Lăcustă Ștefan

COLOSSEUM-UL ROMAN

Colosseum-ul este un monument istoric și turistic aflat in centrul Romei. Este cea mai
impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman. Colosseumul era cea mai mare construcție a
vremurilor sale, in prezent este listat ca una dintre Cele șapte minuni ale lumii.
Numele latin original al Colosseumului a fost Amphitheatrum Flavium. Construcția sa a
fost realizată de împărații din dinastia Flaviană, în urma domniei lui Nero.
Împăratul Vespasian, fondatorul dinastiei Flaviane, a început construcția Colosseumului în anul
72 d.Hr.. Aceasta a fost încheiată în anul 80 d.Hr., la un an după moartea lui Vespasian. Uriașul
amfiteatru a fost construit în locul unui lac artificial, parte din marele parc construit de Nero în
centrul Romei, care includea de asemenea și Domus Aurea cât și statuia Colossus. Această
gigantică statuie a lui Nero, de 36 de metri înălțime, care îl prezenta pe împărat în chip de zeu al
soarelui a dat numele actual al construcției - Colosseum. Statuia, amplasată lângă amfiteatru, a
fost demolată ulterior.

Colosseumul este o structură autonomă, în întregime construită. Planul său este eliptic,
având 189 m lungime și 156 m lățime, aria sa fiind de 6 ha. Înălțimea zidului exterior este de 48
m. Perimetrul originar măsoară 545 m. Arena centrală este ovală, având 86 m lungime și 156 m
lățime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălțime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri
pentru spectatori.
Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci
fixat cu scoabe de fier. Zidul exterior al fațadei monumentale se compune din trei niveluri de
arcade suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalță un atic foarte înalt, prevăzut cu
ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semi-coloane dorice, ionice și corintice,
în timp ce aticul este împodobit cu pilaștri corintici. Fiecare arc de la al doilea și al treilea etaj era
ornat cu statui, probabil reprezentând divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane.
În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un
acoperiș mare, retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arșița
soarelui sau de ploaie. Era o pânză foarte mare, susținută de o plasă din frânghii, cu o gaură în
mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru, pentru a capta vântul și a-l dirija
către spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari înrolați în acest scop la sediul marinei din
Misenum și cazați la cazarma Castra Misenatium din apropierea Colosseumului.
Capacitatea enormă a Colosseumului necesita un sistem de acces și de evacuare eficient,
pentru care arhitecții au conceput soluții similare celor care există la stadioanele moderne. La
parter existau 80 de intrări, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era
numerotată, precum și fiecare scară. Nordul intrării principale era rezervat împăratului și
apropiaților săi, pe când celelalte trei intrări axiale erau destinate elitei. Cele patru intrări axiale
erau bogat decorate cu picturi și reliefuri din stuc, dintre care s-au păstrat unele fragmente. Un
mare număr de intrări a dispărut prin prăbușirea zidului exterior, dar intrările XXIII la LIV mai
există.
Spectatorii primeau bilete sub formă de bucăți de ceramică, pe care erau indicate prin
numere secțiunea și rândul. Ajungeau la locurile lor prin mai multe vomitorii care dădeau în
tribună. La sfârșitul jocurilor, sau în caz de urgență, evacuarea se putea face pe acolo în câteva
minute.
În conformitate cu Calendarul Codex din 354, Colosseumul ar putea găzdui 87.000 de oameni.Ei
erau așezați într-un aranjament pe niveluri, care reflecta natura rigidă stratificată a societății
romane. Cutii speciale erau puse la nord și sud pentru împărat și Virginele Vestale, oferind cele
mai bune unghiuri de vedere spre arenă.
Colosseum-ul era folosit pentru concursuri cu gladiatori și spectacole publice, cum ar fi
bătălii maritime pentru o scurtă perioadă de timp, vânători de animale, execuții, reînnoiri ale
unor bătălii celebre și drame bazate pe mitologia clasică. Intre anii 80-400 e.n. se estimează că
și-au pierdut viața în Colosseum în jur de 300.000 oameni, alături de peste 1 milion de animale.
În Evul Mediu Colosseum-ul a fost negijat, ba mai mult, au fost dislocate mari bucăți din
el pentru a se construi alte edificii. Abia la 1749 papa Benedict al XIV-lea a interzis folosirea
arenei drept carieră pentru alte clădiri. În prima parte a secolului XIX au fost efectuate lucrări de
excavare și restaurare.
Astăzi Colosseum-ul continuă să fie un simbol al grandorii romane așa cum zicea poetul
Byron: ”Atâta timp cât Colosseum-ul există și Roma va exista. Când Colosseum-ul va cădea,
Roma va cădea, iar când Roma se va prăbuși, lumea întreagă va face la fel”.