l
duc la avocatul lui Dino, mâine la prima or`.
– OK. {i ce altceva a spus?
– Nimic.
– Nimic? O sprâncean` neagr` se ridic` ne\ncrez`toare. Doar nu
crezi c` o s` \nghit asta? spuse el.
Degetele Rachelei se strânser` nervoase \n jurul paharului.
Poate, gândi ea, ar fi trebuit s` se fac` avocat pân` la urm`. Avea
tenacitatea unui avocat când \ncepea s-o interogheze! Oft` din
adâncul sufletului.
– M-a \ntrebat ce fac.
– {i ce i-ai r`spuns?
– I-am spus c` sunt bine.
– I-ai spus c` e[ti bine? {i dup` aceea, ce altceva i-ai mai spus?
Rachel se \ncrunt`.
– Ce vrei s` spui?
De aceast` dat`, ambele sprâncene se ridicar`.
– Chiar serios, \ncerci s`-mi spui c` \n cursul conversa]iei ai
neglijat s` men]ionezi ceva despre noi?
Rachel se \nro[i pân` la r`d`cina p`rului. Avea dreptate. P`rea
incredibil.
DECIZIE PERICULOAS~ 89

– Am \ncercat m`rturisi ea, stingherit`, dar nu mi-a dat ocazia.


De fiecare dat` când am \ncercat s`-i spun, m-a \ntrerupt. Era
gr`bit`. Vroia s`-mi spun` doar despre dosar [i a \nchis.
– Este extraordinar ... Claudio se \nclinase \n fa]` pe locul lui,
fiecare linie a trupului lui fiind o acuza]ie. S-o faci pe mama ta s`
te asculte, nu trebuia decât s` men]ionezi numele meu. Vrei s` spui
c` n-ai f`cut nici m`car asta?
– Nu, nu am f`cut ... Nu se gândise la asta. |mi pare r`u, se
scuz` ea.
– Credeam c` mi-ai spus c` erai foarte ner`bd`toare s`
cooperezi ... Claudio o observa atent, ochii lui sc`p`rând de furie
când rostea cuvintele ... Ce naiba se petrece aici? vru el s` [tie.
– Nu se \ntâmpl` nimic. Sunt foarte ner`bd`toare s` cooperez.
Vreau ca ei s` se \ntoarc`, iar tu s` pleci cât mai repede posibil.
Doar nu crezi c`-mi face pl`cere aceast` [arad` prosteasc` la care
m` for]ezi? se \ncrunt` Rachel, \ntrebându-l acuzator.
– Cine [tie? Poate c`-]i place ... Tonul lui Claudio era dur, \n
ciuda unui lic`r momentan care-i trecu prin ochi ... Aveai ocazia
perfect` s` pui cap`t [i-mi spui c` ai l`sat-o s`-]i scape.
– Am \ncercat.
– S-ar putea s` fi \ncercat. Cu adev`rat, dup` cum par lucrurile.
Dar pân` la urm` ai reu[it cel pu]in s` ob]ii o adres` sau un num`r
de telefon al mamei tale?
Rachel scutur` din cap, bosumflat`.
– Nu, n-am reu[it, m`rturisi ea.
– Nu? De aceast` dat`, Claudio p`rea sincer uluit. Continua s-o
fixeze cu ochii lui negri. Apoi se a[ez` \napoi pe scaun ... Se petrece
ceva aici. Min]i. Inten]ionat, \ncerci s`-i protejezi pe mama ta [i pe
Dino.
90 FAYE MORGAN

Rachel sim]i c` turbeaz`. |[i \ngust` ochii [i \ncepu, r`zboinic`:


– Poate c` sunt! Poate c` precis asta fac! ... Brusc, se s`turase s`
fie \n defensiv` ... Dumnezeule mare! explod` ea. A[ spune c` merit
o medalie s` fac tot ce pot pentru a-i ap`ra de un om ca tine!
– N-au nevoie s` fie proteja]i de c`tre tine.
– Poate eu cred c` au.
– Deci, recuno[ti, da? Se petrece ceva despre care nu-mi spui?
– Poate c` se petrece! se \n`l]` dreapt` \n scaun Rachel, ca s`-l
\nfrunte. Poate c` se petrec o gr`mad` de lucruri despre care nu-]i
spun – nici n-am de gând s`-]i spun, ad`ug` ea, indiferent ce tactici
vei adopta.
Claudio zâmbi.
– Cuvinte curajoase.
El \[i goli paharul de whisky [i apoi, brusc, se ridic` \n picioare,
punând paharul gol cu un zgomot sec pe mas`.
– S` vedem cât va dura pân` când ]i le vei \nghi]i, spuse el.
Rachel se ghemuise \n fotoliu când se ridicase pe nea[teptate.
Se a[teptase s-o \n[face [i s-o scuture, fiindc` \n ochii lui exista o
amenin]are distinct`.
Dar cum el nu f`cu nici o mi[care s` pun` mâna pe ea, ci \n loc
de asta \[i vâr\ mâinile \n buzunarele de la pantaloni, de parc` c` ar
sta mai bine acolo, privind-o furios pur [i simplu, c`p`t` curajul
s`-l sfideze.
– Nu e[ti obi[nuit ca cineva s`-]i ]in` piept, a[a-i? To]i se sperie
de tine [i te las` s` treci peste ei.
Ei bine, pe mine nu m` sperii câtu[i de pu]in, oricât de tare
te-ai r`]oi la mine. A[a c` nu ne mai plictisi pe mine, pe maic`-mea
[i pe Dino!
|[i \n`l]` capul [i-[i scutur` p`rul ro[u.
DECIZIE PERICULOAS~ 91

– N-o s` te mai plictisesc când o s` termin cu tine, dar n-am


terminat \nc` ... Ochii negri sc`p`rar`. Era la fel de furios ca ea ...
Deci, dac` vrei lupt`, nu-]i face griji, o vei avea.
Rachel nu vroia lupt`, dar se for]` s` r`spund` curajos:
– Bun! Nimic nu mi-ar face o pl`cere mai mare.
– Nu conta pe asta. Vreau s` spun pe pl`cerea luptei, zâmbi
Claudio dispre]uitor. Când m` lupt, n-o fac pentru pl`cere. M` lupt
ca s` \nving. |n asta const` pl`cerea. |n a \nvinge.
|ncepu s` se \ntoarc` s` plece, apoi se opri [i se uit` la ea.
– Vorbind despre pl`cere ... Tonul era ironic ... Tu [i cu mine
mergem la o petrecere la noapte. A[a c` s` fii g`tit` cu hainele tale
cele mai bune [i gata de plecare la ora zece.
– Petrecere? Glume[ti! Cum putem merge la o petrecere acum?
râse Rachel alungând ideea. N-a[ putea s` m` prefac c` sunt
\ndr`gostit` nebune[te de tine \n noaptea aceasta! Dumnezeu [tie
cât de greu este \n majoritatea timpului, dar \n noaptea aceasta nu
exist` nici o [ans`!
– Este greu, sunt de acord. Dar trebuie f`cut. Deoarece ai dat
cu piciorul ocaziei de a-i aduce pe maic`-ta [i pe Dino \napoi aici,
mi-e team` c` va trebui s`-i d`m b`taie cu strategia dinainte.
O fix` cu o privire dur` care nu admitea comentarii.
– A[a c` fii gata, dac` nu te deranjeaz`, la zece fix precis – [i
preg`te[te-te pentru performan]a vie]ii tale.
La zece punct, Rachel era \mbr`cat` \ntr-o pereche de pantaloni
ro[ii din m`tase sub]ire [i un maiou ro[u cu negru care-i acoperea
cu economie bustul. |n mod normal, purta peste tricou o bluz`
vaporoas` de m`tase, dar \n noaptea aceasta era hot`rât` s`
\nl`ture toate opreli[tile. Se hot`râse s` fie o vamp`. |n noaptea
aceasta, Claudio nu va avea la bra] o iubit` blând`.
92 FAYE MORGAN

Va trebui s` se mul]umeasc` [i cu o amant` arz`toare!


Bine\n]eles c` era doar o fantezie, zâmbi ea imaginii din oglind`
când \[i \ngro[` stratul de ruj de pe buze [i-[i r`v`[i buclele ro[cate.
Pentru c` [tia c` era singura cale prin care putea câ[tiga \n aceast`
noapte – jucând peste limit`.
|n sânge \i curgea acum prea mult` adrenalin` dup` schimbul
de cuvinte pe care-l avuseser` \n salon, ca s` mai joace rolul iubitei
supuse [i adoratoare. Dac` nu-l putea [fichiui cu furia – ceea ce
i-ar fi pl`cut s` fac` – atunci \l va [fichiui cu o ardoare pref`cut`!
Evident, Claudio nu dezaprob` câtu[i de pu]in aceast` evolu]ie.
– Ei bine, observ` el, când p`[i plin` de \ncredere [i \ndr`zneal`
\n camera de zi. Se pare c` urmeaz` s` fie o sear` interesant`.
{i Rachel sim]ea asta [i, \ntr-un mod pervers, a[tepta cu
ner`bdare. |i arunc` o privire sfid`toare, cu ochi sc`p`r`tori,
fiindc` era \nc` mânioas` pe el.
– Ai spus c` vrei performan]a vie]ii ... |[i lu` geanta ro[ie [i [i-o
arunc` pe um`r ... OK., spuse ea. Condu-m` la petrecere.
Petrecerea se ]inea \ntr-o vil` de lâng` Belvedere [i când Rachel
[i Claudio sosir`, era \n toi. Rachel se uit` \n jurul \nc`perii plin`
de oameni frumo[i, unii stând \n grupuri, râzând [i flec`rind
\mpreun`, unii dansând \n ritmul muzicii latine cântat` de o
orchestr` instrumental` pe un podium [i la terasa imens` unde [i
mai mul]i oaspe]i se distrau. Zâmbi, sim]ind un impuls minunat de
energie.
Asta era precis ceea ce avea nevoie. O total` deta[are de sine. S`
fie \ntr-un loc printre oameni al c`ror unic scop al serii era s`
petreac` f`r` inhibi]ii.
Când Claudio o conduse prin mul]ime, se undui u[or [i se uit`
la ringul de dans.
DECIZIE PERICULOAS~ 93

– Vino. Hai s` le ar`t`m. S` \ncepem dansul.


– |mi dau seama c` va trebui s` stau cu ochii pe tine \n noaptea
aceasta, zâmbi Claudio, v`dit intrigat de noua latur` pe care i-o
vedea. Dar mi-e team` c` dansul va trebui s` mai a[tepte pu]in,
spuse el luând dou` pahare de [ampanie de pe tava unui chelner
\n trecere [i \ntinzându-i unul Rachelei. |nainte de a \ncepe s`
dans`m, cred c` ar trebui s` mergem s` salut`m gazda.
– Bine. Unde este? Vreau s-o felicit pentru toate acestea.
Rachel arunc` o privire admirativ` \n jurul \nc`perii fabuloase,
ornamentat` ca pentru petrecere. Niciodat` nu mai v`zuse ceva
asem`n`tor.
Chiar \n acel moment, o femeie \mbr`cat` \ntr-o rochie
scânteietoare descinse brusc asupra lor.
– Claudio, tesoro! S`rut` aerul de lâng` obrazul lui. Apoi se
\ntoarse c`tre Rachel cu un zâmbet la fel de exuberant. Prezint`-m`
odat` acestei p`s`ri a paradisului pe care ai adus-o cu tine. Draga
mea, \i spuse Rachelei, e[ti cea mai splendid` creatur` din aceast`
camer`. Rachel râse când Claudio f`cu prezent`rile, pl`când-o
instantaneu pe exuberanta Anna, care se \ntâmpla s` fie chiar
gazda.
– Este o petrecere minunat`, \i spuse Rachel. De-abia am sosit
[i deja m` simt bine.
– Asta este ce-mi place s` cred ... Anna se \ntoarse spre Claudio
[i-l inform`: O plac. Nu numai c` este superb`, dar v`d c` are [i
minte.
|i zâmbi Rachelei.
– Acesta este necazul cu b`rba]ii. Sunt speria]i de moarte de o
femeie cu pu]in creier. Sunt absolut \ngrozi]i c` o s` fie pu[i \n
stare de inferioritate.
94 FAYE MORGAN

Claudio râse.
– Nu Pippo, totu[i. Precis el este o excep]ie?
– Sigur! Anna arunc` o privire rapid` prin \nc`perea
zgomotoas` [i-[i a]inti privirea asupra unui b`rbat cu o barb` mare
[i stufoas` care se \ntre]inea cu un grup de musafiri. Scumpul meu
so] [tie c` nu se afl` \n pericol de a fi pus \n stare de inferioritate,
râse ea. {i chiar dac` ar fi, probabil n-ar remarca.
Apoi continu`, adresându-se \n special Rachelei:
– De fapt, Claudio este o alt` excep]ie rar`, o scutur` ea \n
glum` de bra]. De aceea ne \n]elegem noi a[a de bine. Problema lui
este una diferit`. Problema lui este ...
Dar nu continu`, fiindc` \n acest punct li se al`tur` o alt`
pereche [i conversa]ia o lu` \ntr-o direc]ie diferit`. Dar Rachel
r`mase foarte curioas`. Cum avea de gând Anna s`-[i termine
propozi]ia?
St`tur` o vreme [i flec`rir` cu ceilal]i, dar când chelnerul veni
cu o alt` tav` cu pahare de [ampanie, Claudio \[i strecur` un bra]
\n jurul mijlocului Rachelei [i-i spuse:
– Cred c` este timpul s` ne-ndrept`m, spre ringul de dans. {tiu
c` te m`nânc` t`lpile.
Avea dreptate. A[a era. Pe cât de antrenant` fusese conversa]ia,
totu[i Rachel ar fi preferat s` danseze \n loc s` vorbeasc`. Poate c`
dansul \i va mai elibera de tensiunea din interior. Fiindc` \nc` era
furioas` pe felul \n care o tratase Claudio.
Când o conduse spre ringul de dans, \i arunc` o privire
provocatoare:
– Acum vom vedea, \i apuse ea, dac` e[ti la fel de bun ca
dansator.
Zece minute mai târziu, trebui s` recunoasc` faptul c` era bun.
DECIZIE PERICULOAS~ 95

{i ceea ce \nsemna [i mai mult era c` stilul lui de dans se


potrivea cu al ei. Era uluitor felul \n care trupurile lor se mi[cau la
unison \n ritmul rumbei cântat` de orchestr`. Dintr-o dat` erau doi
oameni mi[cându-se ca unul.
– Nu e[ti r`u, \i arunc` Rachel o privire de apreciere– doar
pentru urechile lor! Vreau s` spun c` nu e[ti r`u pentru un om cu
sufletul de fanfaron gâlcevitor.
Claudio o prinse [i o \nvârti când \i r`spunse:
– Nici tu nu e[ti rea pentru o mincinoas` f`r` pereche.
Rachel \i arunc` o privire t`ioas`.
– Ce a vrut s` spun` Anna despre tine? Era pe cale s` ne spun`
ce consider` a fi problema ta ...
– Habar n-am avut ce vroia s` spun`, \i susur` el. Totu[i, nu m`
\ndoiesc c` ceva foarte m`gulitor.
– Hmm! pufni Rachel, degetele ei \nfigându-se \n um`rul lui
când, condus` de el, improviz` doi pa[i exper]i pe ring. Crezi c` nu
[tiu? \i spuse ea sfid`tor. Dar, cum se \ntâmpl`, [tiu deja care este
problema ta.
– Spune-mi. Sunt curios.
O prinse [i o \nvârti.
– E[ti un porc [i un [obolan.
– Iar tu, cara mia e[ti o mare mincinoas`.
– Nu ai pic de decen]` \n tine.
Se mi[cau [i se \nl`n]uiau \n ritmul muzicii.
– Iar tu nici nu [tii ce \nseamn` decen]a, chiar dac` ]i-ar s`ri \n
ochi.
– Hmm! Nici un pericol s` se \ntâmple cu tine \n jur, nu crezi?
|n timp ce se leg`nau [i se \nvârteau pe ringul de dans, nimeni
nu le putea auzi schimbul de cuvinte \n sotto voce. Nimeni nu [tia
96 FAYE MORGAN

c` de fiecare dat` când Claudio o \nvârtea, o tr`gea mai tare decât


era necesar, la fel cum ea, când \i lua mâna, \[i \nfigea unghiile \n
carnea lui. Pe ringul de dans se petrecea un r`zboi secret.
Dar nici unul dintre ei, nici m`car pentru o clip`, nu gre[i un
pas [i nu pierdu ritmul. Era ca [i cum muzica [i insultele care
zburau, precum [i antagonismul lor deveniser` o parte indisolubil`
a fiec`ruia.
{i brusc, orchestra atac` un tango.
Rachel zâmbi când ritmul senzual al tangoului \nlocui rumba.
Acesta, gândi ea este un acompaniament [i mai corespunz`tor [i
b`tu din picior [i-[i d`du capul pe spate str`fulgerându-l cu
privirea pe Claudio.
– Sper ca cineva important s` urm`reasc` asta, \l repezi ea. Nu
mai vreau s` trec din nou prin aceast` [arad`.
|n timp ce alunecau pe parchet, Claudio fu chiar \ncântat s`-[i
continue tirul necru]`tor al insultelor.
– Nu speri atât de mult ca mine, r`spunse el printre din]i. Nu
cred c-a[ suporta o alt` sear` \n compania ta.
|n acel moment devenir` con[tien]i c` toat` lumea de pe ring
\ncetase s` mai danseze. Mul]imea se d`duse la o parte [i ei
deveniser` centrul aten]iei. To]i b`teau din palme \n ritm [i-i
\ncurajau.
Doar pentru o clip`, Rachel fu cuprins` de emo]ie. Bunule
Dumnezeu, gândi ea, n-am inten]ia s` m` dau \n spectacol! Dar \n
acela[i timp sim]i o excita]ie care o lua cu asalt [i [tiu c` [i dac` ar
fi vrut, nu s-ar mai fi putut opri acum. Era ca [i cun amândoi ea [i
Claudio se pierduser` \n ritm, condu[i de muzic`, prin[i \n vraja ei.
{i totu[i, continuar` s`-[i adreseze insulte unul altuia, cu voce
joas`, acestea fiind acum o alt` parte a excit`rii.
DECIZIE PERICULOAS~ 97

Veninul de mai devreme disp`ruse.


{i Rachel realiz` brusc c` râdea, cu capul l`sat pe spate, cu
veselie pur`. Nu se sim]ise niciodat` atât de intens de vie \n via]a
ei.
{i \n timp ce dansau [i muzica \[i continua ritmul, Rachel se
sim]i neobosit`, de parc` ar fi putut continua la nesfâr[it, de parc`
picioarele [i spiritul ei prinseser` aripi.
Dintr-o dat`, muzica se sfâr[i [i brusc, to]i b`teau din palme.
– Bravi! Bravi! Ancora! strigau ei.
{i cum Rachel st`tea acolo, ne[tiind cum s` r`spund`, fu vag
con[tient` de Claudio, ridicându-[i bra]ele \n sus [i râzând
dojenitor.
– Mai târziu. Piu avanti.
Apoi muzica \ncepu din nou, de data aceasta \ntr-un blând
cha-cha, [i ceilal]i dansatori se mutar` din nou pe ringul de dans.
Claudio o lu` de mân` pe Rachel.
– Avem nevoie de o b`utur`, dup` asta.
{i Rachel nu protest` când o scoase de pe ring [i prin mul]imea,
unde unii \nc` aplaudau [i strigau “Bravi!” , b`tându-i pe um`r
când treceau.
El o conduse pe teras`, g`si dou` pahare de [ampanie [i-i
spuse:
– S` mergem la o plimbare \n gr`din`. Doar dac` nu vrei s` stai
jos cinci minute?
Rachel nu avea chef s` se a[eze. Inima \i mai b`tea cu furie [i se
sim]ea la cap`tul r`sufl`rii, dar cu mult` energie \nc` de cheltuit.
– Nu, nu vreau s` stau jos, r`spunse ea, de[i nu era prea sigur`
ce vroia, dar o plimbare p`rea o idee bun`.
Erau o gr`mad` de perechi pe teras`, vorbind sau dansând.
98 FAYE MORGAN

Cu Claudio \n frunte, \[i f`cur` drum printre ei [i apoi \n jos pe


sc`rile de piatr` care duceau \n gr`din`.
– E[ti un star, \i spuse el, luând o gur` de [ampanie, \n timp ce
se \ndreptau de-a lungul unei alei. A fost o adev`rat` performan]`.
– La fel [i pentru tine. {i tu e[ti un star.
Rachel sorbi din [ampanie, dar nu se uit` la el, fiindc` se \ntreb`
brusc dac` aceast` plimbare era o idee grozav`. Dintr-o dat`, fu
puternic con[tient` de apropierea lui [i de felul \n care \i ]inea
mâna strâns, degetele lungi [i puternice \nl`n]uite cu ale ei.
Nu c` era o apropiere nepl`cut`. Nimic nu era mai pl`cut [i asta
o f`cea s` se simt` pu]in speriat`.
– Unde ai \nv`]at s` dansezi a[a?
– Am luat lec]ii, spuse ea. Am v`zut un film unde to]i dansau
latino. Mi-a pl`cut [i m-am gândit c` ar fi nostim.
– Cu Mark?
Rachel clipi. Aproape c` \ntreb`, cu cine? Apoi \[i mu[c` buzele.
– Nu, nu cu Mark, r`spunse ea. Mark nu este prea bun la dans.
M-am dus la lec]ii singur`.
Se uit` \n jos la pietri[ul aleii, pu]in confuz` pe moment. Acea
men]ionare a lui Mark o [ocase cu adev`rat. Acea parte a vie]ii ei
p`rea brusc l`sat` cu multe secole \n urm`.
– Ai \nv`]at bine. Dansezi ca [i cum ai fi fost n`scut` pentru asta.
|n timp ce vorbea, Claudio \[i strecur` bra]ul \n jurul taliei ei [i
Rachel sim]i cum inima i se agit` u[or.
– Mul]umesc, spuse ea [i apoi uscându-i-se gura, sorbi repede
din [ampanie.
Ar fi trebuit s` adauge c` nu mai dansase a[a niciodat` \n via]a
ei. Totul era din cauza lui [i a felului \n care se trezise c`-i
r`spunde. |ntr-un fel, el p`rea s` \ntruchipeze toat` magia latent`
DECIZIE PERICULOAS~ 99

din muzic`. El [i muzica f`cuser` ca ceva \n sufletul ei s` prind`


via]`.
Muzica de cha-cha cobora spre ei dinspre cas` [i Rachel \[i sim]i
inima b`tând \n acela[i ritm.
– O s` ne \ntoarcem peste pu]in timp, [i o s` mai dans`m, spuse
Claudio când ajunser` la marginea potecii, la un soi de
promontoriu cu o vedere spectaculoas` asupra zonei.
– Ar fi distractiv.
Rachel se aplec` pe parapetul de piatr` [i se uit` la dealurile [i
chiparo[ii verde-\ntunecat. Nu era prea sigur` dac` vroia s`
danseze din nou. Se sim]ea ciudat de \ncordat`. Chiar mai mult
decât \nainte. {i nu putea fi atât de excitat`, gândi ea. S` \ncerci s`
recreezi acea magie n-ai ajunge decât la o stare de disconfort. Oft`,
\ncercând s`-[i alunge aceast` senza]ie. Brusc, nu mai [tiu ce s`
fac`.
Apoi ceva \i atrase privirea. Ar`t`:
– Uite, spuse ea. Ce este acolo?
Claudio st`tea \n spatele ei cu mâna pe mijlocul ei.
– Sunt licurici, \i spuse el. Lucciole \n italian`. N-ai mai v`zut
vreodat`? Rachel se uit` la micile lumini pl`pânde, \ncercând s` nu
fie con[tient` de c`ldura mâinii lui.
– Nu, spuse ea, nu cred c` avem a[a ceva \n Anglia. Cel pu]in
dac` avem, n-am v`zut niciodat`. Deci presupun c` nu avem, altfel
a[ fi v`zut.
Se bâlbâia [i nu se putea ab]ine. Fiindc` \i era imposibil s` nu
fie con[tient` de modul \n care o atingea el. |n afar` de asta,
\nr`ut`]ind lucrurile, el se mutase [i mai aproape. |i sim]ea t`ria
coapselor atingându-le pe ale ei, f`când ca fiecare termina]ie
nervoas` din trupul ei s` fream`te.
100 FAYE MORGAN

{i brusc, spre uimirea [i groaza ei, fu cople[it` de dorin]a de a


se lipi de el. Când el \[i puse paharul pe parapet, f`cu la fel cu al
ei.
Dar nu se \ntoarse. Nu \ndr`znea. }inându-[i r`suflarea, \[i
p`str` privirea asupra licuricilor care scâteiau [i dansau \n noapte
\n fa]a lor.
– Cum ai spus c` se cheam` \n italian`? \ntreb` ea.
– Lucciole. Spune, o \ndemn` el.
Rachel \[i umezi buzele uscate.
– Lucciole, repet` ea.
– Nu-i r`u.
El \[i ridic` mâna care se strecur` sub p`rul de la ceafa ei,
f`când-o s` se \nfioare. Iar acum, \n ea avu loc o explozie de
senza]ii, atât de violente, c` abia putea s` le fac` fa]`.
Se chinui s` respire.
– Nu sunt bun` la limbi str`ine, spuse ea lipsit` de vlag`,
\ntrebându-se dac` n-ar trebui s` se arunce de pe parapet ca Tosca,
fiindc` era singura cale prin care putea sc`pa ... de[i n– avea nici
cea mai mic` dorin]` s` scape.
– Prostii, spuse el. Ai nevoie de mai mult` practic`. |ncearc` s`
spui din nou. Loucciole, murmur` el.
Rachel nu mai putu rezista. Se \ntoarse s`-l priveasc`.
– Lucciol ... \ncepu s` spun`, dar nu termin` cuvântul pentru
c`, atunci când se \ntoarse, el o prinse [i, cu un oftat de ner`bdare,
o cuprinse \n bra]e [i o s`rut`.
Capitolul 6

Cu un u[or ]ip`t de sup`rare, Rachel c`zu \n bra]ele lui.


N-ar trebui s` fac asta, gândi ea. Dar nu se putea opri [i n-avea
nici o dorin]` s-o fac`. Tot ce vroia era s` se abandoneze s`rut`rilor
lui, s` se \mbete de gustul [i de mirosul lui masculin.
{i \n timp ce buzele lui se ap`sau peste ale ei, ferme [i fl`mânde
trimi]ându-i fl`c`ri care-i s`getau trupul, era con[tient` c` se
petrecea ceva extraordinar. |n toat` via]a ei nu sim]ise nici pe
departe ceva asem`n`tor.
Pentru c` era ceva minunat \n felul \n care o s`ruta. Era o
c`ldur` [i o aviditate \n buzele lui care le devorau pe ale ei, f`când
s` i se zburleasc` p`rul la ceaf`.
Dar \n acela[i timp pasiunea era temperat` cu blânde]e [i
cumva, combina]ia era irezistibil`. Insisten]a din el p`rea s`
dep`[easc` simpla senzualitate. Era ca [i cum p`trundea \n adâncul
sufletului ei.
Rachel se trezi c` r`spunde cu bucurie [i dor, mâinile ei
strecurându-se spre umerii lui, oprindu-se s` se delecteze cu
conturile lor musculoase, \nainte de a se muta s`-i mângâie ceafa.
102 FAYE MORGAN

{i buzele ei tremurar` \ncântate când \i \napoie s`rutare dup`


s`rutare, \nfiorându-se.
Apoi, el \i cuprinse pieptul prin ]es`tura sub]ire a maioului [i
prin ea trecu un curent electric \n timp ce o flac`r` \i cuprinse
coapsele.
– Lucciola mia bella!
El \i s`rut` col]urile gurii, mâna mângâindu-i sânii [i
atingându-i viclean sfârcurile \nt`rite.
Rachel gemu \ncet, sim]ind ceva ca un cu]it \n interiorul ei.
{i ceea ce era ru[inos, când degetele lui urcar` s` mângâie
contururile goale ale umerilor [i gâtului, \[i dori ca el s`-i dea la o
parte bretelele maioului [i s`-i lase sânii goi. Murea de dorin]` ca
mâna lui s`-i pun` st`pânire pe pieptul ei gol.
Probabil asta [i inten]iona el s` fac`, dar spre ru[inoas` ei
dezam`gire, nu o f`cu. |n loc de asta, se aplec` [i-i s`rut` um`rul,
apoi se opri s` se uite \n ochii ei un moment.
– Cred c` acum ar trebui s` ne oprim, zâmbi el cu regret. |n
fond, nu este chiar intim aici ... Apoi, blând [i f`r` grab`, o s`rut`
pe buze ... Unele lucruri este mai bine s` fie continuate \n
particular.
|i d`du p`rul la o parte [i o privi adânc \n ochi.
– Cred c-ar trebui s` ne \ntoarcem la petrecere. Ar fi mai bine,
\i spuse el luându-i mâna [i s`rutându-i degetele. |n afar` de asta,
\i reaminti el, mi-ai promis un alt dans [i dac` nu m` \n[el se cânt`
un fandango.
Rachel \[i ridic` fa]` [i ascult` un moment acordurile slabe ale
muzicii care r`zb`teau din cas`. Era nostim, gândi, dar aproape
uitase unde era.
Se sim]ea ferecat` \ntr-o lume de vis cu Claudio.
DECIZIE PERICULOAS~ 103

|i zâmbi, sim]indu-se dintr-o dat` imens de fericit` cu soarta ei.


– Nu [tiu dac` pot dansa un fandango, dar voi \ncerca.
Claudio râse [i o \mbr`]i[`, apoi o s`rut` pe p`r.
– Oricine danseaz` tango ca tine, precis poate [i fandango. Dar
dac` nu po]i, va fi pl`cerea mea s` te \nv`]. Hai s` vedem, \i lu` el
mâna.
Ceva \ntre ei se schimbase. Rachel era intens con[tient` de asta
când se \ntoarse din gr`din` la petrecere. {i nu numai c` \ncetaser`
s` se mai lupte, dar rela]ia lor p`rea s`-[i fi schimbat sensul. Era ca
[i cum fiecare f`cuse un pas spre cel`lalt, ca [i cum barierele ce
existaser` \ntre ei c`zuser` dintr-o dat`.
Rachel se \ntoarse c`tre el, sim]ind nevoia s`-i spun`:
– {tii, ce ]i-am spus mai devreme era absolut adev`rat. Vreau s`
spun, despre mama mea. Despre apelul telefonic. Nu s-a mai spus
nimic. {i nu [tiu unde sunt ea [i cu Dino. |]i dau cuvântul meu.
Sper c` m` crezi?
Claudio o privi când ajunser` la picioarele sc`rilor terasei.
– Credeam c` ai spus c` [tii mai mult?
– Am spus asta doar fiindc` eram furioas`, dar jur c` nu este
adev`rat, sincer, insist` ea, ]i-am spus tot ce [tiu.
– E[ti absolut sigur`? continu` el sus]inându-i privirea [i
zâmbind pe nea[teptate. Ar fi \n]elept s` te cred pe cuvânt?
– Ar fi \n]elept ... [i brusc, Rachel nu putu rezista – acel zâmbet
al lui avea ceva devastator – se ridic` foarte repede [i-l s`rur` pe
obraz. Apoi, ro[ind u[or, \l privi \n ochi ... Te rog, crede-m`. |]i dau
cuvântul meu c` este adev`rat.
– OK, te cred, \ncuviin]` Claudio din cap [i zâmbi, iar degetele
lui p`rur` s` se \mpleteasc` pu]in mai strâns cu ale ei. Cum a[
putea s` nu te cred pe o noapte magic` a[a cum este asta?
104 FAYE MORGAN

Rachel radia pe din`untru când urcar` treptele de piatr`. Toate


barierele c`zuser`. Toat` mânia, ne\ncrederea [i antipatia
disp`ruser`. |ntre ei se instaurase brusc o apropiere.
{i se \ntreb`, când trecur` pe terasa aglomerat`, mân` \n mân`,
dac` cineva remarca haloul de fericire din jurul ei. Pentru c` \n
toat` via]a ei nu fusese mai fericit` ca \n acest moment.
Dansar` \mpreun` pân` dup` miezul nop]ii. {i de[i Rachel
avusese dreptate când reflectase mai devreme c` ar fi fost greu s`
se creeze aceea[i stare de emo]ie puternic`, noua c`ldur` intim` [i
atrac]ia v`dit` care iradia \ntre ei ori de câte ori se priveau, era la
fel de emo]ionant` [i mult mai plin` de promisiuni.
Rachel se trezi \ntrebându-se ce se va \ntâmpla când se vor
\ntoarce la vil`. {i cum imagina]ia \i prindea aripi, era tot mai
fr`mântat`.
Totu[i, nu m` voi culca cu el, bine\n]eles, \[i spuse cu fermitate,
u[or [ocat` c`-i venise aceast` idee \n minte. S` se culce cu el \n
noaptea aceasta ar cam gr`bi pu]in lucrurile.
Dar poate c` se va \ntâmpla, reflect` ea, \n timp ce buzele lui \i
s`rutau p`rul, trimi]ându-i un fior de dorin]` prin trup. Poate c`,
fiind cople[i]i de pasiune, nu se vor putea opri.
Dac` se va \ntâmpla asta, n-avea nici un sens s` reziste. {i de ce
s` reziste? se \ntreb` ea vis`toare. Deoarece Claudio, [tia, va fi un
amant minunat. Precis cel mai bun amant pentru prima oar` \n
via]a ei. Abia la jum`tate de or` dup` miezul nop]ii, el o privi adânc
\n ochi pentru o clip`.
– Mergem? Cred c-a[ dori s` m` \ntorc acas` – tu nu? \i lu` el
degetele [i le ridic` la buze.
Rachel \ncuviin]` t`cut, aproape temându-se s` se uite la el, ca
s` nu i se citeasc` \n ochi dorin]a din inim`.
DECIZIE PERICULOAS~ 105

Dintr-o dat` sângele p`ru a-i alerga mai iute prin vene.
|[i luar` r`mas-bun de la Anna [i Pippo [i se urcar` f`r` un
cuvânt \n argintiul Maserati. {i nici unul dintre ei nu vorbi prea
mult pe drumul de \ntoarcere spre San Cappano. P`rea s` nu mai
fie nevoie de cuvinte.
Rachel \[i imagina cum urma s` se \ntâmple.
O va conduce \n camera de zi, sugerând s` bea un pahar. Apoi
se vor a[eza \mpreun` pe sofa [i poate vor sporov`i câteva minute,
dar apoi se vor uita unul \n ochii celuilat [i asta va fi sfâr[itul
conversa]iei. Se \nfior` de emo]ie, imaginându-[i ce se va \ntâmpla
mai apoi.
O lun` joas` atârna deasupra olanelor ro[ii ale vilei când intrar`
pe alee. Ce frumos gândi Rachel, când cobor\ din ma[in`.
– Uite, \i spuse lui Claudio. Luna este aproape plin`.
El nu r`spunse. Probabil nu o auzise, hot`r\ Rachel când \l urm`
pe treptele u[ii de la intrare. Poate c` [i el se gândea la ce urma s`
se \ntâmple, fiindc` avea o privire vag absent`.
Intr` \n hol \n urma lui, a[teptându-se s` fie condus` \n camera
de zi. Dar, spre surprinderea ei, el se \ntoarse s-o priveasc`.
– M` duc direct \n pat, acum. A fost o zi grea, \i spuse el cu o
expresie distant` [i rece ca ghea]a. A[a c`, dac` nu te deranjeaz`, \]i
urez noapte bun`.
Rachel era sigur` c` devenise palid` [i fiecare centimetru din ea
\nghe]`. Se a[tepta la tot felul de lucruri, dar categoric nu la asta.
Cumva, printre buzele ]epene, reu[i s` zic`:
– Noapte bun`.
Claudio \ncepu s` se \ndrepte spre sc`ri, apoi se opri [i o privi
peste um`r:
– Presupun c` va trebui s` prânzim [i mâine \mpreun`.
106 FAYE MORGAN

Pentru a ne asigura c` mesajul ajunge unde trebuie, oft` el de


parc` ar fi g`sit \ntreaga afacere o adev`rat` corvoad`. Ai face bine
s` vii mâine la studio, \n jur de ora unu.
Apoi, brusc un str`in, se \ntoarse [i se gr`bi pe sc`ri.
Ajuns` \n camer`, Rachel \nchise u[a [i r`mase sprijinit` de ea
un timp \ndelungat, uitându-se spre fereastr` [i \ncercând s`-[i
\nchipuie cum putuse gre[i \ntr-atât lucrurile.
Interpretase gre[it toate semnalele. Se \n[elase \n \ntregime.
Nimic nu se schimbase \ntre ei. Era ca \nainte. La acest gând se
sim]i r`u [i furioas` [i fl`mând`.
Acele s`rut`ri din gr`din` nu \nsemnaser` nimic \n fond, [i nu
ceea ce crezuse \n prostia ei. {i noua apropiere dintre ei nu fusese
nimic decât o fantezie, o inven]ie nebuneasc` a creierului ei
\nfierbântat.
O s`rutase, probabil, pentru c` “a[a sim]ise”, cum \i spusese
noaptea trecut`, dup` cina lor de la restaurant.
Tangoul fusese cel care f`cuse asta. |l stârnise a[a cum o
stârnise [i pe ea. Rachel fusese tulburat` din cauza dansului, nu a
paretenerului. Lucrul era oribil [i pentru el. Ar fi reac]ionat la fel
cu oricare alt` fat`.
Asta o f`cea s` se simt` u[or jenat` [i foarte sup`rat` pe sine
\ns`]i.
{tiuse dintotdeauna cum era el, c` \i pl`cea s` se \nvârt` \n jurul
femeilor, deci cum de-[i l`sase garda jos [i se comportase \n felul
\n care o f`cuse, cu un abandon total? Cum \[i permisese s` se
p`c`leasc` atât de u[or?
|ncruntându-se, se duse la fereastr` [i \nchise draperiile,
acoperind imaginea zeflemitoare a lunii. Ei bine, un lucru era sigur
– nu se va mai \ntâmpla vreodat`.
DECIZIE PERICULOAS~ 107

***

Dac` Rachel avea unele rezerve \n privin]a judec`]ii lui Claudio,


acestea fuseser` l`sate pentru ziua urm`toare.
Dup` micul dejun, lu` acela[i autobuz cu care se dusese ieri \n
Floren]a. Claudio spre u[urarea ei, plecase deja când se trezise.
Apoi, dup` ce dusese dosarul ro[u la avocat – care nu fu \n stare
s`-i dea nici o rela]ie despre locul unde se aflau mama ei [i cu Dino
– petrecu restul dimine]ii vizitând obiective turistice.
Vizit` minunatul Duomo [i biserica Santa Croce, oprindu-se la
faimoasa fabric` de piele, s` cumpere amintiri [i cadouri s` le duc`
acas`. {i pentru câteva ore, reu[i s`-l uite pe Claudio când se
pierdu printre minun`]iile ora[ului.
Aproape, dar nu de tot. Fiindc` el avea obiceiul tulbur`tor de
a-i n`v`li \n minte atunci când se a[tepta mai pu]in. Se uita de
exemplu la o statuie veche de secole când \[i d`dea seama c`
gândurile \i sunt la kilometri dep`rtare. Nu se gândea la statuie, de
fapt nici m`car nu se uita la ea. Visa la Claudio [i la felul \n care o
s`rutase noaptea trecut`.
{i era o adev`rat` ru[ine s` continue s`-[i aminteasc` s`rut`rile
lui, s`rut`ri pe care n-ar fi trebuit niciodat` s` i le permit`. Chiar
voia s` fie o alt` cucerire ad`ugat` pe lista lui?
Nu, nu vroia asta, \[i spuse ea cu hot`râre când termin` turul
fabricii de piele [i-[i puse cump`r`turile \n po[et`. De fapt, numai
[i gândul o speria. Cum putuse s` se lase prad` farmecului unui
astfel de b`rbat odios?
108 FAYE MORGAN

Se uit` repede la ceas [i v`zu c` mai era pu]in pân` la unu. Era
timpul s` se \ndrepte spre Via della Vigna Nuova. Nu trebuia s` uite
simulacrul lor de \ntâlnire pentru prânz!
Controlând direc]ia dup` harta ei turistic`, porni la drum, cu
pa[i mari, cu inima plin` de hot`râre. Acum când avea capul
limpede nu va avea nici o dificultate s` manevreze situa]ia cu
Claudio a[a cum trebuia.Noaptea trecut` r`m`sese \n urm` [i
pantomima de ast`zi – atât din partea ei cât [i a lui – va fi sut` la
sut` fals`.
Ajunse la u[a studioului [i tocmai vroia s` sune când, ca prin
farmec, u[a se deschise. Un tân`r ie[ea din cl`dire pentru a lua
masa, se p`rea. Trebuie s` fi fost unul din angaja]ii lui Claudio,
hot`r\ Rachel, unul dintre cei care lucrau la etajele de sub studio.
Ea \i spuse când \l v`zu c` evit` s-o lase s` intre:
– Am venit s`-l v`d pe signor del’Angelo. M` a[teapt`.
Tân`rul zâmbi [i se d`du deoparte s-o lase s` treac`. Apoi,
pentru cazul \n care n-ar fi [tiut, \i spuse, ar`tându-i liftul:
– O s`-l g`si]i la ultimul etaj.
Rachel intr` \n lift [i ap`s` pe buton. Se sim]ea rece, calm` [i
st`pân` pe situa]ie.
Claudio putea spune [i face orice ast`zi, dar n-o va mai putea
\n[ela. |[i va juca rolul [i atât. Nu vor mai exista sc`p`ri. Era perfect
st`pân` pe ea.
Liftul ajunse la etajul din vârf [i u[ile se deschiser` f`r` zgomot.
Rachel ie[i [i parcurse distan]a scurt` pân` la u[a studiolui,
preg`tit` s` bat` \n u[` când brusc, ca o repetare a ceea ce se
\ntâmplase la parter, u[a se deschise.
El nu se a[teptase s` fie acolo [i pentru o clip`, n-o v`zu. Dar
Rachel, cum st`tea \n]epenit` acolo, \l v`zu perfect. La fel cum v`zu
DECIZIE PERICULOAS~ 109

[i frumoasa blond` de lâng` el \n jurul mijlocului c`reia se


\ncol`cea bra]ul lui, când râdeau privindu-se \n ochi.
|n timp ce Rachel \i privea, totul p`ru s` i se pr`bu[easc` \n cap,
tavan [i pere]i. Dintr-o dat`, nu mai era \n stare s`-[i mi[te un
mu[chi.
Apoi, Claudio o remarc`.
– Ah, ai sosit, observ` el cu un calm perfect ... Cu un zâmbet, se
d`du la o parte pentru a o l`sa s` intre \n studio – ceea ce reu[i s`
fac`, de[i avea picioarele ca de lemn. F`-te comod`. Vin [i eu
\ntr-o clip`.
Apoi se duse spre lift, luând-o pe frumoasa blond` cu el [i
\nchizând discret u[a de la studio.
{i nici m`car o clip`, descoperi Rachel cu sil`, mâna nu p`r`sise
mijlocul \nso]itoarei sale.

***

Rachel st`tea \n curticica de lâng` buc`t`rie scriind ilustrate.


Dar de[i se apucase de treab` de o or` nu ajunsese decât la
jum`tatea vrafului. |nc` nu-[i revenise de la ora prânzului.
Spre ciuda ei, ast`zi \i fusese foarte greu s` fac` pe fata iubitoare
– continuase s` se gândeasc` la bra]ul lui Claudio \n jurul
mijlocului blondei – totu[i, cel pu]in, Claudio scurtase agonia.
– Dac` nu te deranjeaz`, vom merge [i vom lua o pizza, \i
spusese el, când \n cele din urm` se \ntorsese \n studio. Sunt pu]in
cam gr`bit. Trebuie s` m` v`d cu un client la dou` jum`tate.
– De ce m-ar deranja? \i r`spunse Rachel.
110 FAYE MORGAN

Cu cât mai pu]in timp petrecea cu el, cu atât era mai bine. Mai
ales acum. Pentru c` fierbea.
Nu c` ar fi avut vreun motiv s` fiarb`. Tot continua s`-[i spun`
asta. Dar nu ajuta.
Claudio o duse la o pizzeria pe Lungano – strada care mergea
de-a lungul râului Arno – de[i Rachel era mai curând dezam`git` c`
nu se \ntâmpl` s` fie un loc \n care s` m`nânci \n grab` [i s` pleci.
Se a[ezar` la masa de la bar [i \mp`r]ir` o jum`tate de caraf` cu vin
alb \n timp ce chelnerul le lu` comanda [i preg`ti pizza pe loc.
– E[ti sigur c` po]i pierde timpul? \ntreb` Rachel acru. N-a[ vrea
s` \ntârzii la \ntâlnirea cu clientul t`u.
Cine fusese blonda? se \ntreba \n timp ce-l privea. {i câte femei
exact, avea? Maic`-sa nu glumise când vorbise despre o legiune.
Claudio nu p`rea tulburat de acreala din vocea ei.
– Nu-]i face griji, o asigur` el. M` voi \napoia la timp ... Luând
o gur` de vin, se uit` \n jur ... Locul acesta tinde s` devin` foarte
aglomerat la ora prânzului. Cineva o s` dea cu ochii de noi.
De[i ilogic, Rachel se sim]i insultat`. El alegea locurile doar din
cauza [aradei pe care o jucau. O \nconjura cu bra]ul doar ca s`
remarce ceilal]i oameni. {i unicele ocazii \n care o s`rutase fuseser`
când era dispus s` se amuze.
Devenea total ira]ional`, dar nu se putea ab]ine. Spre necazul
ei, se auzi \ntrebând:
– Fata de la studio era o client`?
{i mai [ocant decât \ntrebarea, era tonul cu care fusese pus`.
Cuvintele con]ineau suficient` ironie sau otrav`.
Claudio se \ntoarse s`-i \ntâlneasc` ochii [i o privi o clip`.
– O client`? repet` el. De ce \ntrebi?
Rachel \[i plec` privirea nefericit` asupra paharului de vin.
DECIZIE PERICULOAS~ 111

Detesta felul \n care se comporta, dar \i era peste poate s` se


opreasc`. Era ca [i cum ai avea un os de pe[te \n gât [i nu te po]i
lini[ti pân` nu-l scuipi sau te \neci cu el.
|ncerc` s` par` normal`, dar se \ndoia c` reu[e[te.
– M` \ntrebam doar, spuse ea acuzator. |n fond, nici nu m-ai
prezentat.
Claudio zâmbi la repro[ul ei.
– Nu, n-am f`cut-o. Mi-a sc`pat ... Mai b`u un pic de vin ... Se
nume[te Lisa, dac` e[ti interesat`.
– Nu sunt “ interesat`”, pufni Rachel. Mi s-a p`rut ciudat c` nu
m-ai prezentat cuiva care era evident o prieten` apropiat`.
– Era chiar atât de evident o prieten` apropiat`? d`du Claudio
din umeri [i zâmbi, \ncântat de sine. Presupun c` ai dreptate. Dar,
ad`ug` el cu oarecare mali]ie, majoritatea clien]ilor mei, cel pu]in
clientele dr`gu]e – tind s` fie prietene apropiate. Dar nu-]i face
griji, o lini[ti el când chelnerul le aduse pizza fierbinte, pe viitor m`
voi asigura s`-mi amintesc bunele maniere. Voi face o regul` s` te
prezint data viitoare.
– Te rog, nu te mai gândi la asta ... Rachel \[i luase furculi]a [i
cu]itul, gata s` atace pizza de parc` aceasta era de vin` pentru tot.
Era u[urat` pentru scuza de a termina conversa]ia. |i fusese
pu]in peste mân` [i cine [tie unde s-ar fi ajuns?
{i mai ales, gândi ea acum, reflectând asupra incidentului,
fusese \n pericol s` se fac` de râs. Lu` o alt` carte po[tal` din vraf
[i se uit` la ea un moment. Ce naiba o apucase? Nu se mai
comportase a[a niciodat`.
{i de unde \i veneau aceste emo]ii iritante? Mânia, ciuda,
sentimentul de furie oarb` – [i acea senza]ie c` era sfâ[iat` de
cu]ite pe din`untru?
112 FAYE MORGAN

Era vorba de \ntreaga situa]ie, \[i spuse ea indignat`, \ncepând


s` mâzg`leasc` un mesaj scurt pe spatele ilustratei. Ur`sc s` fiu
obligat` s` fac ceva cu Claudio. G`sesc totul la el absolut odios. {i
ca [i când n-ar fi destul de r`u s` trec prin aceast` [arad` cu el,
\ncepe s`-mi fluture \n fa]` cuceririle lui. Nu-i de mirare c` sunt
pu]in sup`rat`!
Dar cel pu]in comparativ cu ziua precedent`, masa lor fusese
scurt`.
– Ce pl`nuie[ti s` faci acum? o \ntrebase Claudio,
pref`cându-se grijuliu, când p`r`sise pizzeria la dou` [i un sfert.
Totul este \nchis [i nimic nu se deschide cel pu]in pentru o or`.
Dac` vrei, te po]i \ntoarce [i omor\ timpul la studioul meu. Sunt
sigur c` putem g`si un birou gol unde s` po]i sta.
– Mul]umesc pentru ofert`, dar nu, mul]umesc, r`spunse
Rachel, fiindc` deja hot`râse ce avea de gând s` fac`, [i asta nu
presupunea s` piard` timpul la studioul lui Claudio. M` duc s` fac
o plimbare pân` la San Miniato, spuse ea. S` v`d biserica [i s`
admir vederea.
– Este un drum cam vechi, dar merit` s` ajungi pân` acolo. OK,
spuse Claudio, bucur`-te de dup`-amiaza ta. Ne vedem disear` la
vil`.
El avusese dreptate, \ntr-adev`r era un drum vechi pân` la
biserica magnific` din secolul unsprezece, San Miniato al Monte –
cu reputa]ia de a fi biserica favorit` a lui Michelangelo din Floren]a
– [i o bun` parte din el era un urcu[ destul de abrupt. Dar avusese
[i dreptate c` meritase efortul, decisese Rachel. Nu era de mirare
c` era favorita lui Michelangelo!
A[a c` Rachel petrecuse o dup`-amiaz` pl`cut` [i ajunsese la
vil` dup` ora [ase. {i acum \ncerca s` completeze vraful de
DECIZIE PERICULOAS~ 113

ilustrate, de[i gândurile \i alergau \n alte direc]ii [i f`cea un progres


jalnic.
Totu[i, fac ceva progrese \[i spuse ea, punând o carte po[tal`
scris` peste un vraf foarte sub]ire de ilustrate completate. |ncet,
\ntinse mâna dup` alta.
– Deci, e[ti aici? Credeam c` poate nu te-ai \ntors \nc`.
Rachel nu privi \n sus, dar inima \i f`cu un salt când Claudio
vorbi din u[a din spatele ei.
– M-am \ntors de aproape o or`, spuse ea, pref`cându-se
concentrat` asupra ilustratelor.
– Le scrii celor de acas`, \n]eleg.
Spre iritarea Rachelei, \n loc s` intre \napoi \n cas`, veni \n
curticic` s` stea lâng` ea, la masa la care era a[ezat`.
– }i-a pl`cut excursia la San Miniato?
– A fost minunat, mul]umesc.
Tonul Rachelei era \n]epat. De ce nu putea nesuferitul `sta de
b`rbat s-o lase \n pace?
– Sper c` te-ai dus [i ai b`ut o cafea \n Piazzale Michelangelo
apoi?
|n timp ce vorbea se a[ez` pe scaunul din fa]a ei. Doar ca s-o
enerveze, sim]i Rachel.
– Nu, n-am b`ut, de fapt.
Ea tot nu \l privi. Adev`rul era c`, dup` ce terminase de explorat
biserica, f`cuse cel mai firesc lucru [i coborâse \n pia]et`, care era
doar la doi pa[i, inten]ionând s` bea o cafea. Dar brusc, fusese
asaltat` de cea mai ciudat` senza]ie de a se g`si \n acela[i loc unde
o dusese Claudio doar cu dou` nop]i \n urm`.
Inima \ncepuse s`-i galopeze, se sim]ise ame]it` [i-[i pierduse
r`suflarea, picioarele \i deveniser` de plumb, ca [i cum ar fi fost
114 FAYE MORGAN

\nfipte \n ciment. Aruncase o privire statuii lui David, apoi trebui s`


se uite \n alt` parte. Era ciudat, dar nu se sim]ea \n apele ei.
Trebuie s` fi fost c`ldura sau urcu[ul lung, \ncercase s` se
conving` când o luase la fug` s` prind` autobuzul care era gata s`
p`r`seasc` pia]eta. Dar [tiuse c` nu este adev`rat. |[i revenise de
mult de pe urma urcu[ului. Altceva o f`cuse s` reac]ioneze \n acest
mod ciudat.
Imediat ce autobuzul porni, \ncepuse s` se simt` mult mai
bine.
{i acum, p`strându-[i capul plecat, d`du la o parte cartea
po[tal` pe care o scria, luptându-se cu amintirea acelui moment
din pia]et`.
– Sunt ocupat`, spuse ea, dorindu-[i ca el s` plece ... Nu vedea
c` n-avea nici un chef de compania sau de conversa]ia lui? ... |ncerc
s` scap de acest vraf de ilustrate.
– V`d. Cui scrii?
Claudio nu era câtu[i de pu]in descurajat. Nu p`rea deloc
afectat de atitudinea ei.
– Surorilor mele, prietenelor mele, celor de la serviciu,
enumer` Rachel cu v`dit` iritare.
– {i a cui este aceasta – cea pe care o scrii acum? Se pare c` ai
multe de spus.
Rachel f`cu o pauz` [i \ncepu s` se uite la ce scrisese. Aceast`
carte po[tal` era pentru prietena ei Abigail – de[i \nc` n-o adresase
– [i, ca \ntotdeauna, fiindc` lui Abigail \i pl`ceau [tirile, \i scrisese
mai mult decât celorlal]i.
Dar, \ntr-un impuls, se uit` \n sus [i spuse pe un ton \ncordat,
\ncercând s`-[i potoleasc` b`t`ile inimii când \l privi:
– Deoarece e[ti curios, se \ntâmpl` s` fie pentru Mark.
DECIZIE PERICULOAS~ 115

– Mark? Iubitul t`u? zâmbi el. Ce i-ai scris lui Mark?


– Una [i alta. Chestii obi[nuite.
Rachel \nghi]i \n sec. |]i sim]ea gura uscat` [i inima p`rea s` i se
fi urcat \n gât [i s` se fi oprit. Totul se \ntâmplase instantaneu, când
se uitase \n ochii lui Claudio.
Cuprins` de panic`, \[i dezlipi ochii de Claudio, \ncercând s`
\n`bu[e sentimentele cople[itoare. {i \ncercând [i s` ignore expre-
sia lui amuzat`. Spusese c` ilustrata era pentru Mark doar ca s`-l
pun` la locul lui, s` sublinieze faptul c` nu \nsemna nimic pentru
ea. Dar el nu p`rea pus la locul lui. Era clar c` nu-i p`sa.
– Una [i alta? repet` el pe un ton ironic. I-ai spus despre noi?
\ntreb` el dup` o scurt` pauz`.
– Despre noi? se uit` la el cu o expresie compus` cu grij`. Ce
este de spus despre noi?
– Aranjamentul nostru. I-ai spus despre asta?
– Nu cred c` este necesar. |i voi spune când \l voi vedea. Nu
este cazul s` intru \n toate aceste detalii plictisitoare acum.
– Le va g`si plictisitoare?
– Nu cred c` ar prezenta prea mult interes, \[i dori Rachel s` se
termine acest interogatoriu. |n fond nu este nimic decât o [arad`
stupid`.
– Poate. Dar dac` a[ fi \n locul lui a[ vrea categoric s` fiu
informat. De fapt, a[ fi nebun de furie dac` n-a[ fi.
|n timp ce vorbea, lu` agenda ei cu adrese care z`cea pe mas`
aproape de unde st`tea [i r`sfoi paginile ca [i cum ar fi r`sfoit un
pachet de c`r]i de joc. Nici o clip` ochii lui nu-i p`r`sir` fa]a.
Apoi, dintr-o dat` zâmbi, cu o privire de sfidare \n ochi.
– {tiu de ce nu i-ai spus, o anun]` el. Nu i-ai spus pentru c` nu
este cu adev`rat important.
116 FAYE MORGAN

Este un iubit temporar. Hai, recunoa[te! {tiu c` am dreptate.


Nu e[ti implicat` serios.
Deci asta credea el? Rachel clipi spre el o clip`. Asta explica de
ce men]ionarea lui Mark nu p`rea s`-l deranjeze. {i de ce l-ar
deranja? |n fond, lui nu-i p`sa de ea. Tot ceea ce-l distra era s`-[i
dea \n petec cu ea.
Rachel sim]i o strângere de inim`.
Nu mai trebuia s` existe astfel de lucruri [i poate dac` ar fi fost
mai conving`toare despre Mark de la \nceput, poate dac` s-ar fi
comportat ca [i cum ar fi avut cu adev`rat un iubit acas`, n-ar fi
existat atâtea nerozii. Era timpul s` pun` lucrurile la punct.
– S` [tii c` te \n[eli complet. Mark este orice, numai iubit
temporar nu ... Era \ncântat` de nota de calm autoritar din vocea
ei ... Mark [i cu mine, ad`ug` ea, ne cunoa[tem de ani de zile.
– Ani?
– Da, ani.
– Asta-i foarte interesant ... F`cu o pauz` [i \ncepu din nou s`
frunz`reasc` paginile agendei ... {i spui c` m` \n[el? Nu este doar
o rela]ie temporar`?
– Te \n[eli amarnic.
Rachel \l privi cu fermitate. Nu o tr`d` nici o clipire din cauza
minciunii pe care o debita.
– Printre altele, spuse ea, pl`nuiesc s` m` m`rit cu el.
– Chiar s` te m`ri]i cu el? Ei bine, este surprinz`tor, dac` vrei.
Doar pentru o clip`, o umbr` p`ru s`-i treac` prin privire. Ceva
p`ru s` se \ntunece \n str`fundul ochilor. Dar o secund` mai târziu,
Rachel [tiu c` \[i imaginase când el zâmbi [i \mpinse agenda spre
ea.
– |n acest caz, sper s` fi]i amândoi foarte ferici]i ...
DECIZIE PERICULOAS~ 117

Apoi, surprinzând-o, se ridic` [i schimb` complet subiectul ...


Deci, spune-mi ce planuri ai pentru seara aceasta?
Rachel pufni iritat` când \[i \ntoarse aten]ia asupra c`r]ii
po[tale, \ncercând s`-[i controleze felul \n care \i b`tea inima.
Niciodat` \n via]a ei nu mai spusese o minciun` atât de gogonat`.
– N-am nici o \ndoial`, spuse ea calm, c` ai planificat o mic`
tortur`. Presupun c` te a[tep]i s` continu`m cu [arada noastr`?
Era ceva care, \n mod fatal, \l luase drept sigur.
Dar Claudio o surprinse din nou.
– Nu, n-am planificat nimic, de fapt.
– Chiar? E o veste bun`, \l privi Rachel.
El \i zâmbi drept r`spuns.
– B`nuiam c` vei fi \ncântat`. Am o veste [i mai bun`. Nu voi fi
aici, s` te \ncurc. Vei avea vila doar pentru tine. Vezi tu, am un
angajament la cin`.
Cu asta, se uit` la ceas [i se \ndrept` c`tre u[`.
– M` duc s` m` preg`tesc [i s` te las cu c`r]ile tale po[tale.
Rachel nu putea fi mai fericit` cu acest aranjament. Cel pu]in,
asta \[i spunea \n timp ce se lupta cu ilustratele. Deoarece nu-i
st`tea capul la ce f`cea. Cu cine urma s` ia cina? se \ntreba ea.
Cu cineva foarte special conchise când, peste o jum`tate de or`,
el intr` \n buc`t`rie \n timp ce ea cotrob`ia \n frigider dup` o cin`
\n fa]a televizorului.
Purta un costum bleumarin, croit perfect, o c`ma[` alb` [i
cravat` ro[ie. {i era un singur fel de a-l descrie. Ar`ta uluitor. P`rea
s` lumineze totul \n jurul lui.
Similar, era un singur mod de a descrie sentimentele Rachelei,
stând lâng` frigiderul deschis [i privindu-l – se sim]ea total
demoralizat` [i bolnav` suflete[te.
118 FAYE MORGAN

– Am venit s` spun c` plec, zâmbi el. Nu m` a[tepta. Nu cred c`


am s` m` \ntorc decât foarte târziu.
Apoi se \ntoarse pe c`lcâie s` plece.
Poate c` ironicul “Nu m` a[tepta” provoc` reac]ia Rachelei. Sau
poate era zâmbetul prea \ncântat de pe fa]a lui. {i tocmai când el
era pe cale s` dispar`, se trezi c`-l strig` acuzator:
– Iei masa cu fata aceea blond` – cea care era la studioul t`u,
nu-i a[a?
Claudio se opri [i se \ntoarse s-o priveasc`.
– Nu, de fapt, nu cu ea.
P`rea u[or surprins de ie[irea ei. {i Rachel era surprins`. Era
\ngrozit` [i [ocat`. Dar, cu toate acestea, nu se opri.
– Este o femeie, a[a-i? Iei masa cu o femeie. Cine este? \ntreb`
ea. Este Kirsten?
– Nu, nu este nici Kirsten. Dar ai putea avea dreptate c` este o
femeie. |n fond, dup` cum [tii, m` distreaz` compania femeilor.
Deci, care-i problema? o privi el \n ochi cu sprâncenele ridicate. Se
pare c` ai ceva obiec]ii.
Rachel era cople[it` de ru[inea a ceea ce f`cea. Când \l privi, \i
v`zu amuzamentul din ochi [i [tiu c` avea tot` dreptatea din lume
s` fie amuzat.
|ncerc` s` salveze situa]ia.
– N-am nici o obiec]ie. Dar probabil nu este o idee bun` s`
apari \n public cu o alt` femeie când se presupune c` ai o rela]ie
cu mine.
Ca argument, suna destul de rezonabil, dar vocea ei era atât de
gâtuit`, \ncât de-abia mai pronun]a cuvintele.
– Asta te \ngrijoreaz`? zâmbi el [i când zâmbetul se l`]i, Rachel
sim]i c` [tia foarte bine c` nu asta o \ngrijora. Gânde[te-te mai
DECIZIE PERICULOAS~ 119

bine, o \ndemn` el. Nu va face nici un r`u micii noastre [arade. To]i
[tiu cum sunt eu – niciodat` n-am o singur` femeie. Toate acestea
adaug` un pic de sare [i piper.
Apoi se uit` la ceas.
– A[ face bine s` nu \ntârzii.
Un moment mai târziu, disp`rea \n hol. Rachel st`tu acolo,
profund \ngrozit` de sine. De ce f`cuse asta? Ce o apucase? Cum se
\njosise \ntr-atât \ncât s`-l chestioneze \n acel fel?
Nu-i p`sa cu cine lua cina. Nici cât negru sub unghie. Putea s`
cineze cu orice fat` din Toscana \n ceea ce o privea pe ea!
Trânti u[a de la frigider.
– |l ur`sc! izbucni ea.
Apoi \[i acoperi fa]a cu mâinile [i izbucni \n lacrimi.
Capitolul 7

Trecur` zece minute bune pân` când Rachel \ncet` s` mai


plâng`. St`tuse acolo cu inima \ndurerat`, cu mâinile acoperindu-i
fa]a [i hohoti \ndelung, lacrimile curgându-i de-a lungul obrajilor.
Apoi urc` sc`rile, se pr`bu[i \n pat [i privi fix peretele alb.
Niciodat` pân` acum nu se mai sim]ise atât de nefericit`.
{i nu era cazul s` mai nege. Aceste simtome de care se ferea se
puteau ad`uga doar la un singur lucru.
Valul de emo]ie puternic` de fiecare dat` când \i privea fa]a.
Felul \n care r`spundea la s`rut`rile lui. Aceste sentimente o
cople[iser` \n aceast` dup`-amiaz` \n pia]et`. Dezam`girea ei din
noaptea trecut`, când nu se \ntâmplase nimic dup` petrecere. {i
acum, aceast` gelozie nimicitoare. Insuportabil`, incontrolabil`. Ca
ni[te cu]ite care o sfâ[iau \n interior.
|ncercase s` nege, dar nu mai putea nega, |ntr-un fel, din
nefericire, se \ndr`gostise de Claudio.
Rachel oft` [i c`zu pe spate peste cuvertura brodat`. Cum se
putuse \ntâmpla? Trebuie s` fie nebun`. S` te \ndr`goste[ti de un
b`rbat de felul lui Claudio era calea sigur` spre nefericire.
DECIZIE PERICULOAS~ 121

|[i acoperi disperat` fa]a. Ar fi trebuit s` vad` ce se \ntâmpla. Ar


fi trebuit s` fac` ceva s` se opreasc` \nainte de a fi ajuns atât de
departe. Pentru c` era prea târziu, acum. Nu era dragoste de
\nceput.
Aceasta era intens` [i cople[itoare. Asta era realitatea. Ca [i cum
ar fi fost ars` \n foc [i apoi ren`scut`. Dup` asta, nu va mai putea fi
niciodat` aceea[i.
Rachel \nchise ochii [i-[i l`s` nefericirea s-o cuprind`. Nu se
spune c` dragostea este o surs` de bucurie? De fericire? Nu se
spune c` \]i face inima s` zburde [i spiritul s` cânte?
Da, gândi ea, dac` te \ndr`goste[ti de b`rbatul de care trebuie.
Dar eu m-am \ndr`gostit de cine nu trebuie. M-am condamnat la un
viitor f`r` speran]`.
O lacrim` \i alunec` pe obraz [i c`zu pe pat. |ntr-un fel, era o
ironie.
Toate aceste lucruri pe care le sim]ea pentru Claudio erau
lucrurile care lipseau \n rela]ia ei cu Mark. Acea scânteie special`.
Acea atingere a magicului. Acel ceva indefinit care f`cea ca sângele
s`-]i alerge mai repede prin vene.
Oft` cu am`r`ciune. Ei bine, g`sise toate aceste lucruri, acum.
{i la ce bun? La nimic, gândi ea nefericit`. Doar s`-i sfâ[ie inima.
Cu un suspin se rostogoli [i-[i \ngrop` fa]a \n bra]e. Cum ai
putut s` fii atât de nes`buit` \ncât s` te \ndr`goste[ti de un b`rbat
care este incapabil s` te iubeasc` [i el?
De ce, când chiar el recunoscuse c` este un neserios [i un
afemeiat. {i se cutremur` când \[i aminti, cuvânt cu cuvânt, ce
spusese el \n seara aceasta. “To]i [tiu cine sunt – niciodat` nu am
doar o singur` femeie”. {i acesta era b`rbatul care-i furase inima.
{i acum? se \ntreb` ea.
122 FAYE MORGAN

Ce se \ntâmpl` acum la \ntâlnirea de la cin`? |nchise ochii foarte


strâns. Nu \ndr`znea s` se gândeasc` la asta. S` se gândeasc` la asta
era ca [i cum ar muri.
Cu un strig`t neputincios, \ncepu s` loveasc` \n cuvertur`,
dorindu-[i din toat` inima ca sub pumnii ei s` se fi aflat Claudio.
Dup` aproape o or`, Rachel \[i veni \n fire.
El nu merita, \[i spuse ea.
{i nici ea nu merita o astfel de agonie. Va face un du[, apoi va
merge la parter [i va mânca ceva.
|mbr`cat` \n halatul ei de baie cu floricele albastre, cobor\ \n
buc`t`rie [i cotrob`i \n frigider pentru inspira]ie.
{i de[i nu-i era foame – apetitul ei se evaporase – puse ni[te
brânz` [i salat` de ro[ii pe o farfurie [i ie[i pe veranda din fa]` s`
m`nânce.
Luna era plin`, \mpr`[tiindu-[i razele argintii peste dealurile cu
chiparo[i [i livezi de m`slini de peste gr`din`. Rachel mesteca f`r`
nici un chef [i privea peisajul. Cum putea s` fii nefericit \ntr-un
astfel de loc? Era un loc f`cut pentru fericire, bucurie [i pace a
min]ii, nu pentru durerea pe care o sim]ea ea. Dar cum putea s` nu
fie \ndurerat` [tiind ce f`cea el? Sim]i c` o podidesc din nou
lacrimile, dar [i le st`pâni. Refuza s` mai verse o singur` lacrim`
pentru el.
{i chiar \n acest moment, telefonul din interiorul casei \ncepu
s` sune.
Rachel puse jos furculi]a, apoi porni f`r` grab` c`tre camera de
zi. Dac` era una dintre iubitele lui Claudio, va termina repede cu
ea.
Ridic` receptorul.
– Alo? spuse ea [i aproape sc`p` receptorul din mân`.
DECIZIE PERICULOAS~ 123

– Rachel! Ce am auzit despre tine [i Claudio? \ntreb` maic`-sa,


aproape de apoplexie. Spune-mi c` nu este adev`rat! Dumnezeule,
nu pot s` cred! Propria mea fiic`! Rachel! Ce se petrece?
Rachel \ncerc` s` r`mân` calm`, dar inima i-o lu` la galop. |n
clipa \n care mama ei rostise numele lui, sim]ise un amestec de
dragoste [i durere.
– Despre ce vorbe[ti? \ntreb` ea, sim]indu-se nelini[tit` [i
confuz`.
– Despre ce vorbesc? Vorbesc despre toate pove[tile pe care
le-am auzit. Despre tine [i dec`zutul de nepot al lui Dino ... Biata
Emily, de-abia putea vorbi de emo]ie ... Mi s-a spus c` a]i fost v`zu]i
la o petrecere \mpreun`, comportându-v` \n cel mai nedemn mod.
A]i fost v`zu]i cinând.
Mi s-a spus c` i-ai vizitat chiar [i studioul. Rachel, ce se petrece?
se interes` ea cu disperare.
– Nu se petrece nimic.
Dar \n vocea lui Rachel exista o [ov`ial`. O [ov`ial` de regret,
durere [i dezam`gire. Era cea mai neconving`toare negare.
– Acolo se petrece ceva! ... Maic`-sa \i remarcase ezitarea. Oh,
Rachel ce ]i-a f`cut? Oh, Dumnezeule, este \ngrozitor. Este mai r`u
decât b`nuiam.
Uite, revenim imediat! se gr`bi ea s` spun` \nainte ca Rachel s`
reu[easc` s` zic` ceva. Nu mai face nimic pân` nu ajungem acolo.
Ne vom \ntoarce mâine dup`-amiaz` cel mai târziu!
– Nu-i nevoie s` v` gr`bi]i.
Rachel sim]i c` n-ar fi trebuit s` spun` asta. Planul, la urma
urmei, fusese f`cut s`-i aduc` pe maic`-sa [i pe Dino \napoi. Dar nu
gândea foarte clar.
– Nu-i nevoie deloc, insist` ea.
124 FAYE MORGAN

Maic`-sa nu mai putea fi convins`.


– Nu-i nevoie? repet` ea \ngrijorat`. Este foarte mare nevoie! De
parc` ]i-ai pierdut min]ile! A[a c` stai [i a[teapt` pân` mâine! {i \n
timpul acesta, \ncearc` s` nu cazi \n ghearele acestui b`rbat.
Ei bine, nu era nici o problem`, reflect` Rachel cu u[oar`
am`r`ciune când puse la loc telefonul [i-l privi un moment. Apoi
oft`. Se p`rea c` trecutul lui Claudio func]ionase – \n ciuda
performan]ei ei dubioase de la telefon. Bun, \[i zise ea. Acesta va fi
sfâr[itul chinului ei. Acum se va putea concentra s` [i-l scoat` din
minte – o sarcin` pe care n-ar putea-o \ndeplini niciodat` cu el
\nvârtindu-se prin jur. Totu[i, b`nuia c`, odat` plecat, tot nu-i va fi
u[or.
Se \ntoarse \napoi pe verand` [i-[i lu` salata, apoi st`tu
uitându-se la lun` [i-[i turn` ni[te vin. |l va a[tepta, hot`r\ ea, [i-i
va da vestea cea bun`.
F`r` \ndoial`, va fi chiar mai \ncântat decât ea.
Miezul nop]ii veni [i trecu [i \nc` nici un semn de la el. Rachel
\[i mai turn` vin. Ei bine, nu se a[teptase ca el s` vin` devreme. Se
uit` la lun`, care devenise pu]in \nce]o[at`, [i \ncerc` s` nu-[i
imagineze ce-ar putea face el.
Oricum ,nu-mi pas`, \[i spuse ea. Poate face orice dore[te. Nu
este treaba mea.
{i \n acel moment auzi un zgomot familiar [i argintiul Maserati
ap`ru pe alee. Incon[tient, Rachel se trezi c`-[i \ndreapt` umerii [i
mai ia o gur` de vin din pahar.
Brusc, inima \i b`tea foarte repede.
Claudio ie[i din ma[in` [i \ncepu s` vin` spre cas`, ducându-[i
haina de la costumul bleumarin pe mân`. {i Rachel \l observa,
[tiind c` el nu o vedea, fiindc` nu aprinsese lumina pe verand` [i
DECIZIE PERICULOAS~ 125

st`tea \n \ntuneric aproape total. {i era curat` nebunie cum \i b`tea


inima \n piept.
Dar felul \n care mergea el – postura perfect dreapt`, silueta
plin` de for]`, umerii aceia la]i, picioarele lungi ... Sim]i c`
zvâcne[te ceva \n ea – o n`val` intens` de emo]ii. {i doar cu câteva
ore \n urm` \l v`zuse ... dar \nc` era minunat s`-l vad` iar`[i.
{i atunci, brusc, el o v`zu chiar când se \ndrepta spre u[a din
fa]`. Se \ntoarse [i urc` treptele spre verand`.
– De ce stai pe \ntuneric?
– Nu m-am deranjat s` aprind lumina.
– Da, v`d asta ... Trecu pe lâng` ea [i aprinse lumina chiar de
lâng` u[a verandei. Acum este mai bine. Putem vedea care cu cine
vorbe[te.
Rachel nu era sigur` dac` vroia s`-l vad` clar. Clipi la lumina
brusc`, lu` o gur` din vinul ei [i-[i feri privirea.
– Ai avut o sear` pl`cut`? \l \ntreb` ea.
– Foarte pl`cut`, mul]umesc.
Claudio \ncepu s` se a[eze pe unul din scaunele din jurul
mesei, unde st`tea Rachel, aruncundu-[i haina pe spatele altuia.
Apoi, se l`s` pe spate [i se uit` la ea.
– Dar tu? o \ntreb` el. Ai avut o sear` pl`cut`?
– Am avut o sear` teribil`.
Rachel \[i \n`l]` capul [i-i zâmbi, \ncântat` de u[urin]a tonului
pe care reu[ise s`-l aib`. Era vinul pe care-l b`use. O f`cea s` se
simt` mai pu]in vulnerabil`. Pentru a s`rb`tori acest fapt, mai lu` o
alt` gur` de vin.
– |mi pare bine s` aud asta. Mi-a fost pu]in team` c` te-ai putea
plictisi singur`, spuse el sco]ându-[i cravata [i punând-o peste
hain`.
126 FAYE MORGAN

Pariez c` ]i-a fost! |ngrijorat pe naiba! gândi Rachel, dar n-o


spuse. Nu era nevoie de vorbe. Amândoi [tiau c` era o fic]iune
nereu[it`. |n loc de asta, \l inform`:
– De ce m-a[ fi plictisit? Doar oamenii cu resurse l`untrice
s`race se plictisesc când \[i petrec timpul \n propria lor companie.
Claudio zâmbi.
– |n]eleg, r`spunse el. Deci, nu suferi de s`r`cia resurselor
suflete[ti?
– Departe de asta. Dimpotriv`. |mi face pl`cere propria mea
companie, am o via]` interioar` extrem de bogat` [i fertil`.
Rachel zâmbi \n sine, sim]indu-se impresionat` de felul \n care
limba i se \nvârtise \n jurul cuvintelor pe care le spunea. Fiindc`
realizase, imediat ce \ncepuse s` vorbeasc`, efectul pe care-l avea
sticla de vin pe care o consumase \n timpul serii. Trebuia s` se
concentreze foarte tare când vorbea.
– Nu to]i dintre noi trebuie s` mearg` la petrecere tot timpul,
compl`cându-se \n contacte sociale f`r` sens, cu scopul de a da
vie]ilor lor noastre o semnifica]ie artificial`.
– Este un fapt?
Claudio \nc` zâmbea – de[i Rachel nu era sigur` dac` râde de
ea sau râde cu ea. Oricum nu-i p`sa. |i \ntoarse zâmbetul când el
ad`ug`:
– Nu mi-am dat seama c` e[ti a[a o filozoaf` ...
– Nu m` a[tept s`-]i fi dat seama, \i arunc` Rachel o privire rece,
cât se putea de rece \n starea ei de ame]eal`. M` a[tept nici s` nu
[tii de ce m-am deranjat s` te a[tept.
Claudio ridic` amuzat o sprâncean`.
– Vrei s` spui nu ca s` m` \ntâmpini cu c`ldur`? se pref`cu el
dezam`git. Asta-i o lovitur`.
DECIZIE PERICULOAS~ 127

Porc sardonic! Dar Rachel l`s` ca sarcasmul lui s` treac` pe


lâng` ea. Era prea ocupat` s` se gândeasc` la altceva. Pentru c` o
frapase brusc c` nu fusese chiar cinstit` cu sine \ns`[i când
hot`râse s` stea treaz` [i s`-l a[tepte s` se \ntoarc`. |[i spusese c`
era pentru a-i spune vestea despre telefonul maic`-sii, dar nu
acesta fusese \ntr-adev`r motivul.
Adev`ratul motiv, \[i d`du seama, fusese s`-l poat` controla.
Vroia s` vad` cum arat` dup` noaptea petrecut` afar`. Avea p`rul
ciufulit? Hainele \i erau bo]ite?
Poate c` erau urme de pasiune pe persoana lui – ca zgârietura
unei unghii lungi, sau ruj de buze pe fa]`? {tiuse c` n-ar putea
dormi pân` nu l-ar fi v`zut.
Numai c` acum nu era sigur` cum s` interpreteze – haina
scoas`, cravata desf`cut`, nasturii de la c`ma[` descheia]i. |n fond,
era o noapte cald`.
Putea fi o explica]ie nevinovat`.
Dar mai putea fi [i alta, bine\n]eles, deloc nevinovat`. {i aceast`
a doua posibilitate \i n`v`li brusc \n minte când \l urm`rise cum
urc` sc`rile de la verand` – de[i aceste suspiciuni se dovedir` la fel
de dureroase precum se a[teptase.
Motivul pentru asta, [tia, era cantitatea de vin pe care o b`use.
Avusese un efect minunat de anesteziant [i lini[titor.
Se uit` la el acum, bucurându-se de starea ei de amor]eal`,
dorindu-[i totu[i ca tr`s`turile lui s` nu-i mai joace prin fa]a
ochilor.
– Te m`gule[ti singur, spuse ea t`ios. Unicul motiv pentru care
am stat treaz` a fost pentru c` am ceva s`-]i spun.
– Oh? zâmbi el, \n timp ce-[i desf`cu alt nasture de la c`ma[`.
|n acest caz, n-ar fi mai bine s`-mi spui?
128 FAYE MORGAN

Aproape involuntar, ochii Rachelei fuseser` atra[i c`tre partea


din fa]` a c`m`[ii unde [irul de nasturi desf`cu]i dezvelea o
por]iune generoas` a pieptului lui. |l mai v`zuse \nainte,
bine\n]eles, dar cu acela[i efect. Era atât de neted [i de negru [i
tânjea s`-[i pun` mâna pe el.
|[i \ndep`rt` privirea.
– A telefonat mama mea, spuse ea.
Ah. Acum era interesat. O sprâncean` neagr` se ridic`. Se mi[c`
u[or pe scaun.
– {i ce a avut mama ta de spus? se interes` el.
– A auzit totul despre noi. Au ajuns pân` la ea ve[tile ... Rachel
omise detaliile scandaliz`rii mamei sale. B`nuia c` le va g`si
m`gulitoare ... Se \ntorc imediat. Vor fi aici mâine dup`-amiaz`.
– A[adar a func]ionat.
Claudio zâmbi – totu[i doar pentru un moment, Rachel crezu
c` vede cea mai ciudat` privire trecându-i peste fa]`, aproape ca [i
când ar fi avut o re]inere secret`.
Trebuia s`-mi fi imaginat, decise ea. La urma urmei privirea mea
nu este prea clar`. {i asta p`ru s`-i \nt`reasc` convingerea când el
o asigur`:
– Ei bine, este o veste bun`.
– M` gândeam eu c` o s` fii \ncântat.
– Este cea mai bun` veste pe care o speram. Sfâr[itul perfect al
unei seri perfecte ... Se uit` la ceas ...
{i acum, cred c` este ora de culcare. Mâine, b`nuiesc c` va fi o
zi aglomerat`.
|ncepu s` se ridice \n picioare pentru a se duce la culcare.
– Ai [i tu de gând s` te culci? \ntreb` el, uitându-se la sticla goal`
de pe mas`. Ai putea s-o faci. |n fond, ai b`ut tot vinul.
DECIZIE PERICULOAS~ 129

Rachel se gândea la acela[i lucru – era timpul s` se urce \n pat.


Dintr-o dat`, se sim]ea atât de somnoroas` [i i se \nchideau ochii
c` \i era peste poate s` continue conversa]ia. Nici nu mai era foarte
sigur` de ce spunea el.
Ea \ncuviin]` din cap.
– Cred c` m` voi duce.
|ncepu s` se ridice \n picioare, dar aproape c`zu.
{i \n aceea[i secund` \n care p`rea s` se pr`bu[easc` pe
pardoseal`, luând masa [i con]inutul ei cu ea, Claudio o prinse [i
o \ndrept`.
– Se pare c` nu prea e[ti \n stare, spuse el, cuprinzându-i
mijlocul cu bra]ul. Hai. Cred c` este mai bine s` m` la[i s` te ajut.
Rachel nu-l contrazise. Se l`s` recunosc`toare pe el \n timp ce
era condus` spre u[ile verandei.
Dar chiar cu ajutorul lui, avea dificult`]i \n a-[i mi[ca picioarele
care o luau razna pe podea.
Ea chicoti.
– Scuz`-m`. Se pare c` nu sunt \n stare s` merg.
– Nu, nu e[ti.
La jum`tatea drumului spre camera de zi, Claudio se opri o
secund`. Apoi, \nainte ca Rachel s` [tie ce se \ntâmpl`, o ridic` \n
bra]e.
– Sprijin`-te de um`rul meu, o instrui el. Pune]i bra]ele \n jurul
gâtului meu.
Rachel f`cu cum i se spusese [i oft` de pl`cere când \ncepu s-o
care f`r` efort prin camer`.
Permise capului ei s` se lase pe \n um`rul lui [i sângele \ncepu
s`-i alerge mai repede prin vene când \n n`ri \i p`trunser`
mirosurile erotice masculine.
130 FAYE MORGAN

Erau mirosurile lui, a pielii [i a aftershave-ului, [i-i erau atât de


delicios de familiare [i lini[titoare. {i atât de \mb`t`toare c`
dintr-o dat` nu mai rezist`.
Cu un oftat u[or, se \ntinse [i-l s`rut` pe obraz.
Acum erau \n hol [i se apropiau de sc`ri, de[i Rachel nu d`dea
nici cea mai mic` aten]ie traseului. |n loc de asta, continua s`-i
mângâie obrazul cu al ei, o mân` strecurându-i-se prin
deschiz`tura c`m`[ii. Palma se ap`s` peste pielea cald`,
minunându-se de t`ria [i fermitatea ei, degetele jucându-se cu
peri[orii negri [i m`t`so[i.
– Mmm! murmur` ea cu un chicotit lâng` obrazul lui.
Ajunser` \n vârful sc`rilor [i se \ndreptau de-a lungul
coridorului când Rachel \ncepu s` descheie [i restul nasturilor de
la c`ma[`. {i brusc, respira]ia \i deveni neregulat` când \[i atinse
buzele de gâtul lui.
– Ai un gust delicios, spuse ea mu[cându-l u[or.
{i a[a era. Avea gust de nectar pe limba ei.
Rachel era cuprins` \nc` de delicii când el \mpinse u[a de la
dormitorul ei, aprinse lumina [i se \ndrept` spre pat.
– Iat`-ne ajun[i, spuse el, a[ezând-o. Acum, \]i sugerez s` te
culci.
– Nu \nc`.
Bra]ele lui Rachel erau \nc` \ncol`cite \n jurul gâtului lui. |i
s`rut` obrazul când st`tea ag`]at` a[a [i chicoti iar`[i.
– Nu vreau s` dorm. Nu mi-e somn deloc.
– Cred c` o s` adormi dac` \nchizi ochii, zâmbi Claudio,
\ncepând s`-i desprind` bra]ele.
Acum, fii fat` cuminte [i culc`-te.
– Nu vreau s` fiu fat` cuminte.
DECIZIE PERICULOAS~ 131

Cum el continua s` fie aplecat asupra ei, cu un zâmbet viclean,


Rachel se \ntinse [i-i s`rut` pieptul gol. |l privi cu ochi \nce]o[a]i.
– Mmm. A fost pl`cut.
– Sunt sigur c` a fost, zâmbi el, ridicând-o pentru a trage
cuvertura de sub ea. Vâr`-te sub ea [i culc`-te, o invit` el.
– Numai dac` te vâri [i tu, chicoti Rachel iar.
De mult nu mai era sigur` ce se \ntâmpl`, propria sa voce [i a
lui p`reau s` vin` de foarte departe. Dar indiferent ce se petrecea,
\i pl`cea imens. {i mai era [i lucru de care era sigur`. Nu vroia ca
el s` plece.
Dar el scutur` din cap [i \ncepu s` se apropie de u[`.
– Nu! protest` Rachel, apoi se uit` \n jos la halatul ei. Nu pot
dormi \n `sta! ~sta este un halat, nu este pentru dormit!
– Atunci, d`-l jos dac` vrei.
– Nu pot. D`-mi-l tu jos ... Se trânti pe perne invitându-l s-o
dezbrace. Hai, insist` ea. Nu pot dormi \n `sta!
Claudio oft`, apoi scutur` din cap.
– Bine, dac` insi[ti.
Se aplec` pentru a-i desface cordonul din talie, apoi o ridic` ca
s` i-l poat` scoate de pe umeri. Un moment mai târziu, halatul
alunec` dezvelind sânii goi, fermi [i plini [i tânjind dup`
mângâierile lui.
Partea din fa]` a halatului cu floricele se desf`cu [i el se trezi
privind coapsele crem, curbele blânde ale mijlocului [i pântecului
[i triunghiul net de p`r ro[u [i m`t`sos.
Rachel râse:
– N-ai [tiut c` n-am nimic pe dedesubt! ... Se \ntinse [i-i
\nconjur` gâtul cu bra]ele, dorind s`-l trag` \n jos lâng` ea ...
Las`-m` s` te dezbrac eu acum, morm`i, chinuindu-se cu c`ma[a
132 FAYE MORGAN

lui, fiecare centimetru din ea arzând s`-i simt` pielea goal` lâng` a
ei
Dar Claudio scutur` din cap ceva mai ferm de aceast` dat` [i
de[i zâmbetul \i disp`ruse, privirea din ochii lui era blând`.
– Nu, spuse el. Poate alt`dat`.
Apoi, cu grij`, aproape dr`g`stos, trase cuvertura peste ea, \i
d`du la o parte p`rul [i se aplec` s-o s`rute pe obraz.
– Noapte bun`, amore bello. Somn u[or, spuse el.
Era ceva atât de lini[titor \n vocea lui, \ncât Rachel zâmbi [i
\nchise ochii. {i \nainte de a-i putea deschide din nou, dormea
bu[tean.

***

Rachel se trezi a doua zi diminea]` doar cu o vag` amintire a


ceea ce se \ntâmplase.
St`tu un timp [i privi \n tavan. Claudio o c`rase pe sc`ri. |[i
amintea asta bine. {i cumva – de[i acest episod era vag – intrase \n
pat. {i se dezbr`case. Asta era clar, din moment ce era goal`. Dar
dac` se dezbr`case ea sau o dezbr`case Claudio, n-avea nici cea mai
vag` amintire.
{i se \ntâmplase [i altceva de care nu-[i amintea? se \ntreb`.
|nl`tur` aceste gânduri, nefiind \n stare s` se concentreze pe
moment.
Pentru c` avea o grij` mult mai presant` – o durere de cap
\ngrozitoare.
– Trebuie s` iau un medicament sau ni[te s`ruri.
DECIZIE PERICULOAS~ 133

Se ridic` \n capul oaselor [i-[i lu` halatul, sim]ind cum \ntreaga


camer` se clatin` la mi[carea brusc`. Un sfredel p`rea s`-i
g`ureasc` ]easta.
Oh, Doamne, gândi ea, cum am putut face asta? Cum am putut
s` stau acolo [i s` beau o sticl` \ntreag` de vin?
Nu \ndr`zni s` se uite \n oglind` când travers` camera [i se
\ndrept` c`tre parter. Nu era cazul s` se \nsp`imânte [i, \n afar` de
asta, se gr`bea s` ajung` \n buc`t`rie. Avea senza]ia c` v`zuse ni[te
s`ruri acolo.
Dar nu asta era tot ce g`si. Spre disperarea Rachelei, Claudio
st`tea la masa de mic dejun.
Era complet \mbr`cat, cu o c`ma[` alb` [i pantaloni sub]iri, [i
când \[i ridic` ochii de la brio[` [i cafea, \nghe]` \n prag la vederea
lui.
– Nu m` a[teptam s` cobori atât de devreme, \i zâmbi el, [i
v`zându-i fa]a cenu[ie, ar`t` spre dulapul din col]. O s` g`se[ti
s`ruri acolo, \i spuse el.
Rachel se \ndrept` orbe[te spre bufet, uitând dintr-o dat` de
durerea de cap. |n loc de asta, \[i amintea de ce b`use \ntreaga
sticl` de vin.
Era din cauza lui. Din cauza a ceea ce-i f`cuse. Era din cauza
acestor sentimente pe care nu le putea controla.
{i acum, doar uitându-se la frumoasa lui fa]` oache[`, inima
\ncepuse s`-i danseze un tangou \n piept. Sim]indu-se r`u din
cauza nefericirii, deschise u[a de la dulap. De aceea am b`ut o
sticl` \ntreag` de vin, \[i spuse ea. Pentru c`-l iubesc [i pentru c` el
nu m` iube[te.
P`strându-[i spatele \ntors c`tre el, se duse la chiuvet` [i-[i
turn` ap` \n pahar, apoi l`s` s` cad` prafurile [i s` se dizolve.
134 FAYE MORGAN

– Nu obi[nuie[ti s` iei micul dejun aici, coment` ea pe un ton


acuzator, aproape plin de ciud`, de parc` l-ar fi invitat s` se ridice
imediat [i s` plece.
Credeam c` iei \ntotdeauna micul dejun \n vreun bar din
apropierea studioului.
Asta \i spusese el o dat`.
– |n mod normal, a[a fac, dar nu m` duc ast`zi la studio. |n
vederea a ceea ce se va petrece \n aceast` dup`-amiaz`, m-am
gândit c-ar fi mai bine s` fiu preg`tit [i s` a[tept. |n afar` de asta,
ad`ug` el zâmbind, este pu]in cam târziu s` m` duc la munc`.
Rachel nu se obosise s` se uite la ceas, dar acum se \ntoarse [i
se se uit` la ceasul din perete.
– Cerule! exclam` ea. Habar n-aveam c` este atât de târziu.
Fiindc`, spre uluirea ei, era aproape unsprezece f`r` un sfert.
Când s`rurile se dizolvar`, b`u con]inutul paharului.
– Cam `sta este tot mic dejunul meu, observ` ea [i se \ntoarse
s` se \ndrepte din nou spre sc`ri.
Dar \n acel moment z`ri \ntr-un col], geanta de voiaj din piele a
lui Claudio, gata preg`tit`.
F`cu o pauz`, luptându-se s` ignore felul \n care inima i se
strângea \ndurerat`, [i-i arunc` o privire, care spera s` fie doar
curioas`.
– Pleci? vru ea s` [tie.
– Nu cred c` mai are sens s` r`mân, mu[c` Claudio din brio[`
[i lu` o gur` de cafea. M-am hot`rât s` nu-]i mai stau \n cale [i s`
m` \ntorc acas`.
Rachel [tia c` asta ar fi trebuit s`-i plac` [i \ncerc` s` par`
\ncântat`. Zâmbi.
– Este bine. Sunt sigur` c` amândoi vom fi mai ferici]i.
DECIZIE PERICULOAS~ 135

Dar când se uit` la el, \[i sim]i inima plin` de nefericire. Era
nebun`, dar nu vroia ca el s` plece.
Se uit` \n podea, dorindu-[i \n t`cere s`-i poat` spune, s`-i cad`
\n bra]e [i s`-i m`rturiseasc` ce sim]ea.
{i atunci, \i veni brusc \n minte prima sclipire de memorie.
|ncepu s`-[i reaminteasc` noaptea trecut`. |[i aminti cum el o
ridicase \n bra]e [i o c`rase \n camera ei. Dar [i mai r`u, \[i aminti
cum \l s`rutase f`r` ru[ine.
– Imediat ce sosesc mama ta [i cu Dino, spune-le s` vin` acas`
la mine. F`r` s`-[i dea seama de durerea care o m`cina, \[i cur`]`
f`râmiturile de brio[`, spunându-i: Cred c` este mai bine s` aib`
loc la mine confruntarea.
{i nu este nevoie s` fii [i tu acolo.
Rachel \l privi un moment f`r` s` \n]eleag`. Uitase complet
cearta lui cu Dino [i cu mama ei. Apoi, d`du distrat` din cap.
– Dac` asta vrei. Când o s` vin` le voi spune c`-i a[tep]i acas` la
tine.
– {i nu spune nimic despre noi \nc`. Dac` descoper` c` totul a
fost un truc, s-ar putea hot`r\ s` fac` alt` prostie [i ar fi p`cat s`
irosim tot efortul pe care l-am depus, zâmbi Claudio amuzat,
[tergându-se la gur` cu [ervetul. Le voi spune eu când vom termina
de discutat afacerea. {i, bine\n]eles, odat` \ntor[i aici, le po]i spune
singur`.
Rachel \ncuviin]` din cap, pu]in absent`.
– Bine. A[a voi face, dac` tu crezi c` este cel mai bine.
Dar era doar pe jum`tate concentrat` la ceea ce spunea, pentru
c` \[i amintea dintr-o dat` cu totul altceva despre noaptea trecut`.
|[i amintea cum \l \nconjurase cu bra]ele [i-[i furi[ase mâna sub
c`ma[a lui.
136 FAYE MORGAN

Dumnezeule, gândi ea, chiar c` eram beat`!


Claudio puse pe mas` [ervetul [i se c`ut` \n buzunarul de la
c`ma[a pe care o purta. Scoase un cec [i-l puse \n fa]a lui.
– Aceasta este plata pentru tot ce am consumat cât am stat aici,
\i explic` el. Cred c` o s` g`se[ti c` acoper` cu mult cele câteva
pahare de b`utur` [i dou` cafele.
Rachel d`du din cap f`r` a se obosi s` se uite la cec. Dac` el
spunea c` este suficient, atunci ea nu se \ndoia c` este. |n afar` de
asta, era greu s` acorde mult` aten]ie unor astfel de am`nunte
când memoria \ncepuse s`-i func]ioneze. |[i aminti nu numai
s`rutul, nu numai mâna care se strecurase \n c`ma[a lui, dar [i cum
\l invitase s-o dezbrace [i chiar \i sugerase cu \ndr`zneal` s` i se
al`ture \n pat.
Mi se face r`u, gândi ea.
Ce trebuie s` gândeasc` despre mine? Trebuie s` cread` c` sunt
o cocot` neru[inat`.
Claudio \[i ridicase cea[ca de cafea [i o b`u repede. Apoi se uit`
la ceas [i se ridic` \n picioare.
– Cred c` trebuie s` plec. Am câteva telefoane de dat. Te las \n
pace s`-]i tratezi mahmureala.
Dar când se aplec` s`-[i ia saco[a de piele, ea \[i limpezi vocea
[i vorbi:
– Am senza]ia, spuse ea cu o voce mic` [i nervoas`, c` m-am
f`cut de râs azi-noapte.
Claudio se \ntoarse s` se uite la ea.
– Nu-mi amintesc, spuse el.
Rachel \[i sim]ea stomacul ca plumbul. |[i strânse pumnii [i
spuse din nou, fiindc` era evident c` nu \n]elesese:
– Noaptea trecut` ... Trebuie s`-]i fi f`cut o impresie teribil` ...
DECIZIE PERICULOAS~ 137

N-ai idee cât de \ngrozitor m` simt.


Claudio \nc` o observa [i de[i exista un zâmbet u[or pe buzele
lui, ochii ar`tau o \n]elegere blând`.
– Nu te sim]i \ngrozitor. N-ai de ce s` te sim]i groaznic. |n afar`
de asta ... se \ntinse [i-i atinse obrazul cu degetele ... ca s`-]i spun
adev`rul nu-mi pot aminti nimic.
Rachel sim]i un val de dragoste pur` pentru el. Era ultimul
lucru la care se a[teptase – s` arate atâta bun`tate, s` \ncerce s-o
fac` s` nu se simt` ru[inat`. Este un om minunat, gândi ea. Cel mai
bun om pe care l-am cunoscut vreodat`. Nu-i de mirare c`-l iubesc.
Dar aceste gânduri erau \nfior`toare.
N-ar trebui s` fie a[a. Poate c` se comporta cu bun`tate, dar tot
n-o iubea. {i dac` i-ar ar`ta ce simte pentru el, ar sfâr[i prin a se
face din nou de râs.
{i de aceea, spuse:
– Nu [tiu cum s-a \ntâmplat. Vinul ... {tii ... am b`ut prea mult.
Nu [tiam ce fac.
– Sigur. {tiu asta, o mângâie el \n continuare. Am v`zut c` nu te
mai controlai.
– Nu eram \n toate min]ile.
Atingerea lui era nemaipomenit`. Tânjea s`-[i plece capul [i s`-
i ating` degetele cu buzele. {i chiar mai r`u, tânjea s`-i cad` \n
bra]e [i s`-l s`rute.
Sim]i un brusc atac de panic`. Se afla pe o pant` alunecoas`. Va
sfâr[i zdrobindu-se. {i nu trebuia. Nu se putea l`sa. Ar fi de
neiertat. Privindu-l \n fa]`, se ag`]` de prima minciun` care-i veni
\n minte.
– Eram complet confuz`. Credeam c` sunt cu Mark, nu cu tine,
se for]` ea s` râd`. Este teribil ce poate face alcoolul.
138 FAYE MORGAN

– |ntr-adev`r ... Mâna lui c`zu [i el f`cu un pas \napoi ... Dar
nu-]i face probleme; se aplec` [i-[i lu` saco[a. Ar fi mai bine s`
plec, acum. Aminte[te-]i ce ]i-am spus. Trimite-i pe Dino [i pe
mama ta acas` la mine imediat ce ajung.
Apoi travers` buc`t`ria, oprindu-se ca s` adauge:
– Ne mai vedem. S` ai o vacan]` pl`cut` \n continuare.
Un moment mai târziu, ie[ea pe u[a buc`t`riei. Rachel \l urm`ri
plecând, \ncercând s` \n]eleag` ce se \ntâmplase. S-a dus, gândi ea
n`uc`. S-a terminat.
Sim]ind brusc c`-i este frig, se uit` la u[`. I se puse un nod de
plâns \n gât. O cuprinse disperarea. S-a dus din via]a mea. S-a dus
pentru totdeauna.
Capitolul 8

Mama Rachelei [i Dino sosir` imediat dup` ora trei.


Rachel st`tea pe verand`, r`sfoind cu o privire lipsit` de
expresie o revist` pe care renun]ase s` \ncerce s-o citeasc`. {i cu
toat` nefericirea ei, se bucur` s`-i vad` venind, când micu]a Lancia
se opri la cap`tul aleii.
– Sper c` n-a]i condus a[a tot drumul de la Capri, \i zâmbi
Rachel maic`-sii când aceasta cobor\ din ma[in` [i veni \n goan`
spre ea, s`rutând-o pe amândoi obrajii. }i-am spus doar c` situa]ia
nu este a[a de grav`.
– Dac` jum`tate din ce-am auzit este adev`rat, atunci este
grav`...
Mama ei nu era \n cea mai bun` dispozi]ie. Se uit` la Rachel,
\ncruntându-se dezaprobator. Unde este Claudio? Este aici?
– Nu, nu este. Este acas`.
Rachel f`cu o pauz` s` se uite la Dino, care o salut` cu un:
“Bun`, Rachel” când ajunse lâng` ele.
– Bun`, Dino, r`spunse ea ... Apoi, adresându-se amândurora,
continu`: Mi-a spus s` v` cer s` v` duce]i imediat acas` la el.
140 FAYE MORGAN

Se pare c` este ceva care trebuie discutat.


Rachel remarc` privirea pe care o schimbar` \ntre ei. Era o
privire \ngrijorat`, iar cea a lui Dino u[or vinovat`, gândi ea.
Apoi, maic`-sa se \ntoarse \napoi la Rachel.
– Dar ce este cu tine [i cu Claudio? Am auzit cele mai
scandaloase pove[ti.
Rachel trebui s` se ab]in` s` nu ro[easc` [i s`-[i \n`bu[e o
strângere de inim`.
– Mi-e team` c` informatoarele tale au cam exagerat, \i spuse ea
maic`-sii. Te asigur c` nu s-a petrecut nici pe departe ceva
scandalos.
Apoi, \nainte de a fi \ntrerupt` de maic`-sa, insist` cu o voce
ferm`:
– Du-te [i vezi-l pe Claudio \ntâi, [i vom vorbi mai târziu ... Se
for]` s`-i zâmbeasc` lini[titor, fiindc` vedea c` maic`-sa era sincer
\ngrijorat` ... Du-te, o \ndemn` ea. {i nu-]i mai face probleme
pentru nimic.
O jum`tate de or` mai târziu, dup` un du[ rapid [i schimbarea
hainelor, maic`-sa [i Dino plecau iar`[i la drum.
R`mas` singur`, Rachel f`cu tot ce putu s` se relaxeze. |not` \n
piscin`, apoi se \ntinse pe una dintre saltelele pentru plaj`, dar
degeaba ... Mintea i se fr`mânta \ntruna. Continua s` se \ntrebe ce
se \ntâmpla acum cu mama ei [i cu Dino. Dar, mai presus de orice,
continua pur [i simplu s` se gândeasc` la Claudio.
De fiecare dat` când \nchidea ochii, \i ap`rea fa]a lui – acea fa]`
minunat` cu ochi negri [i zâmbetul u[or care-i umplea sufletul de
lumin`. {i tot timpul continua s` se gândeasc`, “n– o s`-l mai v`d
niciodat`”. {i asta o distrugea. Era prea crud de suportat.
|mi doresc s` nu fi venit niciodat`.
DECIZIE PERICULOAS~ 141

Dac` n-a[ fi venit, nu l-a[ fi cunoscut nicodat`. {i dac` nu l-a[ fi


\ntâlnit niciodat`, nu m-a[ fi \ndr`gostit de el [i n-a[ fi sim]it ceea
ce simt.
{i totu[i, \n inima ei, de[i durerea era intens` [i groaznic`,
Rachel [tia c` n-ar fi schimbat pentru toat` lini[tea din lume cele
câteva zile de magie pe care le tr`iser` \mpreun`. Acestea nu aveau
pre] [i le va p`stra \n memorie pentru totdeauna.
Cel pu]in [tiu acum ce este iubirea, \[i spuse ea cu bravur`. {i
precis data viitoare când m` voi \ndr`gosti, voi fi mai norocoas`?
Sigur data viitoare voi da peste cineva care-mi va r`spunde la
dragoste?
Dar aceast` speran]` era slab`. Era aproape imposibil s`-[i
imagineze c` se \ndr`goste[te de altcineva.

***

Trecuser` dou` ore [i jum`tate, când Dino [i mama ei se


\ntoarser`. Rachel, \nc` \n costum de baie, st`tea \n curticica
buc`t`riei visând cu ochii deschi[i deasupra unui pahar de ceai
rece. {i cum visurile despre Claudio erau toate lipsite de speran]`,
fu aproape \ncântat` când cei doi \[i f`cur` apari]ia.
Când maic`-sa veni [i se trânti la masa de lâng` ea, pe fa]a ei era
o expresie de u[urare.
– Ei bine, spuse ea, a fost ca un maraton, dar pân` la urm` s-a
aranjat totul, scutur` ea capul c`tre Rachel. Inclusiv acele pove[ti
despre tine. Claudio ne-a spus c` sunt exager`ri grosolane [i c` tu
[i cu el sunte]i doar prieteni, nimic mai mult.
142 FAYE MORGAN

O fix` pe Rachel cu privirea, a[teptând confirmarea.


Deci, asta spusese el? C` erau doar prieteni? Rachel trebui s`
scrâ[neasc` din din]i din cauza durerii pentru respingerea pe care
o sim]ea.
Lu` o gur` din ceaiul rece [i-i spuse maic`-sii:
– Nu asta ]i-am spus [i eu? C` ceea ce ai auzit era o exagerare?
Nu se petrece nimic \ntre Claudio [i mine.
Foarte clar, reflect` ea, Claudio nu spusese nimic despre faptul
c` era un truc. {i, dac` te gânde[ti la asta, era probabil cel mai bine.
Era mai u[or pentru maic`-sa [i Dino s` accepte [i salva o agravare
a rela]iilor dintre ei.
Se gr`bi s` schimbe subiectul.
– Deci, o \ntreb` pe mama ei, cum a mers restul afacerii?
Pentru urm`toarea jum`tate de or`, mama ei [i cu Dino \i
povestir` tot, extrem de u[ura]i. {i ceea ce ascult` Rachel fu o
revela]ie total`.
Primul lucru pe care-l descoperi era c` ceea ce-i spusese
Claudio despre cas` era adev`rat. Era legal \nc` a lui, de[i i-o
vânduse lui Dino. {i a[a cum pretinsese, Dino nu-i mai pl`tise
ratele – culminând cu o sum` de bani substan]ial` pe care i-o
datora.
Mai descoperi c` maic`-sa nu [tiuse nimic despre asta – sau cel
pu]in, pân` \n ultima sear` când smulsese adev`rul de la Dino.
– Am fost un prost, arunc` Dino o privire plin` de remu[c`ri
so]iei sale. Am l`sat s`-mi scape lucrurile de sub control. |n cele din
urm`, i-am datorat a[a de mul]i bani lui Claudio c` n-am mai putut
vedea nici o cale s`-i pl`tesc. {i când a \nceput s` insiste, m-am
\nfuriat [i lucrurile s-au \nr`ut`]it.
|[i scutur` p`rul c`runt [i-i explic` Rachelei:
DECIZIE PERICULOAS~ 143

– Vezi, eram \ngrozit c` vom sfâr[i \n strad` [i nu puteam


permite s` i se \ntâmple asta mamei tale.
Emily \l b`tu cu palma pe mân` [i se \ntoarse spre fiica ei.
– A f`cut totul din cauza mea. {tia ce via]` grea am avut \nainte
de a-l \ntâlni [i era hot`rât s` \ncerce s`-mi ofere o via]` mai bun`.
De aceea s-a \mprumutat de la Claudio – de[i a pretins c` banii
proveneau din afacerile lui – ca s`-mi poat` cump`ra diamante [i
s` m` poat` duce \ntr-o vacan]` de vis. Nu [i-a dat seama c` tot ce
vroiam era el.
Rachel se sim]ea mi[cat` de aceste dezv`luiri surprinz`toare.
Dino ac]ionase nebune[te, dar trebuie c` o iubea pe mama ei
foarte mult, cum [i ea \l iubea pe el.
– {i atunci de ce, \ntreb` ea, a]i plecat la Capri? S` \ncerca]i s`
v` \ndep`rta]i de Claudio?
Dino nu r`spunse imediat.
– Am g`sit câteva scuze pentru mama ta. I-am spus c` este
foarte important s` mergem acolo ... |[i plec` ochii ... Dar ai
dreptate, de aceea am f`cut-o.
Nu mai puteam suporta tensiunea. {i am crezut c` dac`
disp`ream, poate ne las` \n pace ...
Emily interveni.
– Nu-mi pl`cea deloc c` te p`r`sesc, dar [tiam c` ceva nu este
\n regul` [i trebuia s` fiu lâng` Dino, chiar dac` refuza s`-mi spun`
ce se petrece, \l privi ea cu u[or repro[ pe so]ul ei. Dar dup` ce
m-a pus s` telefonez [i s`-]i spun s` duci dosarul ro[u avocatului
nostru ... atunci am \nceput s` insist s`-mi spun`. {i pu]in câte
pu]in, \ntreaga poveste a ie[it la iveal`.
Dino ar`ta u[urat numai gândindu-se la asta.
– Mi-a[ dori acum s` fi m`rturisit mai devreme.
144 FAYE MORGAN

Emily m-a ajutat s`-mi clarific lucrurile \n minte – [i a insistat [i


s` ne \ntoarcem [i s` \nfrunt`m totul ...
Rachel zâmbi piezi[.
– Deci, avea]i de gând s` v` \ntoarce]i oricum – chiar f`r` ca eu
[i Claudio ... ? Se opri [i reformul` ... Chiar dac` n-a]i fi auzit toate
acele pove[ti despre noi? {i cum maic`-sa \ncuviin]` din cap,
ad`ug`: deci, ce s-a \ntâmplat când v-a]i dus s`-l vede]i?
Emily se rezem` de sp`tarul scaunului [i f`cu o figur`
ne\ncrez`toare.
– A fost cea mai mare surpriz` din toate! A fost atât de dr`gu] ...
Imediat ce Dino [i-a cerut scuze [i a spus c` vrea s` pl`teasc` [i
compensa]ii, a fost cum nu se poate mai decent. Am ajuns la un
aranjament. Ne vom pl`ti datoriile treptat [i \n tot acest timp vom
p`stra casa.
Rachel era bucuroas` pentru ei [i nu era surprins` câtu[i de
pu]in c` pân` la urm` Claudio fusese atât de generos. Este un om
bun, gândi ea trist`. Cum altfel l-a[ putea iubi?
Maic`-sii, \i spuse:
– M` bucur c` a]i rezolvat.
Dar maic`-sa \nc` evalua aceast` nou` latur` a lui Claudio.
– {tii, murmur` ea. Cred c` poate m-am \n[elat \n privin]a lui.
Nu este a[a de fanfaron \n fond. Imediat ce am \nceput s` fim
cinsti]i cu el, Claudio s-a ar`tat peste poate de amabil.
Dino \[i plec` ochii.
– A fost vina mea c` ai crezut c` este o lichea. Niciodat` n-a fost
lichea.
Toate aceste laude bru[te ale lui Claudio aveau un efect
dezastruos asupra Rachelei. Dintr-o dat`, respira]ia p`ru s` i se
opreasc`, inima o lu` la galop [i palmele i se umezir`.
DECIZIE PERICULOAS~ 145

Trebuia s` plece de acolo. |ncepu s` se ridice.


– M` duc sus s` m` schimb, se for]` ea s` zâmbeasc`. Când m`
\ntorc, o s` v` rog s`-mi povesti]i despre Capri.
Dar maic`-sa continua s` mediteze despre Claudio:
– {tii, azi dup`-amiaz` chiar mi-a pl`cut de el ... P`cat c` le
trateaz` pe femei atât de ru[inos, se \ncrunt` ea.
Rachel nu putea accepta asta.
– Nu le trateaz` ru[inos ... Nici chiar atunci, ad`ug` ea \n t`cere
amintindu-[i noaptea trecut`, când chiar ele cer s` fie tratate a[a ...
Poate fi un pic necivilizat uneori, dar le trateaz` pe femei cu
respect. Cel pu]in, ad`ug` ea cu fermitate, a[a a fost cu mine.
Maic`-s` o privirea cu gura c`scat`.
-M` bucur foarte tare s` aud asta.
Dar, \nainte ca aceasta s` mai poat` spune un alt cuvânt, Rachel
se \ntorcea [i se \napoia \n buc`t`rie, cu inima un tumult de tot
felul de emo]ii – durere [i mândrie, dragoste [i chin. Dar pentru o
clip`, cel mai mare sentiment era de mândrie – mândrie pentru
Claudio, fiindc` era cel mai minunat om \n via]` [i pentru ea c`
alesese un astfel de b`rbat de care s` se \ndr`gosteasc`.

***

Dar cel mai minunat b`rbat \n via]` totu[i n-o iubea. Era clar c`
nici nu se gândea la ea.
Trecu o s`pt`mân` [i Rachel nu auzi nimic despre el. Nu c` se
a[teptase, dar sperase. {i acum, \[i spunea ea, era timpul s`
\nceteze s` mai spere.
146 FAYE MORGAN

Era timpul s` se duc` acas`. S` pun` distan]` \ntre ei. Era timpul
s` [i-l scoat` din cap.
Pentru c` atâta timp cât st`tea aici, [tia c` ar fi fost imposibil. De
fiecare dat` când vizita Floren]a se uita dup` el, sperând c` ar
putea apare la un col] de strad`. La vil`, de fiecare dat` când suna
telefonul, se ruga s` fie el. {i asta \ncepea s-o doar` prea tare.
Trebuia s` fie curajoas` [i s` \nchid` acest capitol.
A[a c` la cin`, \ntr-o sear`, \i spuse mamei sale [i lui Dino:
– M-am hot`rât s` m` \ntorc mai repede decât am pl`nuit ... Am
reu[it s`-mi rezerv un loc la avion pentru poimâine, \i inform` ea
când ei \ncepur` s` protesteze.
Era un fapt \mplinit. Nu mai era cale de dat \napoi . {i era prea
târziu pentru cineva s` \ncerce s-o fac` s` se r`zgândeasc`.
Oft`, u[urat`. Avea mai pu]in de dou` zile de purgatoriu.
Cumva va reu[i s` treac` [i de asta.
Capitolul 9

Pentru ultima zi, \[i planificase un program special.


|[i va petrece ziua \n Floren]a, f`când toate lucrurile pe care nu
le f`cuse \nc` – de exemplu, vizitând Accademia [i Borgello [i
poate chiar s` reu[easc` s`-[i cumpere o pereche de pantofi – apoi,
seara, \i va scoate pe maic`-sa [i pe Dino la o cin`. Astfel, ziua va
trece \ntr-o clipit`, ceea ce [i voia. {i \nainte de a avea timp s`
clipeasc`, va fi \n avion, \ntorcându-se \n Anglia.
|[i petrecu diminea]a \n Borgello admirând sculpturile
nepre]uite de acolo, apoi g`si un restaurant \n centru, unde se
delect` cu un meniu turistic. Se hot`râse s` lase pentru la urm` ce
era mai bun, a[a c` Accademia cu statuia original` a lui David, era
cea care urma s` fie vizitat` ultima.
Ceea ce v`zu, era mult mai uluitor decât se a[teptase.
Trecu de-a lungul galeriei unde st`teau \n[iruite statuile numite
“prizonierii” care nu erau desprinse total din marmur`, iar \n
mijlocul s`lii, sub o cupol` de sticl` se afla statuia lui David, care \]i
t`ia r`suflarea. St`tu acolo vr`jit` [i o privi \n t`cere. Era cel mai
minunat, cel mai frumos lucru pe care-l v`zuse vreodat`.
148 FAYE MORGAN

Mult` vreme r`mase acolo, ca [i al]i turi[ti, admirând \n t`cere,


zâmbind-[i \n sine, sim]indu-se cu moralul \n`l]at, uitând temporar
de durerea din inima ei.
Dar nu visa. El st`tuse \n rând cu prizonierii, o siluet` \nalt`,
atletic`, \n pantaloni bej [i c`ma[` alb` cu dungi, cu haina atârnând
pe un um`r.
{i acum, \n t`cere, p`[ea c`tre ea.
– Rachel, spuse el \ncet.
|l privi, sim]ind ca [i cum ar muri pe loc, emo]iile care o asaltar`
brusc fiind prea violente ca s` le fac` fa]`. Se sim]ea neajutorat`,
n`uc`, total vulnerabil` – [i plin` de o bucurie pur` care-i \nv`luia
biata ei inim` r`nit`.
– Claudio! [opti ea. Ce faci aici?
|n loc de r`spuns, Claudio \naint` [i-i lu` mâna.
– Vreau s`-]i vorbesc, spuse el.
Apoi, \nainte ca ea s` poat` protesta, o conduse spre ie[ire.
Un moment mai târziu erau afar`, \n soarele cald al
dup`-amiezii de var`.
– Ce este asta? \ncerc` Rachel s` protesteze cu jum`tate de gur`
când el \ncepu s-o conduc` de-a lungul str`zii. Nu po]i s` apari a[a
dintr-o dat` [i s` m` r`pe[ti!
Claudio se opri un moment [i se \ntoarse s-o priveasc` [i,
pentru prima dat`, Rachel remarc` expresia \ncordat` din ochii lui.
|n timp ce-l observa confuz` [i curioas`, acum [i u[or \ngrijorat`, el
\i lu` mâna \ntr-ale lui [i i-o strânse o clip`.
– Nu te r`pesc. Dar trebuie s` vorbim. Tocmai am vorbit cu
mama ta acum o jum`tate de or`. Mi-a spus c` ai stabilit s` pleci
mâine.
Rachel \ncuviin]` din cap.
DECIZIE PERICULOAS~ 149

– Atunci trebuie s` fie acum, zâmbi el posomorât. Hai la mine


acas`. Acolo vom fi singuri.
Argintiul Maserati era parcat \n cap`tul str`zii. Rachel se urc` [i
se a[ez` nervoas`, uitându-se la tivul fustei. {i privirea ei nu p`r`si
tivul cele dou`zeci de minute ale c`latoriei printre dealurile
\nmiresmate ale Fiesole.
De fapt, nici o parte a ei nu se mi[ca. Se sim]ea ciudat de
\nghe]at`. {i nici un cuvânt nu se schimb` \ntre ei, aerul p`rând
\nc`rcat de tensiune. Dar nu era timp pentru flec`reli [i banalit`]i,
sim]ea Rachel. Foarte clar, el avea ceva foarte important s`-i spun`.
{i \n timp ce alergau pe drumul [erpuit, nu \ncerc` s` ghiceasc` ce
ar putea fi. Nu putea fi ceea ce spera, de[i nu era sigur` ce spera.
Adev`rul o speria prea tare. O cuprinse frica. Frica de a n-o r`ni mai
tare [i dezam`gi ce o a[tepta.
{i acum treceau pe sub o poart` cu o arcad` mare, str`juit` de
doi vulturi de piatr` [i se \ndreptau pe o alee larg`, printre coloane
de chiparo[i verzi, ca s` se opreasc` \n fa]a unei vile magnifice.
A[adar, aici locuia el, gândi Rachel n`ucit`, uitându-se la casa
frumoas` cu pere]ii din piatr` rozalie, balcoanele pline de flori [i
turnule]e cu olane ro[ii. Adesea se \ntrebase cum este casa lui [i
acum [tia. Era ceva ca dintr-un basm. Sim]ea cum groaza \i
cuprinde sufletul când el \i spuse acum:
– Iat`-ne ajun[i. Hai s` intr`m.
|n timp ce el \ncepu s` coboare din ma[in`, Rachel se \mpinse
mai tare \n scaun. {i pentru prima oar` de când urcase \n ma[in`,
\ndr`zni s` se uite la el.
– Despre ce este vorba? Nu sunt sigur` c` este o idee bun`.
Poate c` ar fi mai bine dac` m-ai duce \napoi \n ora[.
– N-am de gând s` fac un astfel de lucru.
150 FAYE MORGAN

N-o s`-mi mai scapi, acum.


Claudio se d`du jos, trânti portiera, veni \n dreptul ei [i
deschise u[a pasagerului. Apoi \ntinse mâna.
– Nu te \ngrijora, n-am s` te m`nânc.
Nu de asta \i era fric`. Nu i-ar fi p`sat s` fie mâncat`. Dar nu
spuse asta. De fapt, nu spuse nimic. |n loc de asta, un pic ]eap`n`,
se trezi c`-i zâmbe[te, r`spunzând la zâmbetul lui care \nso]ise
remarca. Nu-i putea rezista când zâmbea. Merser` \n t`cere prin
u[a mare de la intrare [i printr-un hol placat cu marmur`.
– S` intr`m \n Salotto, suger` Claudio.
Apoi o conduse \ntr-un salon elegant al c`rui parchet lustruit
era acoperit cu covoare pre]ioase [i unde l`mpi etrusce st`teau pe
mese sculptate, joase. Era cea mai frumoas` \nc`pere pe care o
v`zuse Rachel.
– Ia loc, o pofti Claudio, pe una dintre sofalele crem, plasat`
sub o oglind` imens`. Ce-ai vrea s` bei?
Rachel ezit` doar o secund`, apoi:
– Ap` mineral`, spuse ea cu fermitate.
Fusese pe punctul de a cere o votc` mare cu tonic, ceva care
s`-i calmeze nervii, dar \[i amintise la timp ultima ei \ntâlnire cu
demonul alcool. N-avea nici un chef s` se dea \n spectacol.
Cum Claudio zâmbea, Rachel \n]elese c` \i citise perfect
gândurile. Dar nu f`cu nici un comentariu [i nici nu \ncerc` s-o fac`
se se r`zgândeasc`.
– Bine spuse el. Eu o s` iau ceva mai tare.
Se duse la bar [i-[i turn` un whisky. Se \ntoarse, o servi cu ap`
mineral`, o felie de l`mâie [i ghea]`, lu` o gur` din b`utura lui [i
se a[ez` pe sofaua din fa]a ei. Apoi o fix` cu privirea [i intr` direct
\n subiect.
DECIZIE PERICULOAS~ 151

– Deci, pl`nuiai s` pleci f`r` m`car s`-mi spui? Nu crezi c` ar fi


trebuit cel pu]in s`-mi telefonezi s`-mi spui la revedere?
Rachel sim]i un pumnal \n inim`. De aceea o târâse pân` aici?
S`-i fac` moral`? S` insiste asupra unui r`ms-bun formal?
Inspir` adânc, calmându-[i respira]ia, fiindc` inima \ncepuse
s`-i bat` tare.
– Nu v`d ce importan]` are pentru tine dac` \]i spun la revedere
sau nu.
– Nu po]i vedea? ridic` el o sprâncean`.
– Nu, nu pot, printre altele. Sunt sigur` c` ai probleme mult
mai importante \n cap.
Lu` o gur` din apa mineral`, cu degetele strânse \n jurul
paharului [i se uit` la felia de l`mâie o clip`. Aveam dreptate, n-ar
fi trebuit s` vin aici, gândi ea.
Se l`s` t`cere un moment, apoi Claudio vorbi din nou.
– Presupun c` aceste “probleme mult mai importante” pe care
le ai tu \n cap se refer` la o varietate de femei? spuse el \ncet [i,
cum Rachel \[i ridic` ochii surprins`, continu` pe acela[i ton ... Ei
bine, nu te pot condamna. Ai toate motivele s` crezi asta.
– Da, am.
Inima \i s`rea din piept, iar degetele ei erau ca ni[te gheare \n
jurul paharului. Vroia s`-l pun` jos, dar \i era fric` s` nu-l verse. De
ce face asta? De ce m` tortureaz`? Nu [tie c` nu vreau s` vorbesc
despre iubitele lui?
Dar el continu`:
– Este numai vina mea. Te-am f`cut s` crezi asta ... Apoi se plec`
\nainte [i se \ncrunt` ... Dar este o inven]ie total`.
– Ha! Ce mai poveste!
Rachel lu` o pozi]ie defensiv`. Drept cine o lua?
152 FAYE MORGAN

Trebuie c` glumea!
– Chiar crezi toate aceste pove[ti pe care ]i le-a spus mama ta,
\ntreb` el \n cele din urm`, faptul c` sunt un soi de maniac sexual?
– Nu ... Nu mai crede asta de mult` vreme ... Accept c` era un
pic cam exagerat. Dar \n acela[i timp ... \[i \ngust` sceptic ochii
c`prui, – am v`zut cu ochii mei c` via]a ta amoroas` te ]ine foarte
ocupat. Nu, ad`ug` ea \n grab`, c` m-ar interesa. E[ti un om liber,
la urma urmei. Po]i face ce dore[ti.
– Da, pot, [i ce a[ vrea s` fac chiar acum este s` te conving c`
aparen]ele pot fi uneori \n[el`toare. Sau, s-o spun altfel ... Claudio
f`cu o scurt` pauz` [i puse paharul de whisky pe o mas` din
apropiere. Adev`rul este, Rachel, c` am jucat un joc cu tine.
|ncercând s`-]i dau impresia c` am o mul]ime de iubite, zâmbi el
vinovat. Poate c` am reu[it foarte bine.
Rachel se \ncrunt`, perplex`.
– Nu te cred. Doar am v`zut dovada cu propriii mei ochi. {i
oricum, de ce ai fi vrut s` faci un lucru ca acesta?
– S` te fac geloas`.
– S` m` faci geloas`?
Inima ei tres`ri. Dintr-o dat`, sim]i o agita]ie \n piept. St`tu
nemi[cat`, abia \ndr`znind s`-l priveasc` [i râse nervos.
– Este ridicol. Dar fata pe care am v`zut-o cu tine la studio?
– Lisa? este o fost` iubit`, acum o client`. |i proiectez o cas`,
pentru ea [i logodnicul ei.
Asta-i bun`! râse Rachel \n sine, amintindu-[i bra]ul lui Claudio
\n jurul Lisei.
– Mie nu mi s-a p`rut a fi o “fost`”.
Claudio schi]` un zâmbet.
– Am auzit liftul venind. {tiam c` erai tu, a[a c` am jucat teatru.
DECIZIE PERICULOAS~ 153

Acea agita]ie din piept cre[tea \n intensitate. Rachel trebuia s`


se concentreze foarte tare ca s` respire calm.
– {i ce-i cu \ntâlnirea din acea noapte? Vrei s` spui c` era tot
spectacol?
– Un spectacol total. M-am dus s` cinez cu ni[te prieteni.
Prieteni b`rba]i , accentu` el. Apoi am jucat c`r]i pân` târziu.
– {i \n cealalt` noapte ... ? Dar Kirsten? Asta n-a fost teatru.
Claudio scutur` din cap.
– N-am v`zut-o pe Kirsten, spuse el.
– Dar acel telefon? Ce spui despre el?
Totul \i revenea \n minte ca un [uvoi dureros. Apoi, urând felul
\n care \i punea \ntreb`ri – suna ca o iubit` nesigur`, posesiv` –
Rachel izbucni, iritat`:
– De ce \mi spui mie aceste basme ridicole? Nu-mi pas` câte
prietene ai!
– Nu-]i pas`? Deci tot ce am f`cut pentru a te face geloas` a
e[uat? \ntreb` el, privirea \ntunecându-i-se.
Rachel \nghi]i \n sec. Pulsul \n gât o \nnebunea. Spuse, evitând
cu grij` r`spunsul.
– De ce naiba vroiai s` m` faci geloas`?
– Poate fiindc` eu eram gelos. Un fel de dinte pentru dinte. Sau
poate \n efortul de a \ncerca s`-l \nlocuiesc pe Mark \n inima ta,
oft` el.
Rachel trebui s`-[i lase paharul jos. Efortul de a-l ]ine era prea
mare. Deschise gura s` vorbeasc`, dar apoi o \nchise la loc,
neputincioas`.
{i acum, ca s` \nr`ut`]easc` lucrurile, Claudio se ridic` [i veni
s` se a[eze lâng` ea. St`tea f`r` s-o ating`, de[i apropierea lui o
cople[ea, [i spuse cu o voce aproape tremur`toare:
154 FAYE MORGAN

Mark nu este b`rbatul pentru tine. Ar fi o gre[eal` s` te m`ri]i


cu el. O simt. |ntotdeauna am sim]it asta.
– Claudio ... ezit` Rachel pironit` de privirea lui.
Emo]ia pe care o vedea \n ei o tulbura. Niciodat` nu mai v`zuse
o emo]ie atât de intens` \ntr-o pereche de ochi.
– {tiu c` deja ai fost de acord s` te m`ri]i cu el ... Vocea lui se
\ntrerupse ... [i poate c` nu este cazul s` m` amestec ... Dar ai face
o mare gre[eal` [i nu te pot l`sa. Rachel, eu ...
– N-am consim]it s` m` m`rit cu el, vorbi Rachel repede, cu
gura uscat` [i \nc` \ncercând s`-[i recapete respira]ia. M-a cerut de
nevast` \nainte de a veni aici, dar l-am refuzat. {tiam c` n-ar fi fost
drept. Totul era terminat \ntre mine [i Mark chiar \nainte de a veni
maic`-mea.
– Dar credeam ...
– Te-am indus \n eroare ... Se \ntreba dac` va mai \ndr`zni s`-l
priveasc`, ochii fiindu-i fixa]i asupra tivului de la fust` ... Am
f`cut-o, f`cu o pauz`, am f`cut-o din cauza ta.
Apoi, f`cându-[i curaj, sim]indu-se dintr-o dat` foarte
vulnerabil`, se uit` la el, [tiind c` trebuie s`-i vad` reac]ia din ochi:
– Un fel de dinte pentru dinte, zâmbi ea for]at.
Ne\ncrederea umplu ochii lui Claudio. Ne\ncredere minunat de
fericit` [i brusc, \ntr-o clip`, acea privire h`itit` disp`ru.
– Dinte pentru dinte? râse el. Vorbe[ti serios? Vrei s` spui c`
jucai acela[i joc ca mine?
– A[a se pare.
|n timp ce-l privea, Rachel se sim]ea buimac`. Visez? se \ntreb`
ea. Dar \n urm`torul moment, f`r` nici un dubiu, [tiu c` era real.
Fiindc`, \nainte de a-[i putea trage r`suflarea, el se \ntinse spre ea
[i o strânse cu disperare \n bra]e.
DECIZIE PERICULOAS~ 155

Apoi, buzele lui le zdrobir` pe ale ei, iar inima ei zburda \n


piept când \i [opti \n p`r:
– Te iubesc, Rachel.
– {i eu te iubesc! r`spunse ea cu pasiune la s`rutare.
Inima ei tres`lta de fericire \n piept.
Pentru mult`, mult` vreme, el o ]inu strâns lâng` el,
s`rutându-i p`rul, fa]a, gâtul. Apoi se uit` la ea.
– Eu sunt b`rbatul pentru tine, s` [tii. Eu sunt b`rbatul cu care
ar trebui s` te m`ri]i. Sper c` realizezi asta. {i dac` nu vrei,
inten]ionez s`-mi folosesc toate puterile s` te conving.
Rachel \l privi, pu]in n`ucit` de viteza cu care se \ntâmplau
toate acestea.
– {i cum inten]ionezi s` m` convingi? \ntreb` ea.
– |ntr-o mie de feluri, \i mângâie el obrazul. |]i voi trimite flori,
\]i voi cump`ra daruri, te voi duce s` vizitezi locuri minunate ...
Apoi f`cu o pauz` [i p`ru s`-[i ]in` r`suflarea o clip` ... Dar cel mai
mult, \]i voi ar`ta cât de mult te iubesc de fiecare dat` când voi face
dragoste cu tine, zise el.
Din nou, gura Rachelei se uscase. Acel “de fiecare dat`” \i
provocase o \ncordare intens` \n stomac.
– Chiar a[a? spuse ea, \nghi]ind \n sec.
– Poate c` ar trebui s`-]i ar`t ce \nseamn`?
Claudio \i s`rut` buzele u[or, cu o mân` mângâindu-i sânii \n
timp ce vorbea.
Apoi, când ea se \nfior` [i \nchise ochii, el se ridic` \n picioare,
cuprinzându-i trupul [i ridicându-l de pe sofa.
– |]i propun s` mergem sus, spuse el.
Rachel putu doar s` \ncuviin]eze din cap, \nconjurându-i gâtul
cu bra]ele când o purt` prin salotto [i apoi \n hol. {i când \[i l`s`
156 FAYE MORGAN

fa]a peste um`rul lui [i-i s`rut` u[or obrazul, \[i aminti cealalt` dat`
de la vila mamei ei când avusese loc o scen` similar` cu aceasta.
Numai c` de aceast` dat` era perfect treaz`. {tia ce f`cea. {i \[i
va aminti fiecare am`nunt a ceea ce urma s` se \ntâmple. Sim]i cum
i se opre[te r`suflarea la acest gând. Ceea ce urma s` se \ntâmple
va fi extraordinar. Nu [tiuse dintotdeauna c` era un amant
minunat?
{i era. Era amantul vânat de fiecare femeie – sensibil, excitant,
neobosit, maestru – când \ncepu s`-i demonstreze.
O lungi pe pat [i o acoperi cu s`rut`ri, mângâind-o cu buzele,
mâinile [i trupul lui, aducând-o \n culmea excit`rii când \i scoase
rând pe rând hainele de pe ea.
{i dintr-o dat` erau goi, c`ldurile lor amestecându-se, trupurile
\nl`n]uind-se, emanând scântei amândoi [i gâfâind din cauza for]ei
dorin]ei care-i cople[ea.
Rachel era pierdut` de dorin]` când mâinile lui o mângâiau,
degetele lui cercetându-i fiecare curb`.
– Amore, spuse el cuprinzându-i sânii cu palmele [i
mângâindu-i sfârcurile cu degetele. Brusc, dorin]a din ea deveni de
nesuportat.
– Oh, Claudio! [opti ea. Te iubesc! Te iubesc!
Nu crezuse niciodat` c` este posibil s` vrei un b`rbat atât de
mult.
El \n]elesese nevoia din ea. |[i ridic` fa]a s` se uite la ea, ochii
lui cufundându-se \ntr-ai ei \n timp ce-i d`dea la o parte p`rul de
pe fa]`.
– Acum, spuse el, o s` te fac a mea.
Rachel sim]i cum o str`bate un val de iubire atât de intens, \ncât
\i venea s` plâng` [i, dintr-o dat`, trebuia s`-i spun`.
DECIZIE PERICULOAS~ 157

Se uit` \n ochii lui.


– Tu e[ti primul, s` [tii.
– Primul? ... Chiar vorbe[ti serios amore ?
Rachel d`du din cap, sim]indu-se mi[cat` de ezitarea din ochii
lui. {i brusc, [tiu c` mai exista ceva ce trebuia s`-i spun`.
– N-am nevoie de flori, sau cadouri ori c`l`torii \n locuri
minunate ca s` m` convingi. Deja [tiu c` e[ti b`rbatul pentru mine
... Se ridic` pu]in [i s`rut` buzele adorate ... N-ar putea exista
altcineva. Singurul b`rbat pentru mine e[ti tu.
– Asta \nseamn` c` te vei m`rita cu mine? Rachel \ncuviin]` din cap.
– Da, asta \nseamn`. Claudio zâmbi, apoi \nchise ochii.
– Amore! [opti el [i o s`rut` cu toat` pasiunea care fierbea \n el.
{tii c` nu vei pleca mâine nic`ieri? o mustr` el. Cu excep]ia poate
la San Cappano s`-i spui mamei tale. Niciodat` nu te voi mai l`sa
s` pleci de lâng` mine, jur` el.
– Niciodat` nu voi vrea s` plec. Niciodat`! Niciodat`! \l s`rut`
ea tremurând.
{i \n timp ce-l privea, \mb`tându-se la vederea lui [i a iubirii ce
str`lucea \n ochii cei negri, [tiu c` fericirea la care visase era a ei.
|i \ncol`ci gâtul cu bra]ele.
– Oh, Claudio, te iubesc!
{i o clip` mai târziu, l`s` s`-i scape un ]ip`t de pl`cere intens`
amestecat` cu pu]in` durere când cele dou` trupuri devenir` \n
sfâr[it unul singur.

Sfâr[it

S-ar putea să vă placă și