1

Cuprins

Introducerea………………………………………………………….3

Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND

MIJLOACELE FIXE
1.1.Noţiuni generale privind mijloacele fixe componenţa și clasificarea
acestora. …………………………...……………………………………5
1.2. Actele normative privind reglementarea contabilităţii mijloacelor
fixe……………………………………………………………………..10
1.3. Evaluarea, constatarea şi reevaluarea mijloacelor fixe…………...13

Capitolul II. CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE

LA S.A. „Cahul-Pan”
2.1. Caracteristica generală a întreprinderii S.A. „Cahul-Pan”. Cadrul
legal, normativ care reglementează activitatea întreprinderii…………20
2.2. Contabilitatea intrării mijloacelor fixe la S.A. „Cahul-Pan”……...30
2.3. Casarea mijloacelor fixe la S.A. „Cahul-Pan”………………...…..34
Concluzii și propuneri………………………………...……..36
Biografie…...………………………………………………….37

2
 Introducere:

Eficienţa şi viabilitatea unei firme într-o economnie concurenţială este asigurată de

măsura în care aceasta dispune de un potenţial material al cărui parametri tehnici şi funcţionali
corespund noilor exigenţe ale economiei de piaţă. Aceasta presupune existenţa unor mijloace
tehnice corespunzătoare ca volum, structură, calitate care să ofere întreprinderii posibilitatea
realizării unei producţii care să asigure nevoile pieţei interne şi internaţionale, competitive şi
eficiente.
În general economia de piaţă formează un sistem de relaţii între agenţii economici la care
aceştia participă în funcţie de interesele sale. Formele concrete ale acestor relaţii şi mijloace
folosite în cadrul lor de agenţii economici pentru a-şi realiza scopul sunt foarte variate. Relaţiile
dintre agenţii economici pe piaţă în funcţie de interesele lor constituie un sistem economic de
concurenţă, care conduce la asigurarea unei dezvoltări durabile. Nivelul concurenţei poate fi
stabilit prin intermediul mai multor indicatori, iar un accent deosebit se necesită a fi pus pe
potenţialul tehnico-material de producţie a societăţii şi pe analiza utilizării capitalului fix, care
reprezintă unele dintre cele mai solide elemente, ce permit verificarea viabilităţii fiecărei
întreprinderi.
În condițiile unei eonomii de piață, profitabilitatea și lichiditatea reprezinta două problem
principale ale managementului. Această cerință privește activele lichide curente ale întreprinderii
cît și activele productive precum terenurile, clădirile și echipamentele de producție.
În general economia de piață formează un sistem de relații între agenții economici la care
aceștia participă în funcție de interesele sale. Formele concrete ale acestor relații și mijloace
folosite în cadrul lor de agenții economici pentru a-și realiza scopul sunt foarte variate. Relațiile
dintre agenții economici pe piață în funcție de interesele lor constituie un sistem economic de
concurență care conduce la asigurarea unei dezvoltării durabile. Nivelul concurenței poate fi
stabilit prin intermediul mai multor indicatori, iar un accent deosebit se necesită a fi pus pe
potențialul tehno-material de producție a societății și pe analiza utilizării capitalului fix, care
reprezintă unele dintre cele mai solide elemente, ce permit verificarea viabilității fiecărei
întreprinderi.
Scopul acestei lucrări constă în cercetarea bazei normative și legislative care
reglementează gestiunea mijloacelor fixe la întreprindere, precăutarea aspectelor teoretice și
practice ale gestiunii mijloacelor fixe.

3
 În această lucrere sun tutilizate cele mai raspîndite metode de analiză prin redarea esenței
lor într-o formă accesibilă, începînd cu terminologia economică, formulele de calcul, tabelele
analitice, precum și concluziile contextuale.
Lucrarea de față cuprinde două capitole în care se generalizează informația economica
privind gestiunea mijloacelor fixe.
Capitolul 1„Abordări teoretice privind mijloacele fixe” tratează aspectele generale ale
mijloacelor fixe la întreprindere. Scopul oricărei întreprinderi constă în utilizarea cît mai
eficientă a activelor în accelerarea rotației acestora.
Capitolul 2„ Contabilitatea mijloacelor fixe la S.A. „Cahul-Pan” , descrie modul de
contabilizare a mijloacelor fixe în baza marerialelor S.A”Cahul-Pan„ și urmărește scopul de a
face informația, conținută în acestea, clară și înțeleasă de toate caregoriile de utilizatori.
La elaborarea acestei lucrări am cunoscut un șir de acte normative, de lucrări, cărții,
monografii, broșuri, monuale ale autorilor din Republica Moldova. De asemenea pentru
elucidarea aspectelor practice am folosit date concrete din rapoartele financiare ale întreprinderii.

4
Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND
MIJLOACELE FIXE
1.1.Noţiuni generale privind mijloacele fixe componenţa și clasificarea acestora.
Imobilizările corporale reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală cu
durata de funcţionare utilă mai mare de un an, care sînt destinate utilizării în activitatea
întreprinderii, predării în arendă sau se află în proces de creare şi nu sînt destinate vînzării.1
Imobilizări corporale – imobilizări sub formă de mijloace fixe, terenuri, imobilizări
corporale în curs de execuţie şi resurse minerale.2
Contabilitatea Imobilizări corporale se ţine în conformitate cu S.N.C. “„IMOBILIZĂRI
NECORPORALE ŞI CORPORALE”. Dacă activele pe termen lung nu sînt utilizate în
activitatea întreprinderii, atunci ele se consideră ca investiţii şi se ţin în evidenţă conform
cerinţelor S.N.C. “Contabilitatea investiţiilor”.
În contabilitate activele materiale pe termen lung se clasifică după următoarele criterii:
(Anexa1)
 După conţinutul natural substanţial;
 După apartenenţă;
 În raport de existenţă (termenul de utilizare);
 După gradul de utilizare în activitatea întreprinderii.
După primul criteriu Imobilizările corporale se împart în 4 grupe:
 Imobilizări necorporale în curs de execuţie;
 Mijloace fixe;
 Terenuri;
 Resurse naturale.
Imobilizări necorporale în curs de execuţie – imobilizări necorporale procurate sau
aflate în procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie precum şi imobilizările
necorporale interconexate cu alte imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru utilizare
după destinaţie.3
Mijloace fixe – imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora
depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală sau pragul de semnificaţie stabilit de
entitate în politicile contabile.Ele includ:
 clădiri;
 construcţii speciale (poduri, gard ş.a.);
1
„Contabilitate financiara ”- Nederiță A. Ediția II Editura ACAP, Chișinău 2003
2
S.N.C. „IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”
3
În conformitate cu SNC ”IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE„
5
  maşini şi utilaje;
 inventar;
 animale de producţie şi reproducţie, plante perene.
Terenurile reprezintă un gen special de imobil, care are o durată de utilizare nelimitată în
desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinat închirierii (terenurile ocupate sub
clădiri, livezi, vii, cîmpii etc.).
Resursele naturale – reprezintă resursele în formă de rezerve de petrol, gaze, piatră,
material lemnos etc. şi care pot fi extrase (explorate) în cursul unei perioade îndelungate.
 După apartenenţă se deosebesc
1. active materiale proprii – care aparţin întreprinderii cu drept de proprietate;
2. active materiale arendate – care nu aparţin întreprinderii, dar sînt primite de la alte persoane
juridice şi fizice cu drept de folosinţă pe un termen anumit contra unei plăţi stabilite de
contractul încheiat.
 În raport de existenţă activele materiale sînt:
1. active materiale uzurabile – includ activele care au o durată de utilizare limitată, pe
parcursul căreia se calculă uzura. La aceste active se referă:
 mijloacele fixe;
 resursele naturale.
2. active materiale neuzurabile – care au o durată de utilizare nelimitată sau se află în proces
de creare:
 terenurile;
 activele materiale în curs de execuţie
 După gradul de utilizare în activitatea întreprinderii activele se împart:
1. active materiale în funcţiune - care se utilizează în activitatea întreprinderii;
2. active materiale în proces de reparaţie, modernizare, reconstrucţie – care nu pot fi utilizate
în activitatea întreprinderii;
3. activele conservate – aceste active pot fi utilizate, însă se află în păstrare (rezervă), conform
hotărîrii organelor statale (zăcăminte naturale, echipament militar ş.a.).
Clasificarea mijloacelor fixe se face în funcție de anumite criterii(Anexa 2).
În funcție de apartenențâ distingem mijloace fixe pe termen lung (care aparțin
întreprinderii date ca patrimoniu) și închiriate (ce aparțin altei persoane juridice sau fizice, dar
temporar sunt folosite de întreprinderea dată, in conformitate cu contractul de închiriere).
Contabilizarea mijloacelor fixe se ţine în conformitate cu SNC “IMOBILIZĂRI
NECORPORALE ŞI CORPORALE”

6
 Totodată mijloacele fixe reprezintă acea parte a capitalului întreprinderii care participa la
mai multe cilcluri de producție și se consumă treptat în timpul utilizării.
Conform legislației sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte care
se utilizează și îndeplinesc următoarele cerințe:
a) are o valoare de intrare mai mare de cît 6000 lei4;
b) are o durată de funcționare mai mare de un an;
Din necesitatea de analiză și inventariere, în teoria și practica economică se utilizează o
clasificare a mijloacelor fixe după mai multe criterii:
a) După natura activitații la care sunt folosite există mijloace fixe:
 Productive;
 Neproductive;
b) Din punct de vedere al aparenței, mijloacele fixe pot fi:
 Proprii;
 Încheriate;
c) Din punct de vedere al modului de participare la procesul de producție există mijloace
fixe:
 În funcțiune;
 În stare de nefuncționare temporară din motive obiective (reparații,
conservare) sau subiective (lipsă de materii prime , de comenzi).
În raport cu componenţa natural-substanţială,  mijloacele fixe se subdivizează în
următoarele grupe:
 clădiri - blocuri ale secţiilor de producţie, biroului întreprinderii şi altor subdiviziuni
(serviciul medical, caselor de odihnă etc.);
 construcţii speciale- poduri, drumuri, terenuri asfaltate ale întreprinderii; baraje,
estacade, fântâni arteziene şi alte feluri de fântâni, îngrădituri etc.;
 instalaţii de transmisie- reţele electrice, transmisiile, conductele cu toate dispoziţiile
intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia substanţelor lichide sau gazoase (aburi,
apă, aer comprimat etc.);
 maşini şi utilaje,care, la rândul lor, se subîmpart în:
a) maşini şi utilaje de forţă - motoare cu abur, reactoare atomice, turbine cu abur, gaze,
hidraulice, motoare cu ardere internă, motoare electrice, maşini electrice (generatoare electrice,
compensatoare sincronice), tractoare şi transformatoare de forţă etc.; 

4
Valoarea minimală a mijloacelor fixe conform prevederilor codului fiscal 2015
7
 b)maşini şi utilaje de lucru  maşini şi aparate, utilaje cu ajutorul cărora se acţionează pe
calea chimică, mecanică, termică asupra materiei prime, materialelor de a le transforma
în produs: maşini şi utilaje, inclusiv cu dirijarea programată,  automate 
(utilaj de evidenţă a produselor fabricate, controlului calităţii, produselor etc.);
c) aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator - aparate şi instalaţii,
destinate, măsurării, grosimii, diametrului, suprafeţei, masei, timpului, presiunii, vitezei,
capacităţii, aparate pentru încercarea materialelor, executarea experienţelor, analizelor etc.;
d)tehnică de calcul computere, calculatoare de comandă, calculatoare şi dispositive
analogice, calculatoare numerice (calculatoare cu tastatură) etc.;
e)alte maşini şi utilaje - maşini şi utilaje care nu intră în grupele enunţate (utilajele
staţiilor telefonice, instalaţiile televiziunii industriale, maşinile de pompieri) etc.;
 mijloace de transport - transportul auto, căii-ferate, aerian, navele (maritime şi
fluviale), precum şi magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc.;
 unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de mijloace fixe-
obiecte cu destinaţie de a executa unele operaţii de producţie (ambalaj de păstrare a materialelor
lichide, pulverulente, butoaie, bidoane, containere, obiecte destinate transportării produselor în 
cadrul întreprinderii şi nu prezintă ambalaj), unelte de tăiat, de lovit, de presat, de îndesat,
inclusive,manuale şi mecanizate, pentru executarea lucrărilor de montaj, inventarul gospodăresc 
-mobilierul, safeuri, aparate de multiplicat.
 animale de producţie şi reproducţie- animalele de muncă (bovine şi alte animale de
muncă),animale de reproducţie (vaci, tauri de prăsilă, armăsari şi iepe de prăsilă, scroafe de
prăsilă şivieri, oi şi berbeci pentru reproducţie etc.);1
 plantaţii perene- ariile de livezi, vii, alte plantaţii perene fructifere sau decorative fără
valoarea terenurilor ocupate cu acestea;
 alte mijloace fixe- fondurile de bibliotecă, investiţiile, valorile de muzeu, exponatele
lumii animale în menajerii, investiţii ulterioare în mijloacele fixe arendate.5
 În funcţie de apartenenţă, distingem mijloace fixe  proprii (care aparţin întreprinderii
date ca patrimoniu) şi închiriate (ce aparţin altei persoane juridice sau fizice, dar temporar sunt
folositede întreprinderea dată, în conformitate cu contractul de închiriere).6
În raport cu criteriul ramural, se disting mijloace fixe ale ramurilor economiei naționale:
industrie, agricultură, sivicultura, piscicultura, transpot și comunicații, construcții, comerț și
alimentație publică ect. Clasificarea mijloacelor fixe pe ramurile economiei naționale este

5
„Contabilitate financiara ”- Nederiță A. Ediția II Editura ACAP, Chișinău 2003
6
„Analiza economico-financiară”, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Ediția II,Editura economică București,2004
8
determinată de destinația ramurală a bunului creat, serviciului prestart la care a participat
mijlocul fix.
În dependența de destinația funcțională a mijloacelor fixe la fabricarea produselor finite,
prestarea serviciilor, se desting mijloace fixe productive și neproductive. Această clasificare este
necesară în scopul soluționării problemelor privind determinarea structurii mijloacelor fixe
necesare desfășurării activității economico-financiare a întreprinderii și asigurării cu obiect de
menire social-culturală ale lucrărilor ei. Din mijloace fixe productive fac parte toate mijloacele
fixe care în mod direct sau indirect participă la crearea produselor, prestarea serviciilor (clădirile
secțiilor de producție, depozitele, mașini, utilaje, mijloace de transport ect..).
Mijloacele fixe neproductive se consider mijloace fixe care nu participa la crearea
produselor, prestarea serviciilor nici direct, nici indirect, dar sunt destinate pentru pentru a
contribui la restabilirea forței de muncă (obiecte de menire social-culturală: punct medical,
cantina, case de cultură, de odihnă, stațiuni balniare ect.).
În dependență de gradul de accțiune asupra obiectului muncii deosebim mijloace fixe
active ce include mijloacele fixe care nemijlocit participă la procesul de producție în sfera data și
mijloace fixe pasive- include mijloacele care deserves producerea, adică asigură funcționarea
normală a activității firme (garaje, depozite,grajduri).
Momentul includerii obiectului în componența mijloacelor fixe coincide cu data punerii
în funcție a acestora în baza documentelor perfectate în modul cuvenit.
Nu se include în componența mijloacelor fixe și se raportă la investiții sau la stocurii de
marfuri și materiale:
1. clădirile, construcțiile special și alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează
în activitatea sa operațională și sînt destinate pentru scopuri investiționale;
2. animale tinere și la ingrașat
3. obiectele destinate închirierii
Nu sunt considerate mijloace fixe conform legii 15/1994 :  
a) Motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul
înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica parametrii
tehnici initiali ai mijlocului fix;
 b) Sculele, instrumentele si dispozitivele speciale care se folosesc fie la fabricarea
anumitor produse în serie, indiferent de valoarea si durata lor de functionare normala;
   c) Construcțiile si instalatiile provizorii executate din fondurile de investitii;
   d) Animalele care nu au îndeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale
la îngrasat, pasarile si coloniile de albine;
   e) Padurile;
9
   f) Investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrului de
exploatare precum si cele pentru foraj executate pentru exploatări, prospectiuni geologice si
geofizice etc;
   g) Prototipurile, atîta timp cît servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv
seria zero sau sunt supuse încercarilor, în vederea omologarii la producator;
   h) Echipamentul de protectie si de lucru, îmbracamintea speciala, precum si accesoriile
de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

1.2. Actele normative privind reglementarea contabilităţii mijloacelor fixe.

 Documentele justificative care stau la baza înregistrarii în contabilitate a mijloacelor fixe

intrate în patrimoniu sunt :7
Procesul verbal de receptie, se întocmeste pentru mijloacele fixe care nu necesita
montaj si nici probe tehnologice cum ar fi: utilaje pentru investitii, unelte, accesorii de productie,
mijloace de transport, animale etc, care se considera puse în functiune de la data achizitionarii
lor. Procesul verbal de receptie se emite pe baza documentului justificativ, ce difera în functie de
caile de intrare în gestiune:
-   intrarea prin cumparare cu titlu oneros este consemnata în factura întocmita de furnizor, avizul
de insotire a marfii si contractul de vînzare-cumparare.
-   aportul în natura de la asociati si actionari la constituirea capitalului social este relevat în
contractul de societate si documentul de expertiza tehnica ce evidentiaza caracteristicile
mijlocului fix, valoarea estimata, gradul de uzura.
-   valoarea si caracteristicile imobilizarilor din productie proprie sunt reflectate în proiectele si
devizele lucrarilor, fisa de cont analitic pentru costurile efective.
  Procesul verbal de receptie provizoriu care se întocmeste pentru utilaje care necesita
montaj, dar nu necesita probe tehnologice precum si pentru cladirile si constructiile speciale care
nu deservesc procese tehnologice. Aceste categorii de mijloace fixe se considera puse în
functiune la data terminarii montajului, respectiv la data terminarii constructiei.
    Procesul verbal de punere în functiune care se întocmeste pentru utilajele si instalatiile
care necesita montaj si probe tehnologice, precum si pentru cladirile si constructiile speciale care
deservesc procese tehnologice.
   Aceste categorii de mijloace fixe se considera puse în functiune la data terminarii
probelor tehnologice.

7
http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=440&id=4372
10
  Procesul verbal de receptie finala care se întocmeste pentru sondele folosite la extractia
titeiului si gazelor, sondele de injectie, precum si pentru sondele provenite din lucrarile geologice
care au dat rezultate. Aceste categorii de mijloace fixe se considera puse an functiune la data
intrarii lor în productie.
Aceste documente se îtocmesc de care secretarul comisiei instituite pentru receptia
mijloacelor fixe (obiectivelor de investitii), în prezenta membrilor comisiei formata din
presedinte si specialisti consultanti, asistenti la receptie.
Aceste documente, care pot fi numite generic "Proces verbal de receptie a mijloacelor
fixe" îndeplinesc urmatoarele functii:
a) documente de înregistrare în evidenta operativa si în contabilitatea analitica si sintetica a
mijloacelor fixe.
b) documente de consemnare a stadiului în care se afla realizarea unui obiectiv de investitii.
c) documente de apreciere a calitatii lucrarilor privind realizarea unui obiectiv de investitii.
d) documente de aprobare a receptiei mijloacelor fixe.
e) documente de constatare a îndeplinirii conditiilor si de aprobare a receptiei provizorii a unui
obiectiv de investitii
f) documente de punere în functiune sau de receptie finala a unui obiectiv de investitii.
 Documentul justificativ care sta la baza iesirii din patrimoniu a mijloacelor fixe prin
casare este "Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declasare a unor
bunuri materiale". Acest document se întocmeste în baza unei documentatii compusa, dupa
caz, din: note privind starea tehnica a mijloacelor fixe propuse a fi scoase din functiune; devize
estimative ale reparatiilor capitale; acte constatatoare ale avariilor; avize ale unor organe de
specialitate etc si îndeplineste urmatoarele functii:
- document de constatare a îndeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloacelor fixe,
obiectelor de inventar în folosinta si de declasare a altor bunuri materiale;
-document de consemnare (constatare) a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe,
obiectelor de inventar în folosinta sau de declasare efectiva a altor bunuri materiale;
- document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor si materialelor
rezultate din casarea mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar în folosinta si din
declasarea altor bunuri materiale;
-  document justificativ de înregistrare a materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe,
scoaterea din uz a obiectelor de inventar în folosinta si din declasarea altor bunuri materiale în
evidenta operativa a magaziilor (depozitelor) si în contabilitatea analitica si sintetica.

11
- specificatia privind mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din functiune (casarea)
întocmita la sectiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea prin care acestea se
motiveaza.
Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declansare a unor bunuri
materiale elaborat de catre comisia de casare, reprezinta documentul prin care se constata
îndeplinirea conditiilor de casare, de aprobare si executare a acesteia , de consemnare a
materialelor rezultate din casare si ca document de înregistrare în evidenta operativa si în
contabilitate.
În cadrul societatilor comerciale scoaterea din functiune se realizeaza cu aprobarea
Adunarii Generale a Actionarilor,
respectiv a Consiliului de Administrate pentru Regiile Autonome.
Formularul se completeaza la începutul anului de catre compartimentul contabil-
financiar, pe categorii de mijloace fixe, pe baza datelor din contabilitatea analitica a mijloacelor
fixe si se preda responsabililor pe locuri de folosinta. Acestea vor aparea în lista din cursul anului
toate miscarile intervenite(intrari, iesiri) pe baza documentului de miscare: bon de miscare,
proces-verbal de receptie, de casare etc. La sfîrsitul anului, formularul este predat comisiei de
inventariere, care înscrie datele privind inventarierea si rezultatele ei. Dupa inventariere,
formularul se retine la contabilitate, pe baza lui întocmindu-se un nou formular pentru anul
urmator.
Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta prin care
se întelege obiectul singular sau complexul de obiective cu toate dispozitivele  si accesoriile lui,
destinat sa îndeplineasaca în mod independent, în totalitatea lui o functie distincta.
Pentru urmarirea integritatii mijloacelor fixe la locurile de folosinta (sectii, ateliere,
servicii) si asigurarea gestionarii lor prin persoanele responsabile în acest scop, se utilizeaza
"Lista de inventariere si evidenta a mijloacelor fixe". Ea se completeaza la sfarsitul anului de
catre compartimentul financiar-contabil, pe categorii de mijloace fixe, pe baza datelor din
contabilitatea analitica a acestora si se transmite responsabililor pe locuri de folosinta pentru a
înscrie si a urmari miscarea mijloacelor fixe pe tot parcursul anului. Ea serveste nu numai
gestionarii mijloacelor fixe, ci si inventarierii si regularizarii acestora la perioadele de
inventariere.
Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor
formulare:
-Registrul numerelor de inventar, care serveste pentru identificarea pe teren a
mijloacelor fixe de care dispune unitatea patrimoniala. În el se înscrie fiecare mijloc fix intrat în
unitate, atribuindu-se un numar de inventar în ordinea succesiva a numerelor.
12
 -Fisa mijlocului fix, care se deschide pentru fiecare mijloc fix sau pe grupe de mijloace
fixe similare. Ea cuprinde date de identificare a mijloacelor fixe, codul de clasificare, valoarea de
intrare, durata de serviciu normala, norma de amortizare, data punerii în functiune etc.
-Registrul pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe folosit de unitatile mici,
care cuprinde datele specifice registrului numerelor de inventar si fisei mijlocului fix utilizate de
unitatile mari.

1.3. Evaluarea, constatarea și reevaluarea mijloacelor fixe.

Constatarea (recunoaşterea) mijloacelor fixe achiziţionate sau create drept active

materiale pe termen lung înseamnă înregistrarea şi trecerea acestora la intrări în conturile
respective.
Constatarea mijloacelor fixe are o deosebită importanţa în determinarea situaţiei 
patrimoniale şi financiare a întreprinderii, deoarece conducerea întreprinderii trebuie să
determine investiţiile capitale efectuate privind procurarea sau crearea unui obiect: care prezintă
sau un element de active sau de cheltuieli. Problema în cauză poate fi soluţionată respectând
anumite cerinţe.
Obiectul se constată un element de active materiale pe termen lung, dacă el:
• are o formă materială şi poate funcţiona mai mult de un an;
• se află în posesia întreprinderii (este controlat de ea) pentru a fi utilizat în activitatea sa sau la
etapa de creare şi nu este destinat vânzării.Aceste cerinţe se consideră realizate dacă:
1) Există o certitudine întemeiată că în urma utilizării activului , întreprinderea va obtine
un avantaj economic ;
2) Valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.
Obiectul se recunoaşte ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a
următoarelor condiţii:
1) obiectul este identificabil şi controlabil de entitate;
2) proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei imobilizărilor necorporale sau
corporale;
3) este probabil că entitatea va obţine beneficii economice viitoare din utilizarea
obiectului;
4) costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil.8

8
În conformitate cu SNC “IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”

13
. Dacă achitarea activului este amânată după termenul obișnuit de acordare a creditului,
valoarea acestuia la momentul achizitionării este egală cu echivalentul mijloacelor banești.
Diferența dintre această sumă a echivalentului și plățile generale se consideră drept cheltuială
aferentă plății dobânzilor pentru credit, dacă acestea nu se capitalizează în conformitate cu
metoda alternativă admisibilă, prevăzute de SNC„Cheltuelile privind împrumuturile”.
Pentru recunoașterea în contabilitate, este necesară exprimarea în unități monetare a
fiecărei structuri bilanțiere. Aceasta operație se numeste evaluarea și are loc diferit, în funcție de
elementul la care se referă și de momentul la care se efectueează9.
În legătură cu momentulde efectuare, se constată:
 evaluarea cu ocazia primei recunoașterii în contabilitate,
 evaluarea la data inventarierii,
 evaluarea la data închiderii exercițiului financiar (la momentul întocmirii bilanțului),
 evaluarea la încetarea recunoașterii în contabilitate.
Obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de intrare a acestuia .Valoarea de
intrare .reprezintă valoarea de cumpărare, inclusive taxele vamale și taxele pentru import,
impozitele pentru obiectele cumpărate, prevăzute de legislație, cheltuelile de aducere a activului
achiziționat în stare de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui. Rabaturile comerciale și scontul
(înlesnirile) la cumpărare se scad la determinarea valorii de cumpărare a activului.
Cheltuelile de aducere a activului în stare de lucru, precum și cele aferente achiziționării
acestuia cuprind:
a) Cheltueli pentru pregătirea șantierului de construcție;
b) Cheltueli de transport și achiziționare:
c) Cheltueli de montaj ,instalare;
d) Cheltueli de salarizare a specialiștilor.
Dacă achitarea activului este amânată după termenul obișnuit de acordare a creditului,
valoarea acestuia la momentul achizitionării este egală cu echivalentul mijloacelor banești.
Diferența dintre această sumă a echivalentului și plățile generale se consideră drept cheltuială
aferentă plății dobânzilor pentru credit, dacă acestea nu se capitalizează în conformitate cu
metoda alternativă admisibilă, prevăzute de SNC„Cheltuelile privind împrumuturile”.
Mijloacele fixe trebuie să fie evaluate și reevaluate la anumite interval de timp. Între
evaluarea și reevaluarea nu există deosebiri de esență, diferența vizând momentele diferite la care
se realizează cele două operațiuni.

9
„Bazele contabilității”, Chirița Caraiani. Editura Infomega, București 2005
14
 O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau
determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, în functie de modalitatea de
intrare în unitate.
În conformitate cu politicile contabile ale entităţii, evaluarea ulterioară a imobilizărilor
poate fi efectuată în baza modelului reevaluării potrivit IAS 16 "Imobilizări corporale".
Se deosebesc următoarele tipuri de evaluăre:
Evaluarea la iesire este utilizata la inregistrarea curenta a operatiilor economice care
genereaza miscari de natura iesirilor. De regula, activele imobilizate sunt evaluate la iesire la
valoarea lor de intrare.
Evaluarea cu ocazia inventarierii se efectueaza la incheierea exercitiului financiar cand,
conform legii, are loc procesul de inventariere generală.
Evaluarea activelor imobilizate se efectueaza la valoarea actuala a fiecarui element,
denumita valoare de inventar. Valoarea de inventar este stabilita in functie de utilitatea bunului,
de starea acestuia si de pretul pietei.
Pentru stabilirea valorii actuale pentru activele imobilizate amortizabile se tine cont de
valoarea neta contabila inregistrata pana la incheierea exercitiului financiar curent.
Conform standartelor internationale, activele nu ar trebui inregistrate la o valoare mai
mare decat valoarea lor recuperabila.Valoarea recuperabila a unui activ este valoarea cea mai
mare dintre pretul sau net de vanzare si valoarea sa de utilizare.
Valoarea de utilizare este valoarea prezenta a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce
se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din vanzarea lui la sfarsitul
perioadei sale de viata utila. Pretul net de vanzare este suma ce se poate obtine din vanzarea
unui activ intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv intre doi parteneri, minus costurile legate
de vanzare. In cazul in care costurile legate de vanzare nu au valoare materiala, pretul net de
vanzare este egal cu valoarea reala. Costurile aferente iesirii sunt costuri suplimentare atribuite
direct vanzarii unui activ, excluzand costurile de finantare si cheltuielile cu impozitul pe profit.
Ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar
trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului, trebuie recunoscuta o pierdere din
depreciere. In acest caz, valoarea contabila a activului este redusa la valoarea recuperabila.
Evaluarea la incheierea exercitiului (la bilant) se realizeaza  in scopul intocmirii
situatiilor financiare anuale. Imobilizarile se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale
la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Valoarea contabila la data bilantului se determina pe baza regulilor de evaluare ulterioara
recunoasterii initiale. Este cazul activelor corporale si necorporale pentru care valoarea contabila
de intrare poate fi modificata in cursul duratei de viata a activului. IAS 16 „ Imobilizari
15
corporale”, respectiv IAS 38 „Active necorporale” stabilesc tratamentele ce pot fi adoptate
pentru evaluarea ulterioara a imobilizarilor.
Sunt prevazute doua tratamente:
 tratamentul contabil de baza, care prevede ca: ulterior recunoasterii initiale ca
activ, o imobilizare trebuie inregistrata la cost, mai putin orice amortizare cumulata aferenta si
orice pierderi din depreciere cumulate;
  tratamentul contabil alternativ permis, care prevede ca: ulterior recunoasterii
initiale ca activ, o imobilizare corporala, respectiv un activ necorporal, trebuie inregistrate la
valoarea reevaluata care reprezinta valoarea justa la momentul reevaluarii, mai putin orice
amortizare ulterioara cumulata aferenta si pierderile ulterioare cumulate din depreciere.
Reevaluarile trebuie efectuate cu suficienta regularitate in asa fel incat valoarea contabila sa nu
difere in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe baza valorii juste la data
bilantului. 
Evaluarea imobilizarilor este de trei feluri: evaluarea curenta, evaluarea la sfarsitul
exercitiului financiar si evaluarea periodica.10
 Evaluarea curenta are loc în timpul exercitiului financiar cu ocazia intrarii si iesirii
imobilizarilor în/din patrimoniul întreprinderii. Cu ocazia întrarii în patrimoniu, imobilizarile se
înregistreaza la urmatoarele costuri sau preturi: costul de achizitie, costul de productie, valoarea
de utilitate, valoarea de aport, pretul de cumparare.
Costul de achizitie este utilizat pentru bunurile cumparate de pe piata si cuprinde pretul
de cumparare negociat de parti, la care se adauga: cheltuielile de transport, instalare, montaj si
punere în functiune, taxele vamale, primele de asigurare si T.V.A. deductibila.
Costul de productie este folosit la intrarea imobilizarilor obtinute din propriul proces de
productie al întreprinderii, sau cele construite de întreprindere. El se formeaza din costul de
achizitie al materiilor prime si materialelor consumate la care se adauga cheltuielile facute de
întreprindere cu salariile, amortizarile, lucrările si serviciile executate de terți si alte cheltuieli
sau plati.
Valoare de utilitate este utilizata la intrarea în patrimoniu a bunurilor de natura
imobilizarilor primite prin donatii cu titlu gratuit. Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus
a fi acceptat la plata de catre un eventual cumparator, tinînd cont de starea si locul în care se
gaseste bunul respectiv, precum si efectul util pe care l-ar avea pentru întreprindere.
Valoarea de utilitate mai este cunoscuta si sub denumirea de valoare venala, valoare
actuala, valoare curenta si valoare la zi.

10
http://www.scritub.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-imobilizarilor-101424233.php
16
 Valoarea de aport este folosita în cazul bunurilor aduse ca aport în natura la societate cu
ocazia asocierii, fuziunii sau comasarii. Ea se stabileste de catre experti si este acceptata de parti
conform statutului sau contractului de societate.
Pretul de cumparare  este utilizat pentru evidentierea imobilizarilor cumparate. Acesta
este egal cu pretul de achizitie și include totalitatea cheltuelilor ocazionate de construirea sau
cumpărarea mijloacelor fixe, cheltuelile de transport și cheltueli de instalație și punerea în
funcțiune.
Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului de intrare
diferă în funcţie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de sine stătător, primire în
schimb, sub forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică etc.
Conform SNC “IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE” Costul de intrare a
obiectului procurat se formează din:
1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea
tuturor reducerilor, rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare;
2) orice costuri  direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în
starea necesară pentru folosire după destinaţie.
Costul de intrare a imobilizărilor se înregistrează ca majorare a imobilizărilor în curs de
execuţie concomitent cu majorarea datoriilor curente şi/sau diminuarea activelor utilizate pentru
pregătirea imobilizărilor pentru exploatare. Transmiterea obiectelor respective în exploatare se
înregistrează ca majorare a imobilizărilor aflate în utilizare şi diminuare a imobilizărilor în curs
de execuţie.
Evaluarea mijloacelor fixe la momentul primei recunoașteri în contabilitate se fac diferit,
în funcție de modalitatea de intrare:
1) mijloacele fixe create în cooperativă- cu costul efectiv, inclusiv impozitele
nerecuperabile prevăzute în legislația în vigoare;
2) clădirile și construcțiile executate în antrepriză- cu valoarea contractuală a
obiectului, inclusiv impozitele prevăzute de legislația în vigoare;
3) mijloace fixe procurate contra plată de la alte întreprinderii și persoane fizice:
3.1)cladiri și construcții- cu valoarea de cumpărare plus cheltuelile legate de
reparație și aucere a acestora în stare de lucru;
3.2)mașini și utilaje- cu valoarea de cumpărare și cheltuelile privind procurarea
acestora.
4) mijloacele fixe procurate prin schimb (barter) – cu valoarea activelor primite prin
schimb sau predate prin schimb;

17
 5) mijloace fixe primite gratuit- cu valoarea obiectelor stabilite în actele de primire
predare;
6) mijloacele fixe primite cu titlu de proprietate în contul cotei ordinare- cu valoarea
contractuală aprobată de adunare de constituire.
Momentul inventarierii este de fapt momentul în care activele unei întreprinderi sunt
măsurate și exprimate atât în unități de măsurăfizică (buc, kg, m2, t, m),cît șiîn unități monetare.
Pentru mijloacele fixe supuse uzurii se calculează valoarea netă contabilă,scăzînd din valoarea de
intrare uzura calculatăși înregistrată pînă la data inventarierii. În momentul inventarierii, se
determină și valoarea de inventor, adică o valoare actuală sau de utilitate a mijlocului fix.
Momentul închiderii exercitiului financiar se concretizează din punct de vedere financiar-
contabil, în întocmirea bilanțului contabil. În bilanțelementele entității sunt înscrise la valoarea
bilanțieră. În vederea determinării ei , se compară valoarea contabilănetă netăcu valoarea de
inventor.
Rezultatul comparației poate duce la:
1. Plus de valoare, care confirm principiul prudenței, referitor la active, nu se
înregistreazăîn conabilitate. În această situație, valoarea bilanțieră a mijlocului fixeste egală cu
valoarea contabila netă.
2. Minus de valoare, care confirm principiul prudenței, se consemnează printr-un
supliment de uzură în cazul deprecierii ireversibile(mijloacele fixe care si-au pierdut total
capacitatea de funcționare si sunt supuse casării) sau prin provizioane pentru depreciere dacă
deprecierea reversibilă(de exemplu lipsa de utilitate a acestora pentru entitate în momentul
inventarierii)
După constatarea inițială activul trebuie să fie contabilizat la valoarea inițială de intrare a
acestuia, diminuată cu uzura acumulată. De aceia în perioadade exploatare a obiectului
trebuiediminuată permanent valoarea acestuia până la valoarea de recuperare.11
Încetarea recunoașterii în contabilitate a mijloacelor fixe are drept valoare de
referințăvaloarea de intrare(valoarea contabilă). Este important să precizăm dacă mijlocul fix a
fost sau nu integral uzat. În cazul unui mijloc fix integral uzatvaloarea uzuri este egalăcu
valoarea contabilă.
În cazul mijloacelor fixe incomplete uzate, este necesară suportarea pe cheltueli a
valoriirămasă neamortizată. În această situație, valoarea uzurii înregistrată plus cheltuelă,
egaleazăvaloarea contabilăcare reprezintăvaloarea de ieșire.
Dacă activul a pierdut partial valoarea de intrare, prin urmare și avantajul economic
corespunzător, rezultat din calamitățile naturalesau avarii, deteriorării, o parte din valoarea de
11
În conformitate cu SNC „Contabilitatea Imobilizărilor corporale”
18
bilanț a acestuiaîn mărimea pierderii valorilor trebuie să fie trecută la cheltuială. O asemenea
casare a valorii se efectuează pe fiecareobiect separate.
Întreprinderea poate să aplicemetoda altirnativăde evaluare a mijloacelor fixe, potrivit
căreia : dacă după constatare inițială activul a fost evaluat, aceasta trebuie contabilizată la
valoarea reevaluată, care constituie valoarea venală la data reevaluării diminuată cu suma
respectivă a uzurii accumulate.
Reevaluarea este operațiunea de stabilire a valorii de înlocuire cu ajutorul prețurilor
actualizate, practicate la momentul aceteia. Operațiunea de reevaluare inseamna deci aducerea la
”prețul zilei” a valorii rezultate în urma unei evaluări anterioare.
Reevaluarea reprezinta înlocuirea valorii de intrare cu valoarea actuală, care se stabilește
în funcție de rata inflației.
Reevaluarea se efecuează regulat pentru ca valoarea de bilanțsă nu difere substantial de
valoarea venală la data întocmiriibilanțului.
Valoarea venală a mijloacelor fize este valoarea de piață, ținînd cont de destinația
utilizării acestora .
Valoarea venală a obiectului mijloacelor fixese determină ținînd cont de destinația
utilizăriiacestuia în present, adică la data evaluării. Cînd se prevede utilizarea activuluiconform
altor destinații, aceasta va fi evaluate, ca și celelalte obiecte utilizate, în aceleași scopuri.
Fregvența reevaluăriiactivelor depinde de gradul modificărilor survenite în
valoareavenală a activului respective supus reevaluării și se determină autonomy de
întreprindere. Dacăvaloarea venală a obiectului deja reevaluat diferă considerabil de valoarea de
bilanț a acestuia(ca rezultat al inflației , modificării bruște a prețurilor la obiectul respective pe
piața ect), acesta trebuie să fie supus din nou reevaluării. Obiectele mijloacelor fixe, a căror
valoare venală este instabilă și se modifică considerabil, se reevalueazăanual, de regulă la
fineleanului. Obiectele mijloacelor fixe a căror valoare venalăse modifică neînsemnat, sunt
supuse reevaluării o data în trei-cinci ani.
. 

19
Capitolul II. CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE
LA S.A. „Cahul-Pan”

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii S.A. „Cahulpan”. Cadrul legal şi

nomativ care reglementează activitatea întreprinderii.
În anul 1946, pe baza unei mici brutării locale a fost organizată fabrica de pâine cu
unsingur cuptor, a cărei capacitate era de 10 tone pe zi. La sfârșitul anului 1946 a fost
instalat primul cuptor de marca FIL-2. În primul semestru al anului 1947 a fost instalat al
doilea cuptor de aceeași marcă. Astfel, fabrica mărindu-și capacitatea de producție devine
combinat, în baza hotărârii Ministerului Industriei Alimentare al RSSM, pe data de 9 iunie 1947.
În august 1950 combinatul trece într-o nouă clădire. La acel moment combinatul
de panificație din  Cahul, era considerat unul dintre cele mai modernizate și mecanizate
combinate în acest domeniu. În decembrie 1977 a fost dat în exploatare, iar din 1978 a început să
funcționeze fabrica într-o așa structură cum o găsim și astăzi, cu o capacitate de producție de 32
tone pe zi.
Din momentul punerii în exploatare și până în present fabrica a trecut 5 reconstrucții.
Actualmente S.A. „CahulPan” este o întreprindere unica în ramura dată, amplasată în regiunea
de sud a Moldovei, un mare producator de produse de panificație, franzelărie,
covrigărie, pesmeti, patisserie, paste fainoase etc.
Ca Societate pe Acțiuni este înfinţată la 28 februarie 1995, prin reorganizarea
întreprinderii de arendă Combinatul de panificaţie din Cahul, şi a fost înregistrată de către
Camera înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova.
Caracteristica generala a S.A. ,,CahulPan” 
Întreprinderea S.A. „CahulPan” a fost fondată în anul 1946, şi este o societate de tip
deschisă. Entitatea dată face parte din industria alimentară şi anume din ramura
de producţie a pîinii, produselor de panificaţie, pastelor făinoase, fabricarea altor produse
alimentare. Desfăşoară şi activitate comercială atît cu ridicata cît şi cu amănuntul. Fiind o
societate de producţie S.A. „CahulPan” acordă o deosebită atenţie politicii de produs pose dînd
un sortiment foarte variat precum şi un potenţial
înalt pentru a lărgi gama sortimentală de producţie în dependenţă cu cerinţele pieţei.
 Actele şi normele juridice ce reglementează activitatea S.A. “Cahulpan” sunt:
 -legea cu privire la Societăţile pe Acţiuni; ;
 -legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
20
-legea cu privire la privatizare; ;
-contractul de forndare din 28 februarie 1995; 
-statutul societăţii;
- alte acte legislative ale Republicii Moldova.
Impactul acestor acte normative asupra dezvoltării organizaţiei are rolul de a
guverna activitatea întreprinderii, deoarece în baza acestor acte s-a constiutuit
întreprinderea, precum şi funcţionarea întreprinderii are loc conform actelor normative în vigoare
«Cahulpan» este considerat unul dintre cele mai vechi întreprinderi de republicii noastre,
și întotdeauna merge cu vremnem. Compania a implementat un sistem de management al calității
în conformitate cu standardul internațional ISO-9001: 2000. Se înțelege că a fi titularul
certificatului de calitate internationala, asa ca in fiecare an a recunoscut. Deci, sunt supuse
inspecțiilor anuale și să îndeplinească toate cele mai înalte standarde de tehnologie de producție
și a calității produsului final
 În perzent mediul juridic al afacerii se bazează pe legislaţia R.M. în vigoare Aceasta
semnifică că toate acţiunile pe care le efctuează întreprinderea zi cu zi are ca suport un
actnormativ în domeniu. . Deasemenea SA „CahulPan” activează la momentul actual conform
reglementărilor  Codului Fiscal.
Conform statutului juridic,(Anexa3) societatea este o persoană juridică care îşi desfăsoară
activitatea sa în temeiul legii Republicii  Moldova „Cu privire la societaţile pe acţiuni”, Licența
(Anexa4 ), politica de contabilitate, certificatul de calitate ISO 9001 (Anexa5), Certificat de
înregistrare(Anexa 6), certificatul de conformitate , certificatul fito-sanitar,care prevede atît
importul cît și exportul bunurilor și a altor acte legislative.
Întreprinderea este plătitoare de TVA din 01 iulie 1998 conform Certificatului de
inregistrare a subiectului impuneri TVA care a fost Aprobat în conformitate cu legea cu privire la
TVA (articolul 112(5)) (Anexa7).
S.A. „CahulPan” este o instituţie care îşi desfăşoară activitatea pe principiul
autofinanţării, este creată şi funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
Statutul societăţii.S.A. „CahulPan” este fondată în scopul sporirii eficacităţii activităţii
economice,comerciale şi de producţie în domeniul industriei alimentare şi alte activităţi de
antreprenoriat în dreptate spre satisfacerea cît mai deplină a necesităţilor tuturor persoanelor
juridice şi a cetăţenilor Republicii Moldova. S.A. „CahulPan” posedă calitatea de persoană
juridică, din momentul aprobării statului şiînregistrării de stat şi se bucură de toate drepturile ce
decurg din această calitate, are cont propriu în bancă, inclusiv şi cont valutar, are ştampilă,
formular cu antet şi imaginea emblemei, precumşi dispune de un bilanţ autonom.Durata de
activitate a S.A. „CahulPan”este nelimitată, cu începere de la data înregistrăriide stat.
21
 Capitalul social al societţii constituie 8176926 lei divizat în 2725642 acţiuni
ordinarenominative cu valoare nominală de 3 lei fiecare de aceeaşi clasă cu drept de vot.
 Întreprinderea S.A.„CahulPan” este o societate pe acţiuni care conform legii cu privire
lasocietăţile pe acţiuni reprezintă: societatea comercială al cărei capital social este în
întregimedivizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul
societăţii.Deasemenea societatea se conduce după Hotărîrile Guvernului, hotărîrile şi
deciziileAdunării Fondatorilor ce nu contravin legislaţiei în vigoare, precum şi după deciziile şi
hotărîrileluate de organul executiv şi nu în ultimul rând după regulamentul cu privire la
subdiviziuni şiinstrucțiunile de serviciu.Codul muncii reglementează totalitatea raporturilor
individuale şi colective de muncă,controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de
muncă, jurisdicţia muncii, precum şi alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de muncă.
Deasemenea SA „CahulPan” activează la momentul actual conform reglementărilor 
Codului Fiscal.
Întreprinderea S.A. “ Cahul Pan” este amplasată în oraşul Cahul, str. Păcii 20, pe o
suprafată de 1,16 ha..Principalele blocuri ale întreprinderii sunt: :
Blocul administrativ, punctul medical,.cantina,.garderobe, dus,. laborator fizico-chimic,.
laborator microbiologic,. sectia de producer,.cazangeria, blocul auxiliar,.magazinul
angro,garajele,. depozitul dematerie primă şi producţie finite ;
S.A.„CahulPan” fabrică un sortiment mare de produse pentru satisfacerea nevoilor
umane.Produsele fabricii se deosebesc prin calităţile lor gustative şi prin aspectul lor
impresionant. Ele sunt utilizate atât pentru mesele de zi cu zi, cât şi pentru cele de sărbătoare.
Cea mai mare partedin produse se realizează la comanda clienţilor.La moment intreprinderea
produce un sortiment foarte larg de produse ce depășește 300 de articole. Mai mult de o jumătate
de secol "Cahul-Pan” produce toate cookie-urile preferate, cookie-uri fulgi de ovăz, cookie-uri,
ceai, uscare - acest lucru nu este intreaga gama de produse, care este atât de mult a iubit
cumpărătorul modern.
Pentru a determina și evedenția particularitățile mai detaliate a nivelului de dezvoltare și
eficienței activității întreprinderii, se recurge la o analiză general a indicatorilor de eficiență a
utilizării factorilor de producție și a coeficientului de lichiditate.

22
 Tabelul 2.1.1
Aprecierea rezultatelor economice ale entității S.A.„Cahul-Pan” în dinamică pe
perioada 2012-2014.

Nr.crt Indicatorii Anii Abaterea absolută

A B 2012 2013 2014 2014-2012 2014-2013

Venitul din 74084575,0
1 74654912,00 53514602,00 -20569973,00 -21140310,00
vînzări,lei 0

Numărul mediu de
2 240,00 232,00 231,00 -9,00 -1,00
salariați, persoane
Valoarea medie
anuală a
3 mijloacelor fixe cu 9353694,00 9162169,00 8979889,00 -373805,00 -182280,00

destinație de
producție,lei
Consumul total de
4 34492,30 27466,10 10815,90 -23676,40 -16650,20
materiale,lei
Productivitatea
5 308685,73 321788,41 231664,94 -77020,79 -90123,47
muncii,lei
Randamentul
6 7,92 8,15 5,96 -1,96 -2,19
mijloacelor fixe, lei
Randamentul
7 resurselor 34492,30 27466,10 10815,90 -23676,40 -16650,20

minerale, lei
Sursa:În baza Rapoartelor financiare și ale Rapoartelor statistice 5-CI ale S.A. „Cahul-
Pan”pentru perioada 2012-2014(Anexe9,10,11,12,13,14).
Pentru o imagine mai clară referitoare la modificarea în dinamică a nivelului
indicatorilor de eficiență la S.A„Cahul-Pan” autorul reprezintă grafic dinamica indicatorilor prin
intermediul diagramelr 2.1.1

23
 Diagrama2.1.1
Dinamica productivității muncii la S.A.„Cahul-Pan” pe perioada 2012-2014.

Productivitatea muncii
321788.41
350000.00 308685.73

300000.00
231664.94
250000.00
Productivitatea muncii,lei
200000.00

150000.00

100000.00

50000.00

0.00
2012 2013 2014

Sursă: elaborat de autor in baza tabelului 2.1.1 „Aprecierea rezultatului financiar ale entității
S.A.„Cahul-Pan” în dinamică pe perioada 2012-2014.”
Diagrama2.1.2
Dinamica randamentului resurselor materiale și a mijloacelor fixe la S.A.„Cahul-
Pan” pe perioada 2012-2014.
34492.30
35000.00

30000.00 27466.10

25000.00

20000.00 Randamentul mijloacelor

fixe, lei
15000.00 Randamentul resurselor
10815.90 minerale, lei

10000.00

5000.00
7.92 8.15 5.96
0.00
2012 2013 2014

Sursă: elaborat de autor in baza tabelului 2.1.1. „Aprecierea rezultatului financiar ale
entității S.A.„Cahul-Pan” în dinamică pe perioada 2012-2014.”
Conform datelor obținute din tabelul 2.1.2 la calcularea coeficienților ce ce caracterizează
eficiența utilizării factorilor de producție la S.A.„Cahul-Pan” putem afirma ca productivitatea
muncii în anul 2014 înregistrează o diminuare atît față de anul 2012 cît si fată de anul 2013
24
 respectiv cu 308685,73 si 321788,41 lei. Această diminuare este consecința scaderii venitului
pe perioada data la entitatea S.A.„Cahul-Pan”. Scăderea venitului din vînzări în anul 2014 fată de
anul 2012 a fost determinata în primul rînd de reducerea valorii medii anuale a mijloacelor fixe
cu destinație de producție care a scăzut cu 373805,00, și a dus la o reducere a randamentului
mijloacelor fixe cu 1,96 lei, iar față de anul 2013, diminuarea venitului din vînzări a fost
determinate semnificativ de reducerea productivității muncii 90123,47 lei. Față de anul 2012
aceasta s-a redus cu 77020,79 lei.
Odata cu diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe cu destinație de producție s-a redus
și randamentul mijloacelor fixe în anul 2014 față de anul 2012 cu 1,96, și în anul 2014 față de
2013 cu 2,19.
Tabelul2.1.2
Aprecierea rezultatului financiar ale entității S.A.„Cahul-Pan” în dinamică pe
perioada 2012-2014.
Anii Abaterea absolută
Nr.cr Indicatori
2012 2013 2014 2014-2012 2014-2013

1 Venituri din vînzări 74084575 74654912 53514602 -20569973 -21140310

Profit pînă la
2 525035 2348113 1746294 1221259 -601819
impozitare,lei

3 Profit net,lei 326270 1872691 1413613 1087343 -459078

Valoarea medie a
4 24221160 23141862 21729270 -2491890 -1412592
capitalului propriu , lei
Valoarea medie a
5 40267989 36913710 36030361 -4237628 -883349
activelor, lei

6 Rentabilitatea vânzărilor 0,007 0,031 0,033 0,026 0,001

Rentabilitatea activelor,
7 0,013 0,064 0,048 0,035 -0,015
%
Rentabilitatea
capitalului propriu :-
8 0,007 0,031 0,033 0,026 0,001
profitul net; -Profit pină
la impozitare

Sursa:Bilanțul contabil (Anexa9.10,11); Raportrul de profit și pierdere.

Pentru o imagine mai clară referitoare la modificarea în dinamică a rezultatului financiar
al întreprinderii autorul reprezintă grafic dinamica indicatorilor, prin intermediul deagramei 2.1.x

25
 Diagrama 2.1.3
Dinamica indicatorilor de rentabilitate la S.A.„Cahul-Pan” în dinamică pe perioada
2012-2014.
0.140
0.048
0.120

0.100

0.080 0.064
0.033 0.033
0.060 2014
2013
0.040 0.031 0.031 2012
0.020
0.013
0.007 0.007
0.000 0.000
Rentabilitatea Rentabilitatea Rentabilitatea
vânzărilor activelor capitalului
propriu

Sursă: elaborat de autor in baza tabelului 2.1.2 „Aprecierea rezultatului financiar ale
entității S.A.„Cahul-Pan” în dinamică pe perioada 2012-2014.”
Analizînd datele din tabelul 2.1.2 putem constata ca la întreprinderea S.A ”Cahul-Pan„ o
crestere a tuturor indicatorilor de rentabilitate în cursul anului 2014. Astfel nivelul rentabilitați
venitului din vînzări calculat în baza profitului brut , în anul 2012 a constituit 0,007%, adică la
fiecare leu veniturile din vînzări întreprinderea a cîștigat 0,007 bani profit brut, dar în anul de
gestiune fiind de 0,033 astfel înregistrează o majorare de 0,026 (0,033-0,007) puncta
procentuale.
Rezultatul rentabilității activelor calculate în baza profitului până la impozitare s-a
majorat cu 0,035. Dacă în 2012 , la fiecare leu de activitate întreprinderea obținea câte 0,013
bani profit net,atunci în anul de gestiune au fost obținute 0,048bani profit net. Deci putem
menționa că S.A.„Cahul -Pan” utilizeaza efficient activele sale.
Rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat de asemenea o crestere pe parcursul anilor
2012-2014, majorarea fiind mai considerabilă față de anul 2013 . Rentabilitatea capitalului
propriu, calculat în baza profitului până la impozitare în anul 2013 a constituit 0,031 adica la
fiecare leu de mijloace proprii S.A.„Cahul -Pan” a cîștigat cite 0,031 bani profit pînă la
impozitare , pe cînd în anul de gestiune 0,033, astfel înregistrînd o creștere de față de anul
precedent cu 0,001 puncte procentuale. Deci observăm că S.A.„Cahul -Pan” utilizează eficient
mijloacele proprii.

26
 Tabelul 2.1.3
Calculul coeficienților de lichiditate a entitații S.A.„Cahul-Pan”în dinamică pe
perioada 2012-2014.
Calculul coeficientilor Abaterea absolută
Denumirea
Nr. 2014- 2014-
coeficientului 2012 2013 2014
2012 2013
A B 1 2 3 4=3-1 5=3-2
Coeficientul
1 0,040 0,030 0,020 -0,020 -0,010
lichidității curente
Coeficientul
2 lichidității 0,695 0,440 0,430 -0,265 -0,010
intermediare
Coeficientul
3 1,110 0,830 0,780 -0,330 -0,050
lichidității absolute
Sursa:Bilantul Contabil (Anexa 9,10,11)
Lichiditatea absolute=Mijloace bănești (r440) / Datorii pe termen scurt (r970);
Lichiditatea intermediară= (Mijloace bănești(r.440)+ Investiții pe termen scurt
(r390) +Creanțe pe termen scurt(r.350)) / Datorii pe termen scurt(r.970);
Lichiditatea curentă=Active curente(r.460)/ Datorii pe termen scurt(r.970).
Pentru o imagine mai clară referitoare la modificarea în dinamică a nivelului
coeficienților lichidității autorul reprezintă grafic dinamica indicatorilor, prin intermediul
diagramei 2,1,x.
Diagrama 2.1.4
Dinamica coeficientilor lichidității la S.A.„Cahul-Pan”,pe perioada anilor 2012-2014.
2.000
1.800 1.110
1.600
1.400
0.830 Coeficientul lichidității
1.200 0.780
absolute
1.000 Coeficientul lichidității in-
0.800 termediare
0.695 Coeficientul lichidității
0.600 curente
0.440 0.430
0.400
0.200
0.000 0.040 0.030 0.020
2012 2013 2014

27
 Conform rezultatelor obținute în tabelul 2.1.3 rezulta la întreprinderea S.A.„Cahul-Pan”
pe parcursul anilor 2013 și 2014 s-a ivit o tendință negativă de scadere a tuturor coeficienților
lichidității.
Analalizînd în particular particular putem menționa că în dinamică lichiditatea curentă a
scăzut de la 0,04 în anul 2012 la 0,02 in anul 2014 și nici într-un an nu s-a încadrat în intervalul
optim admisibil (2-2,5); înregistrindu-se la un nivel mult mai inferior celui recomandabil, astfel
putem constata că întrepinderea nu este solvabilă. Această diminuare se explica prin faptul că
ritmul de crestere a datoriilor pe termen scurt depășește considerabil ritmul de creștere a
activelor curente.
La cel mai scăzut nivel în comparație cu intervalele optime se află coeficientul lichiditații
intermediare și a lichidității absolute. Este de menționat ca la fel ca și coeficientul lichidității
curente,acest coeficient nu corespunde cerințelor atît in anul 2012, 2013 cît și în 2014.
Tabelul 2.1.4
Calculul coeficienților structurii de finanțare a activelor entității S.A. „Cahul-Pan”,
pe perioada anilor 2012-2014.
Anii Abaterea absoluă
Nr.crt. Indicatorii 2014- 2014-
2012 2013 2014
2012 2013
Capital propriu,
1 24221160 23141862 21729270 -2491890 -1412592
lei
Datorii pe termen
2 4709594 3420238 3547262 -1162332 127024
lung, lei
Datorii pe termen
3 11339235 10351610 10753829 -585406 402219
scurt, lei
Coeficientul de
4 0,59 0,63 0,60 0,01 -0,02
autonomie, coef
Coeficientul de
atragere a
5 0,39 0,37 0,40 0,00 0,02
surselor
împrumutate, coef
Sursa:Bilanțul contabil (Anexa9,10,11)
Pentru o imagine mai clară referitoare la modificarea în dinamică a nivelului
coeficientilor structurii de finanțare a activelor la S.A.„Cahul-Pan”autorul reprezintă grafic
dinamica indicatorilor prin intermediul diagramei 2,1,x
28
 Diagrama2.1.5
Dinamica coeficienților structurii de finanțare a activelor entității S.A. „Cahul-
Pan”, pe perioada anilor 2012-2014.
1.20

1.00

0.80 0.39 0.37 0.40

Coeficientul de atragere a
0.60 surselor împrumutate
Coeficientul de autonomie
0.40
0.59 0.63 0.60
0.20

0.00
2012 2013 2014
Su
rsa:Elaborat de autor în baza tabelului 2,1,4„ Calculul coeficienților structurii de finanțare a
activelor entității S.A. „Cahul-Pan”, pe perioada anilor 2012-2014.”
Datele tabelului 2.1.4 ne crează o imagine satisfăcătoare astfel în cît întreprinderea în
cauza nu are o dependență financiară atît de mare fată de sursele împrumutate. Această concluzie
rezultă din faptul că în structura pasivelor prevaleaza

29
2.2. Contabilitatea intrării mijloacelor fixe la S.A. „Cahul-Pan”

Activele materiae pe termen lung reprezintă o parte considerabiă din toate activele
întreprinderii. De aceia este foarte important , cum aceste active vor fi contabilizte și prezentate
în situația financiară a întreprinderii.
Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de mijloace fixe este prevăzut de
S.N.C. “Contabilitatea imobilizărilor corporale” .Organizarea evidenţei intrării mijloacelor fixe
este condiţionată de sursa de procurare (primire) a acestora. În unităţile economice intrarea
mijloacelor fixe are loc în urma:
 investiţiilor capitale,
 construcţiei,
 cumpărării de la persoane fizice şi juridice,
 primirii cu titlu gratuit,
 depunerii de fondatori sub forma de aport în capitalul statutar
 schimbului cu alte active,
 primirii în arendă finanţată,
 înregistrării plusurilor de mijloace fixe stabilite în urma inventarierii.
 "Imobilizări corporale"12 sînt destinate generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea
imobilizărilor corporale. Componenţa, modul de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a
imobilizărilor corporale sînt reglementate de SNC "Imobilizări necorporale şi corporale",
"Deprecierea activelor", "Costurile îndatorării", "Contracte de leasing" şi alte standarde de
contabilitate.
Contul 121 "Imobilizări corporale în curs de execuţie" este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor corporale (cu excepţia terenurilor şi
resurselor minerale) procurate sau aflate în procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare
după destinaţie.
Contul 121 "Imobilizări corporale în curs de execuţie" este un cont de activ. În debitul
acestui cont se înregistrează intrarea/majorarea valorii imobilizărilor corporale în curs de
execuţie.

În creditul contului 121 "Imobilizări corporale în curs de execuţie" se înregistrează

ieşirea/diminuarea valorii imobilizărilor corporale în curs de execuţie .

12
S.N.C. „IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”
30
 Soldul contului 121 "Imobilizări corporale în curs de execuţie" este debitor şi reprezintă
valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie determinată în conformitate cu standardele
de contabilitate.
S.A”Cahul–Pan „ utilizeaza contul 121 "Imobilizări corporale în curs de execuţie" pentru
mijloacel fixe care necesita anumite lucrari de instalare, reparație și a altor lucrări executate
pînă la punerea acestora în funcțiune .
S.A„Cahul-Pan” efectuiază urmatoarele înregistrări contabile la procurarea imobilizărilor
corporale în curs de execuție.
1 Au fost importat un Malaxor de aluat G4-MTM-330-01-1 din Rusia (Anexa16) s-au
reflectat următoarele operatiuni contabile.
Debit 224 „Avansuri acordate curente, subcontul„ 2 „Avansuri pe termen scurt acordate
în străinătate” în sumă de 236406,09 lei.
Credit 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”, subcontul 2 ” Utilaj destinat
instalării„ 236406,09 lei.
2.Pentru serviciile de transport aferente procurari s-au întocmit urmatoarele formule.
(Anexa 16.2)
Debit 521„Datorii comerciale curente”, subcontul 2 ”Datorii comerciale în
străinătate„ în sumă de 236406,09 lei.
Debit 544 „Alte datorii curente”, subcontu 2 „Alte datorii calculate curente”, în sumă de
13065,41 lei.
Credit 123„Mjloace Fixe” subcontu 2„Construcţii speciale” în sumă de 249471,5.
3.Montarea utilajului a fost făcută de în cadrul întrprinderi conform Procesului verbal de
primire predare a mijloacelor fixe și s-au întocmit operatiunea (Anexa16.3).
Debit 811„Activităţi de bază”, subcontul 2„Consumuri  directe privind retribuirea
muncii” în sumă de 249471,5 lei.
Credit 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”, subcontul 2 „Utilaj destinat
instalării” în sumă de 249471,5 lei.
4.La punerea în funcţiune după finisarea lucrărilor de montaj, se întocmeşte un proces-
verbal de primire-predare a mijloacelor fixe. Punerea în funcţiune a utilajului (înregistrarea lui
încomponenţa mijloacelor fixe):
Debit 123 “Mijloace fixe” în sumă de 249471,5.
Credit 811„Activităţi de bază”, subcontul 4„ Consumuri indirecte de producţie” în sumă
de 249471,5 lei.
Prin urmare, întreprinderea începe calcularea uzurii pe tipurile respective de mijloace
fixe, înconformitate cu metoda aleasă.
31
 Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe se consideră data punerii în
funcţiune a obiectului. De la această dată S.A„Cahul-Pan” începe calcularea uzurii mijloacelor
fixe, contul de evidență analitică la care se trece uzura este 124,3” Amortizarea maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor de transmisie„ iar norma uzuri pentru utilajul Malaxor de aluat G4-
MTM-330-01-1 este 12,5lei.
În momentul punerii obiectului în funcţiune întreprinderea determină: durată de
funcţionareutilă (DFU) a acestuia, valoarea rămasă probabilă (VR), valoarea uzurabilă (VU),
stabileştemetoda de calculare a uzurii, în baza căreia se calculează norma anuală şi suma uzurii.
Durata de funcţionare utilăa unui obiect sau a unui grup de obiecte omogene constituie:
• perioada pe parcursul căreia întreprinderea prevede utilizarea activului;
•cantitatea de unităţi de producţie, sau a volumului de servicii, pe care întreprinderea
prevede să le obţină din utilizarea a obiectului.
Valoare rămasă– suma (valoarea bunurilor materiale utilizabile) pe care întreprinderea
prevede săo obţină la expirarea duratei de utilizare a activului.
Valoarea uzurabilă– valoarea de intrare a obiectului diminuată cu valoarea rămasă în
momentulachiziţionării activului.
Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice sunt reflectate în contabilitateîn felul
următor:
Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu
momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi
aprovizionare, sunt incluse nemijlocit în debitul contului 123 ”Mijloace fixe”
La intrarea (punerea în funcţiune) mijloacelor fixe se întocmeşte “Procesul-verbal de
primire-predare a mijloacelor fixe” (MF-1)(Anexa15). Acest document se completează de către
o comisie numită de către conducătorul întreprinderii. Procesul-verbal se semnează de către toţi
membrii comisiei şi se transmite în contabilitate împreună cu documentaţia tehnică. În
contabilitate în baza acestui document se efectuează înregistrările contabile respective.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare obiect sau pe grupa de obiecte omogene în fişele de
inventar (MF-6), în care se reflectă caracteristicile tehnice, data intrării, norma uzurii etc.Pentru
evidenţa sintetică este destinat contul de activ 123 “Mijloace fixe”. În debitul acestui cont se
înregistrează valoarea de intrare a mijloacelor fixe intrate, iar în credit – valoarea de bilanţ şi
suma uzurii calculate a mijloacelor fixe ieşite. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea
mijloacelor fixe la o dată anumită şi se reflectă în capitolul I al Bilanţului contabil.
S.A.„Cahul-Pan” a procurat de la personă fizică mijloace fixe Frigider Aspera T21806k
în valoare de 6215 lei și Condiționer BCA de 4000lei în total însumând 10215lei conform

32
Actului de achiziție(anexa17.4). S-au efectuat următoarele formule contabile de înregistrare a
mijloacelor fixe:
1. Reflectarea valorii de achiziție a mijloacelor fixe procurate contra plată conform
Acului de achiziție
Debit123„Mijloace fixe” în suma de 10215.
Credit 521 „ Datorii comerciale curente” subcontul 1„ Datorii comerciale în ţară” în
suma de 10215lei.
2.Reflectăm impozitul pe venit reținut la sursa de plată de 7%.
Debit 521 „ Datorii comerciale curente” subcontul 1„ Datorii comerciale în ţară” în
suma de 715,05.
Credit 534 ”Datorii faţă de buget„ subcontul 3„ Datorii privind impozitul pe venit
reţinut la sursa de plată” în suma de 715,05.
3.Stingerea datorii comerciale față de persoana fizică prin numerar
Debit 521 „ Datorii comerciale curente” subcontul 1„ Datorii comerciale în ţară” în
suma de 9499,05.
Credit 241„Casa”sucontul 1„ Casa în monedă naţională” ” în suma de 9499,05.
Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu
momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi
aprovizionare, sunt incluse nemijlocit în debitul contului 123 ”Mijloace fixe”
Mijloacele fixe procurate de către S.A.„Cahul-Pan” la alte persoane juridice pe bază de
facturi fiscale (Anexa18,4) sunt reflectate în contabilitateîn felul următor:
Debit 123 “Mijloace fixe” , la valoarea fără TVA de11080,84 lei.
Debit 534 “Datorii faţă de buget l”,la suma TVA 2216,16 lei.
Credit 521 “Datorii comerciale curente” 13297 lei.
Pentru menținerea mijloacelor fixe în condiții normale de funcționare, personalul
întreprinderii deservesște obiectele de mijloace fixe și le repară, după caz.
În perioada de gestiune a anului current entitatea S.A.„Cahul-Pan” a efectuat o reparație
de modernizare a teritoriului fabrici cu bton asfaltic în valoare de 702160,86 lei si s-au efectuat
următoarele înregistrări contabile:
Procurarea materialelor necesare pentru efectuarea reparației (Anexa 19)
Debit 211„Materiale”, subcontul 9„ Alte materiale”în valoare de 58514,06 lei fără TVA.
Debit 534„Datorii față de buget” în sumă de 11702,81 lei.
Credit 521„Datorii comerciale pe termen scurt ” la suma de 70216,86 lei conform
facturii fiscal( Anexa19,4).

33
 2.3. Casarea mijloacelor fixe

Casarea reprezintă procesul de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe sau a obiectelor
de inventar, demolarea sau dezmembrarea acestora, valorificarea ansamblelor, pieselor
componente şi a materialelor rezultate din dezmembrarea lor.
Mijloacele fixe se casează doar în cazul când restabilirea lor este imposibilă sau
economic nerațională, precum și atunci cînd ele nu pot fi vindute sau transmise în modul stability
altor entități13.
Pot fi casate mijloacele fixe:
a) uzate fizic integral(cu gradul de uzură 100%);
b) dvenite inutilizabile în urma avariilor, calamităților natural.
Pentru determinarea inutilizabilităţii mijloacelor fixe şi ineficienţei reparaţiei lor, precum
şi pentru perfectarea documentelor necesare pentru casarea mijloacelor fixe, în cadrul
întreprinderilor se instituie, prin ordinul conducătorului, comisii de casare în componenţa cărora
intră14:
 inginerul-şef sau adjunctul conducătorului ori altă persoană, numită de conducător
în calitate de preşedinte al comisiei;
 contabilul-şef sau adjunctul acestuia;
 şefii subdiviziunilor (serviciilor), la bilanţul cărora se află bunurile ce urmează să
fie casate;
 persoanele cu răspundere materială de bunuri;
Comisiile de casare:
 verifică nemijlocit la faţa locului starea obiectului ce urmează să fie casat, călăuzindu-se
de documentaţia lui tehnică (paşapoarte, instrucţiuni etc.), precum şi de datele contabilității, şi
stabileşte dacă obiectul în cauză este sau nu inutilizabil ori mai poate fi reparat;
 stabileşte motivele concrete de casare a obiectului (uzura, reconstrucţia, reparaţiile
capitale, încălcarea condiţiilor normale de exploatare, avarii etc.);
 depistează persoanele, din vina cărora s-a produs scoaterea înainte de termen din
exploatare a mijloacelor fixe şi înaintează propuneri privind tragerea lor la răspundere în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
 determină oportunitatea utilizării anumitor agregate, piese şi materiale ale obiectului ce
urmează să fie casat şi stabileşte valoarea lor;

13
„Contabilitatea Instituțiilor publice” Mihail Nani, Chișinău 2015 CEP USM
14
HOTĂRÎRE Nr. 500 din 12.05.1998 despre aprobarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate
la mijloacele fixe.
34
  efectuează controlul asupra scoaterii din exploatare a mijloacelor fixe casate şi
monitorizează luarea în evidenţă a activelor utilizabile (fier uzat, piese de schimb, metale
preţioase, materiale de construcţie etc.), obţinute în urma casării;
1. Entitatea S.A.„Cahul-Pan” reflectă decontarea valori de bilanț a mijlocul fix total uzat
Printer Fx-890 conform procesului verbal de casare a mijlocului fix (Anexa20,3) întocmind
următoarele înregistrări contabile:
Debit 721” Cheltuieli cu active imobilizate„, subcontul 2 „Valoarea contabilă şi
cheltuielile aferente imobilizărilor corporale ieşite” de 5820,83 lei .
Credit 123 „Mijloace fixe”, subcontul 3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” la
suma de 5820,83 lei.
2.Casarea mijlocului fix total uzat(Anexa20).
Debit 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 3„Amortizarea maşinilor, utilajelor
şi instalaţiilor de transmisie” in valoare de 5820,83 lei.
Credit 123 „Mijloace fixe”, subcontul 3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” la
suma de 5820,83 lei.

35
 Concluzie

În epoca marilor transformări politice, tehnice şi economice, care au loc în lume, rolul
contabilităţii este exorbitant. Procesul dezvoltării economice are tempouri excesive şi ca rezultat
devine mai acută necesitatea obţinerii unor informaţii noi în diferite domenii ale activităţii
economice, în special cel al evidenţei Activelor Materiale pe Termen Lung, inclusiv a
mijloacelor fixe. Luînd în consideraţie acest fapt capătă o deosebită importanţă şi actualitate
perfecţionarea continuă a modului de contabilizare a mijloacelor fixe ale întreprinderii. 
Am ales tema ”Conabilitatea mijloacelor fixe și analiza eficienței utilizării acestora„,
deoarece aceasta reprezinta mereu un subiect de actualitate.
Imobilizarile reprezinta o componenta de baza a activului patrimonial si constituie baza
tehnico-materiala a activului agentului economic. Contabilitatea, prin functiile care le
îndeplineste în conducerea activitatii agentului economic, trebuie sa contribuie la o cât mai
deplina folosire a capacitatii activelor imobilizate si prin acestea la cresterea eficientei de
utilizare a lor.
Imobilizarile corporale au un continut material si sunt reprezentate prin bunuri fizice
concrete sub urmatoarele forme : mijloace fixe, terenuri si imobilizari corporale în curs.
Mijloacele fixe sunt acele bunuri reprezentate de echipamente si utilaje care constituie
dotarea tehnico-materiala ce permite realizarea procesului de productie sau comercializare,
înscrise în obiectul de activitate al agentilor economici.
Principalele operatiuni economico financiare care pot aparea în legatura cu mijloacele
fixe sunt operatii privind intrarea de active imobilizante, operatii privind amortizarea si operatii
de iesire.
La nivelul unei întreprinderi intrarea imobilizarilor corporale se poate realiza prin aportul
în natura, achizitionate cu titlu oneros, productie proprie etc.
Pentru a arata concret înregistrarea în contabilitate a imobilizarilor corporale am introdus
în lucrare o exemplificare a temei la S.A„Cahul-Pan”
În baza analizei făcute am constatat că mijloacele fixe servesc drept fundament în
desfăşurarea oricărei activităţi economice . În dependenţă de numărul şi starea acestora depinde
volumul producţiei fabricate sau a serviciilor prestate precum şi posibilitatea obţinerii unui profit
viitor, care şi este scopul principal în desfăşurarea activităţii economico-financiare a oricărei
întreprinderi .

36
 Biografie
1Legile Republicii Moldova. Hotărîrile guvernului Republicii Moldova.
1.0 Codul fiscal pe anul (titlurile I,II şi III).
2.0 Ordin cu privire la elaborarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate
şi Planuri de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor (nr. 174 di
25.12.1997).
3.0 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la clasificarea mijloacelor fixe pe
categorii de proprietate în scopul impozitării (nr. 1218 din 31.12.1997).
S.N.C. „IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”
2. Materiale instructive şi metodice 
1.0 Regulamentul cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării
(nr. 05-CF-07/92 din 25 decembrie 1997).
3. Manuale , monografii, cărţi , broşuri
1.0 “Noul sistem contabil” Chişinău 1998
2.0 Creţoiu GH, Bucur I. “Contabilitate. Noul sistem contabil şi expertiza contabilă. Ediţia a III-a
– Bucureşti: Editura ACTAMI, 1994 – 384p.
3.0 Epuran M., Băbăiţă V. Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil . Volumul
I. – Timişoara : Editura de Vest, 1995 – 303 p.
4.0 Contabilitatea Instituțiilor publice” Mihail Nani, Chișinău 2015 CEP USM
4,1 „Bazele contabilității”, Chirița Caraiani. Editura Infomega, București 2005
4,2Contabilitate financiara ”- Nederiță A. Ediția II Editura ACAP, Chișinău 2003
„Analiza economico-financiară”, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Ediția II,Editura economică
București,2004
4,3,„Contabilitate financiara ”- Nederiță A. Ediția II Editura ACAP, Chișinău 2003
Situri web:
http://www.scritub.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-imobilizarilor-101424233.php
http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=440&id=4372

37