COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” – TÂRGU JIU

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Profil: Servicii
Domeniul pregătirii de bază: Turism şi alimentaţie
Clasa a IX-a

An şcolar: 2017-2018

AUTORI:
Prof. Voinea Oana Alina
Prof. Călugăru Narcisa
Prof. Ungureanu Manuela
Prof. Baloșin Viorica
Prof. Giorgi Isabela
Prof. Gomoi Mihaela
 1. Argument

Curriculum-ul pentru pregătirea de bază, domeniul Turism și alimentație publică urmăreşte

organizarea unui proces de învăţare axat mai ales pe pregătirea practică, asigurând caracterul instructiv al
instruirii, astfel elevii dobândind suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite continuarea
pregătirii. Absolvenţii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.
Conţinutul curriculum-ului în dezvoltare locală ................se adresează elevilor din clasa a IX-a,
învăţământ liceal - filieră tehnologică, profil servicii, domeniul pregătirii de bază - Turism şi
alimentaţie, domeniu care asigură pregătirea de specialitate pentru cei ce urmăresc să îşi desfăşoare
activitatea profesională în unităţile de cazare şi alimentaţie din judeţul Gorj şi se poate realiza în cadrul
stagiului de pregătire practică, pe parcursul a 3 săptămâni, însumând 90 de ore.
Curriculum-ul de dezvoltare locală presupune participarea mai multor factori implicaţi în procesul
educaţiei: cadre didactice, elevi, parteneri sociali, autorităţi publice locale, având un rol important în
învăţământ datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni. La elaborarea acestuia
s-au avut în vedere reperele impuse de OMECT 3411/16.03.2016 privind aprobarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior, învăţământ liceal - filieră tehnologică, Anexa nr. 1 la
OMENCȘ nr. 4457/05.07.2016, privind Planul de învăţământ pentru clasa a IX-a învăţământ liceal,
Anexa nr. 4 la OMENCȘ nr. 4121/ 13.06.2016 privind aprobarea Standardelor de pregătire profesională
pentru calificările profesionale de nivel 3 şi 4 al Cadrului Naţional al Calificărilor pentru care se asigură
pregătirea prin IPT şi de Anexa nr. 3 la OMENCS nr. 4457/ 05.07.2016 privind aprobarea Programelor
școlare pentru cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii
precum și pentru stagiile de pregătire practică – curriculum în dezvoltare locală CDL, pentru clasele a IX-
a, învățământ liceal - filieră tehnologică.
Această programă este elaborată în şcoală cu consultarea agenţilor economici cu care sunt
încheiate convenţii şi parteneriate pentru instruirea practică şi are menirea de a veni în întâmpinarea
nevoilor locale şi a intereselor elevilor, în scopul de a diversifica şi personaliza parcursurile de formare
oferite.
Curriculum-ul de dezvoltare locală are drept scop lărgirea domeniului ocupaţional şi aprofundarea
unităţilor de rezultate ale învăţării tehnice generale precum şi dobândirea cunoştinţelor, abilităţilor şi
atitudinilor necesare pentru o inserţie rapidă pe piaţa muncii şi pentru crearea oportunităţilor de
dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională de calitate într –o calificare.
La baza elaborării Curriculum-ului stau rezultatele învăţării care se regăsesc în Standardul de
Pregătire Profesională şi care vor fi evaluate numai în cadrul acestui modul.
Conţinuturile tematice sunt stabilite în urma consultării agenţilor economici şi sunt aferente
rezultatelor învăţării incluse în mai multe Unităţi ale rezultatelor învăţării. Curriculum-ul se va utiliza
împreună cu SPP –ul, cadrele didactice folosind ambele instrumente pentru proiectarea şi desfăşurarea
activităţii didactice.

2
 2. Lista unităților de rezultate ale învăţării

URÎ 1 Etică și comunicare profesională

URÎ 4 Asigurarea calităţii în turism și alimentație
URÎ 5 Organizarea activității în unitățile de primire turistică

3. Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării

Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP) Conţinuturile învăţării
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
URÎ 1 Etică și comunicare profesională
1.1.4 1.2.4. Aplicarea 1.3.1 Manifestarea Comunicarea
Caracterizarea diferitelor forme de interesului cu privire la
interpersonală
formelor de comunicare în nevoile interlocutorului
comunicare: diferite context. 1.3.7 Manifestarea unei - Comunicarea verbală,
verbală, 1.2.5 Monitorizarea atitudini conciliante în nonverbală și scrisă cu
nonverbală, și adaptarea propriei procesul de comunicare clientul, a lucrătorilor
scrisă. comunicări la și în primirea feedback- unităților de alimentație și
cerințele ului. turism, în legătură cu
1.1.8 Enumerarea situaționale. 1.3.9 Manifestarea solicitările de servicii
elementelor unei 1.2.7 Realizarea capacității de a derula o - Stabilirea conținutului
comunicări comunicării în cumunicare eficientă cu comunicării
eficiente contexte diferite. partenerii de afaceri în - Stabilirea scopului
1.2.12 Ameliorarea situația dată. comunicării
calătății comunicării 1.3.10 Manifestarea - Stabilirea modalității de
1.2.14 Soluționarea capacității de a rezolva transmitere
1.1.9 Prezentarea situațiilor situații conflictuale în - Organizarea conținutului
metodelor de conflictuale situația dată. - Contactarea (captarea
detensionare a 1.3.14 Asumarea de atentiei) receptorului
unei situații responsabilități și - Feed-back-ul
conflictuale 1.2.18 Folosirea încadrarea în normele Analiza unui conflict de
1.1.11 Descrierea tehnologiei societății etice la locul de muncă. muncă
principiilor informaționale 1.3.15 Manifestarea -Prezentarea angajaților
legale și etice pentru a sprijini disciplinei în muncă și implicaţi în conflict
implicate în creativitatea și păstrarea secretului de -Prezentarea conflictului
folosirea inovația. serviciu. -Soluţonarea conflictului
interactivă a 1.3.16 Respectarea Relaţii interpersonala în
tehnologiei principiilor etice de cadrul grupului de lucru
societății comportament în - Respectarea principiilor
informaținale 1.2.23 Aplicarea relațiile de muncă. etice de comportament în
1.1.14 Precizarea principiilor de etică relaţiile de muncă: principiul
principiilor de profesională la locul 1.3.17 Manifestarea egalităţii, principiul
etică profesională de muncă unei atitudini proactive nediscriminării, accesului la
1.1.15 1.2.24. Aplicarea în viața socială, informaţie, principiul
Cunoașterea normelor etice la personală ca și în transparentei, principiul
normelor etice și locul de muncă timpul orelor de lucru. respectului si consideraţiei,
a necesității 1.2.25 Participarea principiul confidenţialităţii

3
respectării lor și la viața comunității - Însuşirea normelor etice la
a codului de și la activitățile în locul de muncă: purtarea
conduită și comun ale grupului ecusonului cu datele de
maniere la locul de lucru. identificare; ţinuta decentă,
de muncă și în corespunzătoare funcţiei;
societate. stăpânire de sine (calm,
politicos, respectos); să
manifeste o atitudine
pozitivă în relaţiile cu
publicul; să folosească un
limbaj corect din punct de
vedere gramatical, să ofere
răspunsuri corecte şi
complete
Comportament şi conduită
în cadrul grupului
-Însuşirea normelor de
comportament şi conduită în
cadrul grupului
-Asigurarea unui climat
favorabil lucrului în echipă
-Rezolvarea conflictelor de
muncă

URÎ 4 Asigurarea calităţii în turism și alimentație

4.1.2. Descrierea 4.2.2. Identificarea 4.3.2. Asumarea Factorii care determină și
factorilor care factorilor care responsabilităţii în influențează calitatea
determină şi determină şi prevenirea produselor și serviciilor:
influenţează influenţează modificărilor calităţii - Identificarea factorilor care
calitatea calitatea produselor produselor şi determină și influențează
produselor şi şi serviciilor. serviciilor. calitatea produselor și
serviciilor. 4.2.3. Diferenţierea 4.3.3. Implicarea activă serviciilor la operatorul
4.1.3. caracteristicilor de şi responsabilă în economic.
Clasificarea calitate a produselor identificarea - Diferențierea
caracteristicilor şi serviciilor. caracteristicilor de caracteristicilor de calitate a
de calitate a 4.2.5. Aplicarea calitate a produselor şi produselor și a serviciilor
produselor şi normelor igienice la serviciilor. operatorul economic.
serviciilor. păstrarea, 4.3.5. Asumarea - Aplicarea normelor igienice
4.1.5. prelucrarea şi responsabilităţii în la păstrarea, prelucrarea și
Identificarea desfacerea aplicarea normelor de desfacerea produselor la
caracteristicilor produselor. păstrare şi prelucrare a operatorul economic.
organoleptice a produselor alimentare,
grupelor de folosind documentaţia
mărfuri de specialitate.
alimentare
URÎ 5 Organizarea activității în unitățile de primire turistică
5.1.3. Descrierea 5.2.3. Verificarea 5.3.1. Respectarea Unităţi de cazare și de
elementelor bazei existenţei în principiilor dezvoltării alimentație:
tehnico-materiale unităţile de durabile în planificarea - Echipamente tehnice din

4
 a unităţilor de alimentaţie a lucrărilor de curăţenie dotarea unităţilor de cazare.
cazare. echipamentelor şi întreţinere a bazei - Baza tehnico-materială a
5.1.6. Descrierea specifice nivelului tehnico-materiale din unităţilor de alimentaţie
elementelor bazei de clasificare. unităţile de cazare şi partenere.
tehnico-materiale 5.2.5. Participarea la alimentaţie. - Activitatea de curăţenie şi
a unităţilor de activităţile echipelor 5.3.2. Colaborarea cu întreţinere a spaţiilor şi
alimentaţie şi de lucru colegii în scopul echipamentelor specifice
animale. 5.2.6. Participarea îndeplinirii sarcinilor de operatorului economic.
5.1.7. la organizarea lucru. Specificul
Prezentarea activităţilor 5.3.3. Implicarea activă compartimentării
compartimentelo specifice unităţilor în organizarea structurilor de primire și
r existente în de alimentaţie şi activităţilor specifice de alimentaţie:
unităţile de unităţilor de unităţilor de primire Spaţiile existente în unităţile
hotelărie. 5.2.9. Aplicarea turistică, pe baza de cazare și de alimentație:
5.1.8. principiilor informaţiilor selectate - spaţii de folosinţă
Prezentarea ergonomice în 5.3.4. Asumarea comună;
compartimentelo timpul activităţilor responsabilităţii în - spaţii de cazare;
r existente în specifice locului de preluarea şi gestionarea - spaţii de alimentaţie.
unităţile de muncă surselor electronice de Ergonomia locului de
alimentaţie. 5.2.10. Aplicarea informaţii pentru muncă:
5.1.9. măsurilor de activitatea din - Principiile ergonomice
Identificarea prevenire a oboselii structurile de primire specifice activității
relaţiilor fizice individuale şi turistică. desfășurate.
existente între de reducere a 5.3.5. Manifestarea Măsuri de prevenire a
compartimentele efortului ortostatic. proactivă în aplicarea oboselii fizice individuale și
structurilor de principiilor ergonomice de reducere a efortului
primire turistică. specifice locului de ortostatic.
5.1.11. muncă, în vederea
Cunoașterea reducerii solicitărilor
activităților și a fizice.
principiilor 5.3.6. Asumarea
ergonomice măsurilor de reducere a
specifice efortului ortostatic şi de
unităților de menţinere a
turism și microclimatului optim.
alimentație 5.3.7. Colaborarea cu
5.1.12. membrii echipei pentru
Cunoaşterea asigurarea unui climat
măsurilor de optim de muncă.
reducere a
efortului
ortostatic.

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime
și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor
învățării (existente în şcoală sau la operatorul economic)

 Literatură de specialitate şi documente specifice: buletine de analiză, fişe tehnologice, albume

şi cataloage, reviste de specialitate etc;

5
  Alte resurse materiale identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile
planificate;
 Reţetare, fişe de documentare;
 Mobilier, echipamente şi obiecte de inventar specifice spaţiilor de servire;
 Materii prime de origine vegetală, materii prime de origine animală, băuturi nealcoolice şi
alcoolice;
 Vase, ustensile, aparate, utilaje şi echipamente specifice bucătăriilor şi laboratoarelor de
patiserie şi cofetărie;
 Dotări specifice unităţilor de cazare conform nomelor de clasificare a acestora;
 Dotări specifice unităţilor de alimentaţie conform nomelor de clasificare a acestora;
 Alte echipamente şi mijloace de învăţământ, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare
pentru activităţile planificate.

4. Modalități de evaluare
Probe orale (de tip interviu sau discuție liberă) prin care elevul demonstrează că este capabil să
obțină informații necesare pentru definirea problemei, să descrie caracteristicile problemei și să formuleze
problema în funcție de caracteristicile determinate referitoare la îndeplinirea criteriilor de realizare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Probe orale (de tip interviu sau discuție liberă) prin care elevul demonstrează că este capabil să
identifice o alternativa de rezolvare a problemei și să aleagă soluția optima de rezolvare, referitoare la
îndeplinirea criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Probe scrise (de tip elaborare schematica) prin care elevul demonstrează că este capabil să
întocmească un plan de rezolvare a problemei referitoare la îndeplinirea criteriilor de realizare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Probe practice (de tip demonstrație) prin care elevul demonstrează că este capabil să aplice
planul de rezolvare a problemei în contextul determinat, referitoare la îndeplinirea criteriilor de realizare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Probe orale (de tip interviu sau discuție libera) prin care elevul demonstrează că este capabil să
compare rezultatul obținut cu rezultatul planificat și să-l aprecieze, conform cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor specifice unității de rezultate ale învățării.
Probe practice (de tip exercițiu) prin care elevul demonstrează că este capabil să aplice rezultatul
obținut în situații similare, referitoare la îndeplinirea criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor.
Alte instrumente de evaluare ce pot fi utilizate la acest modul: verificarea lucrării la finalul ei,
portofoliul, studiul de caz, observarea sistematică, fişe de evaluare/fișe de autoevaluare a activităţii
practice, chestionare, jurnalul elevului
Pentru fiecare compartiment de lucru se va urmări:
1. Succesiunea operaţiilor de lucru: producţie, de servire, de primire a turiştilor.
 curăţenia la locul de muncă;
 tipuri de curăţenie;
 echipamente şi materiale;
 efectuarea curăţeniei;
 dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea.
2. Igiena circuitului alimentelor şi de securitate:

6
  păstrarea şi depozitarea alimentelor;
 evacuarea deşeurilor.
3. Mijloace de muncă specifice activităţii din structurile de primire:
 materii prime şi auxiliare: aprovizionarea;
 echipamente şi utilaje: alegerea conform operaţiilor efectuate;
 instalaţii.
4. Principii ergonomice:
 microclimat,
 poziţia de lucru.
5. Solicitări fizice:
 principii ergonomice în timpul activităţilor fizice;
 măsuri de prevenire a oboselii cronice.
6. Reducerea efortului fizic.
 dozarea efortului;
 succesiunea mişcărilor.
7. Instrucţiuni de lucru:
 fişe de lucru;
 regulamente;
 schiţe;
 explicaţii.
8. Corectarea erorilor de nerealizare a sarcinilor.
 repetarea operaţiei;
 rectificare.

Forma probei de evaluare

 Raport;
 Prezentare.

Forma evaluării:
Nota de grup
Munca exprimată în produsul grupului poate fi evaluată, iar apoi aceeaşi notă poate fi dată
fiecărui membru al grupului.
Diviziunea muncii in grup si contracte
Fiecare membru al grupului se poate oferii sa faca sau poate sau poate fi desemnat sa faca, fiind
apoi evaluat pe aceasta baza, o anumita parte a muncii.
Nota de grup impartita
Grupului i se poate da o singura nota, iar apoi poate sa cada de acord asupra numarului de astfel de
note primate de fiecare membru. Aceasta distribuire a notelor la membrii se face cel mai bine cand exista
criterii stabilite anterior.
Combinaţii : Aceste metode pot fi combinate in diverse feluri.
Note individuale si de grup
În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare.
Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei unităţi.

7
 Elevii pot sa primeasca fiecare aceeasi nota pentru produsul proiectului si o nota individuala pentru
contributia lor la proiect.

5. Mijloace/dotări minime necesare parcurgerii CDL - ului propus:

Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse materiale
minime:
 computer;
 case de marcat;
 cântare mecanice şi electronice;
 materiale specifice de ambalare: hârtie, carton, cutii şi lăzi de carton, folii de PVC şi aluminiu
 documente specifice livrării;
 materiale promoţionale (prospecte şi fişe de prezentare);
 cataloage de produse, liste de preparate și băuturi, meniuri;
 elemente de identificare: etichete, coduri, simboluri;
 echipamente de lucru specifice.
Lista poate fi completată cu resursele materiale specifice domeniului de pregătire şi care există în
fiecare unitate de alimentație/turism:
 resursele locale pentru instruire (baza materială a operatorului economic, cadrul de colaborare cu
operatorii economici);
 cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice
desfăşurate în zonă.;
 Unităţi de alimentaţie şi cazare;
 Materii prime și auxiliare.

Sugestii metodologice

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul
modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care
lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare, ateliere de instruire practică de la operatorul
economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus. Pregătirea în laboratoare tehnologice/ de
instruire practică de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv
adaptarea la elevii cu CES.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au
achiziţionat rezultatele învăţării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învățării poate fi:

8
  La începutul modulului – evaluare iniţială.
 Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise.
 Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
 În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
 Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se
aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Finală
 Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
În funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor se recomandă metodele centrate pe elev, care să
implice elevul în însuşirea abilităţilor practice. Se va avea în vedere alegerea unor strategii de predare -
învăţare potrivite competenţelor şi adaptate stilurilor de învăţare diferite ale elevilor.
Proiectele sunt modalităţi foarte adecvate pentru dobândirea şi evaluarea în mod integrat a
competenţelor, elevii vor fi puşi în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa
în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate,
într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului/ maistrului
instructor şi a elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei, la
agentul economic.
Portofoliul de practică poate fi utilizat că instrument de evaluare a atingerii competenţelor de către
elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de îndrumătorul de practică. Portofoliul
de practică va cuprinde:
 jurnalul de practică;
 fişe de observaţie;
 fişe de lucru;
 studii de caz;
 rezultate ale proiectelor / miniproiectelor;
 fişe de evaluare (concepute de îndrumătorul de practică) etc.

6. Bibliografie

1. Brumar Constanţa, ş.a. (2005) – ABC-ul tehnologiei hoteliere şi a agroturismului, Bucureşti: Editura
Diasfera;
2. Brumar Constanţa,ş.a (2006) - Tehnologia culinară cls a IX a Editura Didactică şi Pedagogică
R.A
3. Brumar Constanţa,ş.a (2006) Tehnologia culinara cls a X a –XII a- Editura Didactică si Pedagogică
R.A.
4. Burboiu Petre (1990) – Economia şi organizarea ergonomică a muncii, Bucureşti: Editura Didactică
şi Pedagogică
5. Capotă Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a, Bucureşti: Editura
CD Press
6. Ene Cornelia (2004) – Cartea ospitalităţii, Bucureşti: Editura THR-CG
7. Florea Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura THR-CG

9
8. Lupu Nicolae (2002) – Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura ALL
9. Mihai Ştefania, ş.a. (2000) – Tehnologia hotelieră, Bucureşti: Editura Niculescu
10. Nicolescu Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs
11. Nicolescu Radu (1998) – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Bucureşti: Editura Sport-Turism
12. Stavrositu Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni
turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism
13. Stavrositu Stere (2003) – Tehnica servirii consumatorilor, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică

10